Managementul clasei de elevi

Etimologia cuvntului management are un parcurs aparte: de la latinescul manus

(mn, manevrare, pilotare, conducere) s-a ajuns la englezescul to manage (a reui, a
conduce, a rezolva, a face fa la, a dirija, a izbuti, a struni elemente pentru un el, a
administra, a manevra, a stpni, a se descurca, a gsi mijloace, a reui, a se pricepe s, a
crmui, a duce la bun sfrit), care s-a perpetuat la omniprezentele management
(activitatea/arta de a conduce, abilitate, organizare, reuita n atingerea obiectivelor, adoptarea
deciziilor optime n proiectarea i realizarea proceselor) i manager (conductor,
administrator, organizator, director, coordonator al unei echipe).
Paternitatea termenului de management" a fost atribuit lui Frederick Winslow
Taylor care n lucrarea Principiile managementului tiinific (1911) enumer cteva
caracteristici de baz ale activitii manageriale. Ulterior, Henry Fayol, n lucrarea de
pionierat Administraia industrial i general. Prevederea, organizarea, comanda,
coordonarea, controlul (1916), definete cele ase funcii de baz ale managementului:
prognoz, planificare, organizare, comand, coordonare, control i enun 14 principii de
baz ale unui act managerial eficient.
Cunoaterea teoriei manageriale reprezint condiia prim pentru practicarea unui
management de calitate, eficient, raional, creativ, orientat spre succes i dezvoltare i
ndeprtat de empirismul primar al desfurrii unei activiti. Altfel spus, managementul
raional, ca aplicaie a teoriei manageriale se refer la un ansamblu de procese prin care
elementele teoretice i metodologice sunt operaionalizate n cadrul practicii sociale.
n egal msur, aplicarea managementului teoretic nseamn i miestrie, art,
creativitate imprimate de personalitatea managerului. Scopul final al unui management just se
refer la o limitare a empirismului n favoarea unei conduceri raionale care pleac de la
mijloace i ajunge la rezultate eficiente.
Aceste principii generale ale managementului tiinific, dezvoltate iniial pentru
contexte economice i pentru eficientizarea activitilor de producie, pot fi aplicate n alte
multe domenii ale vieii sociale. Este i cazul domeniului educaional care, ca orice activitate
ce se dorete eficient, a mprumutat principiile managementului economic, le-a adaptat i
rafinat n conformitate cu specificul activitilor educaionale.
Din ce n ce mai mult, organizarea i ndrumarea unei clase de elevi a devenit o
activitate extrem de laborioas i de complex care implic o multitudine de resurse
individuale, de eforturi i aciuni din partea profesorului. De multe ori sensurile oferite
termenului de management al clasei au fost i rmn diferite n funcie de o multitudine de
factori. Indiferent de maniera n care fiecare cadru didactic va descrie activitatea de la clas
exist un consens n ceea ce privete recunoaterea importanei managementului clasei de
elevi.
n cadrul sistemului educaional, cadrele didactice trebuie s se raporteze continuu la
cei pe care i educ, s stabileasc relaii de colaborare cu prinii acestora i cu ali membri ai

comunitii. Activitatea profesorilor vizeaz individualiti n formare fapt ce impune o

