rspl

zqog nEl -

r6lEl/tl ,

r urspeav ||lPlolcos Errj

p]

UOIlUnICnUIS V VSlUSllS
vtrclroud 0Nt^tud iltdlcNoo loN

nSstons tvH[,!

Relerenti $inlilici:

Prci univ. dr' ing loan Ciongradl

lonescu
Proi. univ. dr. ng Constantin

N4ionale 3 Romaniei
DescrieGa CIP a Bibliotecii

i,1",'{fi::i!flir:lt;"**:lr:*:r;
Bolez',2005
u,ioJ',in';,

tnur'u-u
624.042 7 624 07

atei
Edltu6 SocieGli Academi@ 'M
cr
nr
Biul Dumilru Manqeon
DLc.tor ProiunN driog con5n$
e

maiL.ion6d@e tuas ro

Cuprins
PROTECTA SEISMICA

1.1
1,2
1

ASPECTEGENERALE

SLSTEI EDEPROTECTESESM CA

9
2A

DISFUNCII ALE S STEMELOR DE PROTECTE SEISMICA

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

2.]

2.2
2.3
2

ASPECTE GENERALE

23

MECAN!SMUL PRODUCERIL CUTREMUREIOR SI UNDELE SE SM CE

26

EVALUAREA MISCARILOR SE SMICE

32

NFLUENTACONDLT ILOR GEOLOGLCE ASUPRA ACTII]N!I SEISM CE

35

ELEMENIE DE DINAMICA SI II{GINERIE SEISiiICA

31

3.2

33
34

ASPECTEGENERALE

37

GMDE DE LIBERTATE D NAAI CA

38

RIGID TATE SI FLEX B L TATE

40

3.4.1

SISTEMULCU UN GRAO DE LLBERTATE DINAM CA OGLD)

342
343
3 4.4

VibElii bere neamodzale

oscilalii beamonizale
Decremenlul loq d tnic al amodizr
vta! ioiale amo@

42
48
53

riL

55

S STEMIJL CU UN GAMD DE LIBERTATE DINAM CA LAACTIUNI

57

SE SM CE

3.6

3.7

GMDE DE L BERTATE
Valo sivecloripropr

SLSTEMUL CU n

361
3 6.2
3 6.3

63

D NAMICE

65

Modelu Rayle qh

6T

Analiza speclEld

70

3.64

Cacutu iodeiGieloare de baza 9 d st bulia lodeor

MSPUNSUL N T MP (t me hisirry)

smrce

75

PROTECTIA SEISMICA OUC]ILA

4.1
4.2
4.3

8l

ASPECTEGENEMLE
STRL]CTURIDUCTILE
PROCEDEE DE CALCI]L

88

43.1

89

4.3.2

ioie or seismie slalice echivaleile

[,leioda iode or seismie slalice echivalente
Metoda

43.3

Metodad caLculdinamc

4.3

Metoda de calcul ne n ar

lin

(lme hstory)

4 3 4.1 Calculul static neliniar (b

4 3.4.2 calculu

4.3.5

dlnanicne ar

Veriicareasiguanlei
4.3.51 starea mlG ulima

92
93

og6fc sau

93

93
93

43.5.2 Starea
4

m 16 de

95

seflclu

UNELE I,IASI]RI CONSTRUCTIVE

95

Slrucluidin beloi amat

4.4.1.1 Stuctu d r dasa
4 4 I 2 sttucru d n dasa

96

4.1

44.13

de ducUlilate inalta (Hl

96

de duclilitate medi (M)

97

enenle genehle de pro ectarc

98

PROTECTIASEISMICA PRI'{ DISIPAREA ENERGIEI

5.1
5,2
5.3

4
55
56
57
5

ASPECTE GENERALE

101

STRUCTURIDE CLAD R CU S STEI,iE O S PATOARE DE ENERG E

142

D SIPATORI DE EN ERG E CU FRECARE

113

D SIPATORIDE ENERG E CU DEFORMAI E PLASTICA A METALIJLL]

119

D SIPATORI DE ENERG ECU EXTRUDEREA PLIJMBI.]LU

131

D SIPATORI VASCO-ELAST CI

141

DIS PATORIVASCOS

PROTECTIA SEISMICA ADAPTNA

0.1
6.2
6.3
6.4

ASPECTECENERALE

151

S STEMUL CU l GLD CU MASA ACORDATA

152

s STEMILCU nGLD CU MASAAooRDATA

156

APLICAT]STRUCTURALE

159

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

1
72

BME
E emenle de Lculale ezerelor cinemal ce de lip pendul s mp u
Eemenlddeolcllaeezemelorcinemalcedelppenduldubu

1t1

REAZEME DIN ELAS'IOMERI

187

SLSTEI'IE CINEMAT CE DE IZoLARE A

721
/22

IZOLAREASEISMICA

73.i

7.3.2

74

163

ASPECTE GENERALE

7.3

CLJ

186

Camcleisi c e e astomeior

187

7.3.1.a 0r

190

ialea elasiomer or

73.1b

7.3.1

Mode e reo

as{cilale ii hoduli de

R gid

190

asl citate

192

ogie

Compodarca reazemelor d

7.32a
7.32b

195

lasoner

talea ved ca a a G&eme or din e aslomed

Rgidtalea aiodecarcareazemelordnelaslomer

244
206
200

Tipud de reazemedineaslofred

211

CALCULULSTRUCTUR LOR IZOLATE SEISM C

741

182

lzoarea sesmcd cu eoda.ea nuna a gdeor de liberlale de

211

42

la

area selsm cd cu a@rdarca gradelor de libedate de

lEnslale
214

I
PROTECTIA SEISMICA

1.1 ASPECTE GENERALE

Cfternurel de dm6nl au prczental dinloldeauna 0n examen sever pentru o ce
constructor. Cu aceasE ocazie sunt evdenliate pe hnga erofi e de concepte 9i
execulte necesitatea altor cai 9i metode de prcictare peniru coistrucliile
amplasale in rone seismice care sa fe mai eficienle economic ai cu 0 siguranti
contextul preodrpaibr acluale dalodtd unorcdnle reslrlctive ale unor crnstuclii speciale
cum sunl rcacloarcle din cadrul cenlr;lelor nuceare, inslaalle cu pricol de exdoZe,
In

laboratoarele de marc orecizie elc.. a iosl readus

in dscule un deziderat nrai ve.h a

constructor or 9i anume acela de rcducerc a innuentei acliunii seismie asupm conslructiilor.

Una d n cedntele tundamnlal in p'oieclaa constuct ilor la actiuni seivn c conslS in
asig u rarea u ne ad aptab I r4i a srructu di d e rezistenla, astial in cet evenlualele deg rad; r

ce pot aparc sa nu puna in pericol ansamblu. Mai muli, pnlru anunte slructuri
speciale 9 insial4i, cerinlele de proieclare sunl ca functona'ea aceslom sa nu se
inlrenrpa duF un seism dislrug;tor.

a'

lncz din anul 1967 normele SEAOC - Struclural Eng neerng Associat on of Callom
au fundamental conceplta actuaE de pbectarc a slructurilor amp asate in zone
seismice, care a iost apoi arg acceplata de normalivele d col sesmic din
majorlalea lidlor. Princpalele crleiicarc slau la baza nome orsunl

i.

mici inlensitate. slrucludlelrcbuie sa rezi$e fed niciun fl

s,lucrczein domeniu elast c

a cutremurel ds

de ava e, ad cE

ii.

0enlru miscadle seisnice nodenle nu sunl adniso avarii in slruclun de

Ezistenti, dar sunl acceplate avarii n61ructunle (in elen'oxe e nepodaie);

ii.

in cazu I producerii culremu rclor calaslrofa le pentru prolejarca veflor 0mene91i

9ia bunudlorde mae valoac, degradef e slructurale poslbile sd nu conduc6la
colaps (pdbutirc lotaE).

Concepla de proectare la acljun seismice se bazeazd ln pzent pe conlormarea

(daphrca) stucturii asttel incal enersia sa capabiE, formals din eneqia cinefta, eners a
polenliaE, enersia de dis pale ln domen u elasdc
ncursiunl in lnelasiic (cnnceplul de
dudilitaF) si depdgedce eneEla probabli indusa Ecap>Ei ceea ce se poate rea za

prin

consumui mporlanle de otelg belon l5l.

thi .orca4i ptivind

pat

cia seisnicd

structuilq

Engi tuplul c,
nu este sgur in exploatare, conduce 9 la degradir dalorate cerinlelor de incurs un in
dorneniu olaslic care se traducln inalp n chelluie ide conso darc.

Maimul

practica a demonstiat ce acesl concept bazat pe ducli late, pe

Pe de alla pane sludile expedmentae arata ca mecansmele de absorblie ae nergieL

pdn deformaUi ineastce la incarcarib cclce sunt impvzible constatndu-se
degraderi 9i rnodificd ale modurilor de cedare ce pot pune ln peicol slfirclura de
rczisleda. De foade multe ori mecanismele de ceda pmpuse in ginzr nu se
adeveresc, zu[and cedad a niveld stapibr prin mecanisme tolal diferle de cel

1 1 cedarea stalpilor unei c adid cu

slruclud in cadre din belon annal, Kobe 1 995

Ca umare a ncur.siun lor in domeniul dastc eslimerib au ar;lal cd sunt necesare

costud insemnale pentrLr remedied 9 conso idef ce pol aiunge pane a 30% dn
valoarea de inlocune a cladid I11 dar carc n u lntoldeau na pot confer structu rii sig u ranta
Producrea Lrnordegrader stuctule lmponante poale conduc uneorila probleme
d proieclare exlrem de dfcile. Daca problemeLe economice pot rezoLvale n

siludi rclal v u9or, aspctele lelrnice precum cele legale de scoalerea dln
uz a Lrnor conslruclii de rnaxlfi impoftanF penlru economie sunl adesea loade
compexe 9 greu de rezo vat. De rnu te ori esie rnai dfcil se consoldezi o
conslructe decat sa o constru e$l dn nou, datodra rcshctilor 9l rscuriior care
cornp id conceplia giexecula 1101.
anum le

Eneqa indu$ inlr-un sislem depinde de fapt de caractersicile sae dnamice, de

defomab litale 9i d capacitatea de dshare energerce, in slransZ lgitur, cu lipul
acliun
Acasta inseamn; cd pol f slab liie anumite soluli oplime de eglare $i

adaplare a caracle stciorstruclurale, asa curn sunl deflnile ln lileralurE, "de racordare"
I71, astfellncA sese oblina 0n min mum a enrgie indus, dec implicitalr,spunsului a
Dupb cutemurul San Femando (1971), specialigl amedcani P.c.Jenninss 9i G.WHousnr

nohu

Penlru | miErca potenla u u di$rugaor al cuircmurelor, unl stlc1ud speciale !i

nslalalj lrebuie sa fe proiectale astellncai si nu fe lnrerupE tunctronaa lor dupd un
culremur dislrugdlor Penlru menllnerea pdncipale tunc{jun a uneistlc1ud va i necesar,ln
muhe czui, de a proiech un raspuns aproape elaslc pent! slructum de
con$liincioasdabetuire crnslructivi aelementelor nesnudurale".

rczsl(5 qio

In acesle cond lii aparc evidenlb necesitatea a lemalivei rispunsului exclusiv olrstic
(linia0 penru anomile lipur de sltuctur, ceea ce ar pulea crea conceptr de proleclie
selsmcd'nlegr"la. n proieclarea cufeita, acesla are insa dezavantajul ca e{e
prohibiliv din punct de vederc econom c.
Sub anumite aspecle xcuz6ndu-lpe c economc, chiar uliizarea r;spunsulu elaslic
nu prezinEln ioralilare soluta idea6 deoac, pe Eng6 faplulc, elementele devin
loade rgide,suntposbileproduceride ichelier la nivelollerenulo defunda
12

lg

Fig

1.2

R;nurnarea unorcl.drr rig de in Japona Nigaia 1964

lloi @cepti pttuind prcteclta ssknice

stuctuflor

condit le centElelor nuceare. a16t Denlru structui cat 9i penlru

echiDamenle sunl necesare nrasuri mult rnai severe, carevzeaze nu numa un spuns
e aslic Iniar dar 9i un grad de securtale id cal o ce avarie puland avea efecle

lr,la

nult in

dezastruoase asupra nrediulu lnconjuralor

Proleclia seismice 'nlegral5' sle necesare penlru strucluri viiale pentru societale,
sigurant, pubha 9i sanatab cEd rile guvemamenlale, miltare, admin stralve cenlre
oe @nunrdre ce'lal dchde, Jzile chiLe ,pila'. erc ? 'hL Iir' ce .uotrd
ag omerari de oameni: lealre cnernalografe, qcoli, bserici 9i constructi cu @nlinul
prelios. In cele ma multe cazu esle necsar, p,slrarea inlegrlal conlinululuivaLoros
a acesior cEdiri ti ce esle cel ma irnpotunt, pmtejarea vielii oarnenilor [51.

Daci incercim abordarea probemalici prolecljei seismice p n analiza rezultale or

inregistrbd or selsmice vom constala un domen u loarte larq de vadalie a peroadelor
dominanle aLe speclre or mediide raspuns peniru diledte cutremure produse pe glob

tsl lig.1.3.

olr.vr9q?0t

Fg

1.3 Speclrele medi al

unorcotremuresenniicatve

Ordonalele maxime ae spectrelor seism ce de dspuns corespund perloadelor de

osciale lntre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxme cuprnse lnlre 0 2_1.2
secunde.1n cazrl unor lerenuri s abe ln ad6ncime, neconsoLidate loarle comprsibie
gllrnbibale cu apa, se poate alunge la ordonatle maximespeclrab penm va0r nral
mad ale pedoade de 2.5 secunde, cum esle cazu zonei in care se alli oBqu Mexico l8l

Chiargiin cazul cutrmuelor vdncene, zona dominanla pare a liamplasat ln nlervalu

0.3-0 5 secunde, exceplie iecand unee zone cu terenud nconsolidate
3

Pe baza spectrelor de dspuns reruiE clar cA pentru structur te de construclil domeniul

defavorabil esle cel cuprins intre valorile 0.2.2.5 secunde, unde se pol alinge
maxirnele speclrale, ceea ce ar impune evtaa prciecl;riin acesl intervatt2l.

Practcaprcieclrdararidiicultimaioreinreatzareaunorstructuicuperoadaproprie

rundamentald de vibralle care s, se incadreze in afara acesrLi intervat, dar pol

realzate sistenre capabib sa-9i modifce caraclerislicile pe durata unu seism, s;
dis peze mal muila eneruie elc., evitandu se astfel oblinrea rdspunsu ui maxtm

spl deosebir de melodele curenle de pro ectare anliseismice, h care siguranla ta

acliunea sesmice este daloral: defomidi elementelor structurale !i capacitilii
acestoE dea absorbio parte din energia ind{side culrenur pdn ductilitate, noile
conceple presupun ut lizarea unffsisteme spe.ia e, cre pot lmita canttalea de energle
indusi de sesm in slructurd sau de a dis pa o canlilate cat maimare din enerq a indus6.

t.2stsTEltE

DE PROTECTTE

SE|SI CA

Prcte4ia seismice mdd necestatea crc9tri adaptabilite0 stuctud or a adunea

seisrnic,, ceea ce lnseanni d siparea eneiei induse de sesrn 9 prn ale mijoac.
Evideni, realizarea aceslu obiecliv lrebuie si lin, seama 9i de o min mizare a
cheltu eli or lgale de prolectra s sm ca a structuri de rezistenlE dar qide cheltuieliie
legale de rcpaGti 9i consoidAri ca urmarc a produceri unei acliLrni sesmice
Creglerea adaplablltelii conslrudiilor la aclunea de lp seismic consta in conceperea
sistemelor asfe incat, a alingerea unui anumll nvel d inlensilate al iaspunsutui
slructurli carc poale deveni periculos, sa se produce modinceri al caractersticilor
dnamlce ale acesleia lnsolit de
imporlante de energie. O sinteza a tuturor
procedeelor acluale de prcieclie seismid esle prczentaid in flg 14.

disd

i1

lDUcrLA (cLASTCA)

PROTECTIE

sErstutcA

Fig I

EOLAREA BAZEI

4 S nleza s srare or de

Fole(!

se snncd

Noi

corceqi

pnvind prcteqia seisnici a

st@tudq

Prote4 a sesnr ce pas vd are la baze unnabarele p ncipi:

a
b

dsiparea energi induse de seism in structur;l

redJcea.. 1(r!rd ene.qFrei ndJce

ltrc(.r;

Asfel prole4a seismci pasiG ductld, a9a numita probqte seismlca chs d" $e b
bazanormeloractualedeproeclareaa4iunseismceaconstructilorincaresgumnta
in exploatare se bazeaza pe duclilllate 9i pe capacitatea in general a unuisistem de a
dispa eneqla. ln acesl caz este imporlant a se defni un mecanism de cedare a
slrucludl carc in inal s; nu conducd la colaps Cu loale acestea, experienla
is me de cedare nu
cutrcmurclor severc demonstreaz; ce a conceperea aceslor
'necan
se line sama d 1ot lactofi care concd h raspunsuLsesmc, tezu[and structud
sensib le cu capacldlireduse de dis par energelcASirsc d co aps ridical.
ln calegor a slructur lor d shalive ex std o var etate ioart marc de s steme bazale pe
diferle s steme 9i dspozitve de d sipare a enrsiei (device). Asrel de dispozitve
ntroduse lnlr-o slructur; pot Ii bEzate pe

deformarea plasfta a melalelor

curgerea ole ulu,
exiruderea p umbulu ,
aLiale cu menor e
anrorlizarevascoelasftAl
amorliz are vasco asi.

'

,
.

spozii ve e disipatoarc de energie nlrcduse lnlf-un sistem conldbu e la modincarca

prcpreti!lor de r gid late ale slruclud tiimplcit la mod licarea caracter slic lor dinamice
ale acesleia. Cre$lerea rgidt4i sfucludilnseamna plasarca sislemuluiinlr'o alE zoni
spectrala care nu tordeauna poate li benefica, lg 1.5. Rolul esenljalln ap .arca unor
D

asffelde

spoziiive esle celdat de amodzarca histerelicS.

(saI

I"
Flg. 1 .5 Cre9lerea

10

T 13]
T"

cazul

cre!tri r gid

llli

listenului

Dace considerdm cazulinlroduceriuno d spo2it v cu toecare intr-o slruciur5

lig

1 6, se

conslala din punclde vedere static o creglerc a rig ditil ansambluluipane h dedgilea
lo4ei de frecare, dupi care rgidllalea corespunde cu cea inlia i. Evdenl cd in cazLrl

osclaleunuiastfeldesistemexsUomodmcareacaraclrslicilordinamcecorelatecu
un consum energelic ce coespund nivelului lo4ei de iecare Fo

Fg

Sdem eclripal cu disipator

(a) rig ditalea in lia , a struclurii (b) rigiditatea
spoziivu ui cu rrecare (c) rsidlatea
1.6

Disooziiivele cu detormarea Dlaslicd a rnelalelor intmduse inlr-o slruclud conduc la

modirca.ea s diulri sislemulu, ls. 1./ Cu F0 s-a notal fo4a la ntrarea ln dxgere a
dsipalorului cu defomare plaslid a metaului in ipoteza unei mmpode bilniare
Returlor ia cacle slc e dnamce ale unui sislem cu asfel de dspoziive vom
conslala nrodincer in limoulos lalieiD dwata unu sesm

l*

OISIPATOR CU DEFORMAREA

PIASI|aAA MErAauLiii

Fg

defornare plaslica a metalului

(a)rig diiatea inliala a structuri (b)rigid tatea dispozilivului cu
defomare plaslici a melalu ui (c) is ditalea ansamblulol

1.7 Sislem echipal

cLr

d s patof cu

Noi

c@cepli

ptilkd

prcleclia seisnb; a sttuctuilol

Amon zoareb vascoeldlice inlroduse lnlr o slrucluri conduc la tul la sch mbarea dg d
sistemului, frg.1.8, dar fara modilicad ale caractedslic lor dinamic in

fe, capaclalea de amonzare a

d spoz

6!

impulunu seisrn. La

tivului este esentlad in reducerca dspunsLrlu

Componaa unui asliel de sistenr se poale ana iza numai pl nlr o

uarea ln consderale in ecu4ia difeenlialE de migcare a une
echivalente dis palorutui vascoe aslic.

Fg.

stem echipatcu amoi( zor vascoelaslic

(a) rig dihlea nitiaE a slruclurii (b)rig ditalea amodzorulu
18 S

vascoeastc {c) rgidlataansamblulo

slatic amonizorii vasco9 , ng. 1.9, nu ntervin cu aporl d rgidilaiein

masura foarle mca care uneori poate neglllald comparaliv cu
dar care d'n punctu de vedere al cornpo(a.i sistenru ui dnamic
io4a de anorlizare inlrodusa.

Fig. 1.9 S stem echipal cu amo(izor vascos

(a) igiditalea nilala a srucrudi (b) rlgid talea amodizorulu
(c) igidltalea ansamblu ui

12

Pe baza unei analze s mpliste ut izand speclrele seismke de respuns, loate aceste
shteme cu dspozitive disipaloare de energie incluse vor benlica de reduceri
mporlanle ae r;spunsului seismic prin plasarea pe ale cube speclBle dalorla creSterii
capacitzt i de disipare eneruelicd (crcglerea fracliun din amonizar@ crit cd C),lig.110

(sa),

(saI
{saI

rFt
T"

T,

valor or specta e ln crzul nlroducerii dis pator lor de energie

Canlitatea de enerule indusz intr o struclud est *ans legata de caracierisiic e sae
dinamice $l de cele ale seismulu. De aceea am numit proleclie seismici
"adaptv,
procedeulp ncareunsslemstrucluralig modlica caiaclerislicle dinamice in Eporl cu
selsmu, ceea c inseamnA inducerca une canlit timalmic de eners e

ln aceas6 calegore au lost ncuse sislemel cu dlvelse tpur de bgaluricare prn

cuD area sau dec0oarea anumitor comDonente srructura e modifcz caracledslicle
dinamice ale sislemuLui

12,

3l

Adaptarea slructurii se poale realiza prin decuparea unor legiluri, fig. 1 11, sau pdn
intrcducereain lucru a unor eemenie,
1.12, in ambele silualilrczutand o modilcare
Fd
sidldti s1rucludl. Cu s-a nolat nve ulfo(eila carc s a produs decuplarea 9 cu r,
nivelulfo4ei a care se pmd0ce nrodificarea de rigiditale.

fs

cazul dcup eri unor elemente rezula un consum eneruel]c inlia coreat cu
capaciialea elemenlelorcese rup 9 consliturea unuiall sistem cu o all componare la
aclunea seismice, sau maiblne spus amplasal inlf-o allS zond speclraE.

Sludi le efectuale de Aizenbe4 [3] arate ce in carul conslrucli lor cu bgaur decuplabil,
incircidlesesrncedecacupollid2-3ormamlcidecallacedirieoblnLritergide

costurle mbsurlor de pmleclie la

acliunea seismice se reduc cu 20-40% 9i se rea zeaze o econom e la annalura pane h

9 cu 20-35% ma micidecal

a cele flex bile. TotodalS

25 35%.

13

Noi

coneptji ptMnd Not clia seisnice

stretuilq

Fig.1.11 Sislem
(a) dsidilalea nilial6 asistemului

Fg

(b)

dilatea

1.12 sislem cu elenrente de rigid zarc

(a) Iigiditalea lnilia a a sistemului (b)rgldlatea

slructur i dupa cuplarea legdlurilor

ln rldoiea caz, prin inlrcducerea in ucru a unor elmenle, dgidtalea

modilicE conlinuu in raoon cu o anumit, deolasarc imDusi eememebr
Asfel, canlitatea de energ e care se induce d fera find funclie de dg ditale giimplicitd
caraclerist cile dinamce ae siructud.
Sislemele,adaptve cu mase adilonae acordale, a9a numllele,tuned mass da,nper
sau T{r,lD{ r' sunt exlrcm de divers. Ce mais mp u sistem este cldin fig. 1 13,la
care inse ro 0 maslesle acla d a limla parlial deolaserle lind mai mult utiizal
a conslrucliile inalle in scop0 introducerii unor legatur suplmenlare penlru
crglerea sgurantella actunea vanlu u. [r]asa ste ampasald pe un sslem de roe
(las;re), care ii per.nit deplasarea ibere find in aceagilmp cuplatd de nrudura
prn inlermd u unor resorlurila care se adauge djspozive deamoftizare.ln cazul

deplaseril sistemuiui masa rAmane in repaus ceea ce creedz; fo4e de reven r ale
slructurii prin intemediul resoduri or.

RESORT

Fg

1.13

Slrtdura cu mase adilrona e a(ordate (TlrlD)

Dsiparea energiei inirodusa de selsm in slruclur; se poaie obline 9i cu ajuloru unor

sislene netale cum sunt cele mnceput 9 brevelate d un colectv de inginer

japonez,fg. 1.14,

1111.

Fg l.l4Sislemc0dispator in4iaipendua
a pendu cu dep

asare in acelaqi sens cu slructura

pendulcu
b.
deplasareln sens nve6 slruclurii

15

Noi conceplii

pnvird prcteclta s.isnici

stucdtifu

Aulori brevetuluprezenlatinlig.l.l4suslinc,prniniermedulunorpendulecumasa
cuprinseintre 1/151/2 din cea a nveul a care sunl cuplali 9i penlru rapoaic maf ale
blatului de parshle, se pot obllne diminui speclaculoase ale f04el0r de ine4e.
Cuplarea penduleor poale
iecula pentru a obtne depla*i in ace a9l sens cu

plangeul,fg.l.l0a,saulnsenscontraracestuialg.l.l0b.lnpfmulcazeieclulesteo
iranare iarln aldolea caz o d minuare a forlelor de inenie lnduse de seism.

alle vananle ah enemelor ine4ale pendulare propute in

n lis. 1.15
specialitate [4].

Fig 1.15 Sistem cu d sipalod ne4alipendu ari

mase b pendu pecaburi

Dinlrc ullmele realzei in domen ul sslemelor a ca disparea de energie ndusi de

se sm se realizeazd cu mase adi\ronale sunt cle de lp rereflor cu lichid (TLD)l deiip
coloandcu lichid (TLCD) rs 1.16

Fg

1.16 Sislem cu dlsipalori cu lch d

A TLD b TLCD
16

stemele de dis parc cu lichid au fost nit al uli izale la controlul vibrat lor penlru saleliti
9i in mar ne penlru as guiarea slabi italii laterale a navelor 9i se bazeaze pe absodlia
enerueicnetce prn m tcarea chduui[5].
S

Se conslab ce pincipiile de protect e seismice a e acslof

sislere pasive au la baza in

p nrLrl dnd consumu eneqie nduse de seism in slruciud 9l nu limitarea canlildliide
energ e indusz. Acesb limitarc se poale realiza numaip n zoareabazei.
lzolarea bazeistructuri de fundale este de lapt ideea de la care pomegle conceplu de

zolare sesmca, adca

dinrnuand{l9l

de

ntmducere

a unu baraj in fala

enersiei sesmce,

lzolarea seismic, a baej consu in p nc piu ln decuplarea bgeturlor d ntrc iundalie 9i

suprastruclura, reE zandu se asfe o supraiati de on.arc, pe care o pulern denurni
, agai, care va pennle deplasarea bera a fundalie impreun; cu lercnul de lundrre
supraslrucium rrmanand in rcpaus dalorra ine(eisale,1ig. 1.17 a lzolarea seismici
deaE ar putea reallzate numai in cazul unu ,lagil dea, ceea ce evidenl nu este
posbil. In consecinta, dalo
rlgidldli ag;ru ui", sau a sislemului de rezemare se
nduce o canlitale de energ e corelalS cu caracterist cle actunil 9 caracterlstcile
dinamice ale ansamblu ui nou creal ilg. 1 17 b. Pe Eng, razeme se ul lizeafi in rod
obignu t elemenle dis patoare de energ e carc poi avea 9i ro de imitare a deplasadlor.

ii

Fig. 1.17 Comportarea une struclur cu baza izobte

a.lag& idea b. agzrreal

17

tlli @nc.plt

pnvind prclecla sehnice a

sttctutttor

este ca rna utilizata

Oinlre loale nolle sisteme de prolectre seismlc;, L,olarea baze
reabilitate Flla cale s a
momentul d h6. Ei$a in hrme numeroase constluctri noisau
n ume roase p00 u n
adoptal acesi sislem. De rema rcal esle ulil zara aceslei teh nolog i a
de gosea in loane mule larl.
Un dorneriu

n (arc eqe .ce(ara crcyArea s'gra.lerr labiLalr la a4irea sFsn

este celal nstalaU

ilo r

mai nrullor cutemure

si echip amentelor spec ale Asfel, c0 ocazia 'n(enrdre

dabn'
s'du co$rdal ppderr
ia' oer lrL odlele de dare ae ulor
rt ,lruo- i ssrene or oe calc.' fo os ro 1 mod spe
ujn"il ae taloratoaretor oe mare precize elc Costul rdical al unel conslruc! cu
a capacl,! de adaptablitale a aclunea s srnlce 5i
to"ri"r" a"
""ct""p\'(re_le d. irpus lo'os led ru'dll prced'L v r_ulre
ocib lrada r[zar .paliio,
to I18 n prnc'pir 7olarca'ocalr tlerd ihodrcPea ulJi
t"lr'""
p'
ria p- hprneout rno' reazene c rol're cr dNere
r"w .