maxim responsabilitate. Aceasta este perspectiva care le confer cadrelor didactice o poziie
oarecum special, unic. Ei sunt, de obicei, singurii aduli ntr-un grup de copii, reprezentani
ai lumii adulilor pentru care i pregtesc pe aceti copii.
Pentru a-i evidenia complexitatea managementul clasei de elevi a fost definit ca
domeniu de cercetare n tiinele educaiei care studiaz att perspectivele teoretice de
abordare ale clasei de elevi ct i structurile dimensional-practice ale acesteia, n scopul
facilitrii interveniilor cadrelor didactice n situaiile educaionale concrete(R. Iucu).
Managementul clasei de elevi se refer la o activitate de orchestrare sau de
coordonare a unui ntreg set de secvene de nvare astfel nct aceasta s fie ct mai eficient
i mai productiv. De multe ori, educatorii descriu un bun management al clasei ca o aciune
de creare a unui mediu pozitiv de nvare, i nu doar n sensul spaiului fizic ci, prin extensie
i la ceea ce numim sintalitatea colectivului de elevi.
Managementul clasei de elevi este un domeniu teoretico-aplicativ care ncearc s
adapteze la realitatea educaional un set de principii i de reguli manageriale ce-i au
originea n cadrele economice ale activitii umane. Astfel, raionalitatea, rigoarea,
generalitatea principiilor izvorte din practica economic s-au suprapus cu o serie de
caracteristici ale practicii educaionale: contextualitate, improvizaie creatoare,
individualizare. S-a nscut astfel o nou orientare n cadrul larg al tiinelor educaiei, ce-i
afl nceputurile n anii 70 ai secolului trecut. Managementul clasei de elevi a devenit astfel o
expresie practic a ncercrilor de eficientizare a actului educaional, nu att sub aspect
instrucional ct mai ales din perspectiva crerii cadrului i condiiilor pentru o activitate ct
mai productiv. Treptat, managementul clasei de elevi, mai ales ca domeniu aplicativ, a fost
mbriat cu mult entuziasm de mare parte dintre educatori.
Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare n stiinele
educaiei care studiaz perspectivele de abordare a clasei de elevi si structurile
dimensionale ale acesteia, n scopul asigurrii conduitelor corespunztoare
pentru desfsurarea procesului de predare-nvare-evaluare.
Managementul clasei nu se confund cu didactica specialitii care te
nva cum s predai o anumit disciplin de nvmnt.
Cei mai multi membri ai societatii consider c a fi profesor nseamn s
stii carte, ct mai mult carte. Dac aprofundezi acest aspect, constati c a sti
carte este o conditie esential pentru profesor, dar nu suficient, deoarece
profesorul este specialist n domeniu, dar si pedagog care stpneste bine
stiintele educatiei. Specialistii n educatie au demonstrat c n procesul nvtrii
se creaz o serie de relatii ntre elevi, care pot influenta pozitiv sau negativ
nvtarea.
n legtur cu rezultatele elevilor la nivelul clasei, J. Wittmer consider c
aceste relatii determin evolutia atitudinilor, a conduitelor precum si calitatea
cunostintelor nsusite.
Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica si organiza
activitatile clasei astfel incat sa se asigure un climat favorabil invatarii.

Obiectivul final al managementului clasei este formarea la elevi a unor abilitati de

autoreglare a comportamentului.
In clasa scolara, liderul formal este cadrul didactic (invatator, diriginte). El este un
conducatorimpus din exterior, a carui autoritate deriva din functia ce i s-a incredintat si din faptul
ca el estesingurul adult in mijlocul unei grupe de elevi. Cadrul didactic angajeaza si dirijeaza in
actiunicomune tot colectivul. Prin toate acestea, el concentreaza energiile grupei, exercita functii
de comanda si decizie, influentand in cel mai inalt grad activitatea acestuia. Cadrul didactic este
liderul real al clasei pe care o conduce.
Calitatea de educator l obliga sa exercite si sa transpuna n practica, la nivelul clasei,
toate functiile conducerii:
- organizarea ;
- planificarea;
- ndrumarea;
- coordonarea;
- evaluarea;
- decizia.
Prima functie a managementului educational este cea de planificare si organizare a
sistemului de nvatamnt.Aceasta functie implica valorificarea tuturor resurselor
pedagogice:
-umane (cadre didactice, personal administrativ, elevi, parinti, etc.)
-materiale (spatul, timpul, baza didactico-materiala).
-financiare (buget central, local, contributiile comunitatii educative.)
-informationale (planuri, programe de nvatamnt, ndrumari metodice, materiale
curriculare).
Cea de a doua functie specifica managementului educational este aceea de orientare
metodologica a procesului de nvatamnt care presupune att actiuni de formare, de
evaluare, ct si de comunicare.
Cea de a treia functie este cea de reglare si autoreglare a sistemului de nvatamnt si a
procesului de i nvatamnt si implica activitati de perfectionare a cadrelor didactice:
Ca organizator profesorul trebuie sa dovedeasca nsusiri obiective n activitatea didactica
si educativa, n predarea specialitatii prin care actioneaza asupra formarii elevilor. Conducerea
activitatii de nvatare, crearea motivatiei necesare, dozarea sarcinilor si stimularea interesului
pentru obiectul de nvatat pe care l preda, evaluarea sistematica a rezultatelor obtinute si
narmarea elevilor cu un stil de munca intelectuala, constituie cerinte de baza ale activitatii sale.
Evaluarea rezultatelor nseamna a dispune de un sistem de probe, a le putea interpreta, a
raporta rezultatele unor criterii de referinta stabile si obiective si a trage concluzii valabile, care
sa duca la mbunatatirea ulterioara a activitatii. Evaluarea presupune urmarirea sistematica a
eficientei fiecarei actiuni, raportarea ei la obiectivul proiectat si nregistrarea progresului pe care
elevii l realizeaza ntr-un anumit sector, de la o etapa la alta. Profesorul urmareste n
comportamentul elevilor tot ceea ce poate servi la stimularea lor, la dezvoltarea dorintei de
autoperfectionare si de crestere a capacitatii lor de autoevaluare.