;;i;';'-"

*",,

a;n bc n .apori,

ri"#"

i,.i"l
upu

l"*r"

l'

"

"*"a

'ri',r
de elemente dispatoare de enerlre

ENERGIE

Fig 118 lzolarea sismid locala

Cerceii le ln domen ul sistmelor de protede seismicn au f6cut in ultirnlianrprogrese

ntellgente
leosetitOe spectacutoase ajungandu se s, se dlscute deja desprc structuri
.i,iii,iii,"i ;p,oirc ;n redud ereciul actiunii seismice rearizand o s surantd
anve
maxlme ln exp oaiar $i iac pade din calegor a prctecle sesm

aiiiii!

SlrLrJde nre'qFde.)\'ere ar.ve, aL rl coroo'erla lo rn

iio-"riro'Loeirasar' !Ie7P scJ ac(eeraliir

13

de cap'aF a

'sFn
pe o'd c' o a oode o'. de izii a'rpra

sstemuhr de aclionare lnlre cee dou6 sisteme existd o intrdependenF pemanenE

care trebuie sa asigure o reducere direcb a etecte or actruni. In lig. 1.19 se prczinlz
schema de prncpiu a sisleme or de proleclie seismica aclive ne(ale.

SFTEMDE
ACIIOIIARE

Fis. 1 19 Sislem acliv inerlal

Sjstemul nle genl structuralprczental in ig. 1.20 are elementele de aclionare dspuse
astlel incal dirn nueaz; d rect lotuile induse in struclura Pe acest prncpiu xisl5 o
mullilud ine de sisleme in ca re ele m enlu act v (acluatoru ) esle amp asat d irecl lntre
nivelurisuccesive (de exemplu pe diagonale)sao ulizeaza ale elemenle intermed are
cu ro de,amplilicalor'pdn carc transrn tacliunea (cum arl cabludle).

ACTUATOR I PISTON HIDRAULIC

PRELUCRARE

SISTEMDE

Fg. I 20

nem 6div strucluml

19

lloi concepttr Privind prcteclia seisnici

sttuctudt

Diminuarea eiecteor seismelor se poate reaiza 9i prin dispunerea sstemelor de

act onare la nivelulbazel, in ipoleza unu sistern ko atseismic,lig l 2l

SSTEMDE

Fig.1.21 Sstemaclivaclonallabaza

e dezavanlaj al ul melor doun s sleme esle datoral canttdt mar de energ e

necesa sistemuu de aclionarc. ln cazu sisterneor active ine(ae consumu
energelc este mull diminual datorte laplu u ce se po1 nduce accelemli ma mari
decat cele prcduse de seism, care rapodate la masele n mr9care pot comracara
lvlare

ln c&ul sisleme or inte igenle sau acl ve, rezolvarea unor probleme de ordin lehn c a
econorn c s-a realizal pfn crearea a9a numitelor sistme hibrlde sau semiactve. Asfel
de s steme sunl conceput sa compenseze acliv numal pa4ia r;spLrnsu slruclural'
ansamblulliind de fapl un sislem pasiv

In momentu de fati in lume exista numeroase constructl cu sisteme de prolecte

seismic, difeijle de cele casice dinlre cale multe au losl supuse 1slului actiunii
se sm ce in s lu Dalo E iaplulu cA acesle conslruclli sunl noi 9 in marea lor majorllale
au caracter de unical, sa pus {oarte pulin problema unor evenluale disfunclii" ale
componentelor acs1ora $ a efectelor asup6 dspunsu uislructurir'

1.3D|SF uNcTrl ALE SISTEMELOR DE PROTECTIE SEISIIIICA

Pe baza expr enle acumulate panZ ln prezent asupra aceslor no sisleme de prcleclie
ssmd se con$ala necesitalea Luarii 1n considerare a unor scenad pdvind
djstunqie po6ib le care pot apare. Astfel se propune abordarea unui concept de
proecla prevzibl' pe baza unor ,scenari' care au Tn vedere componarea
detucluoasa posibiE a difedtelor componenle aLe slslernelor de plotectie seismica. In

20

a liabLlilalr tL tguranler ln erpLoatar a

acest mod se va putea oblme 0 crellere
conslru4illot la aclunea seism ca I0l.
+ oo s n Fr z' o sere dF rpJl
Ana /l4d {Fca' no I co'ceor oe prc'Acl sehmica
a
cd;e roui' ruare n arLn l vFde?d eld'sriiro'sau

.,in"'i ,-o"i.'..liip""'"

dlminuerii efecfel0r ce e pot avea

D
e n

cu capacitat spofiE de dispar

n exper enta 9 studiiLe efectuale asupra struclu lor
eruiicd s-au con statat ufinato arele:

,'

oellru tnctnna "s elcenla

i""i,'""

*t
'"i,,*
r*"r" *

d oisoo

lnl

p
e 0e
"nea
caea ce LonducF

llve'or o's'paloa

"-qerordedFoa'are
*,, Ji'edliTarea

'rJcrJn:

sLn

^ecesd

r'

0 sPae 0e
recesare dnaL/4 0e

"^
""1"'.i"i"
ordinulll)t evidenLaelemenielordeinchidee

ii.
ili.
iv.

dupdun numirde ciduri

dlspozitivele drsipaioare de nrgi care se degradeaze

ca pereli structura|| sum

disDozitlvele disipatoaG de enee concepute
a problerlor mE
@conom ce datoitd c.slului foane dd cat al inlocuidi acestom 9i
pune etuctuarca und assnenea ludii l5li
de eneqie netestd o inretne{e
loale sistemele ce conln dispozitive disipatoare

se
Ia carc xpedenla este mult mai vasla
Pentu domen ulslructurilor cu izolarea baze,
polrenrarcaum;loarel dezavantalel
care se intercalead ,lagrrul sau
necesllaleaex$enler a dou; iniraslruclu rl I ntre
rapon cu
aslgud deplasarea libera a supraslruciurii in

l.

s stemul de rezemar care

o dr 'c\'n"a valuLr'a' rrar' da(;ssGrrlde

r"'are'a rid-a uncron'or ' m" DJ'artrrniveral

oosbillarea apdrilie nb?L

iii.

asigurarca supraslrucluri

iv
'

Dos.bi'a apdr't|e a Lnor tenon

v'

d' F/'Fnar d n oel ienie

dDaftd lerore.Llr' de olgrur 'a nNelJr 'islenu'J
edcr'a rordr' sau 0c1ar" Jro''ed/ene ere're
a"

i"l*",- i'*;r"*

:;;;;;;,,r, ',',

la

ranurnare aceana irnd desprrnsa

de

e edeoalcf arc' rl. [rpLlDid'"t t""y-el

p d reqe
L.o'sster de Eora'e!L lelbiirarA ored ndte

ii "i*"i" ***t"'
generale de supraslructurd etc i

vi. ;ndilj

evident o lntelne
de expLoalale speciale a sislemului de rezmare $i

21

Noi

con.epli qMnd Noteclh seiskbe

In cazul sslemelor actve, unde expedenla esle mult nai

i.
ii.
ii.

stMturilor

redusS, se pot face

consum energelic mare in momenlul prcducef seismulu

nlunctodd ca umarc a dcuplirii rlele electiice

apare pericolul

enren de ddical ln raporl cu eieclele pe care le pot producei

dstunclia unu element din ansamb u poate perclla iniregu sstm prn eieclele
pre! de cost

defavorabile pe care le poate producei

iv. necesl

inlrelinere cu grad inaltde calilcarei

sistemul de actonare unicd la baz; nu s juslificb ca urmare

insta ale xlrem de rnarc crut, ln acesl caz.

a unei

pulen

Din analza noilor conceptti de proleclie seismica a slructurlor se conslab ca a bale

s stemele, cu excepta izoEi bazei, apar acce erati, c putn esae cu acceleratia
trenuluicare, de9 nu alecteaz; struclura de rzislent;, @nduc la discontorl 9l eiecle
deravorabile as pa oa men ilor, ech ipa nr entelo r, ulilaielor elc.
Lr

BIBLIOGRAFIE
1.

."'Commert dpas les

AzenbeQ, M., Adaptarea la acliufisesmce a sislemelo. cu eqAM decupabie 9i

ca@ ul orlao nfdmalie s smcd nompbla,9ro leln a Mehanica m.1,1971,
Aaibeq, M. ConsltucliicusltuclurSadaptabih asolictdsesmce, EdluETehncl,

baliments efdommag& par un

Blcmelli 1982.
Bldescu M. Conqrad, lP., Tanu,

sesne Nalon Unes

N, Gavdlat .,

Cupala,

New

Lungu,

Reab itarea @nslructiilor, Edilum VESPER 2001

6.

Bldescu M., Conldbllr flvind zolarea sesmice a drucludlor TdzS de doclohl,

hsltutu Po tehnc Gh Asachi'lat 1984.
Cupal6, M.A Prcedee oplime de crettere a s(unlei tilab t6l coNtrclr d a
&!uni seismie
Frea ir coNidefale a etecleo d n 106 une leza de doctoGl,
UnE6ilaleaTehnicd Gh Asachi a9i 1998.

Hous ne r, G

5.

Llm t Design 01 struclu@s lo Resisl Eadhquake Proc. lst

Be eey 1S56.
lrim, M., Anaa diianca a stuclur or

Wodd Conf. on

Eardlquake Eng needig

10.

22

ingiiere selsmce, Edilum Ddaclc,

Pedagogici Bucure9l, 1973.
Jeng, V., Dynamc analyss of base soation Eslen Ph D Dssedalion Uive6ly of
Califomia Berkeey, Ca lbm a, 1984.
Llpan, M. Remedierca consolidarea cofslrucliilor avaiale de culremu, Cllremurul
depamantde a4marrel9TT,EdloraAcdemie R.s.R.,1982
Yamamoto S Naga Y., Shn2u, N., Taimi, F., Eadhquake lsoalhg and Vibraton
Absrbing Equ pmef t lor Slruclu res, Un led Slales Palenl 3,940 895, Mar.2, I 976

lvolilDi d. seis'tologi. ingtn@.sca

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

21

ASPECTE GENERALE

a s'rn'or si reprozrc 0
sesmoloqia'(re rinlc'JrenLrelor o" oararL $J
;i" o "". srLor' reo Fr'( $ 'aoor'n"rar' apan(d ri LdLzere

'""''ili]i'ii"i''",
. remurclor Dfooaaarca "!i inregislrareaundebrseEm@
,n udorulse

inginere+i L'
sno,ogers. de7{o lar n urr rr" %ru sismologhi
ddspozxa rei enro addt"ro'sesrnoLoorce\p"c'rc'

:;J.",;ffiil;"6i;,""'""

zone seismce
necesare mnceplrei $i prclecEd in

de

rnqintu seismica se o.uo,

co;stucl lor 5r de modu de concepere
FenomenFre

bd:J

..

, " ."
":,1"J
"
il""realzarc a proler

:ff::[i,.;,tiij,i

q.oloqie l'adrale rr raldqond selnelo' prezi_lr o

.il',",",,1e r", o rele naru'ar Le rne p odlc

il";(a

siaDrecraze

in d.u6ulLrnu an au loc Peste un mrr|ol

surr'ns;r ce'e c' oor nn rire

ii,#.'i,ii6 p"-., *r"

dctrvrrdle loale

l;l:i"J::;i

d"

or t'

du e'ede

dislrusebare I3l
La originea seismelorslau atat cauze naturab
Cauzele nalurale carc produc ftrigcnll

-'

aL

calgicauze adiiciale

sma(i lere6lre au la bde do{d lipun de lenomene:

n orabulrr dle cavtaLo' !'caverr"lor
nereo' iie o ab'i'desr'"cr'
roolo ialrd vLLcar c; a

t_3% cortau
exoqene ?prezFldr I a

ir"1i"

o"#."0r""-

-o'oe

*ot'*!J,,"rlor'

ca'e DrodJc'la;naea

"ndoo"n"
lll^'.i'i.r'i*,*rsoIn
o"r"'i"

"i"!rr"'

$L redane rcoro E 1:veJr ora(nor Le'1o'rce

*" gun e sloF1! dre 'le I'oo irr Lere:iru
"a""'o
az; de calv'
so e'inl" pe {p'drele ecrrarce cJ o

'

j[i
:j:::
:lff
:'*::;;;l"r;'
l'*:::fi i*,-l$:;il'"';:: d osLcof'
r
lii-Fr

AlLUnea

h.oneleb'

;';i[;;1,';p

exogene

\naq,

'to'

ea

oF ara de

5r'

o''
se ra, po, D odL(e cu,en.,e dar0'ic d'''o!tro'
o'abus qakr lor de mjna prabw r ale slGlurbr oe,r deLriarp
*"r,,nro' de dp' oeprd'a'o

::lt;; Lllll''"

fi;;;";'il'';"p;;p "",

ll?i?iil:

Pk

z3

Noi corceplii

pndhd pot@lia seisnht

stuctutlol

P'rre

celF na oueai(F,e,sne dnrtide ?r.;n ,sa eo'orie 1L tdre. Asret,

o
rpr07,e,.L.t"ara et"clu.ii r 1968. n \evroa . ton 5'q ra td
Las V.9a5 toratkrc
alara d5u
dr5tarl.si. avu(odu.r'a do pesF r0se(r10"

{r

*. de apd Dor p oduce rlr nurrd seisnr rdr rr5a. eelna; pin
i:jlll.1l:
(e0? eJ,or orsaL dbtouaDr. or,one
stroe
r

oe-,, fgutra.ruitordr /ona.Ez..yoiJtui.

l!u. oc + )r e
t.9o.l ^atiba d.
960, (ovnad-,;o,aItq67,er.

ace(t 5e
poti da e .LTerod,e e\eTore de baa. Lrde aL
inaonrtudn
cu
cLpirre,nr! 5 s 7: bd? ,,H51{qr.r,q on C.,a

Asre.

Tnbaorer'9o3,

^FTdstadinCna,

'F"orarelendosene oe orig "e vutcanica aL o.azd Ftdlv n e oe aqu ". de r:rco

ruru r'n
ud r'ulcdnrLi s'rep../inra pila ta 7% d.n roldtr .asTetor.
{ep' erenrNe i1
re-! sunr erupr rte v Jc.nJr , 13rd I , 1883) ate rLi vu.-.1
_dLen
i,
0' KrrcElld /195{)(.?
au oe,erJ seisne deoiFbi de purF,-ic.
ranorenF.eendosene de natlrjtecronica 6prcrrra p;.a
ta 95% d. rr,,reTuere e
sep00Lc0e9l0b.fi. dresnr!epediintin5e.Lnaonde(rtadeLnonatdoistan(j

Locul unde se produce catactaza, fenomenul de zdrobirc

cu nare mtensrate a rocrlof
suo a(lme, ror 0,0 +e dinan(e d. )co34d oorid oeruTir.d
de hipocoDrru..r.

pulcrirrerest.rsitJalpevelcatdd(esu o( ?orczrrdepicentru.fig
2.r.

Fig.2.1 Loculunde se produc catactaza falie hpocenlrut eprcentru

Saicne,e sFporCarc oin nainrte ouncta de {edera
runcle 0e ad,namea hloocenlrutir

cutremule nomate. ta uare

oa-learr

Lztard ,re in

j, ere srr"l oana d 60 t 1 aolnLr e, sun

g" vio enre dd.arecreaza /ore ,rrdre oe ,d
::':T:
pdTdrrrn E. h acea\t; (ateoo.e op rlctro sesTete oe po sJpra.ald
l6.T"dta
Prcfculr. bd4n I redite?-er' /on. Ba ar o,n RoT;n a er

.1*"

ro( c.

,Volilri ds sdlDo,ogie

'

tf, ghe@ascii

cllrcmule intermediare, cu locaruL loca tal intre 60-300 km, au o durala

moderala gi se inreg straz; pe afidestLrlde rnarlin lumleplcentruluiiasti de
seisme sunt dentlicale in Romania cu locarul Vncea, [,lexc, Coumbia

cutremuEle de marc adancime, cu focarul sennalat intrc 300'700 km sunt

ma pulin slud ale din lp$ de informatil.

Sludind harta dislribu! ei se sne or pe supraf4a pemantuuise disling rnaimulte zone

de seismiclale idcau, situale in mod specalin lunguldoBalelor oceance, ar altele
sunl lgale de fose e oceanice.

Cele maj inrpodanle zone

ses lce de p

glob sunt prezentate ln

lig

2.2

sunt

cercul sesmlc crcurnpacifc ce cuprnde Oceanul Paclic, Amerca de Nord,

l\,lexc Ame ca Cenlrald Amedca de Sud Japon a, lvlalaez a, Polinezia, Noua
Zeeland, F!, soomon, NouaGunee elc i

cordonu de selsme transrndilranean cuprns inlre nsulee Azorc, Spania,

i,larcc, Algera, taia, lugosava Romania, Turca lmk, ran, Cauciz,
Aigan stan, Pakislan,India, Nepal Himalala, Sumal6g Bonreoi
zona Pamir- Baikald n cemrulAs eil

ceniundincenlru Oceanuuilndianj
zona baz nulu cenlrala ocanului Paclic,

F9

din

juru insuleffHawa

2.2 Dsrrbulia

Noi concepfi

pnind p@tectia seitnici

Dln puncl de vedere seismic pe lertoriu

sttuctudtol

aiara zone Vrancea, sunl

localizaie urmetoarele zone

zonaCampuung Muscel
zona Banaiului meridonal (culrenrurc
nord

estulcdlanei

nofd-vestul lrlaramuregu ui
zona Radaut;

zona Dobrose merid ona e (cutremure ponlice).

2.2 MECqNFMUL PRODIJCRII CUIFE IURELoR Sl UNDELE SElStllCE

ancimea la care se prod u c colremole lecion ice conduc la efecle d fer te la
suprahF terenului. culremure e nonnale sau de supral4a au ari maimicide iniueda 9i
suni rad alunifonne, iar efecte e plovocale de slraluile geologice esle m nim6.
Fonct e de

ad

La culremurele adanci zonele de nfluente sunl mult ma mari, strucl'rra geologicA

afecteaS smnifcativ propagarea undelor seismice iarin genera ntensitalea maxim:
esle ma mice decai a cutremurele de suprafati sau nomra e.

cutrcmurcle de supraf4; se produc atunc cand scoa4a cedeazd de'a unsul une
zone in care ex sta pbne de rupturn vedicale sau inc inale, denumte fa ii prcex stenle
Prn tens unie ce apar in scoa4a, in zonele de falie, se acunruleaza canfta! uriage de
eners e potenliald ce se desaid brusc la depet rea capaclalil porlanle a rocilor. ln
zonele adiacente falilnpot apare diverse lipur de migcari ig.2.3

l-2

,.1

Fig.2 J Mi9G.lpos bie aie

26

lvoliuni de

senrologis

irgtses.,

clie asociat regeneia'ii

scoa{e , cum este 9i caru cuimur'rlui de a 4 marlie 1977, sau de sf,ramarc a rcc lor
cumsunlculremur e produse in nrutiHimaayaln an i 1 889, 1 905, 1 934, 1 950.
Cutremu lele adenci se prod u c prln aparllia fenomenulu

s u

bd

genera a prcducerca unu cutremur aparo serie de fenornene parlicu are indiierent
de nalu6 sa, ae dror cauze sunt incb neelucidale Astfe s-au conslalat la numeroase
seisme necoincidenla epcentuuicu punclele ln car se produc degaitile maxime de
energie.ExempuconcudenlesleculremurudelaNapoli,diilS5T,acareepcenlrula
rost detemr nat la Cagg ani, ff nlensitatea maxima s-a produs a 60 kll] d stanlz, la
Monlemuro. Simlar a culremuru dn 1923 de la Long Beach, Caltornia, intenslalea
maximes-a inregislral la 35 kn de epicenlru
ln

influnl aleseismelorcharln
zone cu stralur geologice unfom. Toale acesle lenonrene sunl puse pe seama
De asernenea s-au constatal forme alungite ale adiorde

moduluide propagare a undelorseismiceln diveGe e straturigeolog ce.

Pdmele teoriasupra modulu de producere a cutremurelofau fosl iomulale de H.Reid
(leor a deslindedl e asl ceJ cu ocaz a selsmu ui de a San Francisco d n 1906 Asfel in

roci, ca urmare a mecanismului tectonic gobal, se acumuleaza o canlitat de energie

potenlia a Cand intr o an0nr
zone se depige$e capacitatea ponant a rccilor se
produc deslinder, denumile de Reid'eastc rebound t4l, urmate de unde carc s
propas; in scoai(e. Efeclele desinderlor manifesiate pfin cedSd ale scoa4ei se pol
produce uneori a un anumit nterval de iimp prin a9a numitele plci sesmce sau

afleBhocks". Un exemolu concludenl in acsl sens sle culremuru din Armen a dn

l9SSlacarereplicileauavulmagnitudinide5.S!iaucondusadslrugerimpoinle

Slmilar un cutremur poate precedat, uneori a nieruale mar de lmp, char ani, G
destnderi c se manfeslS pdn sisme de m ci inlenslale a9a nLrmite e foreslrocks'.
Adrel defenonene sunllmpodanleln prezicerea seismelor mporlante.
Inilialmodelu propus de Reld a avul ln vederc snremurele de supmfaF darutdor,studile
asuDra se vne or de adancime. au conimal si ln acest caz va ab I hlea aceslui model

popad in inlreg globul tereslru sub lonna unor tenud de unde.

pocen['r, aco]o unde se ppduce caladaa, u nde e au camctedsfci
ja o anumita dislanlE potf cons derate lin are ginu produc
preponderent nelinare
distorsiuniimporlante in monrenlulpropagadilor prn nratudle geologce. Componentele
cuamoitudniflrarisunllocalzaleinsoectru detrccventeininlervalu 0 10Hz
Eneru a eliberate in focar s
ln wcinSlalea

su |sel in

Und e se smce carc se propage in g obullereslru sunt de

'

dou; felur:

pmpaga prin succesiuni de comphmerisi

unde ongitud nale sao pimarc {P)
pdn
garo6e,
dilaldri,
md I solide, lichide sau
cu viteze cuprinse ir re 7 !i 8 kr/sl

pin deromalii de lorfecare

imnsmit numa prn nrediisolide 9iau

unde lEnsversa e sau secundare (S) - se propasd

carc nu nodificd voumul, de aceea se

viteze cuDrlnse lntre 4 si 5 knr/s.

2l

itoi concepln Pivind dobctta sasnici

structtntol

dreapla cicurbillnie (legea lu

Pe dlsta(e mari undele seismice nrl maia0 traiectore
Laun momentdat la adanc mea
Snelius), larvteza de propagare cregte cu adanc mea.
principale sulri o reduceB
de circa 2900 km undele secundare disoar. iar undele
fluid fg 24
brusd a vilezeide Propagare, ceea ce indlce atngerea unui nedlu

I
Fig

2 4 Propagarea undelor principale

9 secuidarc

pdnr
La suplarab peman'ului ereclele unui curremw se maniresti

de unde daybigh, ca'e ,unl unde longiiudinale cu

n:fi"":"

Ttrl,',:l"l,Tjl;"1

pe dLrecira de propagare a

lrae'lor

]*i"'.'ir:",':

undei,lig 2.6

,t

tr"Ar$
Fig.2.5 Unde Rayle gh

2a

J.]

,iffi"?,,1"Jf"f:i:

"'""""t'ffi

::il

:l';

tlotiuni de seisnologie

ingjn@s.t

Fig.2.6 Undele Litve

Propagarea undelor seisnice in scoa(6 poale liinregistralS cu aiutorul aparaleot

seismometrice. n principlu un aparal seismometric esle formal dinlr o mase n
lega1, a tercn cu un resod cu rigiditatea k un amonizorcu caracteristica c,lig.27
9iun sslem de inreg slrare.

Fg 2./ Aparal

se smomelr c

Dace resonul apamtulu este flexbil, masa rdman in rcpaos, ar migcaa sesmic,
anlneaza reslul componenlelor. Inregislrarea obl nute conline deplased or provocale
de aclunea seismice, ansambu s numege seismomelru I3l Pentru lnregistrarea
acce -qaliiior produse de acljunea seismicd g ditalea resorlului trebuie sa iie foane
rnare, iaraparalul seismic se nurnegte acceleromelru

Primu inslrumenl modem pemru inregislrdrea s smelor, denuml amelerograf, a losl

monlal ln anul1931, iar prirna inreglslrare inslrumenlaa a uneimigcaripulernice a fost
obtn0ti in linpul culrcrnurulu din Long Beach, Ca ifom a a10manie1933.

o inregislrare tp cE pentru acliunea se smici electuaia la suprafal; p;manlului esle ca

din lg 2.8 in care este prezenlald succesunea aparllie divelselor tpud de und.
Prmee unde care se lnregistreazi sunl cele pincipal P, dupe care apar undee
secundarc S, iarin lnal undele de supraf4a.
Penlru inregistrarea parametrlor mgcdri seismice este necesar ca aparatul de
mesurare safie comp etal cu un d spoziliv lnlegsiralor (rncanic fologfc magnelic
elc.). Inrcgstrarea asfel obtn0ti poad, denumiea d accelerogma sau

29

r/!i co c.Ail Viqnd p@teclta teisnkt . structunlol

Ejg 28

Ssrograr,

cu

r_oehreisrice l src.ecLn"a

inreqt;"

lo t4l

l,]igcarea unui puncl de pe scoa4d in limpu prcducerli 0nel acliun seismice poale Ii
exprimata in dephseri, viteze 9i accelelii Foma inregisMr lor 9 caracteist c! e pot
var a, asffel incat Nema g Rosenblueth I3l, au facut urmdloarea clasiicarc:

i.

culremure cu un singur varf, care se inregislraze a d stanle epicenlrale

reduse 9i foca pmfunde in terenur laf , cele mai reprezenlatlve exmple i ind:
Porl Hueneme din Ca fomia 1957, fig. 2.9, Agadar dln Maroc 1960 !i skopje
dn Serbia 1963:

Tig 2.o h egishdeadald oon -, e^ene. oi'ectE E-V '8 Fa-o'457

t0

Nolluni .h seisnologie

ii.

cutremure

kgin*ascd

cu durala modeGti

!i

o componenli spectlali

complexd,
inreg site la dislante epceiirale medi ln terenud durei un exemplu foane
cunoscul este inreg slrarea de la El Cenlro California,lig 2.10, dn 1940 (esle
prinra accelerogram, sernnlicaliva inrcg slrata din istoria nsinerie sesrn ce),
precum9 major latea se sm or care se produc in zona pleciiPacfcl

rlll

Fig.2l0lnregislrareadelaE Cenlro direclaN-S, 18mai1940

iii.

cutremurc cu dunti lungngipedoade prcdominante mad, care sunt produse

de undele sesm ce ce lraverseaza draturide leren neconsoldal cul.emurele din
Mexc, din 19fl 9 dn 1985 lnreg dmrea de la 4 manie 1977 de a NCERC
Bucureg, Iig. 2 11 9 2.12, su cateva exemple de seisme carc fac parle dn

iv.

cutremure care produc defornalii Emanente in teren exempe caracterislice

iindculremurelednAncholage,Alaskal964gidinN gala, Japona1964

31

iloi Donceplit ptivind poleclia seisnici

structunhr

!,

Fiq.2.11 lnrcg s1rcrea de a INCERC BucuEqti,4 mair e 1977 d rect a N S

S1

, ' 1crn

Fg.2.12Inreglslrarcadela|NCERCBucurelli 4mane1977,
Pe seismoscoPulW molWS-l, [1]
2.3 EVAIUAREA MISCARILOR SEISI\IICE

Evaluarea cantlatvd a a4unil seismice este strans legal, de energia desajati ln zona
ln care se produce cataclaza (slrivrea roclor) Prn propagarea undorln scoa(4, in
smnsilgeludcu adancimea la carc s-a produscullemu rl ladilerledistanledezona
ep centraE se vor inreg slra m lcnr d fedte, gleu de aprec al qi uneori lotal dife te de

Nottuni de seimobgie hginereasce

n acesle conditi, in decurcultmpu uiseismolog iau slab lit douS moda iG! de evaluarc
a unu s srn. Acesle doui metode dao posib litatea valu,riicanlitalive a c0tremurulu
pdn a9a numiia scari a magnitudinii 9i pemit o evaluarc in ledtoru la orice distanla
de epicenl r bazald pe observaijip vnd comporGrea meduluipdn intermed ul unor

Scara magnitudinil, cunoscuE in mod obignuil sub denumirea de scam Richler a

plecat de la o dee of ginaa a lui K. Wadali din 1931, fomulate in 1935, ilnd uledor
modiicalS qiimbunZieliu de B. Gulenberg 9 C. Richter. ln confomritale cu delinilia
orignald dalS de Richler, magnitudnea nesoara energia cutemurului el berata in locar
9iesle data de logarilmu zecima alampllud nii migcarii seismice, m;surale in miconi,
al00dekm deepicenltucuajutorulunu seismograf shndardWood-Andrson.
lnlrc doud gmde succesive mitcarea lerenu uilmeg strata esie de 10 od ma mare, ceea
ce corespunde une cr9led a energ eide 30 de or.
ln rapoi( cu magnit0d nea s'au slab it umatoarele

'

citeride delnire

a cutrmurc

or

M < 2 sunl mcrocutrem0re ce nu sunt s mlite de oaffeni qi sunt ]nrcg strrte

doar de seismografele locale;
M <= 4,5 - culremure p(ernice ce pol li inregislrate de seismografele sensibi
de pe inlegulglob gisunl s mlite de oamen i
l',1

> 6 - culremure ma

lr>8-culremurcmajore(megacutremure).

Scara Richlernu a.e, torclic, imitasupedoa6 iarcelma mare culrenur produs pand
ln prezenl pe glob a avul8,8 srade. Sica o camparalie gradu 8 pe scam masnitudinii
corespunde deloned
bomb de 6 milioane tone rNT. Scara prcpu* de Richler
'rnei
poaid
ma
denum rea de scara magnludiniiocale ML lind deinile penlru Calfom a d
sud, pentru cutrenrure de supiaf46 9 distante epicenl e nra nrcide600kn.

Uledor au ma iost delin le umztoarele magnitudlni

magniludinea undelor de srynfali {Ms} delinlS de Gutlenbers

dislante epicentrale nra ma'i de 2000 km, carc misoad amplludlnea

de suprafa\d cu perioada de 20secunde;

magnitudinea undelor

de volum (mb) a rczultat in urma

producerii

cutremurelor de adancim care sunl caracierzate de unde de suorafald

nesemnilcatve se dtemid pe baza ampliiudnii undelor P, ca nu sunl
aieclate de adancinrea hip@enlflrluii
magnitudinea momnt (ltlvr)esle o merme in re 4ie direcla cu d mensiunea
s0Eei sesmce 9i a apZrut datorll diicultililor de mesurare cu alle
magnludin atunci cand esle vorba de cutremurc foade pulem ce.

33

c@ceprii ptivkd
^roi

Inrenetale. seEmrca ste strens

,,.,,

br c6,

s,

ds;p;;

|Eat,

Vot cia seisnice a stuctut or

de efecrete orodus

;;;,;#::""t":l:;,;#:i:it,i;:ll"Jil if ff Ti:

;.
,:::.::."",
i,lTi
:1,:,"",..,en5i,l,

Lnj

ffi t::r;:',:J,"1:i;":,x;:ilff

cur/emLr

,:f

05' .o.cepxa

secoru,

ir^

,l;H,;:"i,",,Titi.#,Jl

iFdlnrffi{:,,'.ffi fr *fr :iii":ffi ;ulii;*

t:1,

5l

!,"1r::,

cca cu s
srade,a,c? anbre e.adeo.! Ln
mnrh si 1500 ;mh

1888 oooune o

n,ver ar accehraliiior cupr ns intre

20

f"i#lffi

lill,:"':':#"i'i::#:l{ttr*r:,;r."}j,f:*
xa ,,.,r,
"."_
:mij*ih:";:xii'#,r,.fi ?r:lii##:r#ff l*'J:J:ltlt
fi corccli scrii tierc.li rcatzanO
uneF

iil T:':lflTl":*^':'"u d'o '1,an5rai, se'|.n(o a, un q.ao de,1(e.L,Ld 1e

** " ap'|e erc cr.i'va
""'?,":#"J:-#iii"li l:l1i:fl;ffiil1":;:1

iri;::l; ;:J:ffiI;:d fi r,,iJ;:i';"il.,frrdn' (rb'c,Ne

;'"H'"iTi'"," ::
:;:;1": :l; xff ii#; j::::*.mi:
i;;;
;"."t

c,e

ffi

!!!9t!!rt!19

d&-.-

lF$$ESd*"'e,ss .i ,, _{ _r r , e e :

,t

r ,,

FiS 2l3Anatogia dlnire scara nagntudrnii

Noliu i

de

seisnolosie

ksineasc;

ntenstalea seismicd MM dn scara lvlercalli modifcaii esb o rnarime practic

independen de orce a[ pammelru flzic ce ar cracler]ra mi9carea seisn ca cu loate
acesta exisld relati malemalice emp r ce carc easd IMM cu caracterisilcile cinemlice
ale m $eriseismice. De exemplu, Lomnitz ofera o relalie de acesl tp, intre logarlmul
zdnalalvalor.ma'ineaaccelera!e rererJ.Lr! nLensitdledse'snici

,*".=+-;

\2.1)

care a0 se masoara in cm/ s2

In Europa de sl esle ulilzalZ scara MSK care a tosl sugerala de S. lr]edvedev !i

rnodilcau in 1964 de W. Sponheur ii V. Kamik. ln versiunea sa orig nab, pntru a
delin cele zece qrade de inlensitale sevncA, s-au iolosl conceplii 9 delnilii
asemanatoare ceor utlizale ln cazulsced Mercalli Modfcald. Dar, ln acela9ilimp s{
loosl giun pndul standard pentru a corcla aceste grade de imenslat sesmc, cu
valorernaxirnealedeplasidlorprcdusedecutremur.Ulteorscaraacrdlall2grade.
ln monrenroldeiatisom ufl zate urmfioarele scad t5l:

MM este util zatd in Statele Unlte ale Americil:

MSK-64 in Europa de

EI

Est,lnda, srae, Rusiai

S (European lvacroseismic Scale

JlvlA (Shido sca

Ljedu scale

e)cu

(GB{

conceputi in 1998)in UE giare 12sde;

gradul0)uli zab in Japoniai

12 grade d bali in Chlna, Ta rn 9l Hong

8 grade (incepe cu

17742-1999) cu

Kong

2.4 INFLUENTA CONDITIILOR GEOLOGICE ASUPRA ACTIUI'lll SEISMICE

eiectulacluni unuicutremur poale f mal putem c In anumite siiual

in zone dlferle de cele eDcentme una dinlre aceste cauze iind natura lerenuui de
fundare. Asffels-a conslatat ci penlru amplasamente sluate a distant eplcenvae
aplopale deplas; le pol sufer d frenle de la 1 la 10. Dephserib crcsc cLr cal
iomalunile geoogi sunl maislabe, ar vitezele de propaqarc a undelof seismice sum
ma mici Pl.
ASa cum s a aralat

Variata amplludiniacceratie cu condliie seolosice esle mull mai redusi decal in

cazu deplaszrlor, rcpotul puland alung de a 1 la 3. Acesl lucru este daloBl
oeroadlor mad de v bralie alelerenurilorslabe necoez ve.
Comparaliv c{ terenurile sabe, in terenurile tarl, consoldat, sl6ncoase deplasarb se
rcduc darse omduc amoliiced ae acceleraliior.

Pe hnge natura geologici a lerenulu un elerl imporlanl asupra seismlcitdlii il ale 9i

slructLrra geomorio ogicA. Asfe, se constat, amplilcai ab migcbii leenLr ui penlru
formele de reler inalte a in zonele depres onare efectu esle opus. lnregistdrile
35

Uoj

M@pli pdtkd Noteqia seiilice a stuctu or

plicilor cutremurulu Haincengdnl9T5 Chna,a nd cal amplifceri, e

ordinull 8 chiar pentru colne cu lna lirne red0s6.

Unee observatl frcute in

Japon

a asupra unor cutrcmur

crusta e

comparativcu rocade bazb deplas;dle la suprafata slGlur or aluvionare pol li

acceer4iie rnaxine misurate in aluviuni sunt in general mai rnari decat in

depozite e de uvlale rapodu puland atnge uneor valoarca 2

cel ma mari amp ificai ale acce erali or in stralud aluvionare moi se condate
pentru perioade cupdnse inlre 05 ' 1 s, iar ln slraludie aluvionare compacle
amp ifrcar

in ocile

b se produc pentru pe oade cupdnse inlre

0 3 0,5 si

$ancoase acceleraliie pot atinge valod maxme

in

domeniul

nlenslatea seismica poale cre$te cu p6ni a doua g|ade de a terenur tff la

depozile aluvionare nisip 9 plel q, depozite auvonale prifoase, argle 9i
platlorme adlfc ale realizale pr n h dromecan zarel

in c?zul struclud or auvonarc slratiicate vibralile sunl ampilcate sp

suprarala pin fnomenul de mullirflexe daloEt supGlelelor de
lnlruc6l in limpul une acllunl seismice caracledslica sa domlnanli esie generale de
undele de supfate Raylegh 9i Ldve, rezull: ci perioada dominanlS a lerenulLr esle
delin la de slralul de sLrprafate.

BIBLIOGRAFIE
I
2
3
5

36

B,an

Sl., Crstescu,

V. Conea,

1.,

CoisdeElii nlrodlclive Culrcmuru

de

Ronaniade a4madie 197/, EdiuraA6demie Romane, Bucuregl 1982.

Comea, ., onescu, lV, MemuEanu, ch., Bdan F. hlrcdu@E in
fenoreneo.sismicet ngnede*ismcd,Editu.aAcademie,1987.
Pelresc!, ., Pimantu - o blogGlie geo og c6, EdturaAbalros,1978.
Tabuck E. J,EadhScieie FtlrEdlon Metr Pub shngConpany Ohio 1988
http/lenwkipeda.ory/wk/Sesnic scae

ElM.nte d. .linffiica

Si

hginqtie

esinbd

ELEMENTE DE DINAMICA SI INGINERIE SEISMICA

3,1 ASPESTE GENERALE

Dinanica esle amu mecanici care

fotele care se exerciG asupra or.
Fo(a

nami* esle o torld

stud

a cdrci inlens

are bgile mitcari coeurlor in raporl cu

late sens

9l d rclje (sau punct de aplic4ie)

Eval0area 6spLrnsului unLri s stm la o ac!une dinamici poate ii:

deleminisE

- daca acliunea dinamicaeste

cunoscutii

nedeterministe(sblistc)-daci acliuneadnamcieste aleatoare.

Acliun le period ce sunt constluite dn lort ce s-" rcpela ln lirnp cu ace eaqi
caracledst ci. Un exemplu prezentaliv esle dal d oscl4ile produse de un ulilaj, cum
ar fl cel de producerea haiie in carc clindriin m Fare, prntr cale se depaseaza
ha a, in procesu de uscar, produc vbrati verlicaie, [9.3.1.

tV

Fig. 3. I Vibralii produee de c

lindii

migcare la un ulilajde produs h6't e

Acliunile nepedodic potf sob foma mpusudlorde scurla durale cum sunt9ocuil 9
expLozile $icele de lunga duraE cun sum seismele, lg. 3.2.

3l

Noi

e.@plli Nivind

prctectja

s.inica a sljrctuntor

+1/.
Fig.3 2 oscit4iiale cUdidtordin acliLrni nepeioorce
3,2 GRADE DE LIBERIATE DINAMICA
r1l,.o andrir.
oe un rodF,de cdbutsor^ deos.bte de g.adet de trbenare starca
Ldre
su.r f r(a okde'e de tbe,r dral(a -a7Lt Ln|rode. dkcel 5Jrr
'irJdte n
0.e0ru na<e 0l r "en. 'orr pot ii\ar 1i i,ale r .o.soeralie. .n p.r
,oiu pur.n srabil
num.rulgradeor de tibertare dinamid ca riind egat
cu numirut tegaroribr;ecesare ca
un sistem sa nu osciteze.

i,

d rD..rdre o,13rra (o,.5pr1oe

::::l:1
'r:l:.oi oeitrea.erdd,0,
acrun, Lllda^etdela
su.| rri rDonanrF So.. e,enoL ir

1afled"r9..ri

un g

rd

.u drqia
cazLirui.ii oe ,acu

de trbena.e

dnrnir; r,roorui I corespr.dF,fle r'.rcdte, c.

corerpunoe d/reclF to(er pedurbaroare

on

n^ooeure 5e deh este , Lr;.Jt g.aoeto. oe .be,Iare

orlan..E nrjcar funclre de
(o.npr4taldiodeiLru,rdoplattioenodr
n.decolsoqaner(,rp ace{FdporrrL
'u.a le a ordaie. nerrplrl cei 1a serrn t(ah ere (.tatc.sr" utrioe apa dr1rg.
r r .. Asnet un pn1l TodF' oodre . !e i" cdre rilFidJt e(r.
co1sd",dl |lgheldt
rasasrrurl'I, d,sousdd,'l+t noir'.r,ep,r.e ate s- Llur, .q ] 3 b Vode;t p;are;
Td
drca o par" din I nd re co1dF.;,a rsA ad,i,onaa arrEdla ta.ivetj
ro7.ryo.itu r.sa!-Ltu desiclr"" ort;nd. oi5tb.iu d;e,s. ounrie..,s.3.3r
o
ra "rve'u zaoruru.
rr ". Mooerrr pode .aF;dr prin
::l:-T,i"i $' 1 r.Fd(irii cu F,e1Jr d" fJrda,^ p." acord,ea ulor erdde de

e..

fs

::i-::T*l''tj

I f9 llteeia.n"o.sida,dlre."na

q..oLtde b;ia" de
.n
I'a"r/a(re rtund3l, oa ra-en ar h fg J.lg dt ce,Li o" .oralie
;. rundalie.. fi4ooetr
9:
(az0
Do.te
roTor"t da(a 5Lnr addrdto qd oe trbpnrre dF
'leaL[unr
vansrale fl a/e uner po(iuni d n terenulde tundare fq 3.lh

li]in

Elenqte

de

dkankt

9i

inginqie sesinici

d.

s.

Fs.3.3 Mode area discreu a unuicastelde apa (a)

b.mode cu mase concenlrale c d,e modelecuconsderarcallchiduuicamase
adli0nal6 tg, h modele c0 considerarea interacllunilcu lerenu detundare

Penlru ana iza seismc; a castelulu deapeprezentalanlerorsevoracordagradelede

liberlate corespunzibr miqcEdor pos bile ale masor cons derale penlru fcare din
mode ele prezentale. Penlru un asfl de sistem qradele de liberlale de llansla1ie

or2onbla sunl reprezentatlve, dar pot li

apl cat 9 grade de liberlat de mtalie ale

prin
maselor
considrarea momenlulu de ine(ie nasic, dad efeclel aceslo pot fi

ln cazLr modeliricu eemente finite rnodelele ool f nra rainale masee aferente unu
elemenl lin I lind d slribu le ln nodurle de egAurE, iar d recl ile gradelor de lbe(ate vo.
corcspunde gradeor de libenale acodale nodurlor modelu ui. n f 9.3.461e prezental
un nodel cu elemenle fnite tdimensonae ulilzal a analiza a acluni sesnce a
Turnului clopolnitn al incinle Mindslrii de la Dobrcvei ca esle declarai nonurnenl

39

lbi

conceplii

qiind

prcteclta seisnici a sttuctutilol

).

Fg.3 4 Modelarca pdn elemnlfnl aTumulu incinle M;n;sftide a Dobrov4

a. vedere din afara incinte b. vederedin ncinli c. se4iLrne

3.3 RIGIDITATE SI FLEXIBILITATE

A9a cun s a adat anteror, a modelarea dinamci a ssternelof sunl utlizat dlfe te
gditale sau
elemente de tp bad sau @s0t de8nile p n caraclerslica lor
flexibiilate.

de

Smpst ln

accepliuna noliunlor din mecanica conslructilor cle

doui m;'mi

au

rigidilatea este fo(a necesara prodocer i 0nei dep ased egale cu un tatea, rg. 3.5;

flexibililatea esle deplas area

prod usd

e o fo4a eg

Fg S.5Rqidrarea penrruo baratiun

al

cu unitaiea,

reson

fg

3.6.

El.nnr.

de

.linnica

5i ksinede

Fg

vsinici

1.6 Flerib lilalea penrru o

bar.tiun

resorl

Sunt situ4il cand h modelarea structudlor doud au ma nrulle resonur se pol lega in
ser e sau ln palel, astie cA g diti\ile 9i rcspect v flexibiii lile acestor sislene sunt
diferiie. ln ig. 3 7 sunt prezenlale caracterslici e 0nor

IM AA.-"Y;

-++

,=

t'l
d.

Uoi

M@

NiviNI Noteclia seisnice

stuctunbl

3,4 SISTEMUL CU UN GRAD DE LIBERTATE DINAMICA(1GLD)

Pentru scrierea ecualeide m Scare a unuisistem cu un gd de lbeicte dinamica, flg.
3.8, fon'rat dintr-o masa un element de egetura lp reson cu o anumite rigidlale 9 o
amorlizare se pot utiliza unndloarle metode:

principiu luldAenbedl
principiu lui Hamilon
principiu lucrulu mecnicviiual

Tr

a.
Fg

3.1.1

3.8

b.

sstemulcu un srad d liberlale d nam ci supus uneilo4e pe'lurbatoarc F(t)

a. elementele modeulo, b lo4eeceap ln sisrem

viblatii libere neamortizate

Sislemulcu un grad de libenale dinamiceln cazu v brat lor ibere neEnronizale se mai
numegte 9i sistem conservariv inlruca h o ce momenl de t mp t este indep initd relalia:

E (0 +

E!(! = consbnt

r)

ln ca Ec(t)s1e enersia cinelice 9i Ep(tlenergia polenliale b tmpu I dn durala de

Dad scoalem dn pozilia de ech ibru sislemLr cu un grad de libenate dinamica dn flg.
39 a giil blocam conform lig 39 c in sjslem se acumuleaza o camlab de energie
potenliad prn deformarea sstemului elaslic {in cazu nostru bara incastrab) Prin
indepanara leg;luri sistemul va incepe sd oscleze prn lransfomaa energ e
potentlale ln enersi cinelicd, iis. 3.9 d, pan; cand in poz ta cu bara nedeformala,
fg.3 e, energia cinelicb este maximi 9 egali cu energia potenlia, acumu ta inital.In
ielul acesta oscilata va conlinua prnlrun schinb permanent inlre energii cu
spectarea condliei (3.1). oscialia in limp a sislemului conservatv s va ploduce la
inlnit !i esle prczenlal; in fg. 3.9 i cu punclarca extreme or energel ce

El@{ie

de

drnarict

9i inoinene

sssimic,

II

E:= 0

;,, I
E" = max

E:=0

Fig.3.9Va ata energieipolentale gicinelice inir un sislem consenaliv

a, b, c. Scoalerea sislenrului d n poziliade ecbilbnr d, e, f,g, h.oscilaliasislemului
i. varialia ln ump a

energie din sislem

Consderand ca deplasarea se produce pe o dire4ia u $i aplcand principul lui

d'Alemben, in echiibru stalic lctlv vom cons dera numa torF elastica FE (t)=ku{l) 9i fort;
de ne(re F 0-mii0, aslie ca rezulti urmatoarea ecualie dibrenlia e de m 9carc

i(r)+FJt)=0
rn ii(t)+k u(l) = 0

(3 2)

(3 3)

43

lvoi conceplii

(t)+I(0 =0
in

crre

ur sle

pulsalia propie

pntld prole4ia reisnEi a sttuctutlol

sau ij(0+ur,!(t) =0

(33a)

sislenu ui.

solulii e ecuatei (3.3.a) sunl de lormai

u0

=q

sin(lJt+ c:

cc

(lJt

(3.4.a)

Czsn(,l

(3.4.b)

tr(l)=

(,

C1cosurt

ij(l)=

o'

C'slnot ui' C,c6ot

l,

(3 4.c)

ncarc Crtl Crsuntconslantecaredepinddecondliilein!ale.

Dad

consideram lalimpult=0 deplasarea u(0)=0 din (3 4)rezulta

0=C,
PenlrLr

acela! lirnp nio(u nd

13.a

sau C. =0
b)vreza u(0)=L:ro s obtne

^^u.

(36)

n acesle condlli solulil (1.4) devn

(3.7.a)

u(r)

u(t)

U(0

(3.7.b)
'1,
r,)

(3.7.c)

lig. 3 10 s-a reprezenlal raspunsulin depla$d, viteze 9l accelerali ale unuis stem cu
un grad de liberlate dinamica neamonzal (conservaliv) cu pu salie !o=5 pentru o
n

vbza

in

liali

egaia cu 10

cds.

Ehnente de dinrnka 9t hginqie 3esmict

-;l
-v

60

g
2A

llrl

-20

E
-40
60
0.5

Fig.3.10 Rispunsulin deplasa vitezeSi acceler4ii aleunuisistm

de liberlale d namice neamodzat

Solulia (3.7.a) defnegle o migcare armonbe simpla la carc dupa un interval de limp T
ampliludinea este aceeagi

sn(,(l+l

ir(t+T)-l, t= 2 n
Inlo(uind pu

rata

(3e)

sau

n (3.9).ezulla

I=2
qi reprezinb T - perioada 9i
In condit a in carc

(38)

lalimpul

(3 r0)

T I

l-fiecvenla propde devibnlie

t =0

deplasarea

u(0)=uo

a sslemului.

din (3.4)rzultil

(.]

r)
'15

Noi c@ceplii

pnqnd prcEc,a saisnlct

stuctudor

soluliile (34)devin $i au reprezenlarea d n ig.3.11

u{t:$

sn or

+u.

co6{d

1312.aJ

u(0

(312.b)

u(! =

(3.12.c)

Fis. 3 11 oscilati libere neamodzate

a. dep asarea b vleza c. acceleralia

El@dc

de

dinrDi.a 9i irgineie ssimic,

solut ile (3.12)riai

u(l) =

Ad

sin (on +

a)
(3.13.a)

u(t) =

Ad

cae

(un q)

u{i)

(3.r3 b)
u(0

iio
ii(9

=A, 'o sn(un

A)

-A, .0r' .sin (un + 9) - A" sir((,1+q)

=-Ad o_
mP

9)= A" sin(0n

c06 (lr.[

.cos (urt

- 9]

ludnea ar A sau

(3.130

q)

9 sunl dale deexpresile:

'.(*)'

C,

' 'c, '

uo@

(3.14)

!o

;=arct9=r,
-c, Soluliile (3

ll)se obln

(3.12.a):

asde
(

u(l) = Ad

sna:

uo

l^'* ot+q.sn ,f

c069=

(3

15)

(316)

Noi co.ceplii

ptivkd prote.lh seisnice. snucruflol

lnlocuind (3.16) rn (3.15) rezu[e so]ulia:

u(l) =

Ad

(sin

co6 {rt + cos ql . sln urt)

u(0 = Ad.

sin(or+{)

i##i5ffifltrJ:"i"*,caracredsricile

f=1
T

InmLrtind

(317)
(3.17)

dinamice are unu srsrem cu un

uJ=2.n.i=+

IHzl ts'l

tEdisl

ecu4a (3.3)cLr u(l)

rn

x(0. i'(t) + k u(0. d(0 0

=

r.

,:19'

* 1t

.,(9 ,

(3.18)

-c
(J.re)

E"(t)+Ee0

3.4.2

=c

Oscil.lii tibere amodjz.te

Ap|icand principiut tut d Atemben

un grad de libenate d narn cd din

F(0

=0

lg. 3.8, in carc

i(r)+F^(r) +FE0 =0

l\

20)

io

sru conedednd fo4a de anonDare

m

de mtcare in caiutsistemu/ui cu
se elimlnd io4a penubaroarc F(r)=0

n[) + c. ir(r) + k

u(0

13.21)

Solutla ecualiei poale ii scdsa sub foffnal

L{l) = G.
,t8

ei

13

22)

Elenqt d.

dinakicd si

Inlocu nd (3.22)ln

kgi".tio sesinice

(321)rezu[a

(m{:+cr+k)c e'r=0
rn

(3 23)

r:+c{+k=0

(3 24)

impdrlind

l+2

(J.2s)

8{+oJ'=0
k

(3.26)

\3.21)

2.n

tn

Solula e(ualiei(1.25)

r.
n rapon cu D

a. Amodizarea

91

(ljl

se potdelin

c ticiatunc

D=0

(3.28)

lreitpuide

migcad:

candl

2n

2m

are reprezentarea gralicd

(3.28)

fg. 3.12, pentru

pulsate de 5

(!
Se

= [u, (1+ o.t)+

rlo

rl

e''

(r.2e)

delinetenaqiunea din amodzdea crlic;:

2mP

(3.30)

'19

Noi corceplit

viq^d proteclit seitnica a srtu.tunbr

t3
16

_d=1v=10

12
E
1

rFt

03
06
02
0

0.5

Fig.3.12 Oscilalia cdt c, penlru dilerite valo aedepasiri 9

b. Amortizarca

suomc ticA atuncicand

D,0-

B>{lJ c>c. >l

(l31)

(3.32)

(3.33)

varalia

dep

as6rii pnlru

u(q

50

=e

''

l;,-

(334), iar in jig. 3.13 este repfezenlata

9 depas;ii initiale,penlru o=5

"r.tl

(J.34)

Elenente de din.nice 9i itsjndie sesinic'

1.6

;1
$ nr
5

0.6

",
4.2
0

F!

0 0.5 1 15 2 25 3 35

3.13Osc alia supracrit cd penlru

c. Amo{izarea

subcritici

D<0

d fedte

valor ale dep

asirig

viieze inilale

atunci cand:

B-

ur,

(l35)

i<1

9i

(=Jr)
So utia

ln deplasdr esle

lig

3 14 esle reprezentatd var alja

initale, pentu o pulsatie propie a

sislemu uicu lGLDde5

uilJ

eq +c,

')

Uoi

Nnceplii pnvin.l

pbt$th

seisnicd a

stuctuilor

2
1.5

0.5
-0.5

-1.5

-2

05
Fig.3.l4Osclaliasubcrticapentrudiferlevalodalededasir

9l

vilezei initlale

ln iig.315 esle reprezentala varalia deplasd lof sislenrului cu caractersiicile din lig.
3.14 penvudifedtefracluni aleamoriza icritce.

rlsl

Flg. 3 15 Oscilalia subcrlicE penlru

diferle valorl al

fracl unil din amonDar i criuce

valoiefiactuniid n amodzaEa
de,on(l'(U ia perh ace) vaor pner con5iderd r'dlabh alaliile
ln

52

tabelul3l

sunt przentale

(3 39) denumite

Elehqre de dinani.a

,i

ingindie ,esinice

Iabelui3.l Fracliuna

din amonzarea crilic6 penrru

unetelipoi

de conslruqii

TIPDESTRTJCTURA
Perelr strudur.ti d n beron anna(i

010-0.16

SIrucrui din panour mad

012.0.r8

Strudur dn pere! podalrdm

dare

0 06-018

0.15 050
0.05-0.10

siruclurjdin beton armal

gt metat i

0 05.0.10

0l-0 t6

0 02.0 08

l=l
3.4.3 oecrcmentottoga

tmicatanodizA

r.=f

(3.39)

Cd...Ersl,G'e G anorLzae ate ure ollrcrLn,L1.,oare

corpFye}| c, oe dqerii.d
oe Jceor ). LlilEA4a tr ca/"cFi/d!r
srrur rLr b. +dct Lrea d,l d?r 04 h,.a
c\Lcd
h Ig
6 esrp ?olezF-bu Lalolir oeptair"r
h linp a Jnr s.rer suocir/ penru
,.6" np
"'p"r1" x

ii;il::'#H[*

JxT""",t',1;';#"

'

,"

:1=

,,

(3.40)

vom defn dftrementul /oganhkat

amodpari

doua afl plirudin/ su(ces ve

i3.41)

A=lnf=2.n gJl= 2.1

(3.41J

9r:

A=2 n

(3 42)

53

Noi

iro

conc.Ftll privintl pateqia sekniae

as

tu.lutikl

,l
u2

Ts

u(r)

it*l-"4)'

a4
Fig 3.16 R6spumul in deplasbria unu sislem subcritc penlru
v leze $ deplasbri iniliale

t4

lerte

Ehhente

Dad

do

nakice

consideram o

St

hginsie sesinbt

seie

de amplludini succesive:

u"_uo.{...urr

uk !r u,

ur

In:q=A+A+. +A= k.A=

a=

2. k.n E

043)

l.rn5
13.44)

lar lra4unea d n amodDarea cr lica poate

li scnsl sub foflna

PT
=p 2.rr
^
2.rr

(145)

li:
(3 46)

3.4.4

Vibnlii foiate amonice

Aplcand pdncipiul tui

grad de

ilbeftre dinam

Atemben ecualra diturenliata de mi9care in ca2utsstenutuicu

d din fg. 3.8, ia care s-a apiicar o roG peturbaroac F(t) devine:

i0

Fio

3li

S.s | LlcL

+Fa(r)+FE(t) = F(i)

11

q.dd de Lberla.e oin"m(a

\3.47)

. oscr,ali,urld."

Noi

conc.plii ptivind ptuteclit seisnic;

Daca F{t) are 0 variat e amon ca cu ampliludinea Fo9 pulsalia

m ii(l)+c

ij(l)+ 2 E

u(t)

=A,

In expresiile

'

u(r)= Fo

(cG

snuctuntu

3.17, rczulid

'sinft

(3 48)

sin gt

(3.49)

(,' .(0

'+ 'l(r)

rn

(sinel co6a,

i(l)=4
ii(t)

i(l)+l

0 ig

-ccei

81.6 qi

Ar'(sinet

cos

sinq,)
(l50)

+ sin t.sin ar)

er

co6

etsinq,)

(3.50)s'au facut urmatoarele notali

E a,

(1-p') cc

2,L,D

(0<e,<rT)

i_tai +2

Fo

sin

'rl

.1= g
k

(3 5r)

F, .L

(3.52)

(3.53)

iar D esle lactorulde amp ificarc d narn ce, sau coel clent0l

dintre deD asarea maxlmd dinamici u si deolasaGa slalica

(1-p')
D=

co6

qi

+2 e p sinqr ud"

lt ttl?rlr

= 0sau p=1 s nemul nlra n rezonanF 9l

56

(l s4l

(355)

Eten.

.le dinanici

ti inginqie ssinice

0.56)
ln ig 3.18 esie rcprczenial coeicientul de s-a reprezentat penlru dferite valor ae
fracluniidin amo zarea cr ice variala coeliclenlulu ampllicare dlnamicd.

(=0 05

q:0

Fig 3.18 Varalia laclorulu de

3.5 SISTEMUL CU UNGARAOOE LIBERTATE DINAMICA LA ACTIUNISEISMICE

fe

ca 9iin cazurile precedenle (v-.2 pcl. 3.4)stabiirea ecualiei diferenlae de

mitcarc penlru sstemulcu un grad de lbenab dinamic, supus unei acliunide tip
seismic aplcal la baza struclud, fg. 3.19, se poale face prin unuldin cee patru
La

orocedee indicate la ocr 3.4.

5l

r/!i co ceplii pdind p@'ecfa soisnic;

stttctuld

it(r)

Eq.