Elevii cu care lucreaz managerul fac parte dintr-un grup care se numeste clasa de elevi.
Analizat din punct de vedere psihosociologic, clasa n care se formeaz elevii este un grup
social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc ntre membrii si, apare si se manifest o
realitate social cu consecinte multiple asupra desfsurrii procesului instructiv-educativ.
Pentru desfsurarea procesului de educatie, elevii sunt organizati pe criterii de vrst, n
functie de repartizarea geografic a populatiei.
Clasa de elevi poate fi abordat din punct de vedere didactic si psihosocial.
Din punct de vedere didactic clasa este un cadru n care se produce nvtare, se formeaz
priceperi si deprinderi, competente n diferite domenii, care asigur tnrului integrarea cu
succes n activitatea social.
Din perspectiv psihosocial, clasa nu constituie un domeniu static, ci un cmp dinamic
n care se desfsoar jocul unor forte multiple: atractie, respingere, afirmare de sine, ascensiune,
retragere, suspiciune, pretentii, stim.
Clasa este un grup care are propria tain. Fiecare clas reprezint o organizare
dinamic si o structur specific
Profesorul Mielu Zlate defineste relatiile interpersonale ca legturi psihologice
constiente si directe ntre oameni. Acelasi autor precizeaz si conditiile de realizare a relatiilor
interpersonale:
- particip ntregul sistem de personalitate al indivizilor pentru obtinerea reciprocittii (caracterul
psihologic);
- n actul respectiv se implic persoana constient de sine si de cellalt (caracterul constient);
- necesitatea unui minim contact perceptiv ntre parteneri (caracterul direct).
n clas, elevii ndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relatii de
interdependent ntre ei, pentru realizarea obiectivelor comune. Trind n comun o parte
important din etapa activ a unei zile, ntre elevi se creeaz si relatii afective, precum si tensiuni
sau conflicte.
Procesul de adaptare la viata scolar formeaz la elevi competenta social
sau capacitatea de a surprinde logica social din clas.
nceputurile competentei sociale se observ din familie, dac ea ofer conditiile necesare
si se consolideaz n activitatea desfsurat n clas sau nafara ei.
ntre elevii unei clase se creeaz urmtoarele tipuri de relatii interpersonale:
- relatii de cunoastere reciproc;
Elevii simt nevoia s cunoasc alti copii; ncep cu colegul de banc sau cu
cel de pe strada lui si continu cu ceilalti n functie de anumite interese. Cei care nu simt o
asemenea necesitate sunt retrasi, comunic greu si cu profesorul. De asemenea, multi elevi simt
nevoia de a transmite celorlalti informatii despre ei. Asemenea cerinte trebuie ncurajate de
profesor pentru c va comunica mai usor si mai deschis cu clasa.
- relatii de intercomunicare;
Multi copii simt nevoia s comunice cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie
nvtati ceea ce s comunice, n primul rnd si apoi ncurajati s comunice altora
ceea ce stiu si s cear informatii care-i intereseaz;
- relatii socio-afective;
ntre elevi se formeaz relatii de simpatie, de antipatie, de apropiere, de

respingere etc. Se pune ntrebarea: Este important pentru profesor ce tipuri de relatii socioafective se creeaz ntre elevii clasei? Rspunsul este: E foarte important, pentru c ntr-o clas
n care sunt relatii de antipatie, chiar dusmnie ntre elevi, procesul de predare-nvtare are de
suferit.
Aceste tipuri de relatii formeaz la elevi emotii si sentimente. Unii pot veni din mediul
familial cu anumite emotii si sentimente care-i mping ctre respingerea celor din jur. Cu mai
multe situatii de acest fel nu mai putem vorbi de coeziunea clasei.
- relatii de influentare;
Relayiile si interactiunile care se dezvolt n clas imprim elevilor o serie de valori si
norme care-i influenteaz n procesul de formare. Aceste influente sunt de cele mai multe ori,
fr voia indivizilor, dar i pot schimba n bine sau n ru.
Influentele exercitate de unii elevi asupra altora se cer studiate cu atentie
de profesor si orientate cu tact spre aspectele pozitive. Deviatiile de comportament ale unor elevi
determinate de relatiile de influentare din cadrul grupului asupra crora se intervine cu brutalitate
duc la serioase crize, care se rezolv cu mult greutate.