19

Si.l"nu

.u

g cd de l beiare

d.an,ca sJpus au!Ln r rer)r'Le

Pentruca ecualia Lagrange are un caracter ma genera vom aplica aced procedeu
penlru 0b!nerca ecualii diferenlia e de miicare
Ecualia Lagmnge arc fo'ma

lf!!l
d\a/

aLaD"

ar

(3.57)

au

unde L erl funl a Lasranse:

(3 58)

care energ a

cnetcs

(cu notalii e d n fisura

319)esle

'2= 1 nr lil

)')

E-

+ir.l

(3 se)

polenliala

E,

D sete tunclia de disipare:

58

=l2 u'(0
r,

(3.60)

Elenente de dinanict ti inginqie sesini.e

D=1.c.ir'it)

(1.60

Inocuind in

(160)ti(3.61)

L=]

n (3.59)rezLrra

t' u'(r) +2.m u(D

uL(0

+u,')(l) k

ur(t))

(3.62)

Pdn derivare vom olne termeni ecualeiLaqranse

A r,:,fO*z

$=J

m i,(t))=m u(0+m i,

(363)

(r)

(l64)

*[*,)='^

'i,(l)

(3 65)

u!!=]ca,ol=+<o
!9= lr.Lrru:cunr

(3 66)

an2

lnlocuhd (3.64), (365) (366) in (3.57) rzull5 ecu4ia drerentala de m 9care penlru
sislemLrlcu Lrn grad de ibedale
$pN une aclion la baza )l

ii

m ii(l)+m ij,(0

+[

'j(0+c.(r)+r

u(0

+c

(|]=

i(9 =0

m ii,(0

(367)

68)

depla$ri erle dald de nteglala Duhamel

u(9

:'Lr').sinlrl.(l t)dr
- 1',...lur(rJ e

(3.6e)

5S

conc.plii ptitind pret*lh s.isnict

sttuctuilq

^hi

(i)

u(r)

e !'1")s

no,(t r)d.
(370)

Jii'

(r).e-"Lr -)cc(,3(-r)dr

obl nenr pseLdo viteza s stemu uide

iomal

!,(l)

(3./1)

se ob!ne prn derlvarea v lezei:

ij(0

=-2

E u" (t)

2.L')- | ij (.) p-'r

o"i
2E

or-

,:

(q=

'rsin

l,.(t

r)dr +
(3.72J

fii. (.) e !'l"rco rr" (l r)dI

Sd-prlFraorc,nctoolmeTpseudoarce.'4iasiclenrioe'oria

(r)

e-'( 'rsml,(t r)dr

Pseudovalo le marme aledeplrsanr, v ezei

sei G,T)-

s/,Tl-

60

*j'

:"(

i3)

k).e t'1,',sino(t r)aj,"

Jii' k).e

(3

') co6lrl(t_

1374)

(3 75)

( T)

=t. tr.{tl .e 4( '

si'r or (r

- r)dr].,,

(.176)

Penlru const'uctile uzuae difrenlele dnlre pseudovalor 9i valorle deplasdi or,

vitezelor 9 ac@lera\ilor rnaxirne sunl mci, attfel c, in limbajul curent se uilizeazi
nollunea devalo spectole, lntrc carc se delinesc ufltloarele relat i

s&(q.T)--

sF(,r)

s"(,T)

-i,r-

(3 77)

(378)

slem cu un glad de lbedate dinamicA lig.3.20 caraclerizal pr nlr-o anumil,

ne4je m dgidlate k gitractune dn amorlizaa cdlica pe baza va od or speclrale
calculate penlru o acliune seismicd dala se poate detern na io(a max ma ce aparc la
un moment dar, cu relalia:
Penlru

Lrn s

F..

= rn s.(q,r')

=m.o.s"(i,T) =m.o'.sd(,1

(37e)

'jr(i)

1^{l'
rq

).20 Eo15 n

c,rra

L apare

sslFrulc- 1c-D

la o

a(lir-e ser5rrca dau

61

tloi @h@pfii

ptitkd pbtecla s.hnice

stuctutitw

lvultrmea valodlor spectrate pentru un sel de sisreme cu un 1GLD cu caractrsliciie

dinamice 9 de amonizaintr-un domeni0 dal, supuse unei acliuni seism ce, reFzinta
speclrul seismic de respuns, lig. 3.21

rlsl

Fig 3.21 Speclrui seismic de raspuns

'-iq__l22 e pziu soeclat "sr/ oe raspn!;1 accFtoialipentru .ut,erutut EL

LE\ "u epF7e1?inrg 216.pertlfqiu" ce anodL+ cn.cede2.5% 5"0iir0o!.

1.16

t
o_92

o.69

fi4w,
IV

o.45
o_23

l_l

ttfl
-'t

t
+

o_oo

o.lo

LOO

10.oo

f tHzl
100_oo

Fig.3.22 Spechr sehmicde raspuns in acceteratii pntru a(iunea ElCeniro

62

3.6 SISTEMUL CU n GRADE OE L|BERTAIE DtNAt{tCE

Pentu sistemul cu n grade de ibe(ale dinamicA din Ua. 3.23

TiS 4e podre I sr$; .sen;rarc' ca a s,rtenj
lcLD

lV.U+C U+K
ln care

cLr

noial din [9.324

tU

U= 1, Iu(t)

esl mardcea de ine4iei

0
0
lvT

(3 80)

(3 81)

0
0 nalrice

diagonrl

cu nrase e stslenrLrtui dispuse pe dagonata

Fg I23

srsrernulcu ncLD supus acluni se],m ce

63

Noi

h carc

@neplli Nivln l ptot clh s.isnice

stretudlor

C este matr cea de amonizare

(3 82)

Malricea de arnorlizare esle o matdce plna ii poate f, consttuita pe baza unor modele
tnand seama de fracliunea din amodizarea critic, ln paragrarul 3.62 se prezinti
mode ul Rayeigh ce ma des uliizat a consliluirea aceslei nralrice.
ln care K sle maldcea de rig diiate laterala:

(383)
k""

igidilat atra 5 esle cea din iig.324aln care

sum bb.ale. lnlre matrcea de r qid late lalem a K 9

Sernnincalia termenilor din maldcea de

loale gladee de liberlale d nam cA

cea de flexibiliiale lalerala
exisla urdEtoarea Glalie

6,,
A=K'=

Te'men U,U

su

6,,

6,^

6"

6,"

61 6r

6-

6,

(384)

vechrl acclentiilor, vitezelor 9i rcspecliv ai deplas,nbr

relalive corespunzitoae gde or d libedate d nam ca aie modelulu , iar I vciorul unilate

'{:l}

.,

i1,"i]

1::;]

(3.85)

1;}

Pnlru rezolvara ecualie diferenliale (3.801 a sistmulu cu nGLD se poate otliza

anal ,a spectra 5 sau ,iime h slory' .
64

Elenqte d. dkahici 5i ksinetie esinice

rgidlate laleraS(a.)!i
flexibillate latera e (b.)penlrumodeul d nig.3 23

Fig. 3.24 Sernnmc4ia lermenilor malrice de

a mal ce de

3.6.1

Valo sivectodpDprii

Problema valodlor

veclodlor
analzele acesiu lip de sislern

popr

penlru un sistem cu nGLD esle esentaE in loate

Ecu4ia diterenliald de m gcale esle

M U+K

u=0

(38)

ceea ce inseamna oscilalii

Solulia ecualie (3.86) este:

lu(r)]= lojsin(ot +e)

(387)

q:

Iu(t)J=

.'lolsin(.t+ a) = -.)'lu(l)l

(3 88)

65

,Vor coDcepli,

pnvird prctecl'i' seitnici

ttmctutild

ln ocuind (3.87) 9i (3.88)in ecualra (3.88) rezLrld sistemol

(K-o,MXo]={o}

(3.8e)

care delerm nanlul Lagrange estel

K-d
iar

n dezvoltare

rv

=0

(r.e0)

rezuld ecuata de ordinu 2n

C-"o':" +Cr" ,u':"

')+...+C-o':+C. = 0

(3.91)

Solulile ec0a\ei lormedn mat cea spectrald,

[o,i

l.:,1-

0 0

ol
(r.e2)

o.

or;

lnlocuind soccesiv va odle puls4i or in sislemu (3.89)9i

(K-o: i/Io,],
zu le rnodud e proprii care

formea- natricea modala:

lo-l = fto, L lo, ],...to, rl

Doueromedlstincte

(3 9r')

adouirnoduri propriio, 9l os

10,l
{@,llMtT,,l, =o

(3.e5)

(3 e6)

10, Ic{o-}, = 0

(3 e7)

{o,

66

(J.e3)

= {o}

Elmente de

dinanii

Aruncicand solut

9i

ingin{ie sesinic/

b {o,}

au amprrudinib

l.o,l

ca'e

(l98)

1o,l'[u]tn,l=r
modulDmoru de vibralie se cons ded normalizal

3.6.2 Modelul Rayleigh

tl

l\,lodetul Rayleigh considera nralr cea

c=lo"
Inmulind malricea
mat'icea modara

w.

(v'

r<)

".F-,*)

a stanga cu mal cea modalE lranspuse

[@r], rezuiti anodizale. generalizala

(l99)

[q,,I

eira d,eapra cu

Cr

c = [o,,I c.[o-]

(J.100)

Sau apLicand proprietalea de ortogonalitate (3.97) pentrLr doLra modurl suc(esive

relat a (3.100)

c =1o,]l c {o,}

iei

(3.10r)

Inlo(uind (3.99) ln (3.101)',"zull;l

to"

{o,}'

M (Ml .KI

{o,l

(3. r02)

Sfind cd penlru sistemul cu nGLD, aflal in osc ali libere neamonzate sistemu sle
omogen (3.89) 9 care penlru a avea solulli dilerle de cea banaE, lbLrie lmpusd
cond lia penlru Recare mod prop u de vbrate ii
K

= {,rii,4

(3.

r0r)

67

tloi conc.plji ptivin.l ptot.cth

s.isnici a structtrilor

Inlocu nd (3.103)iu (3.102)'ezulD:

)o,

o,

Na

([a l,' [aI lor

c:Id".,r,'.{o,},'.rv

lo, )

M = Jo,l,r |\/ l@,1

(3 r04)

(l105)

(l106)

lnlocuind (3.95)in (3 s4)

c
slind

lract unea

dn

M,

amonizarea critici este data de relrtia (3.30)

penlru lormele

,-c

9e

neralizate expres ia:

Io"
2

Partlcu

urj lll

(3108)
lr,4

=lo. o|'

(3109)

a znd penlru =0, e=0,1 sie=1,0,1 rczulla urnaloa|ele exps ial mal ceide

E.

63

(3107)

qo

=2 r'!'),

(3 1 10)

Elqnente .le

dk.nict

Si

inginuia serinice

!i
C=qo ltl

(3.fl r)

2.r'ur1

lV

\3.112)

factorul de arnorlizare esle inve6 propo(onalcu frccvenla, ceea ce

supeioare se ie putln amoi(Eat.

b.

I",,i
ti'_
)u,;

(3.fi1)
1

lll- t'

{:l}

(3.r4)

qi:

C=do lU+dr'K

(3.115)

Relala (3.115) este cea mai ulilzau

struclodle din domeniLrl mnstrucliilor.

11

d"r
11

l:'l t
d,l
I;:I
11
I

d"\

(3.r r6)

{r}
69

Noi conceplit ptivind prcteclia

seisnict

sttuctutilN

ti

C=d,

M?

Kr+do.ltl+o,

l{3117)
prcporlronal cu lrcvenla ceea

ln cazur e b. 9l c. colicientu
ce face ca modurle superoare

3.6.3 Analiza

spectrali

dspunsulu unuisistem cu n gmde de ibe(ate dinamice conslS in

expimarea raspunsuui prn nlemediul unu sistern de n ecuali independenle
corespunzaioare Recarui mod prop u de vib1i. Astlelse poale rea iza,decuplarea'
s stemulu de ecuali dferenlrale prin ulilzarea coordonateor independente, denurnle
Ana iza spectra 5 a

Prin analira spectrali se pune in evidenle participarea fiedrui mod prcpdu de

vibralie la dspunsul total.
Pentruaseobtnedecuplarasistemulu de ecuali se valine seama de proprietatea de
ofogonalilate (3.95.. 3.97), care d n puncl de vedere liz c inseamne ci lucrulmecanic al
foi(elor dintr-un nod propiLr de osclalj cu dephserib altu mod sunl nule. Pe baza
propr elit de odogona itate se vor Ulilza matrcele genera izale ale nrasei(3106), ale
amorliz;ri (3 100) 9l ale rsiditatii:

=10,ll.k.lo,l

K
Vom cons dera

ci

(3.118)

rdspunsulsislemuluicu nGLD pe d rectia unu smd de lbe'tale k se

feca rnod prop u de viblie i, Iig. 3.25:

obtne pdn suprapunerea lespunsurilor pe

(3.r19)

coordonata gene|alizat corspunzaoaE modului i de oscilalie,

inlr-unmod prop 0deoxclatisdlieoruncliedefornamoduui

I,
asdelincatrrsp
propdLr 4,r , (3. 120)

ukt)=@, n (t)
u,

70

(t)=

t@-

| (t)

p.r20)

Elanilt d. .lkahici

r9

si insinqie

).25 o;spunsll

in

5s

nelo cu 'CLD r onpolerl" rle si.r"nr

e(uali.dfernliaade milcarc (3.80)vom

F

AsireL

sesinic;

ui

c,

nGLD

in ocui

= -t\,{. t. ii{(t)

L3122)

lnnca ecualta (3.80) dev ne:

IV U+C.U+
Vecloridepla$d

(3121)

K U=F
(3.121)sunt:

or, v leze

{,,O=lo,lho

\3.124)

{,r,01=l@,1 {'1()

(3.125)

{ii,o=l@,1 {il0}

(3.126)

in (3 123)conduce a

M [o, l

h0]+c lo,I h,(r+K to,l

h()

(3.r27)

t1

Noi conceplii

ptitkrl prclecla seisnice a stuctuitq

Prelnmullrnd ecuala cu traspusa malricei modete rezutii:

lo,I.M.[o,].lii0F[@"]'.c to,l {i(')+lo,I K.loJ fi (t)= la'l

t\M \1. h(r)+l\c

\l in{ j+[k \] tn(r)=ipl

{3128)

(3.r29)

Io,I F: tcl

(3.130)

(3123)s a transfonnal lnlr-un sslem de ecua{ii independente

(3.129)carepoale

9isub lorma (3.129)

.[(')+c].[0+K].'r,(r)=q
'ii,(t)+q n,(r)+K, llz(r)=p,
(3.r29)

[4 ii0+c.a(r)+K,.a(r)=C
rv" ij,O+c^.n,O+K".n,(t)=p"

D.irpi4n

ecr4ja cDrcsp,nzaloarc

ir

(t)+2 e

ur,

lbdu'j

i oe os. t4je td

rard ge.etrala

1,0',1 n(r)=fi

[rt,

rc/utk

(3 r31)

dspunsul est dal de inieslala Duhame (3.69)

q19=f

lo,I'
astfel

.;

F:

[o,l" i/ I ij,o = -[o,I M.tr]

(3132)

i,,(t)

(r

r3J)

(3 lll)devine:

{,t',1l.rv
I\4,

t2

1 i4r"1.",-,''tn,,rr .r.

{1}

,{"

(t)e" '!inu(t

r)dr

0. r31 )

Elene E de din$ica 9i tngtnqie sesinict

Vom delini astfel factorul de oadiciDarc

t=

modalii

{@*},.M.{r}

{@-tl.M.{u,}

\-r

I.i'

(3134)

'-

=l

(3.135)

Ceea ce esle importanl de relinur esre iaplul ca raspunsurie

propau de oscilalie nu pot li adunale aceslea producandu-se

1mp,fg 3.26 astle ci:

!'(i.1.* +

Fig 3

!u

lti

26 Va odle marime ale

(3 1J6)

dspunsuilor modale

73

Noi c@ceplii

privitd qoteclia seknica

slrudutitol

Penlru stabilrea dspunsului unuisitem cu nGLD la o aclune data se vor ulilza diferite
melode probabi islice de suprapunere a raspunsuui,in care se vor lua sulcienle modur
propriide oscil4ie, astle lncal faclorulde paniclpare modaE* tinde dre 1

ul 2eaA ddncina
rplicali deplasadlor 9i efodunlor dinh'un

n mod curent la suprapunea efectului a r modu'i propdi de oscilalie s

medie

pitatci a dspunsurilof

(SRSS)

(3 137)

C,'dperioadelepopndev.b.alresuucsNoTk+t

<Tt sea'anrplr_a

I,< 0.9 T,

(l138)

raspunsLrrle modae se comb na prn adunarea vaorior absolute (ABSSUM)

(3.139)

Un all procedeu de suprapunerc pentru

este combina@a dtratici complet; (coc):

ltF
in care

ft

prelnla cofcienlu

rr;t

de coreialie inlre moduri e k 9i

0spr<1

(3.140)

(3.r41)

iar pentrLr k=jcoeficientu de corclalie esle:

13142)

In ingineda seismici, in mod convenlional penlru un sislem dat sernnele efonui or,
deplas;rilor gifo(elor sesm ce aplcate ca io4e slalic echivalenle pe dirccliie qradelor
de libe(at, ce au fosl oblinule prn suprapunere nrodalA pol liconsiderale identice cu
ce e obtin0te pent'u modu tundamenlaldevibialie.

14

Elenqte d. .linanlct

3.6.1 Calculul forlei

5i

ingin*i. sesinb;

tiieloare de baz; 9i dist bulia fodelor seismice

Pentru calcolul fo4ei tietoare de bdn a unu sislem cu nGLD este necesar s,
consideram un sistem ech va enl sislemul'ricu 1GLD care sa dezvo[e aceea9icanl(ale
deenergiecinetcag potenliala ln cadrul aceloiagl mod pmpriu de osc lat e, fs.3.27

Vom considera

Fg

3.27 Sislemu cu lGLD echivalen t slslem u uicu nGLD

ci

masa sistemulu echivalenl in modul i de oscilalie este egah cu suma

maselor sistemu ui cu nGLD aieclata de un coencienl denumit coelcient de ech valenle

corespunzator aceluia9 mod propru de vib4ie il

(3143)

Eneruia cinetcA asisiemu uicu nGLD:

e,=];" .;=];" .; o;=1,;i',

Energia cinellc, a sislemLiui echivalenl

e;

o1

(3 r44)

.u IGLD:

=j'" .;'=j,; ', *"'

(3 r45)

Noi conceplli ptivind

Punand conditia ca cele douE

stuctuitol

caniil4ide ene'giesefe egate ferutta:

o; {n:
Energ a potenlia

yoteclia seisnice

oi'

(3.146)

a estemu/ur cLr nGLD

-| ! -lg2..

qr.

lJr a ..
s. o, ^s"
-;Zn..4.
)r.

Energia polent aE asislemuluiechivalent cu

E", =1m:

K.

l.3147)

lcLOl

s, oi

{3.148)

in carc cu s3. este valoarea

corespunzaioare modulul

de

osc ale, iard n egalilalea celor dou, energiifzula

Im,

.ok

{:

oi

(3.149)

Inlocuind (3 146) ln (3.149) rczulii:

oi=

I''oi
(3.r50)

Zm'I'@u
(arc inlocuil in (3.149)

tl lin6nd seama de (3.143)conduce

al

(;'^'')'
m;=

(3 r51)

9i

(*'*,1
(3.r52)

zmr lunl,oi
76

Ebnente de dinanict ti ksinqie sesinha

(3154)

Fo(a sismid slalic echvaenle in modu i de oscialie pe

/aloa'ea spe*al; a aodLu esp6c !
oblr1e

'r"lfd

F:

=s",

m:

(r.r55)

(;",'''l
I''oi

(3.rs6)

Fo45 seismicd corespunz;toar"" sstemulu echlvalenl penlru

Io4; ;erod.ede brl; a
u ,C D(a p.^di\lrbu.

)\'errlu

=d,

(3 r5i)

F"

(3158)

3.7 MSPUNSUT lN TIMP (time

hislory)

Pentru exernp if carea raspunsul in tmp la o accelerogram: dal; (time hislory) se va

stabil penlru sislemulcu 1GLD, a ciru ecua\e difernlia de migcare atostslablta
anier or (3 68).

n literalura de special tate sonl prezenlate mai rnuile rnetode de nlegrare pas cu
pas (iime h slory), dntre care vom prezenla prccedeu Newmark concepul ln 1959
care este cel mal general.

77

conceplii pnvird prcrecj sismrc, , stocrr4lo.

^roi

Toale prccedeele de nlegrare numercase brzeaza p dezvoltaGa Taylor:

at

'6

..
a
(3 159)

ln procedeulNewmaft dezvoltareaTayorse limiteaza a

pimiipalru temeni

Vom considera un rnoment de timp t 9i un pas de tmp

t+ll ecualia (3.68) se poate scr e sub ionna:

At

astfel cd penlru momentul

ij(t+4l)+c i(l+Aq+k u(l+40= nr ijL(l+40

Crelred e deplasirii vitezei

tl acreerale

A(t

+ At)

: (t

pe

(3.160)

a.est ntervalde iimpl+Atsunl:

A9 -u0

Au(t + At)

= Lr( a! -u(t)

Aii(t + Al)

- u(t

(3.r6r)

(0
^0

n prccedeu Newnark creglerie de acclel"te

9l

Aij(t+At) = a, Au(t + atJ a, ir(t) a3 ii(l)

(3162)

Au(t+Ai)=aa

Au(t +

At)-a5 t(r)-a6.ii(t)
1

(3163)

BAt
1

78

(3164)

.''a

(3165)

pAt

(3.166)

=Lp

L
"-At.( 2.8

a.

(3.r67)

1l

(3.168)

constanlS pe interualul de limp

At
(3

ncazu considraiiaccleraleideEspuns I nidfb pe hlefta

169)

ul de inrp At:

u=1....
'26 l]=1

(3.1/0)

paraboia de gradul doi pe iniervalulde

limp At:

1-1
'2 "8
Inl0cuind expres ile (3.162)in cuat a d ferent

(3171)

al: (3.160) rezul$.,eqlerea

pe nlervaiu t+AtdatadeexpeEa(3172).

Au(t+40

(m a1+c

aa

+k)

((m a,

+c

a6

-m) ij(l)+
lt

+(m a, +c a5-c) ir(0- k.(r)+rn

u,(t

112)

+^r))

deplasarii in exprcsiie (3.161) se vor

de vitezd la nlervalul urm:tor.
mai multe grade de liberlate dinarn
procedeul Newma* este stab I daci:

"l

u']

qi

(3173)

79

tloi NncepUi ptirkd Noreclia

In

seneralpenlru

slemele cu nGLD pasultelimp

t va trebu

seinici

slruclurilor

respeclate condila:

(3.r74)

ln ig. 328 se prezinl. raspunsu

dnamce cu peroada T-0.3 sec qi
accelemgrainregislra6 a B0curegli ln 1977

cu un grad de
amodzarea criiica E:3%, uuizand
Lrn sistem

1:

!1,

j*_
t2

t6

t Isl

F9.3

28

R;spumul in limp alLrnisistem cu lGLD la actunea Bucure9li1977

BIBLIOGRAFIE

Eeads, CF, Moa, M. Struclura Vbraton lialyss and Damping, Amold, London
Buzdugan, Gh., Felcu,

L, Radei,

M,

VibGliimecadce Edilura ddaciica 9 pedaqogca,

DeSva,C W,VbEloi Fuidameiias aid Pclce,

NewYo
Haris C

CRC

Pss B@

Raion, Londor,

Washinlon DC 1999.
M, Shock and

llim, M., /faliza

Mbmlon Naidbook loudh ed lion, MCGRAW-H LL, 1995.

a stuctmlor 9i ignede seismica Edtura Didaclca

dinamica

Pedagogice Bucurc9l 1973.

Negola,Al $ialtiApi6! ale iruifedeiseism @, vol.I EdituGTehnica Bucuretli 1990.

Negola,Al 9ialfiApi! aleingife'ie seism@,w|. I Ediluc Tehn ci, Elcue9li 1990
wang, P.c., Metode numedce glmateale ln mecanG conslrlclior Edi(ura lehn

30

cA,

PROTECTIA SEISMICA DUCTILA

4,1 ASPECTE GENERAI.E

Problemele legale d pmteclia seismic, dudiE suntin generalfoade comp exe 9 sunt
dllerite 1n rapon cu sislernul slructura . Uzralslructurile pentru conslructicivle pol
cadre d n beion annai, pereli slnrctural, sfucturl mixle cadre d n belon armal cu pefe!
structumi, slructuriin cadre compozle olel-beton gistruclud metalice. De aea ln
cadrul aceslui cap lol vor f prezentale numai une e elernenle cu caracler general, care
stau la baza proiedadi b aqiunea se sm cA in conpl duclil.

li

Conceplul de proi.lar duclil inseamna asigurarca unor zone in carc o slructud sl

poal dezwta arlicu ali plaslice alunci cand apare o ac\une seismice de mare
inlenslale penlruadispaenergiaindusd,incondliieunordepas;r limilate asfelincat
sa nu se Dmducd colaosul.

Pentru a dezvola aceasia oroblenaha va lrebui ma inlai s, delnim ducllitalea in

snsul cel mai simplu gianurne analzend cu6a caraclerisl d a ot uluiob qnul,lig.41,
a9a numla ductililale de material [1]. Prn duclililate (p) putem defni rapoftu dnle
deformalia specilce u[ m; (er) ce corespunde dr cedarea nrale alulu , 9 defoniatia
specllca coresp0nzaoare nffiriiln curgere(E) In felu acesta ducliliktea ndicacatde
nare esle deformalla spec ica a mater alulu ln rapon cu deforma\ a speciica h intraGa

Fig 4.1 Duct litalea ote ului obignuit(ductliiatea de maleda

81

Nivkd pate4'' seisnbd a

Noi conceplii

stlctrtitt

Du.li rea rare.rtu rr .t; t, bdra oLcthrli un risren dar

acea(; esre . nnkta
.orre{Lla enellelo.slturlJlalF Denrr r ru s. oepaS' rlJTiI.
va,on triu

ne
din belon annar, duclitirarea se defnegle in rapo( cu
9?t
|*dm l"a sec{iunile
r0reas(iridellrdp'.
r"tur"sub

aqirlea

t9 42

F9.4

onl'L_o g'rd_a

du ionel,duoiritutir"o"

"*urji

Dudillatea une lecliun din beron armat

dr

bero" dr.1rr reratia I omen{r.bu.; est" rr;.s tegdb oe rdpolJ

ia cororesunF d oerorurL,
r'(c1 a,.d de an;[ra. -al.td"dloe
ceoaE d u1F sff!rr esre,d sr.{rer be.olJLit ru
p.ooL,d rrufar cr r,rea
n curge'. a qe/rtur. c | (,r I 6d.?d betol,rLt
proor(.
ta? r do,Trdrea in
curgere a a.nailnicu at;lductillatea ene maimre

olrc relslFlF

rc

c""r'?r:dea nan oe 4ratura ooa? eena,d.upFrea

::lj_"11-!":
snvrer oeronrLtdn/or.lon o,indta

cdsan.; pn1
.u.goc Lr p,o enre
de armare nrainicide 15% duclililatea de
'ar;caama.ta.ir1tr".n
cLlbura poaie ajunse panE a g{= 10
ljl
Al.l o c,lnd a-dka dut U,ta(r :e rea. rerd pe un s )re,ll ,ructura,

.frcur.ll caci,e oL.Lforna..ezjrde cd

ffi:ffi:":11l:f:." """5r.

rrrr?

5Lnr

de.nk

-o, no""r","
,r1cre d rc,,.ed acesro,a s oodla denJtr,?a "
oe

!=-

a apd,l|er

in carc e este roljrea uftimA capabiE a sectunii

aftcLr alie plaslice.

a2

I c.b

14.1)

tl

0y rolirea la inlrarea tn curyere a

Ca o sum; a capac e! de tomare a unor adcu alji p aslce intr-un slstem se defi negl 0
duclil tale g obald sau tohE expdrnatd pr n de plasarea acestuia Duclililatea do dspla6a

se def ne9le ca mpond dinlre deplmarea la infarea in cu rgere g obali a s stemului

4,

care

nu este defnlS de rnornenlul aparitiei prime aiiculalii p aslice 9i depasarea lmiu

ulirne 4,, aceasla ma poala denumirea de ducliitale globala de s stenr.

'^=+
n acene co_d{ 1r se poaro {orbi oA u1 nonell a,dcr al intari in curgere

ansambluluic iaoionna aprox malva generab de conldbulia

ce se dezvo la in sistem,lg 4.3.

Fg 4.3

Duct litalea de dep asarc sau globaE de sistem

RelaliadnlreductiltatealocaE,definEdeduclililateademateal,cubura9irolatein
ulimi inslante 9i duclliialea globala poale f deiniE numa in cazu stabilirii unu
sslemulu. [,lai mult, este necesar sa se siabileasca qi anumite
regul privind allemanta actiuni(numaru| schimb,rii sensulu de aplicarc a fo4 or
0rz0nlae), specmce acliuniisesrnce, apicate sistemului qi llmitarca reduceri elod0lu
capablcu un anumit procenl, care sd nu puniin pe colslructra.
mecan snr de cedare a

Uneor pentru a avea o capaclat ponanla mare a uneisecliunidin belon armat exist
tendinla de a cqle canlitalea de amatuia din zona inlinsd Din punctulde vedere al
duclill lii unei asernenea seclunl, rzolvarea sta in confinarea bonului (frclarca) din

zonacompdmalacareTpoaleasguocr$ercsubslanliaEacapacitEliponante.Prn
colinare, adca prin dspunerea de amreiuri transveEala (efier), se impedicA
defom4ille tansversale ale belonulu ceea ce conduce a cr9ied mporlant ale
ducli l61ii l2l, f,s.4 4.
83

tloi c@cepfi ptivkd prctqth s.tsnhe a

sbtct!flor

!4o!ilrp!u

Fg

4.4 Curba caracteristra a betonLrtui

4,2 STRUCTURI DUCTILE

P_e(ard

!e

la narel.hte rorDoner.e.

con'o'Tdn g."eraret\[el ir.6l

06rparea de energ e in timirete

seqLre,i eene1tsrruclr,.,

sa..4fe

dept.*r

prle probteTa
o ductiltalp gtobaE.dre sa reqr.e i1,,1al
se

or ulr me tara cotaps.

h d(ere

cond li oer.ru orc rro de sir-r s..rctura, LebLr. m"(pne

din taTa de
prol.-ct.e -\cena'i.oi?hd dezvor..ea r.lcuElior pasrce cd
s,
5e Fvie rpe.Fd
casanu a etanelteto. s4 r ''r?r" Tvdelt c. Edtlatea a
"sru tuc4 este dr[., ,l

cunoaglerea

0rourqea

cmect

prcpreHlitorflaleda elori

ide'alco

nro,Ta.er sislenr,Li.lru(rrdt drnel

o dLrclililate cat mai flarei

roma aftcuialii plastice cu

conceperca sslemului structurat cu mecanismete de cedare;

:::jl,ll:b:': *

re.edloanr ad,cd 5d arod capdrdrea de,ed,ro4ie r

'o4eb.0.z01tdte a. 1ci .,ird m eeneltse Dt.sti.ro.du
se.roe tocatpen." a
Fevenr ruperca prolreslval

cal.ulu \slerrli srrL

an.ulalirl0rpi.sliF,

Ia

p.llrL evdtu.sd

nodat 4i,or 0F oedo[r,e d

considFr.eaerctolo corooneltecF"cr j.r'p! n{ruLlura,ecdle..conlrbnD

.enel de ng ditate toecdt; sr iTpreoo.2,ea oeTvo lair oe a.l . lali ptcsti(Aj

hlaroa

depla$dlo.

(|eerJtu s

s|abrrlale ti evident .olaprLrl

84

rcturdr oFnrr d 1"

c" p.oduo pr.oqFa

oe

Dln puncl de vedere praclic, legat de pro eclarea directa, penlru conceperea unu
trebuie satisfacuie anumit cerinle de perfonranla asoc ate sl;f lof limiti astel:

i.

stem

slarea limit; ullimdl

indep inirea explicld a aspcl or legale de rezstenla 9 ducilitalel

indepinirea implicla a unor rcstrld egate de ductillate gicapaclale de

dis pare h sterelici a enq eii

ii.

slarealimiledeserviciul

1.

indep inna expliciti a conditiilorde gidlate.

Contorm nonneior eurcpene se delinesc treicatgoriide duclilitale dlclililate redusa

(L), ductilitatea medie (lu) 9l ductililalea inalti (l), care pot li acordate struclurior
pentru sgumnla in exp oata la aclruni selsmice Dfercnla dintre ductlitq nu lrebuie
lnleleasd decetca o ceglee a cantteliideenerui d sipate.

Incazu duclililali lnalle proieclarease face la un nve a fo4elorsesmice maimicl,

dar prin cond lie imp ic te care trebu e Luate se va asigura o doctiitate ma mare.
Degi in aparenla nivelul fo4elor a care s proicteazb slruclura sunl ma m ci, fg.
4 5, pdn conceplie aceasla are o capactale rnai mare de adaptabililale la aclunea
ln consecinli ductliiatea med e va avea o capac lale de disipar energelica nrai rn ca.
De acea duci litalea medie esle ndicala in zone cu un nivelde seisrnicitate rdus sau
in cazuie ln care conceolual sislemu struclural nu ooale dezvota mecansme de
cedarc coniro abile, asilel c, nivlul fot se srn ce la care se face prc ectarea este ma
marc decit in cazulducli Gt i inalte. 10. 4.5.

colpslqlc !]!ELQI?!!
ducllitate redusa (L)
dLicti itale medie

(1\,'l)

d!ctiltate inalta (l)

;{;.
Fig.4

5 Comparalie

"

dhlre proieclaGa linid elasrici I

85

lloi conceplii ptilkd prcteclia seisnici

sttuctuild

rapod cu duclillatea de depasare sunl stabllite lrc clase de duct itale penlru
nructurle din belon armal, Pl,labelul4.l Acaste valorisunl tipice penlru astie de
structur 9i pol fi respectaie in condiliile conceperi corecle a sisteme or slructuEle 9
respecla i nomelor spcifce.

Tabe 4.1 C ase e de ducti itate ln raooir cu ducti latea de deDlasa

ualodl ductiliGlii de dephsare

perc!isvuctulali
1-1.5

lll

35
ductlitare ina

tj

Realzarea reslicliior mplcite in slarea imli ultmd mpun

dezvolare a mecanismelor de cedarc. Acest mod de a gandio
aparilia corecta a ancolaliior p aslice, Eri mecanisme sensib le cu

fs.46,4,7

ab
a.

r.

F9.4.6 Mecanisme de cedarc a struclur lor in cadre

ansndeEhd; coc' l b ae.drisnrdaer incore.l

La allelipud de sisleme struclurale,cum este

9 cazulslructudlor metalice, mecanismele

de cedare sunl spciice sstemulu struclora, moduloi de dspunere a sislemelor de

86

I
I

_r_1.

arlculati

Fig.4 7 Mecanism de cedare alsrrudurilorcu perelislruclural

Pentru asigLrrarea ducli

etiunu

sisiem n nomel de prcieclare {31 sunt

caracterslicile s stemulu slrlctmlva impune conceptu duclil cu mecanismee

speclice de d slparc al eneruiei seismicei
tunclie de c0nceptul duclil se vor uli za maleria e adecvate d ferit or lipu de
slructurl, in vederea rca izeriunor mecanisme favorab le de dsipare a energiei9i
asigurarea zonelff disipative cu suicienld mpac lale de deformale in domeniu
posleastc,launnumarcalma maredecicurii
pdn dimensionarea de rezislenla a ebmenteor slruclumle aie cEdiilor se vor
evila rnecan ynele slab dis palive cum suntcele de etaj, fig.4.6;
penlru realzarea mecanismu u de cedare concepul se vor dimnsiona anumite
elemente pnlru un raspuns se smic elaslic, func!e de lipu de slructura 9inatura
naterialu uidin care este alcaluitd slruclura (cazu slalpbrde a elajln exemplu

dinlig.4.6)l
conexinile d nlre elementele stuclulale vorliprciectate asliellncat se se as gure
un Espuns seisrnic care sa nu depbgeasc, linlele slad ulu elaslic - ceea ce
lnseamna majorarea eiodudlor d n acli0nea seismica cu anumle procenle sau
dirnensonarca a valori majorate ale efonurlor capabile ae elemenlelor ce se

lmbn,
asgurara conlucrad spaliale

eementLor structuiale prin inlermediul

diatragme or (plangeelor), pentru a se pulea conta pe o redislr but e a efonud or

ln czulunorced;r, cea ce se denumege

af

un s stem

robust.
87

Not concepni

Nivind proGclia seitnici

sttuctunbl

4,3 PROCEDEE DE CALCUL

proieclarea slructurlor a acliuni seismice, linand seama d pa cularlslile

condilile d comportare slnrciural; mnllonate anleior, pol li ulilzate mai mule
procedee (metode) de calcul. Acesle procede vor ii alese tuncle de complexlatea
c0 nstrudiei 9i impo na nla constrLr c! -Ai

ln

odce rneloda de caiculva avea la baze u 2area unu spectru seismc de dspuns in
conromilale cu nonnele de proiectare. Acesie spectre sism ce de raspuns sunt speclre
elaslice de proieclare in acceler4ii 9 rac pane din anexa nalionaE a fecirei lad funcl e
de parliculad$ll fedrui arnplasannt. In 19.4.8 se prcznte unul din speclrele
sesnce de respuns elaslic in acceer4i p utlizat in nomele romenlli nomaizal in
lapofi cu acceleralja slav l4ionab s
Valoarea spectra, de poieclare sd[I) s calculea; runclie de perloada prcpre de
oscilalie T, acceerala dn amp asamentu constru4e a!, luati dn harla de zonare
sesmc6 qise inpa(e a facloru de comporlare alconstruclie qcaretneseamade
rip
IeTLlu srruclu?l !i de Lrpa( ldrea dLen'i. der di.pde"eg3:

rl(

S,1T)=a"0

(4.3)

TC

B
3.5

3
2.5

2
1.5
1

0.5

0
0

05

1.5 2

2.5

J.5

Fiq.4 8 Spectru sesmc de r,spuns normaizatln rapod cu g

88

ln mare putem delin doua metode de abordare pdn calcul alstructurlor la acliuni
seismicer prima denurnlS impliciti, ob gatore, bazala pe un calcul slructural ln
domeniul liniar gi una explici6 bazaiA pe calculul neliniar al slructuf
Calcuullinarva da infomalii generale asupa efo(ur ordin sislem dupe care urmeaza
mpunerea prn prcectare a mecanisffeor de fonrare a adidrlatilof plasiice prntr-o
leraftzare a capacil;1i de rezistente a e enenleor slructurale care este denumi
netod! prciecladi capacititii de fezislenla vezi pcl. 4.3.5
Metoda explicll carc conline caculul neliniar esle o melod: de vedficare a unor
slructurl compet d mensionate prin aplcarea meiodej implicile in domeniu liniar.
CaGcl""rist cile de rezistenla Si de deformabil late a e elementelorse determina pe baza
valor or med i ale rez stenlelor materlalelor
N4ecan

srnu de lomare a articul4i or plaslice poate ii oblinul explicit (dar aprcximatv)

pinlr-uncacudelipbiografc{vezlpcl.4.34.1)sauexactulilzandrnelodadecalcu
d narnic nel niar

4.3.1

(vez Dct.4.3.4.21

iletoda

seismice slalice echivalente in modul lundamental

Apllca.ea aceslei melod e con s d erate clasice, s e a plid la stuclu d e ln

cons$ in analiza rdspunsululla acliunea sesmice a dou, componente
pe dircc1a lonsiludinala 9 una pe dlreclia lransversaE.

in aceade analzd se considere ce modu iundamnlal are conlributa

GspLriu
d p"rio"da p op1 de oscla\e se delenh; pe
dinamic sau pe baza unor relali apmx malive 9i/sau empiice bazale
proieclare a dife elorlipurlde construclii.

tr.I"rii

F0r1a seism ce, ca ro45

$ eloare
Fb

s,(t)
T]

de baze se calculeaz: cu re at a

=y .sdfi) rn ).

este valoarea spclraE de

pe oadei fundamentale Tl , (4 3);
perioada

pfoqe

(4.4)

de Fo e. tare mrspunzdtoare

fundamenta a de oscilatie a slrudur j

masa lola a a chd

riicaculat, ca suma maseorde nivelmr:

mj

89

thi

faclorulde mponanla

con@Plii Vivind prctectia

s.isni.; a struclutitor

al cLedidii

numirul de nivelud al cadiriii

laclor de corecte care tne seama de mnlribulia h respunsullota al

moduui propdu fundamental p n masa modai efecNa asocatz
acestuia, ab caruivaloi s'rm:

da*Ti<Tc

7"=085

Dislribu!a

pe

urii
a cl;direaa maimui de doua nve

hpl un coic enl de

verlical , pe direc\

ech valenla apmxmallv (vezi pct 3 6 3)

a

ieczruigrad de liberlale dinamice (i)

(4.5)

Ir.

esle iorla seisnricd orzontalr, stalic echivaente, de pe direclia gradul'r de

ibdatsdnamcn i, sau de la nive ulidac, acesta corespunde graduluide
lbenate dinamica acordali

componenta fomrei propri de oscilalie

d reclta gradului de iberlale d namici ii

modului lundamenial pe

In cazul sinpliricat dislribula fo4elor pe in;ltimea construclei se poate lace

prrn

consderaea uneidist'ibuli lin arci

frzr

I.'''
rcprezinl pozilia pe venicali a n velulu i masulata

90

(4 6)

ca?.poln
dc.asl.1"lodA ce po.le aplcd co"slllqie regu'aro noan
rp
ca:ulale o'h uon' d"ra,ea a doLi rodee o' (d(J olrne 0e dre(trr0'0q0nae F5
r onq rd r al; a srr- u'r la ra rdspLnsLl se sn c tola nu
fca[;0";odui'e o'oo'r\Jpeiodre de o'cla'e
rlJ;ntar

oenera,

ll*,"

"j""v**
q

4.3.2 Metoda fo4elor seismice stalice echivalente cu analiti

nodali

Veroda se bazea/3 pe r. calu,ldi'ani' oelrD' cL.oatlerea

(la.r"ra
nai;ieivecmre a cioAeut"roe. d'cLr cons,oe.dr penu

Fo4; selsmicd, ca lo4a teiebare de baza in

moduL

ldhcer nodare

(;dil

tia

k d oscilalie se calculeaze

s,(l)'-

cu

(4.7)

in modulpropriu d oscllale ki

T,

(vez pcl3.6.3)

"I

(4.8)

iat.

componenla vectorului propfiu

qradulu de libedale d namlcade

ln

modul d osclale

Pe diclia

masa nveuluii

a avea un raspuns corecl esle imporlanl se

se vor avea in vedere prevederile ii9iiii:

ie indeplint' condila i'

iar in caz

luate in calcul
suma maselor modale fectlve pentru modurile prop ide oscilali
trebuie sa le celpulin 90% din masalotala a strucluriii
modaE efediva mai
sa f [ate in considera!]e toate modur le pmprl cu masa
mare de 5% d n masa toiaEi
91

Noi

rr

concN ptivhd prot

nJ-n,ru.1lrln r 0e rodur. o,oori. .e |,ebue iturLcp

saEraca urnrao.re e condtlil

qia

s.isnbe a s.],ctuilu

i1t11 cdcu rreDuara

r>3a6

I
I,

(4.9)

!0OsI

(410)

peroada pmpne de oscitat e a

u/tinului mod de oscilalie I consideml tn

fl::liltlxxil:"#i: ffi:ll::aj: fl:: roet

de osc,'ar e k ee ver,

caE

pe d recr a

(4.11)

ilii,,tlXi?ilffillliXlit;ii*::l6E1e "*ti e"d"q,s'"d,',

coefclntul de dislrbu!

forletor seismi@
ate, dal de rclala {vez

xbedale dinamic; i in modut k de

;c

pc1. 3 6.3Ji

1412)

Zm' s,
Penlru oblinerea rispunsului in efoduri
9i depia$ri se va

suprapOnere probabitistcA, vzi pct

3.6.2.

4.3.3

etoda de catcut dinamic tintar (time history)

R;spursl'- ;r.l1 o

',re hnory, a L"Lr.isren rL nCLD cL dTooddrF.r.da, .a o

acceFrc0?radat;s.fa-FDebr.rrelode,ordFinrAgrareruTertd.ve.,pct.
,

t./

P(ceemgard ur'i/at.

.p o,e/elrdliva pFltru.ve.ire,re.p

h..,rJt
sa
.eerle dn lrot..anFl fe r'r.; roJ
a..e,e,oo?.re rr"qErrdrc ,dFreirin6re)
arnr,". un asfe/ dp (a r'np|(a ru,7dre. ;u,
oaclat ;e ai.ete,og,aie
nveru/ a.ceErdlei na{ime d n anrptasamenr

Valo h oe p.o,ecrd
rar deprr#

Fronun/e
92

sar
sca.dre,a

.ntnpo.n,r(|ra! o
a,7a .dro .nsL,.r
rr caF
esrrlrorr"r,o.r. coe -ae c: tairorut le comportare
oblh dn

ar

4.3.4 Metoda de calcul neliniar

ui izale in calculu iniarelastic vor f completate pdn inlroducerea paramelrilorde

comporta poste a$ ce specifice, cum ar f etorlur plast ce cpab e, cube de compoiGrc
nelinari (eiaslepastce, b inia, ldliniare sau dvelse curbe care pot modela
componarea
ma reaa a elemenlelor slruclurale ale modelului), defom4ii sau
deplas,r uli me elc. De asemenea este indicat s, se ljna seama 9i de degladalea dupa un
anumi numerde cicuriasectiunlorp aslilicate sp.ilice betonulu amatsaLrzidldel.
lMode e e

Pentru ca un calcul nelin ar se poatd li uli zat in pro ectare se

Inc,rct le vedica e (pemanente).

vor

ua in cons derare 9i

4.3.4.1 Caculu stat c ne iniar

Calculu biograic esle un calcul sialic nelinar in care inctcef e orizontae crsc
monoton ln umo. Un asfelde ca cu oeni le
slab lirea mecan sme or p ast ce pos bile 9l a d slibulie degfad; orl
eva uaa prformanlei slruciu el

$u coreclarea valorilor raponu uidinlre rorF laieloare de baz; asociata

s uui de cedare 9 fo(a Ueloare de baza asocate formari prmei

slab lirea
mecan

In calcuul
cu

ogralic fo(ele care se ap

ci

statc

pe d

redile gladelor de ibertate

disldbulie unlfome, c0 f04e alerae

cu o dislribut e in care ioi(ele seismice alera e conventonale sunl deleminale

orin calcu dinamicelaslic sau o disldbulie liniad

4.3.4.2 Calcu ul d namic n,.lniar

Rdspunsul in limp (tme hstory) a unul sislem cu nGLD, cu comporlarc nelin ara,
accelerogramb da$ se face loi pe baza melodelor de nlegEre nnner ca, vezipcl. 3.1,
dar cu luarea in comideralie a cornporl di nelin are a eenrenlelor slructulal pe

4.3.5Ve ficarca siguhnlei

Verilicarea sgurante la acluni selsnrce se realizeaza pdn intermediul condliilor
sDeciice sldrilor imitd. Cernlele stari imile ullime se consider; rea izale dacn s0nt
indplin le conditi le pivind rezislenla, duclil laiea 9l siabililalea sttuciurii

93

conceplii

^toi

Cernlele

stiii lmiu

11

sc6d

stuctlitt

de servrciu se consided reatzate dac; sunt tinitale

degmdadte

0eplas.rl0rrelalive de

4.3.5.1 Slarea limiu

ptjvkd proteclia seisnice .

n vcl

ultin;

Jlinr; comi\E oincipa,a esle (ea de ,rdpph le e,pt,.ij a a(pe,retor

Je E. ee. c. nsecn. d Lj rodte qFre-F6 sr.rcru.r,e nerrL
tLratF
'
,,
vnrebuisarspedecondlia
l,11ird

|eg4e.de rez

(4.r3)

ede.eioruldr dqLrea sqsniot

0e erflete de ordinul

trar

soana de

i-carc!

e {e1|ca|e

daca acestea sunl semnificahve

tl

erotlcapatrcr\uaoeba7a.egu,ro.rp{,t,(edhntero.nare.dhLn
0 %r0. lF caclftd.e .ie rFr sta, .e or tcctoriro, p.4Drr
d.
,

rurl
s

gunta pentu rnateriae)

A dou; cond,t tol cL .c.ac,". e.otrct. da,

rr

rtrot.t. esre,ed

(dre

rr(earrn;(i n,ucr,rd.. d5an!L, e'efenreh 4,1-rndte ip,icdtede drct,t,tale

asgura,o.Ta,ea
oi'ipir
u,'o
t?;il'.i##":;-:1:ff""*"i[Tffifl

il:,i:i:]t::,

t, . rd,ea rrid
YT:.:'-.",",:ll.:^
oepras.nbrblelate ia actrunea eesm

sr

Lrdn, rebue

iu"',"

aroa

cd penLa

ir

veo..e

rin

rJed

lrildrca dqr.dan,or slruclLrdta. :n vedea d5.Sj,a,i ulAi na.e

oe (glrrla
:Llrenr de na? rdla d. deo;r"a tdterdta (are;rodj e coraD5jt,pr;br;_d)

ill?jff3l[l]
,;,,;;,

n"n

",

:Jif,:i;""l;:1i,'

unor erernenre nsrucrulare care ar purea pune rn pedcor

dF orahJ, do, ca, oor cordrce ,a D,e,oeFd srdb,rati,

dinrre ciadiire vecine

rn

prcvede,ea de rosrur seismce

Dxc,ilLrer de a.sdrotu sau tooat. d ur e lruclLr

se c.}
u1m orrti de d,rssb1a'e ro. e,a/rptL h
eteren.ete

r,a .da o1n le. p" ua

srudrito. o. be.on arndt erte

o.z s.

lui""i"':i: iii"Tiltri;t *: :"1f,fl;H:i tiTi;.'"T":iTii:;-;*;;

4.3.5.2 Slarea I mitd de serucio

StaGalimllSdeservciu,agacums-aaratallapct4.2,sereferaaindeplnlrcaexpliclS
a condliior de rig ditale, adid deplas5rile relat ve de nlvel sA se incadeze in lmitele
Asifel se prec zaze ca

i.

[31

penlru cledid cu elemenle nestruclurale din maleriae fragile alagale struclui

lrbui indeplin l5 condilia:

d,

ii.

v<0,004h

1414)

pnlru cladriavand e emenl nestructuEle fixale ca nu arecteaza deformaliil

slructurale sau au elemente nestruclurale ductle trebuie indep inltd condita

d,

(415)

v < 0,06h

esle dep asarea relatua de nive;

h

iaclor de reducere a deplasarl inpusdenorme.

Saiisiacrea cond liilor din starea I mita de sery ciLr asigur, pastrarea funclunl cladirl in
onna culremure orca|e apar pe dumla de viab a construclie . Acest luctr se rca izede
pdn iimita'ea deslad;rii elementelor nslructurale
a componenlelor nslalaliilor

Ca 0 consecnF, cu respectarea incadd iin limitEr e mpuse de slarea lmlla de

srvicu se vor dlminua mpicit 9i coslurile reparatilor pentru aducrea conslrucliei in
starca de lunctonare

norria,

4.4 UNELE MASURI CONSTRUCTIVE

Peniru ca un sislem slructural se a ba o componare buna la acj uni seismice vor trebui
respecbte unele crlle i conceptuale cuplate cu ndsur conslruclive. Astfel mneptual va
lrebu ca, [3,41

'
'

s stemLrl

struclural sn fie simpluj

s:feunifom

pe

venicala simetdcsiredundanl

aibe o rigid late 9i

rezislent bldireclionalai
95

tloi cDcaplii $Mn.l ptutecla seisnice . stuctudor

aibe rezisler'1;

planFe

iond4ii

!i

gid lale la lorc unei

e se as gure roLulde diafragme

e

si iie

o zomah

adecvate sislemului slructura

Proledia seismice duct e rcbuie sandita a$felincal ncurc Lrnie in domeniulposlelaslic

se nu produce reduceri semnifcalive ale capacitdtii de rezislenta 9i se nu prcducd
degradaicu caracler neducti sau lragil. Zonel dispalive vorlrebu distdbuit cal nai
un fom in intreaga strucluri cu evllarca concenlddi derorm alil o r plastce numailntr un

Mecansmu de disipare a eneqiei la structur e in cadre va debuta cu formarca de

artcualilpastice ma intaiin sectunil de la exircniblile rslelorgiulterlorin scliunile
de la baza s6lp lof, rs 4.6.

slrucluG se vor dezvolta

perctior,lis.4 7.

Mecan smul de disipare a energie la conslrucliile cu pereli

nilalln grnzile de cupare 9 apo in zonele de

la baza

Nodurle dinlre elementele verlicale 9i orizonlale precum

domniul niarde compodare.

p angeele

vor rdmane ln

4.4.1 Strucluri din beton armat

4.4.1.1Srruclur din clara de duclil lare inal6

(H),lll

l\,lateiale olilizale ]n struclurle din belon anral lrebuie

condili l

'
Pentru

betoanel
s
0t

vorf

de clasa

s:

indepinascb urmatoarele

celputn C 20i251

vorutlize numaibarc din olelprcflat, cu exceplia elderlor

u lvoraveaalunsrimaximedece pu1in7.5%

ase asigura formarea unu mecanism de cedarc coGct (vezipcl.4.2)voflrebui

indepl nite urmaloarele conditi geometice:

lrlima srinzilorva i celpulin 20 cml

podLrl d nlrc laludle gdnzilor nu va i mai m c decal 1i4 (ln; lime i Elime)
se va evla dispunerca excenlrca a axuui grnz i, in porl cu axd stapulu, dar
se poale admile, in cazud exceplionale, o decalare ma mare de 1/3 dn Elmea
slalpuui;
penlru slalp nu se admite ca dmensi0nea nr nima a serluni

30cmi
pentru peret struclura i grosimea min ma va fi
libera a nivelului

impi eb

(e puln

1s cm sau ,d[irnea

20.

Condit ile construclive m nime ce trbuie respectate ln

96

$lema nrcide

cazulducl elii inalte (H) sunl:

pentru gr nzi d stanla max mi dintr etr

valide 15cm,sau 1/4 din inAtimea
gdnziidaci acas1a este maimci de 60 cm 9i nu ma mull de 7 oridiamelrul
amaturilor long ludinale;

pentru {alpi dislanta maxima dintre elreri va

de 12.5 cm sau 1/3 din
dirnensunea maximi a sectun steipulu 9i nu mal mult de 7 or diamellul
antlurilor lonsitudinale, cu exceplla bazei de a prmu nvel Lrnde aceasta se
limiteazd la 6 od diamelrul amaur bf longitudinalel
coelic entu de armare lransvercala cu elrled va

sU pilor situale

ce p(in: 0,005ln zona criljcd a

9 0,0035 in restLrl zone 0r

baza aceslora de la primul nivel

ca mrsui sup imenlare in inlrorulzonelor crilice, ae s6lp lor, se vor prevedea eldei
agrale, care si asigure duclillalea necesad 9 lmpedicarea Aambajuui loca al

Coefcientul de amare onglud nallotal, pntru stalpi, va

0.04

ce pulin

0,01

ti

n ca culu structural, pen1ru

eiectele de ordinul 2, prccun 9 regulie ierarhDar
se asigura ionnarea de art cu ati plaslice In gdnzi9inu

Valor le de proiectare a e eforludior se oblin d

calcu seismic, considerand 9

capacl;ti de rez stenl5 pentru a
ln s16 pi

4.4.1.2 slruciud din ( asa de dLrcllirat medie (M), Fl

Maledae ulilzate in slructurile dn beion armat trebuie

cond!i

s,

indepineasce 0nnaloarle

beloane e vor li de c asa cel pulin C 1 6/20i

se vor ulilze numa bare d n otlpraflat, cu exceplia

elderlor

otelurl e vor avea alunsirl max me de cel pulin 5 %.

Pentru a se asigura fomrarea unui fiechanism de cedare correct (vezl pct. 4.2) vor
trbui indepl nite ace eail condili geometdce ca giin cazulductlitdliiinalle (H), darvor
tr bu i res peclale 9 ufln aloa rele co nd li co nslruclive:
penlru grinz disianla max ma dintre etrei va fl de 20 cm, sau 1/4 din inAlirnea
grinzi glnu maimull de 8 o dlametru ardturlorlongltudinae

penlru staDi dislanla maxime dhte elder va li de 17.5 cm, sau 1/2 din
dmensiunea maxma a secliunistalpuui 9 nu mai mul de 8 or d anrelrul
annalud or longitud na e;

coefcienlulde amarllansversaE cu l ed val ceipulin 0,0035in zonacrtua

a sblp lor sluaE a baza acestora d la primul nivel 9 0 0025 in restu zoneLor

97

tloi @n@plii pdvind prctdclia

s.knict a sttucturilor

4.4.1.3 Eemenle generale de prc eciare, [3]

struclurile in cadre din beton annal formarea memnismuluide d sipare a eneqel

prn apadta aidculaliilor plaslice, in rona de cupla a rgleorcu stalpii este indeplinite
dac; se respeciali condi!a umaloarea I3l
La

Irv, r,*.Iw*

IM"

{4.16)

este suma valor or momenleior capab e ale sla pilorin care se cons

deri

valoile mnime a fo(elor axale corespunzaloarc in cornbinalia

de

incdrdrl care cuodnde acliuna sesmca

IM",

suma va

lor monenlelor capabile ln grnzle carc concura in nodi

factorul de suprarzislen16 daloral efeclului de consoi darc al otelului,

din armatud carc se va consideia:
1.3

pentru clasa de ducliilale inafte (H);

1.2

penlru clasa de ducliilaie medie (M).

Veriicarea condl!ei(4.16)va iilndeplini$ ndependenl pe r ecare dirc4ie de conexiune

o.i1di-nipt peI. i ioara di4ii e posib eal"" lilni .eisnice
La prc uarea efonurior de lip moment se admte redistrbuid intre elemenlele vedicale
ale structu i in limita a 30% 9 inlrc elemente e orizontale in I miia a 20%

Redundanla poate
asigura6 numai in cazul slrucludlor cu Lrn gd nrare de
nedelerminare starca, asfel incat
se poati asgora redistbulia unitorma a
aniculat ilor plaslice girespecliva capacltali de disiparc energerca.

ln vederea reducerii ince(iludnilor legale de localizarea zonlof paste 9 penl r a

acgu d"lenpnplo debe.o an .( o .oiponr.e du. aeslence5dd
prevederea unei can!6li d arm5tur; lransversa, cae se fie capabia se
asigure capac latea de defoma nrare aluluror secliunilorl

98

prevederca unei canlitili de arm,turi inlinsa sulcenta pentru a impiedica

produceea unei rupe c?sant du& fsurarea betonu iintnsi
nu se vordep6g plocenlele max me de

amarei

se vor prevedea lungimi de ancore !i de lnnbdire ale annatudior suliciente

pentu a impielica smugerea bareor dn belon in cazul solicitarlor cc ce
a lemanle d n acliunea se smica

La slructurlle in cadre se vor evita electele locale datorale inleracliuni cu pereli

neslructurali carc pot conduce la fonnaa de stapi scu4icu ruper neduct e din io(a
t,ieloare. Acelagi ucru poat rezulia giin cazulgdnzior prn iormarea aSa numitorgrinz
scurle. Pentru evlarca acestor situati sunl ind cale mode de calcul cu analize mai
dela iate sau adoplarea unor so ulii de lixare a panoudlor dn slructura care sa nu
aredeze comporlarea ansanblu ui.

structu le cu pereli structumli formarea mecanismului de dislpare a energiei

ple2nle unele incediludini egaie de dslrbuia efonurilor ln acesl caz se impune
analiza diagrarnei inldgudioar a momentelor sau alte procedee (meloda
lerarlrize icapacilzliide rezisienl;, elc). In fs.4.9 sunl prczentate co'ectile ce
trebuiesc fEcule, asupa diagGrnelor de momenle de p@eclarc lud pe baza
rnomentelor rezultate dn calculin ipoteza de caculseisnric M'd tnand seamade
La

in;l!imea prmului nlvel

h6 I31

,l
L'lel

ii
l*
i,iI

e+i,

i '.t^

Fig.4 9 Diagrama inLsur;loarc care line seama

strucluilor cu peret struclurali gidualil3l

9!

Noi

conceqit

livnd

prckclB seisni? a sttuctudor

BIBLIOGMFIE

Pau./.
se sm

2.

r Bch-"r1

q.

D.oo.rar"a sra-d, tor oe teon

Vo5e.
ce. Ed turaTehnca Burure'i, rq97

i:{ T"3'.{1,?ijil"?i*,"

ee-|"@dco -'aF,ame.
-a houd,aso"'"

EUROCODES

Fardis, M. CaBaho Einasha

Sismic Aclons, Desigf Rutes

ThohasTelod,2005

100

E, Fa@ioli.p. Pinio, P Plumer A. Genek Rues,

lbr Butdfos. Foundarons and Rerainif g Siruclures

PtoEcla teisnia pdn .tisip{e. enetgtei

PROTECTIA SEISMICA PRIN DISIPAREA ENERGIEI

ASPECTE GENERALE

'1
Ald-r-un rd

arardl. abo.daer radrlrolata a pro,e.td., ta rrlrLni

seisrice ene
DaTau De asqJr.,er coTbnar,r re/\renla-o;1
rtcte r

;13,:[Tl;;:r0::**',"*
Bnefr pn1,ori@

!":it::"

%t

e'er rrucurat

lin*:ff

:ffi ri

[$fj%i1j:J:,.rr,**"
D,spo?rrNele

e,cnenr"o, conp".e1;;
unui anumit niver r desradariror acesrora penrr;
c. ii cd d.rpdr^a

:;1;

r'",:

"rerg.q nduse de sci\n .a

;:"*i

"1*::: :: ::*""

este mu]r superioare, neexsiend nici costuri

nu

i*:
pri;;

deoiioare

d elag:e, sun Ld7c.e oe sca.j t..ga.n

rLtre doTer, gale
0e, o1t.o,Llvbral ro rJn ar.. dbsorbanr, de socur
a"o,i,zo,i,
pe,,, auro^r,.c,r_r"
r,
'r0 3br, de vib,dln ppnrj eclipa"err" tn,trio.
p m.dLte

!illl:;""

*,ai''''

"0,,"

cr

o"

"cliune,

/dnu u,

i;,u, d-

d,spo/.live d.t!or,
e,orozii [20, $,nr,e arrc

liilrfr liil","lxff ri:#.ii:::yt";,irff : Jffi :T"T

l,'iiiff
cinelici
sisten Iransfomand-o in aIA iormade energie

$.$:qfl
d6p" ererura

dintr-un

(de ob cei

P.-Iru o bJr; tunqi0nr6 d d,poztiveor o,,or.odreto.

or ererg,e mpbsrrer tor
''eDLr r&Lt; 1una,
zole unde arista pe.ecn de pr(re apoprdte nr," care
oepldsar'e lat ve aie5sreTLru. srru,r:.a s,nts,rnr
enr oj mr rt,r
cJ hre.sirir ,eduse. rot,r d(eeor dspo,i0,e e5r oe
:1,::l',.:.1,
'eaL(o de0td56r'e terar,ve o,.n fig:orarer
.0,r, oe oispato. propru.lF a
de
'or
er sre.dprra"d nd n n o/re1ru, n .ll saucrJr.
e.r"
",i,rsa ,i," *1U1i ."
ra'e-nrnstah. Da; l a"rite,rra1 d este doua.,1.!r
Je rnr,

,.*u,l

"re;"nea

1";;;i"ii:fffi::",11:i
"'"ln,i' J, lt";5i,,:,::j; tecve"la
,yr:: ._'erl.l'
*ii:i"
$pe.t ooar"
td Trrc;n cu
o^a cauzar.
Negr lared

r'.r_ s?u

lrat

uonouLe

Oe

c.re?roroocacsco..onurperioarero.aoaoo.rri in Lonrtr:c,ie
r.
c'oalrai' oo d''pa,e a e-e,qi", dno1,.or,r,i pr;1

:;,:#1'"ffi:"5,"-**

101

lbi @

ceplii

Nind poteclh

seisnici

stttlctutitol

Reiedlof la degGdarea curbelor ciclce de incarcare-descdrcare ae unui dispozlv

de dsipare de enqi, lrebuie alul in vedere ci in rnod obignuil un culremur
pulernic cu feplcle care urmeazd ar pula alunge a 100 de cco in perioada
domlnante. Exisla stuati cum este cazir culremuru 0 dln Alaska din 1964, care a
dvLr o dJrala nl,rnare de lnp nrnarulri"lu ilo aj"ngard pala la 200. ir rurule
de irecventa cutremureor din zona de amplasare a conslrucllei 9i de durata d
Iunclionarc a aceslea (numaul sesmlor considerate pe durata de viat; a
conslrucliei), pot li slablle ciclurle limit, de degradare ce se impun pntru un
Fundamenlarea unor crledide conceplie ? rea izarc a unor astfe d d spozitive lrebuie
sd ia In crnsidrare in prmd rend de energla absorbiti U, care esle func! e de forla de
de,volaG Fside deolasarea Darcursi in cadru cclulu s:

U=JF 'dx

(5.1)

Fo(a dezvolla6 este in general imitati de io4a maxima rezultau local, in zona de
d spunere a dspozilivulu, ln lirnpul osc lat ei structur . Deplasarca este la dndul siu
lmllala de unele considercnle gometdce in concordanl; cu dplasarea marima
rezultald din defonnarea slruclu ,
care lrebuie sd dmana in imite de siguianlA

legate de siab lilatea gnerald.

Eicienla unuid spozil v de absorblie h sleretce a energiipoale f definte pfn raporul

d nlre energia lotah disipalS UM qi lucrul mcan c cospunzaior n vehrlu max m al

u,-15.2)

A9a cunr s a arAat in calesorla d spozilivelor de d sharc a eners ei (dev ce) care pol fi
ut lizale in domeniul conslru4 ilor exisld o d versilale loarc rnarc bazala pe frecare, pe

deformarea plaslica a metalelor, pe capacilala d disparc

rnaieriale e vascoe astce sau oe anorlzareavascoase.

energiei de cate

5,2 STRUCTURIDE CLADIRICU SISTEME DISIPATOARE DE ENERGIE

fo(eb la eloare care

elirn nale in lota itate 9i

n cazulunuisistem cu elemente disipatoare h sterelice de energe

se hduc in struclurz pol reduse subslantia asfel incal pol

cer nlele de ducl litale a e e emenlelor slructurale

102

Prcleclia seisnicd Nir disipa@

.naqi.j

energieiin struclur; se pol obline reduced

semniicalive ale rispunsululacesleia. Tolug nu se ronandi luarca In cons deralie a
unor coelcienli de amodizare cu valor mai mad de 40% din amoi(zarea ciiica
deoarece de9 se oblin reduceri su pl me ntare ale raspunsu ul sfuciurii in depla$ri,
acesta pol conduce la fecte adverse gianume la crgterea rispunsu ui in accelralii.
Ut lzend sisteme suplimenlarc de disipare a

Dlsipalodi h sterlicl sunt sisteme speciae carc ucreaz, la actuni lalelale, idd s,
parrcipe la peluara acliunilof veftale. La fo(e moderal, provnile dn aclj0nea
vantuhr sau a seismelor de micS inlenslale, disipalo i din struclurd trebuie sa aba
rgiditate suficient de marc penlru a nu intG in lucru. Pe de alte par e ernenlele
slruclumle princpale nu necesita capacitaie mare de absorbte de nergie 9i chiar
rgidilate marc la actunile laierale,liind proieclate preponderenl la cednte de rezislenla
Cu excepla dlsipalorilor concepuli pentrLr a4unea vantrlui ce pentru acliun seismlce
pot lucra in domeniu e ast c la acliun le moderale, ii nd adm se 9l eventuale defonnati
neiaslice reduse. Dud orce so citare seismicd putemid sau vant deosebl, sunl
necesare veifcSrii
evenlual inlocuira sislernelof de disipare eneruetcb, daci
acestea qi au pierdut capacitalea de absorblie.

A9a dupa cum sa menlional, pentru o buna tunclionare a sistemelor de d share

hisierelicd de eneq e d n slructura este necesar ca acestea sa ie cuplate intre puncie
ale strucludi cale suferd deplas:r rc alive mporGnle, lig. 5.1 . Dad o strucurn in drc

areoflexlbilllalemare,dsipaloipotfdspugiinbareledagonale,flg.51a,arincazul
unelslructur mixte, cadru perete slrudural, acetda potf arnplasalila nivelu egdlurilor
dintr cele doui componente, liq. 5 1b.

ln cazu struclurilor cadru - Derele struclura. cee ma ool vite zone de monlare a
dispatodor vor depnde d caracleristcie dinamice al ansambluloi. Astial, pentru o
chdire cu 1015 niveud loca zarea optmS sle a3l4dinin;linreacedir sau a toale
nive urile [44. Pentru podud amplasarea dis patorlorse va face la bgatum dinlre tablier

si!

le t2l.

Un mod nlercsanl de arnpasare a dsipalorior de energi penlru o conslruclie

supusd acliun I vAntului esle cl care a fosl ulilizal la World Tde Cenler din N$v
York Grnzile de p an?eu sunt cu zebrc , disipalodi de energie lind amplasa! pe
exlrcmlalib tdlpil0r nter0are [9], fig. 5.2
In

apon a pima cladire realizate cu s sleme inco po rate de disipa rc a eneru

ie sle h olelul

Slnrctura are 47 de nivelui in cadrc din otel

9 ut lzeazi panoui absodanle de nergi, numie'panoui 9litate", fg.5 3. Pdn sislemul
conslruclv, la o soliclare se sm ca pulenica, se produce lsurarea dElibuiti pe suprai4i
Keio Plaza d n Tokyo, rcaliza de lvluto

1261.

foa.lemareapanoulu.Acestucruserealizeazacaurmareaexistenlunorgllur(tunle)
care cond uc la d ispersia

fis

or, rezuftand o absorbt e

en ers

efte mpodanli.

103

l,loi @nc.plli

Niind p\tecla seisnicd E sttucvild

b
F

Fig 5.2

5.1 Slrucluri

Poz lionarea disipatorilor de energie pentru

Fiq.5I
104

Panou

tlilal

126l

adiunea vantulu I9I

Ptot*th

s.iilhi

ptk .lisipaEa eneryiei

Dezavantajele panoudlor tlitate sunl cregerea conslderabih a greut4ii crnslruclrei,

dliculatea fixerii in sirucluia de rezislenla 9i necesitatea inocuirii aceslora dupe o
acliune seismicd pulernici, care conduce la o sene de difcultrt tehnice !i preluri de
cost dicate 1421. Dficuhet e panourilor 9 itate polf pa(ialdimnuale pdn ullizarea unui
all sstem brevelat de Mulo !i co ab0ralodi s;i [25], abaul din fatii de beton armai,
monollDale cu nronar a care disiparea de enerul se obline prn degradarea acesluia
fg.5.4. Se eimlna asfeldezavantaiulinlocuirii panoud or, lind suficentd rmatarca
rcsludlor duDd un seism Dutem c

bllipllrabdcaF

dn

iasii prelabr cale dl! bq!g!

Fg 5.4Panouridin f,ti

4q?l

absorbanle de energe t251

de energie rea Dat din

precornpr mare
d

lig.5.5

fatil

liind realkalS pdn liecaa

nte lagii B5l

.
Fg

16 r0'erabi.ate!i!

blqa4oil

5.5 Panou din fag i asamblate pnn precomprimarc [351

105

Noi con@ptji

Niind Notecli. s.isnbd

sttuctuntu

!n

all sislem se bazeaza pe capacirarea de absorblre a energiei de c,tre unele

mateiaie lascoelaslice sau tegilud dn metal cu capacitate de defomare ptasuca,
amplasale inire strucrLrrnqipano0lde prcte, tig 5.6.
panoLt

\tE

lqpglllq

ledal sau lesalur cu

d d

Fig. 5 6 Panou abso.bant cu

spre

"rge

teg;lui deroriabite

Prima constuclie la care s,au apl cat sistenre de

d s pa a ners et cu r qione este corsas

Hospitaldn Panarna alizald in 1970. ln 1987 a fosr connruitin Canada compb;ul
bib otecii de ia Concofdia n vGity, lrrccon net Bu itd ng o strudud in cad re d in belon
armat cu dispozitive de d sipare cu irl4iune (sistemu Pat
-ce nlra in ucru tafo4e600700 kN) fig 5./, iarlnfg.58seprezintao attA aplcare a sistemului in USA,
[31].
LJ

Fs.5

I06

7 s slemulPallde dis pare cu fr 4iune la

cconnetBu td ns I34l

Pro||cli, so/snicJ pnr dhhana sargto

Fis 5.8 Sislemul Pal Moscone West Convent on Cenler, San Fncisco UsA

[311

Prinlre pmpuned e mairecenle privnd dsiparea de energie cu panouride contravantu re

sunig cele sub lorma de fagure,lormale dinlf'o placa melalcacu

rsidz;d, is. 5.9.a, 1521. Sislemul poate ji reallzat 9i din subansambui imbnate cu
$urubur l5l,lig 5.9.b, ceea ce pmle o manevBblitate maisimpla in cazuldegraderi
cu slruclur; meta ca

acesron duDd un numard seisme oulemice

b.

Fig.5I
a. panoLr

T pud de panouri de co nlravaduire din

rgidzatcu nervu

tabE

b. panou d n casete asamblale

107

Noi

con@Ni ptMnd prclecia

seiili.i a sttuctuib

Un slslern interesanl esle cel realizat de K4ma Corporauon din Japonia l55lin care
dispatorulde energie este sub tonna unuicopol, flg.5.10 parta cnllali avand mlul
de disipalor de ene0e. S'a ales acesl sistem de d sipalor penttu a se asigura o
tunclionafe omnldireclionala Sislemu a fosl ulilizal la Kl-Building din Tokyo in vederca
cup arii a doua [onsoane, unu cu cinci n velud iar ce alalt cu noua nivelur, pentru
realizarea a treiculoare de circulale. S a evdenliat iaptuLc, dispatoru are rigidhle
marc camcierdci hstererice stabile, capacitate de deionrare sulic e a 9 capaclate
mare de disiparc a eners ei.

inlre

Fg

5.10 Disipalorde energie lip c 0p0l din meta I55l

dh Japonia a alzat un disipalor

montar lntre gr n2 ie 9 conlfav6nluir e

uneic;di

,fg

5.11, t6l.

d sipalor de er,erq e cu
p

Fs.511 Cl;dirc

108

de eneQ e din olel

defomalia

astica a metalu ui

cu d sipalofi de enrsie cu dfoniatia p

asld

a metalului

Prct'Mlh seknht Pnn dtsiPaoa

serg'l
olasli!;

prezilb Jn e5''11ldre localzedza drlkurla

lll
oril
i;:;;ei,i :"q;Lri dnre d1"qolab r, rr'Lcru'a de rerrenG
di'ioaea

.n 1986 AnslizaodlOchor

;,n

;:.,;j

i",.i,."", '",rJ",i.ii"'.
de energie lig.5.12.

qlsa mehliq

deiomqbL a

FLg 5

reearu a

iare

"e

ora r'r ze"za asisL'ird

//

2 Cadtu cu diagonde

delbmab !e
$ eLnente de pdndere

r5l o opnrc Jn al si'len de caore

oer;radbire oca r' irs'Fcru daoo"arcrol

Foto5hd o merodd d.enendrodrp JJrJ"ovst

.","""ii"r" o1-"""":'"

'e

li4

'"pt'shir'arF
rrq stt q'esr'sLena 06l u'lerior oreluar t'
;r,,-;;"'iLl''br u",r c.crrooirrui
ale ionne h (ae rrenFlJldplorr'.blesle dPiona Li uan

suo

energie pe contravanturi
Fig.5.13 Slrucluld]n cadrc cu element disipatorde
109

Noi concepli privkd

prct cia seiflhe

sltuctujtq

lncerc:dle la actuniclclice efecluate 6upra modelelor a scad natural5 alecadrcorcu

ooale obl"e 0 cretlen
u1 singx nivel 5i o shgLra oe5 hidere rJ dTonsnal Lc
semnLlicalva a dis pad de eneryie firi degradt slrudurale

'"

Hazama CoQoraton djn Japonia I11l a dezvoltal un sislen de prolec\e !a carc

dlioalorulde elero e s a''rplrseala pe corlvenLrril' sv"clJri Ace5l 5islen esle
i9
a(all,l oi1 slralui . lemar ve d ol ? 1lalFn. v;'co_ercti' oe rcltrd
5.14. In functlonarc, defornatrile de torfecare ale stratu ui acrllc se transtome ln
cidura. lntrucat materalu vasco_elastc de nalur; acdlicd este influnlat de
lmoeratura. s-a constalat o componare optim; in domeniul 15q35" C n1ig 5'15esie
p |eze ntala o lotog fe a dlsip aloru lu de e nerg ie vesco_e aslic utiljzal la slsle mul din ig

ar'ld

5 14 de Hazarna Corooralion.

d-sDarorde energ

material vascoelasiic

;]turc Lrnitmei ilG

F]g.5.14 s stem de proteclie cu disipatorvasco elaslic

ativa

Flg.515 Disipalor vasco-e astc Hazama Corporalion

I10

111l

Ptote4h seiflice prk dbiparea energiei

LJnalmoddeabordareaproblemeidisp5ri eneruiei nduse de sesnr este celprezenlal

inig.5.16.lnprmafazAsstemullucreazecaunlotasigutdeegaturadelaparlea
superoar,dinireperetistructoraiOacliunesesmcdputernicivaconducelaruperea
aceslor bgaturi, ca urmare a forlei de unecare dinlre pereli, cea ce inseamnA un
consum de energie 9 modiflcarea caracteristici or dnamce ale ansarnblului pdn
cre?teea pe oadeipropditundamentale. Legdlurie de la n ivelul p angeelor vor sigura
conlroared p4.lilo .r rdu a ? dup; dp' rplc'dde rpa ed.rpdoa S.

-paielii alruclurali

Fig.5.16 Slructurd cu egaturidecup able [2/]

9i@ldh fg. 5.17 0nde bgeturl supllmentarc

prinulnve
exisu numa la
a strucluril 1301. ni\ial ansambluleste rgid iar p|n ruperea
bgaudbr slruclura se lransforma int-o slructurA cu parler iexib I Avanlajul esle d s
disipeaza o canlitate inrpodanb de enrgie in faza in tial; 9 slrudura se iexib lizeaz,,
conducand k o cre9lerc a pedoade propd de vblate.
Un sislem brevelat lot in fosta URSS este

Avanlajul unor asemenea slructur, cu bgAtu decuplabile, esie mpodania daca prn
fexib lizare se oblin caraclerisrc dinanric ma mad decat pedoada de col ceea ce
conduc la rducere fo(eiseismice. Maimult, asfelde slructurisunl de pleferci in zone
unde se pmduc alat seisme la care predomin; frecventle inate (culrem'rre de
suprai4a) cat sesme la cae vadu le specllale sunl in zona pe oadelor mad
(cutrcmurc niemediare sau de adancime). ln felu acesta a cutrcmurele cu varfurile
spectale in zona perioadelor mar bga0db srrucludlor nu se rup, slructurile sunl rgide,
ceea
iace ca eleclele acliunii seismice si lie minime. La un culrcmr la c?e
predomine frecvenlele lna le, cu carccledslciapropiat de c e a e slructu lorse nduce
o canlitat mai mare de energie, edturl se rup !i prn iexib lizare respunsulse
diminueaza, structura egind d n zona v6rfLrf l0r spectrale, f,ra a maivorbi de disiparea
de eneruie realiza6 prin decuplarea leg,tud or

111

concepJii ptivind

p6kcti. s.isni.t

stru.itiw

^ki

Fig.5.17 Sttuclura cu leg,lud decuplabile

[301

cregerea pedomanlelo' dispo,livor de amoiEarc vascoase rreriloare la ro4ele

care le pot dezvola au condus 16 ulilzarca aceslora in numeroase aplic4i pentru
slructuride construclii amp asate in rone sism ce 1471. Ln fg 5.18 sunt prezenlate
caleva modafiielide amp asar a amonizoarelorvascoase.

Fg 5.l8Slrucluricu diferlemodalitili
odiagonahfe a
112

dgd d pe doua

agonale

tuotecth ..isnlca

Nk disiptu .neryiei

economce metode de realizale prcdicn a vai4ie

pararntrlor dinamici la slruclurile de conslrudii este aplcarca sistemulu de ,bgetur'
de rezery; ca es din ucru. Prin aceasta se inlelge cd unele elemenle conslruclive
careinsradul nilialm,rcsc g ditatea conslrucli esdinlucrulaalingereaunulanuml

Una din cele ma smpe

Dupeun culremurputernc ,bgalude'poli reEcute 9 adusela slarea niliala.Asfelde

emenle conslructve cu ro de bgalu ' sup inentarc se pol rcaliza din panour dn
belon sau beion degranulil, ziderie deciEmide, ftanlidispug in locu I contavantu idlor,
contravanU i cu eg6tu carcs rup etc.

5.3 DISIPATORI DE ENERGIE CU FRECARE

Fre.area esle un mod avanlajos de a convedieneru a cinefte ln energietermci 9iare

multe apl cali : irane pentru adonroblle, tenur , biciclete elc.

In anul 18S9, Emle Mors propun prmul 'concepi de dispoziliv cu fictune. J M.lu
Truffau I cGeaz; un sistem de franar ut lizal la automob le, beat pe ace a9 prncpiu
ca $icel a lu lvorc, alc,tuil dn doue discur intre care a dispus un strai de piee,
dispozlv care esle perleclional u leior de E.V. Harffod in 1906.

incadn

1980 in Canada, PallSa.,lncep sa stud eze disipatoriihislerelic deenrgie cu

treca'e, pornind de a ana og icu mecanismele de franare exisiente a aulomobie [32].

Teoia tunclionEr idis patorlor hislerclicide enerui cu alunecare cu frecare se bazaza

fo(a de frecare esie independenu de aria suprafetelor in contaclj

fo4a de lrecare este direct prcpo(ional cu rezulanta io4eorcarc aclioneazi
non'a la suplalalil
io4a de lrecare este independenl; de vitezE;
valoarea foteide irecare depinde de natufa suprafelelorin conlact.

In pdncip u lorF de fecare esie

daii de rcl4ia
(5.3)

esle ro(a normaE a supraiati

tl

coelcientu de lcare

113

conceplii privjnd prcte4ia seisnicd a

stuctutitol

^hi
Avand ln vedere faptul ce se constald o uioare creglere a coelic entu ui de frecare
momentul dep asadi celor doua conod, tulb de fiecarea propriu-zsa de lunecare,
lucreaz, cu doudvalor al

pr

coeficienl de irecare cinerc (dhamic).

in ambele cazud, fo4a de f recare a.lionedb tansenlial planului supralFlelor

(ontact,

Penlru a extnde aceasl;

la o )nuate Se'eraira$ ldrc.6 Tplice di'r'bqa
'eo.e
neun fomd de lensiLrnipe suFalele cu o planeitate neun fomE, se reduce fenornenul la
lensiu4lo'
nivel infn le2 mal Astfel, 'o1a r02l; de tecdre se obtr" prin
langenliale
in pod cu lens una noma d pe suprar45 oi, astrbl ci ec0alia (5.3)

(ira

(54)

Ecuata (54) explici ienomenul de lrecare columbana Sl pernle delem

narea

lensiunilor la nivelu suprafetelor in conlact care sunt necesarc penlru a slab lipammeldi
de proieclare aid spozitivului, iar prin inteqrarea ecuat ei (5.4) pe supralala de conlacl
dinlre elernenlel d spozitivulu se obtne rclat a (5.3).

Dspozilivele folosite Tn nrod curenl penlru disiparea de energie in struclurie de

rezistenF pnlru conslrucl uliizeazA ca mecansnr de disipare a energie frecarea cu
alunecarc la supralata de contact inlre doua suprafele, denumE frccare uscaG sau
coumbiand. Cu loaie acestea, trbuie remarcal faptulca procesele de lrecare sunt
depade de ai at6l de simple in praclic5,leoda luiCoulombfnd aproxmatv realS l\,la
mut coelicenlulde frecare care esle consdect constanl In calcul de fapl variazi ,
dep nzand nu numaide nalura suprafelelor de alunecare ci9ide pregaurea aceslora, de
graduLde rugozilale la care au lost aduse prin peliculzari cu diferle maler al chim ce
ab cercr caracledst ci se Dol mod lica in 1im0.

ltzi,

leodile modeme ale irect i iau in considenrc in pr mul r6nd adev;iata valoarc a
coeficenluu de frecare d nlre suprafetele ln mntact m{anismele care apar la niveul
contactului 9 deiorm4iile plasice ocale crre pol apare ln punctele de conlact. Anafizand
supmfelee in contact la nvel m croscopic se condala existenta unor nrcsuarilSlisau
aspedtSliae suplafeiei, senemte de exislenla unor slmtud oxdce, run4ie de nalura
acestor matedalele, prccum 9ia numeoase partcule abzive se desprnd ]n mornlul
ire.arl. De asemenea sau eleclual crce1dd asupra iomelor aspedtelibr (conice,
piramidale semsfedce) care sa mereasca vaoarea coelcientulu d fiecare 9i mplicit a
fo(e de irccarc. In orce caz.lrebue remarcat faotd ca ede necesar $ avem in vede
c; o fo& de i'ca' rdica6 se obtine numai in cazu supraietelor in conlact cu
numemase micm neregular E\ s nu in cazul suptulelor perfect plane.

111

Pble.lh seknice Nk dlsipaa qeryiei

Daca ne reiednr a un conlact reallnlre dou; supGfete melallce, coelic enlu de frecarc

ch

poale deven
supEunitar, datorla fenomenelof de ade2 une dintr suprafele
generale de straturle de oxid melalic ce se fomeaza fig. 5.19 Acesle stiatud oxidce
nu mai permit realzarea unor legetur adezve controlabile Tnl suprafetele in conlacl
ceea c compl ci procesele de frecare, deoarece caracteistic le mecanice a e slrat0dior
deoxtinu sunl inca b ne stepanib ma ales la acliunidnamlce

b.

Fig. 5 19 Vedee m crcscopica a unor suprafete in contacl

a. supratule neoxidate, b supiafelecuoxzi

!i

Noie teorii egate de lenomenulde frecare se relera

a defo.mat ile locale care aparin
vec nalata suprafelelor aflaE in contact Acest pmces implici un dspuns complex

eastc, elaslo-plastc a posib v6scolaslic al straturilor in contact impreuna

parliculele abBzve slraludle de proled ie etc.

cu

fredriis declangeazb 9 lenornene tem ce, care sunl tunclie de

fecventa ni9cari9 care pol determina distruqefea peltuleor de oxid, astfel cAse
aieclea2; fenomenu pmpdu zis de ffecare 9i implicit procesu| de disipare energefte.
n limpu produced

Evided cn esb exlrem de dilcil de

ana izal toli acegt laclori carc concuri b

delem narea procesuluide frecare, dar se pol inlroduce o sere de ipoleze geometdce
9i constlulive simpllicaloarc, de exempu a unecarea unui elemenl igd peste un
sem spat u rigid peffecr plasric.

Atuncicend cee dou: melale in conlacl sunt diferite tenomenele sunt maicomplexe,
mai a es daca esb vorba de o almosiere cooz v;.

115

Noi con@plii

ptqn l patqth seisnict

slruclutitd

Din aceste cauze la conceperea dispozlivor de disipare a eneEiei cu irecare lrebuie

sd se recurge la incerciri expermemab pentru a stabil daca se pol prevedea loate
tenomenele ce pot apare 9i efectele lor asupra caracterstcllor de amonizare. Sunt
cunoscule in acesl sens cercelir le intrepr nse de Pall I33l penlru supBlle ln conlacl
cu acoperirc noma;, cu acopeir cu nsip, cu pelcule de znc etc. Scopu acestor leste

nuafoslataloblinereaunedisipirimaximedeenerge,catidentfcareaunuidspozitv
care sa prezinte un r6spuns prcd ct bil.

Sislemele prcpuse de Pall se bazeaza pe lmbined d nlre eemenlele supuse fiediicu

quruburi prelensionale n ligum 5.20 se prezinte componarea uneiimbnSd la care
suDrafelele in conlacl au fosl tatale in dilertemodud Ceie maicunoscute sistemesunt
ulilzate a imbinSdl slructuflor din panourl mari (a9a nurnltul L mited Slip Bolt Jo nt
LsB) I32l Si sislemele prezentale in fls.5.7 qi 5.8. Alura cubei histrelce penlru

ig 57 dupa o actionare a[enranla la un num,r de 50 de cicluriqio

lrecvede de 0.2 Hz este prezenlati 1n f,g.5.21.
shlemulPaldin

,E

ded6aealmrnl
one imbinarj h care supErtel in
conlacl au to61llale ln dfdte nrodalitrli B2l

Fig 5.20 Relalia fo(a deplasare

In momnlul de fate exstd in SUA 9i canada pene 30 de conslruclii car uliizeaza

sislemu Palldaloriu capacl4i mad de disipare aenergie, a caracte slic or conslante
de disiparc 9 laplulu ci nu lrebu e lnlocuite inlruca nu se produc degradbr dupa
acliuni se srn ce rnajorc ln pus, astflde dispozitive pot i po2lionate in diredte zone la
nvelulcontravatu lorEfaeementespeclaledecLrpare.

116

Poteclt

setsnica ptin disiparca eneryiei

Fis. 5.21 Relalia lo4a (F) deplasare (D)penlru unsislmPal (lis.5.7)

dupb 50 de ciclurl la o
de 0.2 Nz

fg

522 esle prczenlai un dispozitv ma recent de dlsipareenergelicd cu lrdune cu

aqiune uniaxiale, disipalorulSumilomo, care a lost aplical in Japona [14]. suprarelele
de frecare au io6l realzate dinlFun alaj de cupru 9i culisea,A de a lunsulsuprafqei
laleral a
clindru din ot1. Fo& nomae necesar; pnlru a se realiza frecarea se
'rnLr
obline prn aclunea onu resorr lnte captele ciindrului dn otel Praclic, resonul
precomprmat exercla o fo4A care este lransiormale ]n fo4a normalA, prin irccarea
n

d nlrc supGfete 9i capetele d spozil vulu .

imp,naF\

+
6@4

,eson

./'

Fg.5 22 Dispoziliv disipator histerelic

\'t?lu!ulqq,4y
de energ e cu fiecare Sum tomo I141

Suprallele de frccare realzate dintr-un aliaj de cupru conlin ncluziuni de s6iit care
mnfer6 o ubdlerc usca16 cea ce Dnnite mentnerea unei vaod aliv conslanle
Denlru meiic enl0l de lrecare. REsDUnsul acestor disilalo are o foma efern de
regulaE 9i poate 1i asmial cu curbe hislerefce rcclangulare Mal mult numdruld
cclur de incercare, ampitudnea acliuniigitemperatura mediuluiambianl au un efecl
neglilabil asupla comporliii d sipalorulu .
117

lloi conceplii ptivkd Noteclia seisnicd

stuctuilol

ln lig.523 est rcprezenlal un dispozliv mai solislical, numll generc dspoziliv cu

legituridisipaloarc de en-"rsie, t281. ln cazu acestu sistem necan smul d sipirii de
energe esle simlar ceui peznlal anleror (dispozitvul Surn (orno). Ac dsiparea de
neruie are loc a nterfala dintre sopraiete e de irccare din bonz 9iperclici ndru uidin
olel ExsU o serie de deoseblr intre aceste douE dispozlive, care se traduc prin
d tunle insemnaie referloare la caracledslicile rbspunsului.

ebE

lv

..

\@"\

+
ci hdtu

Fg 5.23 Dispozliv

dii ole

,/

sipalor h slerelic de energe cu rrecare [28]

n Japona s'au consoldat lriclSdjr a care s-a ulizal dspozlivul Sumiiomo. Una
dinlre acestea a fost slructLra in mdrc din olelcu 31 d nveud a companie Sonc
ofice d n omiya consrruita ln 1 988 s au folosit cate 8 dis pator pe iecare n vel, in
special pentru a reduce efectele v bralii or seisme or de mica intensitale In fg.5.24 sunl
prcrentale ptincipial dou; moda tdlr de amp

Fig

24 Pos billiAli de

as

arc a d s patoare or de eneru ie

a dispo?itivelorde dis pare

lip Sumitomo

118

urnitomo.

Prcteclia seisnici Nin dj.ip.rca enetgiei

iteGtura d specialitale sunl prezentale 9ia te lipur de dispozlive cu Ircarc 16, 81,
cu acelaqi p ncipiu de funqionare: p ese metalice inlre car sunl d spuse diveBe pEci
cu frecare dd cal6 !i prelensionare cu gurubud de inalu rezislente.
Un exemp u este cladirea B bliotec i Un vercilalii Concordia din Monlreal

alcaluiia
din doua corpurl de 6 9i respectv 10 nveluri fiecare, coneclale prinlr-o gaeri.
Penlru aceaste structura s-au folosil 143 de dspoz tve d s patoare de energ e cu
frc\iune, 60 dinlre acestea liind dispuse la exteror, datortd aspeciulu lor esletic

5,4 DISIPATORI DE ENERGIE CU DEFORMATIE PLASTICi A METALULIJI

Disiparea de enrg e bazau pe defomarca plaslice a rnetaluluis oblne atunc cand

meta u esle defomal in domeniu I plaslic. Astfel energ ia este absorb l5 prin mod incarca
rormei 9i cre9lerea lenperat0di maleda ulul deformat.

Elementu actv absorbant de energie, al unui dispator cu defomar plaslid a

melaluui poale f concpul s, lucreze la incovoier"a, cornpresune, lnlindere flamb3j
local, sau prin combinarca a dou; sau mai mu[e modur de solicilar.
ilial a bsorbanlii de en erc ie bazalj p defo rmarca p ast ce a meta u hri a0 fost proiecl4i
pentru proleclia la mpact a avoanor 9 aulomobielor, la prote4a conduclelor din
In

Aceste dispozitve au avanlaiulcd au un comporlam nl slabil cu o fabilitale prel'rngiG 9i

o buna rezistenta h condilile de mediu, ar incluse in strudurle cEdrlol pol asigura 0

cre9tere de rgidllale 9irezislenle la care se adaugn 9i capacitalea mare de disipare a

eneruiei indusi de actruneaseismica.

Fo4a de re,islenta a disipaloareor depinde de camcledslicle nelniar tens une'

delonialie (stress-strain) a e matr alu ui

Dispozitvee absorbanle de energie p n defomarea melaeor pol

uni sau
mullid rectionale, iunclie de modul de deiomrare a elmentului acllv. Asffel de
dispozitive au lost proieclate pnlru o varelate de ap iclri: lmpacl seismic, prcleclia
avioanelor !i aulomobilelor, proleclia conductelor de a centra ele nucleare $i a
rezenroare or cu subslante explozive, efecleb vantului sau va ud or etc.

Cel maislmplu dis pator de energle bazat pe defomalii prn lncovo ere, este o bard din
olel rctund cu un capdl flxal pe o placa (ncastml) 9 cel lall cadt liber unde s aplc;
to4a. 0 caracter siice a acesior dispoz liv esle faptul c; pol li so iciiale in p an p oice
ln lig. 5.25 se prezin6 o lmaghe dh limpul incercSdi une asfel de barc din olel, cu
diametru de 22 mm, precum gicuba forla-deplasare dupi primulcclu q dup;250 de
cicur. Forla actioneaze asupra capatului ber prin ntermediuluneiartcula!isfedce$ia
119

Noi conceptii ptiein l

Wte4ia seisnice

stluctutitol

losl elecluate ln cadrul Laboralorului de lncercari

Sismke din Faculatea de Constructi de a Universitatea Tehnlca ,Gheorghe Asach
une celule de lo4d. lncemnrb

aLr

din la9i.

Fis. 5.25 Incercalea unei bare de olel moale O 22 nrm

a. aspectdin tmpo incercad b. r alafo4d deplasare

Din analiza incrcerlbr expedrnenlal se obseftd o d m nuare nsmnincatui a capaclq

de dbipale a eneruiei dud un nurner impodanl de cic ui, fs. 5 25.b, daci ne npodam h
numaru de cc ui ce ool aoare De durata unu sesrn.

ari carc
au fosl supuse unuilralamenl temc in raporl cu cee din darea inilad de llvrarc,
obtnule pin aminare, s-a conslatat cd au o capacitate maimare de disipare a energiei,
nq. 526. Mai mult, baGl supuse coace de deiensionaau rezstatlaun numirmai
marc de cclur alemanle lig 5 27. Ttamenlul lernr c ulilizat a conslat in indzirca
lenld a epruveleila temperatura 65fC 7000C menllnerea conslanta lirllp de o ord la
aceasie tmpeGturd, rac rea in cuptor pana a 200"C 9 apo rdcire in aer liber
Urmare a aceslor slud i I24l efecluate pe ba'e d n olel {0137) cu secliune c rcu

120

PtuEctla saismici pdn ditiptrea eneryiei

Fig. 5.26 Compodarea epnflelelor recoaple

9iln starea de
diametru de22 mm a clclur alternanle

Fis.5.2TDislrbutaruper celor12deepruveteincercatcudamelrulde22rnm.

ln cazul dispoz Welor de disipare a eneru el pent'r a alinge perlbmanle idicaie d n punclui
de vederc alhlsterczisulu Sialnumarufuide ciclud la care rezi$a,0 influenla foane marc
o ar lipul de olel lo osit, moda italea d producere 9l lratameniul iemic 1241.
121

iloi conc.plii

Vjind

prct@lia seisnhd a stucnnllol

ln iteluG

de specialitale d n domeniul d si&ri de eneqie prin defomala plaslicd a

melalu ui sunt prezenlate numeroase s steme, unele av6nd apiicabil late 9i in donen ul
conslrucliior Penlru a avea,lnsi, oimagine maiampE asupra modaftAubr de dis parc
a energ i prln deiomralia plaslica a rnetalulu vorI prezenlate maimulte pocdee.

P n dep asarca un p albande prinir-un gt de roe, fg 5.28, se produce detormarca

pasticz a acesta rezuland un consum imp0tun1de energ e. Acela9i lucru se poale
obline$iprn dep asarea 0neibare cu sectune circubra.

i-

'1

Fiq. 5 28 Deforrnarea plasftA a unei p atband inlr-un Sir de

ole

Pe acest pincpio se poate maqina disipatorulde energ e unidireclionaldin fg. 5.29, in

car pot utjizale barc cu sectune circu ara, sau plalbande, deformarea plasfte
putandu-se realiza prn rc uirc (vez 1ig.5.28) sau rolu re gifrccare in cazulin care ro ele

sunl inlocuite cu elemeni de fome crculare ixe. Disounerea elementeor care se

deformeaze pastc lebu e snfe dispuse simelrlc in raport cu ro ele pentru a se asgura
o funclionare onfonna a ansamblului. Un astfe de dspozitv poaie suporla dep aseri
mar pasMnd o caracterslica conslanla a relatie fotd-deplasarc a un numarnrare de

Fg
122

5 29

Dbpaw

de e1e.g e

(J defon.e pld\td p n

o,ir"

Prctelh s.inica pdn .lisipa6a eneqiei

,[

Un
disporilv care folosegle curgerea d n incovoiere a metaluluipenlru d]siparea de
energie este ce dn ig. 5.30a 1191. La acesl dispalor sectuna in slarca de cu$re
(aficulalia plaslce)se deplaseazi in lunsul elmenlulu , conducand asrell, o inc,rc?re
aproape constanld penlru un ccu.ln fg.5.30b se pzinb 9 modalilatea de amplasare
ln slructuri a unor asemenea dbipalod de energle.

Fi!

5.30 Disipator cu deiormarea piastica a une plalbandeln form, de U

a. p nc piul de tuncllonare b. moda lale de arnp asarea in slrucluri

Dispozilivul cu plalbandd in forma de'lJ'poale proectat se rezste la 100=200 de

ciclud, nefnd necesad inlocuirea sa dupa unu sau doua cutemure rnajorc

absob la E pe car o poale suporta un dlsipalor

enerule cu buci se determina cu realile [43]

Fo(a max ma F qi eneQ

sterelic de

(5 5)

E=

4FcD
n.0DI

(5.6)

in

esle tensiunea nonlalS la curgerc a maledaulu;

d

4imea platbandei
coelic ent subunitar (c=0 65) j

deiormalia maxme admis, penlru dis patoru de

1n

a si'actuntol
tk,i concePlii ptivind Votecla seisnicd

unJl

dinre'ee

p?_e a.a_ergre' eqe cel bazJ

nar eri'|erle d''oo/lve oe db

pe

;;";"dF coreo des\tner r'! 5Jr r4'I

i'#il",;;;;"i

.t

bra lorsional

Fg

nq!!!14?

cu bala
5.31 Dispoziliv disipalorde energie

ri;T:'iffi h:;H*1'3':v'r"}i,11i:""'$Il':Fi'f i,if

nmrf -ii*."m il; d{ :"',"'*' ffi:I}i,rrll;1:
cu irecvenla de 0.5 Hz,121l.

eneruie bare torsionauncololata

Fig 5.32 Compodalea uiui disiparor de

124

en'tgt't
Prcreclh s.isnict Vin di$iptrea

:"T,f:

:.1Pj;lli:11:

iilxg;,,il::,';"il",ff "Ti:",':r'e:fiil['J'::':'l:::

:'r'r:'; i"''";;
*,ttt*;'l',i'*l''ff
til-::'",JiiflTffi
,,

maleialul d spozitivu ur'

*''ffiit+l*ffi

;T ;ilnii::;llr:ft "r

fil;l;

;";r

dL!!B!L
s=upu5a la

in@voiere

muftidlecUonal in plan
Fio. 5 33 Disipaior de energie

cusediuneconrca

pLab!rylqt4
triungh!ulara

supusta noolore

E'g.\,lD.s':palo oPeneqF Jrrdieclo'alcuse4J'"varab'rr

125

Noi

corc.pfi pnd..t

proteclja

s.isnica a stuctunb

()
i t;

j,,i;i"?:i:lijl"_"ff

f,i il,*iT,l ir,1

ffi*1r*#1$$,#:'}.",{d,
elenenrul

i*f;l*J

d6i;;;

''" ?ffi x;;g; 1;1';1p*0",,'. *"

1i,

m,,w#*ml,uplrgffitrHilffi
16

Pbt*lh

saisnic; pnn disiparea ane.giei

Fjg.5.37 D sipatorde eneqie ine ar

de defomare, b. posi lAide asamblare

a poslbill4

Un alt dispozliv cu o capaclate mare de a rezista la oboseal;, care

dis parc de eneruie, cu ciclur histerelice regulate

gisimelice esle

ae $io foarle bund

sipalorul{ormat din
elemenle meta ice sern circularc, flg. 5.38. Ficare dis pator elementar consld d ntr'un
arc circu ar la carc secliunea poate f ti vadab i, ezult6nd astfe o rez stente un fomi ?i
resDecliv o Dlasticizare un forme a tuturor sect uni or
d

a.b
Fig.5.38 Disipalor deeneruied n eemenle senr circulare
a. dlsipalorul elmentar, b. modal latea de funclionare

ntr-un dispoztv fomal dn elemenle semicircu are dspatori elenenlad sunl

lntoldeauna coneclali in a9a fel incal sunl fo(4i sa se derormeze ,nl simelric: ceea ce
inseamn; d penlru liecarc dis pator compdmat exl$e unLr int ns. n aced fel efectele
schinrbedi geonrel ei s0nl neulralzate 9i dispoztivul poate admle o compodaG
s metr ca alal la inlindere

cA slh comDresiune.

t2l

Noi

coneplii Viqnd proEclit seitni@

swctu.ilor

Prin mmbinarca unor d sipaiori elementar cu diferle rlid lalj se pol obljne dispozitve
disipaloare de eneruie cu aclrune bidneclronah in plan cum este cel din flg. 5.38, sau
un direclionala cum este ce dinflg 5.39.

ntns

comprmal

Fig 5.39

Dis pator de ene'qie

inlins

undrc(lonal

Dspozitvee d sipaloarc de energ ei a care elementu acliv este din iab, de forme
liunghiula|t, fg. 5.34, denumle TADAS (Triangular Plale Added Damping And
Slifiness) se uliizeaz: in mod curent cuplate !i cu aplicare in structu aga cum este
prezentat in fis. 5 40 ,

1491.

Fig 5.40 DlsipalorupTADAS n@rpot inlr

128

o 5lrucrurd

Ptot*th s.lsnica in disip.M anqgiei

Cercetre elecluale cu acesle d spozilive sunl destul de recnle 9 au demonstrat o
cornporlare loa(e bun, a dspozlivelor la un numer rnarc de cicuride soliclarc la
incovoire. Astfe d dispozilive se folosesc ca absorbante de energie la suslinerea
conductelordin @nlralele nucleare, sau la prolec! a cddidlor aflate ln zone cu act vitale

ln unna leslelor efectuate asupra unui d spozlliv iip TADAS s-a oblinul cudele
hisleretice din ig. 5.41, ceea ce demon$rca26 c; are o comporlare ioane buna la un
nurn;r mare de ciclur specil c unuinum;r epetat de cutrcmure

700

360

L
360

700

{,16

rcli'ea tad)
F19.5.41 Componarca unuidis pator hislerelic de t p TADAS

Pentru un dispozliv TADAS lensiunle rczultale dn incovo ere trebue sa fie uniiom
disldbule pe toale lnillimea asifelca rarca in curueea a malerialuluise va prod0ce
s m0ltan pe toaE lna limea phciLd s: apar; concentratide tens uniln anumit zone.
Admland cd baza dspozltvuui esle fixe 9i neglland defonnali e datoEle fiecddiiln
art cu alie, dgidilalea in domeniLrl eiaslic poate i scr si sub lorma

,
"

n.E.b.f
6.h,

lriunghiularel

Et mea

(5.7)

Noi conc.plil

ptivk

otatia seknice

stuclutilor

gmsimeapE.ii;

inatimea pEcil.

o varanl lmbunbEtl, a dsipaloruui cu p6ciin fonn; de,v,

cLr

o eRcienla Si mai

buna, este d spozitivul cu pl6c ln iormA de,X numt ADAS (Added Damping And
Stffnest, introdus de BechtelPo\,'/er Corporaton ln 1985 penlru sprlinrrea conductelof
cenlrale or nuceare, [41, 50]. Placie metalice dh o\lin foma de'X sunl iixale pe doL
suporli unulinrerior giunulsuperior, Sise defomeazn prn incovo ere ca o bar; dub u
lncastmte, rczuland asfe o rig ditate maimare deca a sislemululin,V',19.542.

Fq

5.42 D spozir v h stereric de energ e de

tp ADAS

Istele la acliuni ciclice ale unui dispozitv ADAS proieclat la UniveBly or Michigan, [4 12,
491, au arnd un @mpodamenl hsleelc slabil, Ei6 a exsta educed ale rclditalt penlru
dep asd chlar de circa 13 od rnai mad decA deplasarea la inlErea in curgerc a mate'ialului.
spozitve AOAS au iosl folosite la ria mufte conslruclii cum ar li cele d n lvx c0 Ciry
{clddirca lzaraga cladirea spitalulu de cardioogie, complexul Relorma etc.) dadale
dup; seismul din 1985, la doua cbdiri din san Francsco avar ate d culemLrrul Loma
Pr era din 1989, B6leic.
D

Unaldsipatorhislerelicdeeneqe oarecum asem,naorcu disipaloru ADAS(cupl;ci

in forma de,X) esle dispatorul lip fagure', format din placi de ote ln ca'e s-au
Faclical s;ur de form; hexasonali fs.5.43,l37l
Rgidilatea unu asliel de sistem esle mul rna rnare dec6t la dspozitivele ADAS 9
TADAS, iar foma poate ii slab ite asfel lncal s, se ajung, la curgere in rnod un forn in
toale secliunile, sub electu act un prcduse de deplasarea relaNa d nft zonel inirc
care a fosl ampasal d spozilivul Dspunercasepoalefacein acelagimod ca !i in cazul
d

spozilivelor TADAS 9iADAS,lg 5.43

130

Ptot*la sshmici ptin dbip.M ensgiel

Fig

5 43 D6pozi1tr

hsteret( de eneq

l" ltoDlJ.a de rpecE:E iun pFlentdle

e de

fagure

ti rr,e LoLn oe \rs-erne d,ripdloare oe

enersE cu dlreite moduri de compoiare (diaDabr
cl

;*ili:*,ir*""

[;

'll:1"':;,1i,

J:r,:r"'f?":':J:l

f;,

5,5 DISIPATORI DE ENERGIECU EXTRUDEREA

PLUIIIEULUI

Prin,exlru2iune se tntetege procesut de

defomare ptasuca prin care se realizeaze
argF"'0td6 d nal.' atr,i .er} ( orint.-Ln orlc u catrb,a.
q

5LD o rJr.d tr
ro4e.
r"rvu'ean?dreao,ocesLtu dee(rud".e(r1tn."e5ar.foqe-odrefianoede,ormare
Dn pJ c.J oeleo"re d. TodJLide,ea,rr d,pmcesu
r,oe e,,rulunF. dcosta poare
ld umrtoarete tipun pnn(ipate:

r.

enruziune directe

- h care sensul defonnalie

:*#1"1'"lli':$i
L T1_!11'tjn
il .l,i"lii,|1i,;ill
Ur Ddrca proue(J Lr

principale coincide cu sensul

care sensur dero'm4iei prncipare esre inve^

",la
.dirFcF'0qd
de anruda.e e,rF n. r(r dF ar r. e,l1zirlea
*le(aec nr,e daredcJ,"anda,sioerp! co..airell,r

**
G

trudare a oEoo/

ti,

aF o,r.od,od? de enero e pod.e arrer

I
deod,ece pn1 e/ Jda'e se

:i #,1':,i;;,;:11;x':::"i"";h:,i ",

H,iff [l!i;i;li$:tf:ftn

dispoziriv drsiparo'rcu exlrudare va depinde de tipul

131

lloi @ncepqi

viind Notecfa sei$ha . stucatnlor

Dispozilivele In care sunl extrudate maledale solide, ]n general plumbu, absorb enelgla
prin defofln are la n ivelul crislale or pr n alu ne.are
maclare I3l. P last c talea u n u rnetal
depinde de capacltarea cr stalelor de a se deiorma in anumlle dircti definile, odata ce a
fost dep4ita o anumiulens une crit cd terU cain acesl fe sase dislrugd legatura dinlre
slctur le care aluned 1461.

Enruzuneaplumbuluiafosldentfcal

ca mod de d sipare a energ ei inca din 1970, iar

clica a tost nventat 1971 de W
Rob nson, penlru

dispozlivulanorlDorcu enrudare c
a absoftienergia de m gcare a slructurlorin limpul unui cutrcmur
Procesul de exlrudarc a purnbulu crnsld in trcerea
mod fcandF 'se aslilfoma,
5.44

fo(ali

[391

a metaluuiprlntr-unorliciu,

ig

odliciu

Fg

5.44 Extruderea p urnbulu

altdsipatorhistereliccareuli zeazaextnrdareapuribulu estepzentalinlg.5.45

gicons6 dlntr-un tub cu perctlgrog, coaxialcu un arbore care are doua pistoane 1381.
lnlre pistoane exisli o gaiuire aiubului, arspatuldintrepstoane este0mplutcu plumb.
Arborele cenlra see$ndedncolod unul dh capetele lubu ui prin nlerned ul caruia se
apllc,lncacarca. Cand pisloanle se deplaseazn dea lungu iubuui plumbu captv
esb ro4at sd se enrudeze drectSi ndirect prn gau rea formatd de turlirea tubulul.
Un

Cum exlrudarea esle un proces d defomar plastic, se efeclueaz; lucru mecanic a

roa(e putine eneru e esleinmagazinaldin mod elaslic, pe masud ce p umbu esle to(at
sa tread p n galuirc in lmpu rn gcrr islruclurii
Funclionarea cu succes a acestu amoifzor h steret c deoinde de ulilzarca nalerlaluui
in acesl caz pumbul, ca reslaureaz, g recrislalizeaze rapid, la lemperalura mediului
amb ant, astte incal fo4a ncesad pentru al xlruda este pract c aceea9i, la fecarc
ciclu suc.es v. Dace mabdalul extrLdal al avea o lenroeraturA de recislalizare cu mult
deasupra cellde iunctonare elsarectusag arfsupus a oboseaE la numft rdus

1t2

Ptotqlia seisnia

ptin .tisipat.a eneryiei

de cicluri. l\,tai nul chiar, asfel de mateiate

au de obicei tenstLrni
cur!erc), ceea ce ar dLrce la problerne foade coflpticale
d elangafe

ciiidru

garu re

eenrerinq

Fig.5.45 Dispoz liv de dtsipare prin ext.udea ptumbu

uicu pislon

tu1c 0"",d dro; aceras pilcrpL oar are der.r

Yl.j'."".,,''.:,.",',""".,,..
conchcde
dfa le e(le ple.lr il tq 5t6 AErorftrj de e\rrcdre nr
esre tormar
onnr 0 u-1 e a rbJtu, ederior ri p..l o
.n1dre,o. a,a a d,ooretr (e.ht a,bo,ete
cenr. e!1. nonBlpe snFingLn .r setoFs si ta Tertmqea
ptrTburn
nriG
Al'rc
d d6o.e," se oepDsFaza ia.. oe rub. ptrmbut
c"
L;bLiF
5a
eyr.rdere
prin
.a ar de urdutura,]tub.
spalufior

'.-!! r!!
Fq

5 46 D

rpozt

de d

rparc

pr n ertruderca cu

a( boflbar

enF1.ab.o'o'a

plunbulul

n acesr noo nu este,imrara de ecrur5are rdL de

9e
pundrur
c 0a.coa,t te. .ato,,.; a o )pozti\Jur. ou.crJ de toprc
d
n10.rr ld c-oenodd. ner(d.re ar de/ronsl?r cd dceLe
dEpo/:N;
poll
pe.rru a 6z5ld ta 0este ,000 de -.Uri
oeodrmo cL nrtl len1FE oenru
i33

Noi

@ceplii ptivin l prcccia seinhe

sttuctutild

orce aplcatedn domeniul seismic. AstlLde disporit ve potfl rculilzate dupa un secm
nu necesita chehu eli de lnlre1inerc, nu sunl aieclale de faclorii d med Lr sau de
imbziranirc,l38l
Incercerile etectuale la diveBe frecvent au araH o comporlarc
extrLrdarea olumbulu deoendenla de viteza de deformare,

a dispator or

cu

Figura 5.47 a prezinla cube de histerzis lhice pnlru amodizor de tp tub turlit 9i ax
are o
bombat. Penlru ambee tpuri, foda crgle aproape medlal a incarcare
compoiGre perfecl pla$ice. Facloru de p'ro'manla tandamenlul) deinl ca faponuL
dinlrc lucrul mecanic absobl de amonzor 9i cel conlinut in dreplunghul care

!i

c rcumscde

buca d histerezls, esle 0,9+0 95.

b.

Fig.5.47 Cude histefezis de rispuns ale disipatorilorcu enrudafea plumbu ui

a cu cil ndru slrangulal, b. cu ax bombal

-'

orsrp.mr ( r e

* ,' a* *
""
"
" mm a
enedor
de 1m
arnefu

4ruder. p JnbLlur cJ Lf o dnPla e/re1or de l0

(rudare de aproximal v 15 kN, in limp ce un d spozil v cu un d

necesitat o io$ de apmxlmatv 150 kN penlru a-Lactiona. Deplasarea unuidispoziliv de
eneqie cu enrudarea plumbuLuinu est lmlald in niciun felde proprietUle de bdi ae
dispoziUvului. La ora actua ;, cei mai mari amoiizori cu exiruziune au o cuK, lola a de
pane b 800 mm 9i tund oneaze h o to4; d 250 kN, [38]

a#e

de dispo2live nu este nevole sZ se lin; conl de inauenta

fenomenuluide oboseaE, plumbulliind un malerial car rccrislalizeaza la lemperatula

ln pro ectarea unor

Cele ma efcenle dispozlive disipatoare histerctice de energie sunl cee care se

bazean pe defomat le plastce ale melale or. Peniru a intelege componarea aceslor
dlspozilive sle necesar sa se cunoasce mecansmeLe intene, la niv macro 9i
m cmscopic, care stau la baza deformallei plastlce.

134

Pbt*tia eisnice ptin disipaea erergiei

limla ehslica a materialululse produc mod fceri slruclulale
nversjbile. Compoicrea melalului in doneniu postelaslic poale f lrag E sau ducfln.
Fragilitatea este caraclerizald prn modficari slructurae ce conduc la rupea
maleriahruicu o defornrare plaslicS nglijabie, astfel de nraledale ne nnd lndkate in
La efonuricare depagesc

domeni0 disipatorilor h sterelic deenergie.

Malerialele duclile, d n care hc pade un numdr lnsemnat de metale 9i alial melalice,
prczinti, dupa depagirea curgeri dfonnir plastce substanliale pane h ruperc,
sunl datorale mai ales d slocali orcrslalelor.

Deplasarca |eve|sbi;

i.
ii.
iii.

atomilor

in

cdslalele rlalice

se produce prln

palru

fluajul prin d ruzEi

alunecarea rec proca a grau(ilor crislal ni;
maclarea mecanidl

Mecanismele care inleftin in cadruldeforma!ilor plastce,legale d dis palorihisleretici

de enersi, sunl ultmile doue, mac area mecanice 9 atunecarca, care sunl operanle la

maclale, hecahici se inlelege fenomenulasocial deionneriplastce la rece c?rc

consta in reodenlarea uneizone d ntr un crsla. sub actunealensiun lor de forfecarc.
Prin

Mecanlsmul tundamenlal al defomdrii pastce la rece, alunecarca reprczin6 o

translalie a unei p64i a cdstaulu ln rapod cu ata fnd o schlmbare a volumului.
Deplasarea are loc pe un plan crlslalogf,c, nunrl plan de aluncarc 9l inlr-o anumil;
d reclie din acel plan, numita direclie de alunecare Planuld alunecare 9 direclra de
a unemre iormeaza un sislem de alunecare Cu cal materalular un numar rna marc
de sisieme de alunecare, cu atal daslicitalea sa esle ma marc.
ln procesulde extrudarc se poate obserya ci dup6 depigirea eforluuide curgere lao
cregtere a acliunii exteroare se inglsteaza o reducere a aceduia urmata d o
pendulare ln lurulune vaorimedi, vezifg 5.47. Se poale trage concluzia ca inilrerca
a unedr este ma dilici e decat propagarea e . Enrq a elast
inmagazhald inaintea
ni(ie'j aunecdi este sufcieniz pnlru a h(a propagarca acesteia in matedal pdn

ln conchrzie, fenonenulde exlruz une @nsti in deformarea unuimeta polcrisialin carc

produce alungirea graun! or9 o pulemice crcgerc a numenrluide dfecie (ca disloc4 )

dn iecare graunie. Daca tempemtura este suliclent de rdicalS dupd un anumit timp,
melalul se poate lntoarce la o slarc inillale, I ps la de defectele senerale de delonn4ia
pLastc,, prin cele tre procese interdependenle de Glaurare, recrislalzare 9i cre9tere
(Wulifel.al., 1956jBirchenall,1959iJoneset.a., 1969),1241.

135

Noi

.onc.plii

tud

prctjcta seisnice
a stuchlnb

*j*#*gffi**n'':#*

sfNld*nn+**#+r'rfu

:;ifliril

j',lxr

[j#,}j*;rtrr; j# :i*''" ';:r; ";";;ru,r

;$ii["jj,;;,",# i """;:#y#:j,
r Jfi] T

#ffi

5.6 DtStPATORt

vAsco.ELASTlCl

#;,#*;t;1i*ry#ilffi it'***lrl,*:ff;:,
j#i'l*{J*ll*{;1",$;l.'Ei,fi

l'jf#::,hj#:{i

fli1,";mtr;lll{#xr,n,r*i"t*;l*#.;

,g",ili"j1{}i*: ::r: ;;""*,*l ufi*l*".:i#;ffifl

"1liflx1T::ji:ix'5!H,1ffi""fg,:,:Jf[l lf, :lf, *"

"s,e

a,csru r din

lt:
doui

Pbt*,h .elskict

ptin .nsipa6a

ewghi

Fs s48Confisuralaunu

dE pator

v;scobnic

Daca consideram un stral dn maledal v6scoelaslic supus unei

FO=Fo sin ot,liS.5.49, va rezulta a unlimp oarccarc I olensiune tangenlia
deioma!e LrnshiLrb'n {t}.

{t)

9i o

Fft)

F9.5.49l\,lalerialvascoelaslicsupusune ac\un sinusodalF(t)

C0rcspunzelor lensuni langenlia e maxme ia din rnomenlul atnged amp itudinii

maxme a fo4ei annonice Fo rczultata o deformatle unghiulari maxm5 I0 Valo le
tens uni sidefonraliel a un lim0 oarecare tsunl

r(t)=ri

t! t+3)

(5.8)

sinkD.t)

(5.s)

sln

y(t)=70

ln care 6 esle defazajuldinlre actune gi6spuns dalorita caracterisiicilor de amodzare

ale malerialuui. n ig. 550 sunl reprezenlate curbe e tensiuneraspuns $i a io4ei
exterioare scalale penlru a evidnlia efectullnlatz ei dspunsulu materaluluica umarc
a capac l51ii sale d e a morlizare.

137

Nol

Fg

mceplii pttuind

wlxtk

s'isnict

sttuctutilol

5.50 R,spunsulln limp pentru unmaleria vascoelaslic supus uneiacliuniF(t)

(ol=

:qco6 or

{s.r0)

(l

lor'j=

-ti

vn tD

(s.11)

Alunci lens unealanse(iaE rczulial5 launlimp oarecare (t)

(r)=c (o) 7(t)tc'(.)

(r)=G (o)

ufiflq

G /,,,r

/(t)t]a

l(t)

(512)

(5 r3)

G'(o) este modulul de e asi cihle lransversali

Cloyo componentaenrgieidisipalesauvascozilateamaterialuluii
cii

i(t)=yi
I38

o.cosot

(s r4)

Ptotoclia seisnice pnn disipa@ 'neryiei

c'^-d
iii""ii"

deform,la unghlulad
Lanoenlirla
rq 13r F.ezentata funcue de lensiunea
de re|4 a:
nerq ; drsipala esle dal;
iiq s : I p""L' care canura.a de

i"r,p!a,

F = i'rt)

1li)dt =
(515)

l*) co''tht=
= Jri o cosot [c(.) sin't+G

Fjg 5.51 DBgfama iensiuoe

maLe
v un

al virscoelastjc

se deflne9l raponul de dspare

cazul materialelor vascoelastice

,,c

(o)l

'- o
laclorulde piedere

(l)'

_e_l

\2G

(.)

(5.16)

2G

(o)

definit pnnl

'

(o)

=Em3

(5.r7)

139

Noi

cdc'Plli Ptilind prcte4ia sdsnht

strucuntol

de disilare a enerqlei materauLul

capacitelii
a
o
estimarc
ca
care esie deseori lolosil
Din (5 1 7) 9i (5 1 6) se Poate

'gcnel

,t!
\'2

{5 r8)

:.:,?l'*T."1ff"?:11"ffi:l:*l&:"trJJ:,;Jlu:1",:1?1":"'Jrzarfrccvenieslece'

(t) = G'(o)
unde

G' este

(5.1e)

/t)

lesmelasiic cu exprcsral
modulul conrplex al materialului

til=1c."'=c (.)*t c (o)=G (o) (1+i !)

v(i) r,

(s.20)

(5.21)

(.)l=;=
lc

l:"j*::f i'**,'j': ?"iffi l:" ;:H

:;

i,';i; j* lili "r' "Tlf :i!

*b an ! ."r."rd u

lffi iil'*:; r*fui1;11iii';i* :"#

r"l'futyill:*l;;'rs'J; $"ll:.:fl;:";ffi'ff'::
n c(,)
(')=

(.)=

A G'(o)

ara de

'odecare

\5.22)

(5 23)

Ptteclja seisnica Win disipatea eretgiei

Spre deosebire de disipator i de eneB e bdali pe defonrarea plaslici a melalu ui sau
ce cu fricliune, o siructuri echipala cu dis palori de energ e vascoelaslic ramane cu un
conrpodamenl lin ar, in condliie 1n care dis patori de eneqe ffiresc amonizarea 9

rigidilalea latraH. Aceaste caractedslica faclliteaza sludlul

sluctur lor ech pale cu d sipalori vascoelaslici

analiza teorefte a

lntucal modulil de elasliclale onglludinali ai maleraluui vascoeiastc sunt in general

runctide frccvenla excl4ie, de tempelatu mediulul ambant, de defomalia 9 de
lempralura malerialului, cea mai eficientn nretoda de eslimar a acsior paramelrisle
efectu area d e in ce rcdi ex per mentale Cercetdrile, astfel intreprins e, au adtat d al u ncl
cand dsipatorivascoelasicisuportS dforflali modrate (celmul egale cu 20%),
caracleristicie potf delinile nLrmaide frccvenla excitatieit deler'rperalura mediului

Pe l6ngi disipaloi vascoelasic care lucreaze ln mod curenl la forfcarc au fosl

concepule sisleme care lucreaze h compresiune. Sistemul din lig. 5 52 esle compus din
doua platbande (lamel) d n olel intr care esle dispus maleda ul vascoelaslic, astfel c;
alunc cand dispozlivu este supus la o fo(5 de inlhdere (cazul unel conlravantu rl)
rnalerialu vascoeaslc esie compdnral 1531. SislemLrl poate functona idenlic ai a
comores une. in acest caz maleria ul vascoeiast c esle inlins.

fig.552Drpdlorv;sLoelaslc(e Jc'aza a(onpyu1e-n(ndele

lModalil;tle de dspunere a dsipalo lor vascoelasici in slructurle de canstrucliiesle
asem,natoare celoialtor tipui de dis patori. In mod curcnt esle propuse sotulia
disDune i aceslora anivelu conlraventuirior

5.7 DISIPATOR| VASCOSI

Disiparea ene'sie vblatilorgigocurilor cu fluide vascoase a iosl folosilU ince inainle de
1900 Prima aplicaiie a fost la preuarca recu ul lunurilor. Ulterior aplic4ia cea mai
cunoscuta o reprezintA amonizoarc e automob lelor [131

ln ullimian s-au dezvoltai mairnulte lipuride disipatoricu fluide penlru ut lizarea lor in
cadrul s slemeln de protcli seism ca sau h vant ln acesl caz d siparea are loc pfin

141

Noi

@rceplii $Mnd prctecfra seisnhd

strxctttilol

lransfornarea energ ei c nelice in cedurE. Prncpia lunctonarca acesior sisleme

consti in ob igarea unuilchid vascos de a lrece cu viteza prn orlicicu d arnelnrl m c
ceea ce inseamni de obice, exstenla unu cilindru 9i a unui psion cu anxele
Un d sipalor cLr fluid v6scos are o ser e de avantaje f4a de ate dis patoare prezenlale
pana acum [47] dintre care ffenlion,m

i.

disipatorul cu fluid vascos esle compacl, ugor de inslalal

echipamente auxliarc;
la

li.
v

dnelsiul

no

podle dsip"

ca1lfi\

ra'

nu necsiE

de e"eryie:

nemiteinlre!nerei
rezistafoanemulintmp chiarinzonecu actvllatesesmc: ridicau.
n'rsuntcostsitoareii

nu

Penlru a m:r lic enta acestor dispozliv trebuie folosite fluide cu o v scozitate mare,
ceea c, in mod cwent, delernin; alega unor nate ale a cEror componare este
uneori influe ntald pulemic de lrecvenla excilateigidelemperaluE.

posibiliale de rcalizare a unu dispoziliv de d s par a eneruiei cu ajutorul 1ch deor

vasc.ase este ce dinlig.5.53.Prnmgcarainplanorzonlalaunu tLrb cu ianle inlr-un
vas in care se sdsegle un ichd vascos se obtne amorlizarea. Asfelde ssteme potI
utlizale a dis parca energiei in cazu osclatiloro zonta e

!39tcqe!!

Fg

5.53 Prnc piulunuid s pator

lg

cu ichidvascos

Un disipator, asemenitor @lui dn

553, esle ce fabrcat de cetre GERB Vbraiion
Control, la care tubul centm nu ar fanle ci inele permetraie, asigudnd disipaGa de
energi giin pan veidcal fg 5.54,I10l Astfe de dispozitve au lost concep(e pentru
alenuarea vibraliilor la d verce uli aje in migcare.

142

Pnle4h seisnice Nk disip.taa ile|giei

Fig. 5 54 Dis pator GERB I10l

Peniru crcglerea elcienle unol asfelde sislem de d sipare a energ eise pol adauga
anumite dela1i seometrce tubulu centra (pislon) asifeL lncal
s asisure o
caracledslic, de amo zarc uniform, pe loate cee 6 dire4i ale gradelor de I bedale. In
lig.5.55 se prezinte alura cLrrbifo(; deplasare pentru un astlelde disporllv.

se

D4aarealnml

Fig. 5.5s Alura curbei fo4,'dp asare penlru un disipalor GERB 110l

Acest lip de d spozilive pot fi arnplasale ln cadru sslernelor struclura e la nivelu

supmslructuri rnai aes penlru sisteme TMD (luned nrass damper) dar exista 9i
varianle, mai enciente, care includ dsipalorii dspu$i in anumile emenie siructurale,
cumarf ,perelelecu amonizarevascoasa' ig 5.56 [10].

143

Noi con@plti

pnind prcteclh s.isnicz . sttuctnlq

n cadru acestui sislem, reallzat de compana de conslruclri Sumitomo, pistonul este o

simpE placa din olel obl gala sa se deplaseze in planu seu in inledorul unLricontaner
din olel plln cu fluid vascos.

Fig.5.56 Disipatorde energ elip,perlele cu amonizarc vascoasfl

Dspozilivuldin fg. 5.56 poale Iiampasatlntrc de$hiderc curenla a unuicadru, placa de

olel(pistonul)s con*teazd la planqeu n vel0lu supedor ln limp ce conla nerulesle fxal a
nivelu I inierlor. Deplasarea rclalva dinte nivelud delemina aparitia unorfiecei ab perctelui
care poale avea evenlual qifante veiicale in fuidu vesco, avand bc asfel disiparea de
de perc! cu ro de dspatorj
eneqie. Pdn intoducrca unui nudr suncinl de
ene0elici se porte alinge un nivel csdx de amdlza re a ansamblului sirucluml

6fd

scopuldegericapacild! de dsipare energelic6 a acstor dispozitve tebuie uliizale

maledale cu vascozitate mare care insa au dezavanlaju c: sunl dependenle aH de
lrecvenli cA 9 d e iemperatu r:, asem5n:tor s luatie d sip alod or vascoe ast ci.
ln

Existi qio ald sere de

sipalod care se bazeazd pe curuerea fluidulu ln cadrul unui

recioient in chls. ln acesl caz 0 stonulnu aclioneaz6 nunraiin sensuldefom;riifluidLrlu
ci ma degrabd 1n sensul iorFri acestua sa lreaci prntr-o seie d orlici toane mici
detenn nand astelat ngerea unor nivelur foane mar de dis pare energeftA.
d

CemaicunoscutdispozitvdeacestlipesledspozilvuTaylorcufludvascosulilzat
pentru aplic4i sismice, fg.5.57,1471 Un astl de d spozitv cilndicconlne un ulei
sliconic compresib lcre esle lnrpins de un p ston cu tid d n otelgicu capuld n brcnz.
Capelul dn bronz a pslonuui conline un oriicu echipat cu un lernostat bmetalic
pentru a compensa varialj le de lemperalura. n pus, exs6 9 un acumulalor care s,
compenseze schimbidb de volum dalolale pozliontii pistonului Pentru a menline
etanqeitalea suntnecesaGsemernguri de ina|tn ezislenlS.

Prctecla seisnice ptu disip.rca eneryiei

Atunc cend dis palorul esle soliclal la compresiune, fluidul vascos esle lmpins dn
incaperea 2 a ci indrului hceperea 1, iar la solcitarea de inlindere, curgerea are loc ln
sens invers Presiunea foade mare care acltoneaza la nvetul 0dfcilor din piston,
produce o dferenla de presiune pe inlreaga s.liune a capaului pislonuui care
delenniM ro(a d amo zare.

b.

Fig.5 57 Disipator cu fluid vascos Taylor

a. princ piol amonizorului b. prezentaEa amonizorului

Aplcaliiae aceslor dispozitlve de amonizare vascoasd ln cadrul inginerie civile pol ij

d rec1e, fg. 5 58, sau sunl uneor core ale in cadrulalor ssleme
cunrariTl',lD-udes izoarca baze vezi cap. 7. Mai mull, acesle
a

construcli noi darsi la reabilitarea unor conslructi exstenle

145

Noi

con@pli pdind pbteclh trisnici a st'uctutlol

F g. 5.58 l\,lodaltali d d spunere a

dbpozifvelor Tay or

Prmee dispozitve Taylor au lost ut izale in ani 1996 9i au avul ca deslinali

diminuarea efecte or acliuniivEnlulu la stadionulRjch Sladium din NewYork, unde a'l
foslarnplasat 12dshaloricuRuidcuocapaciialede50kNfecare.

Cnlercu 14 nveu rcaizabin 1997, este prlma cledre

la care s-au dispus cadagonal 292 de dispozllive Taylor, cu capaciut de 1000 9i550
kN peniru ase asigura protectja la aqiunea seismice.
C Sdnea San Franchco Civic

Reabillarea cu sisteme Taylor s-a realzat la ma multe clAdid

in Statele Unile ale

Americii,pdmaaiostlolinl9TTcadireaRockv/El505dnNev,ponBeach,lacares-au
inlrodus 6 amo zo cu o capacitate de 620 kN Ulteror s-a aplical acesi sistem a
nurieroase cl dlr qipoduri1471.

Iniologmfadnig

5 59 se prezinE modul de

ul zareasslemuui a rcablltarea Holeu ui

u 1927. Clad rca are slructua cu palfl nivelud d n belon
amal,tudirnensiun inplan290x51,2m9iff adesfaSuraEdeapmxmaliv4650m,
Wood and conslru I la sfaEtulanu

ln

momentul efeduEri anaDelor nu existau nic un fe de planud o gnale ae

conslru4ie , ceea ce a delerninal efectuarca unor re eve qi a unor incercrd dislmcl ve
s i ned struciive pen lnr a slabi i ca raclerislic e slruclu I i ii ale m alerialelor uli Dale S?
slab it astfel c; struclura esl realzata din cadre de belon amrat, cu grinzi monolite la
etajeie 2 3 s 4, dg dilatea pe d rectla esl-vesl lind asigurali de peret struciura d spuqi
doar a parler, in limp ce pe calafte directe nu exislau decat siapi zvelt dn beton
annal. Slructura era suslinuE de lundalii zolale sub slalp.
Reab litarca

1,16

clzdiriialinul conl de urmaoaree prnc pii:

pastrarea arh lecluriivech ulu hoiei

ext nderea suprafele comerciale de la parlerj

efectuarea ucrar lor

iiri

a dezafecla clbdiral

Prcleclia sdsnice pti, disiPetel

ilergiq

F g. 5.59 ElemenELe de rabi itare ale hollu ui

Wmdland

P'incoia ucraib au mnslat dini liminarea perellor sl,rrcbrml de pe drcclla esfvesl' 9i

d n olel a0 to6t
inlocuirea cad rc d n olel carc inslobeazd disipaloi cu {uid vasms Cad
'ele
delinde penlu 6iq u |aa ligid ilE! 9i rezbienli, ar disipalo'ii au ro ul d e a rcduce deplasirile
de rvFrr de d esqL? osip"a dP eFqie Ac s_du Ldl/, 16 dsoalcricJ o L';paolale
T
oonant de 4q0 kN, as qr,crdr s? o arunvar s ipl e.E? oe 40'0 ld n'v'lul oaretu r

Prnlre ultimie aplicalii aLe disipatorlor Tay'or se numara 9i Centru Budisl din Talwan,
fg.5.60.ln acslcaz dis patorid energle au lost d spul la fecare nivel

Lg

5 60 D so

rerea

'ioaroior

laylo aCenlB-o:sldrTrwi
147

Noi conceplii ptivkd ptoEclh

s.lsnhi

.ttuctutilor

BIBTIOGRAFIE

L
2.
3.

5.
6.

T.

Dhposable knee bracing: impro!nenl i sesncdesign of sbel

p..Ac
fd
Elou.alo'Slu. ralF!'ep q o l'2 1.- '08,.
Bek, J.L, Skinner, R.l The Sehmc Respoise ofa Reiniorced Coicrcte BddOe Per
Deslgnedlo Step, Eanhquake and Sltuclum Dyiamlcs,vo 2 1974.

A slzaba-ochoa, D,

Beinadu, C. Sildi 9ier@Ud pdv nd iabtcaea pdn e{rudare nve6a a unorprcd$ede

lp p lliti din uneie olelld u9or etliudab e, Tezi de doclo6l, Un vesilatea Tehnice "0h.

Bergman, D.M Hanson, RD., Vscoelaslc ve6us siel paie mshan damping
devi@s: an expedmenta conparson Pbc 0f lhe 4 lh U S National Conlbren@ on
Eadhquake Ercineedng, vo.3, Pam Splngs, Ca iomia ]990
Budescu M Taranu, N., Lungu, ., Euilding Rehabitalon Male Teiu Bolez Academic
S@lely Pub sh ng House |as,2003.
Comlanlinou M. C Symans M D, Seismic response oi stuclures wilh suppemenlal
danping, The Stuct0lDdsigi ofTallBuild ngs Depadndnl ol CvilEigiieeing, State
Un ve6ty of Nes Yoft , Bulia o, NY 14260, U S A 1993 John W ey & SoN, Ltd.
CoN ns, WJ. Robinson W.H, Mc Very G H Reenl Developmenh n Devce lor

Sesmic soaton, Bullelin of lhe New Zealand Naliona Socety tor Eadhquake
Engineerng,vol25,ir3 September, 1992.
Ezra, A.A , Fay, R.J , An Ass*sment of Eieq'Ab6ob fg Dev ces ior Prospect ve use
n AiMafr mpacl Situalions, PrcceediiOs, Symposium of Dynamcs Response ol
F nlel, M., Khan,

IlJ

12

I3

15
16

11.

I8

GE

F.R, Response ot Bu d n9 to ateh Forces, SEIFJoma,lbbr 1971.

$stem, Tech nica Ofli@, tusen Germafy Edllioi 2000.

B, MbEUon lsolalio n

Gulian,G.C. ovetuew0iTheDyfancConlrolOISlruclus Lghl@ghiSltuclurcs

In Civ Engneerng Ptu@edigs OIThe hlernaUonalSynposium Wa6aw Poand,24
28June 2002
Fansor,RD. Ador,A eta Slateoilhe Anand Slale oilhe Pract@ rSesmlcEnergy
Dssipaton,Techfica Pape6onPassveEnergyDisspalion,ATC 171,1993
fas C M. Sh@kafd Vibralion Handbmk. McGw Hill 1995.
.lurukovski, D. Fuffman, G, Mafuchevski, D. Winker, A, Shaking labe test ol a live
sloey slee lrame base solaled by spdngiashpot s,stem, Prccedngs at the 8d
European Conferef@on Eadhquake Eng needng, Lsbon, Seplember 1986
Jurukovski D Pelkowki, M., Rak@vc, Z, EnergyAbsorbing Elemenls n Regudaid
Compos le Sleel Fnd Slruclues Eng feerfg Struclures,1995
Ke y J.M. &ucke, K E., A fidion damped base isolalioi s,,ster {ilh fa seii characlefsts,
Eadiquake Engiieeilig aid StlcluEl D,nami6, vol 1 1, Nowmber 1983.
Kelly, JM, Skinner, M S., Beucke, kE, E&edmeila TeslinO oian Enerqy'Ab6ob ng
Base solalion System UCB]EERC - 80i35.
Kelly, J.M., Sknner [1S., The Design of Stee Fneqy Absod ng ReslE fes and lhe r
noDo lio n inlo N uclear Porer P anis ior Edh a ned Salely 61 4 Review of curent
LJses oiEfeQy Ab$tuinq Dev@s, UCBIEERC - 79/10
Kelly, J M, Sk nner R.l, Feine, A.J, Mech sm of Eneey Abso.plon in pecia Devices
ror lse in Eanhquake R8istant Stuclures, Bulletin oi lhe New Zealafd Sociely rbr

Eartrquake Eng neering, vol.5, f o.3, 1972

1,18

Prccc!! se,sDic, pdt disipat anetgiei

:^'J'..i$,;:#' #:lr.\i:l#:

n.

""T

;i; 3:"":"i*'i; lT#1l "j

"'"'o r"1"j$'!1ilr

iiil* ;#'iJ;liiil* ":"' "'

'*1",r:;,:;l* ;ji.-'; ;"'fl;l: lffi *" *' "**n"
i*iill
'r:**.:;;i"ll*";:t"'I rw:;ll l;l"r':";:*';'ll;
s

21

22
23.

24.

f"ff'irilT["-,- *lu-t,'i:'itlgxs:,1ru:irlil'l;

:lfifl "; ;11i'l:

lfif1'l1il:fl t*' N composte Buirdins st'udle

p'* B ..dn-e D- q .oo" Dio o{'\dlituod
,
;'"':'.:t':?
ao,
i,:.' l

and waLs hereror Brevet

,"

;'l
"

ilfii:ti*.:'11+r,',""r#

j:i.*,

q". _

", ? rd;,,.,

Jabm,

Lii*'l*:" ,:*ti: .:',:t'"i;l r.l*:'llll"'r' T-ri: .' :",:l

r;''n;:;'j :r'iTil
l;l;'
ijijr.r;r.T:
lfl%1"#

't l:3!",.:r'l::"tl.l-'J,iir',*':"*': ::',',"1,:,:'l{:.;t

l2

,,

"
36.

31
38

i::lj# lr"s:,,,""..,,*.,.

jE'"
ii':::;1;,1'4
;;f
Pa AS Ma6h C Frdion Damped .orcEr

;",'^t]-:1"-]";';:Nd

rd daraob a2r'? e' rs'F oLr'ro

or'l

i"

'|

l:'5:,', flifJli.-,ili;:lrr.:.;.':r $'"1,1

r'PiLe r''r-r7e
llil*l,'ffii:ll'J^'"lj!9; '"'''*, , ''''

::r

B-vP'| de

i:''-'::l'ot.." Ld '*i'm

uoo?o" 1sa'-Fidrus'

L o -e*r

's''600'

'"' "''" '-tJ;:5::;:::nli.r::,1?l":lxl;ii;"j"''" '

g::"1'll';,1"'J"l1#'i"-"f":i' 8Jl:;.-" r^"dd DonpeF rorau.'Ie!
' \ewz"rad
::i;i#":r; .ilii';.';;.;r.q,...iq"*..q vo

"

1987

149

Uoi

39

40
41

42
43

Robinson,
Protection

WN,

Greenbank,

Mceplii ptivjrd Voteclia seisnica a sttuclutilor

LR

li

Enrusion EdeGy Absorber Suilabe for lhe

of Slruclores oung an Eadhquake lnlemaliona Joumal oi

Eadhquake

EngneednqandStuclu6 Dynamcs,vo.4,iL3,NY 1976.

Pa'-op.F. C!"_eL" iro'
- l.p Vplrg\ - l'at trg 1066.
Sadek F., l ohmz, B, Tayor, AW, Passive Eney Diss pation Dev@s lor Sesmlc
Appications, Buildnq aid Fie Researh Labobry, Gathe6brg,l aryland Nalonal
hslitute olStandadsandTechnooqy, NIST R 5923
Slims R , Bek JL., Bywfr, GN, A tradia Syshm ior bolalhg Sbucbm fro.n
Eadrquake At&k, nbialonal Joumal tor Engiieidg and Stlctu Dynaml6 wl. 1, I 975.
Skinner, R.., Kelly J[4, Feine AJ. Nyslerefc Damperss ior Eadhquake Ressianl
Stuctures Jouma oiEadhquakeEfqrcern9andStucturalDynamcs,vo 3 1975
Skinfer, R.J - The Periomane of F exiby Mounted Equ pment and Stuclures dudng
Eadhquakes
Reporl No8ll01 Unwrery ol Ca lbma, Bed@ley
Eadhquake

E'

Engiieddng Research Cenler

45

seng, T.T. aid c.F. Dargush (199/), Pssive Ene$y Dssipalon syslems
Slrlctr Enginsng, W ey&Som NewYork
Teprkga ., Berce P. Achimat

Gh., Exladaea melalorla

@,

in

Edl0E Daca Clui

layor, DP. Cofsiantinou M.C, Fuid dampeN for aplicatioN of sesmc energy
dissipat on and eismic soation, Nodh Tonawanda layor NewYo Dev@s nc,2000
48

49
50

5l

Toda CoQoralon, Base $laton qsbm, Seismc lsolalon and Response Contollor
Nuclear and Non Nuclea Structurcs Special ls$e for the Exhblon ol lhe 1l lh
lilemalonal Confercn@ on Strucluial Mechanbs in Reetor Technology (SM RT i1),
Augusl 1 8-23, 1 991 Tokyo Japan
Tsa,
Chn, N.W, Hong, CP. Su, Y F , Des gn oi Slee Traiguar Plaie Enerqy
Absotue6 for Se sm c - Resistant Connrudon Ea.lhquakeSpeclra,vo 9,no3 1993.
Tter, R G, Damping n b0 ding slilctus by renas oi PTTF s dinq ioinls, Bu leiln of
New Zea and Soc ety of Earlhquake Enginsng, w 10,1977
Wallef, R A, Bu ding of Sprngs, nlemaliona S4des ofMonogphs I CvllEngineedng,

(C

vo 2 Pe4amon Pre$ 1969.

52
53

!444&&!3&4idl3&!3t?Yass El Husse ni, ., A New V s@ Pas[c

Device for Se sm c Proleclon of Slruclures,

Dissedaliof submilled to lhe laculty of the M'! da

54

Poie.hnc m{lule

and Slale

"'

Depadneil oi Mchanica S.ien@s and Envrcnmenla Edgiieerig Uni@6ity oi

ver Melhods of P red icling Perfo ma I es oI Bu mper Enee y Absoibeb I Aotomobile
collisons porrto nsunchstbtetorHighvaySaiely, 1972
Dei

55

' ' ', Kajina CoAoEl on Practca Appli6l on of Seismic Response conltul syslem and
lslaliof Syslem, Sesmc soalon and Respons Conlrcl ior Nucled and Non Nucear
Struclures, Specallssue ior the Exhbilon oi lhe 11 th htemaliona Coderen@ on
StuctuG M4hani6 in Readoflehmlogy (SMIRT 1ll Argust 1&23,1991 Tokyo Japai

150

PtotaI a se i rk b a a.h p,

ve

PROTECTIA SEISMICA
ADAPTIVA
O1 ASPECTE GENERALE

trff

i,:,.,"ll 5i'i$t*{.i':'iit'',;,dill,tr

ilr*d*yxf

j::t:i,"r*,'::r,iil#:.
j.ffi
d;:*,,":,,
:il

j::

,6$fl5r#4r.+rf *t-,;';"r',ii'",ffi

frffilmnr**+f?*ilt'r#rt+l'ffi
,-DC!La!.od4r

Fig

Prhcrpiutsdemutui

6.

'

.u masj

151

l'ioi con

In scopulrcduce

ila

.plli ptivln.l yoteqh sei$ice

stucdrild

dspunsulu slructuralla actuniseismice, s-a lncercal

eQrea domeniuui d acodarc in frecvnle a dispalorulu cu masa acordata prin
introducerea unor resorluf nelinare, [10].
max mum a

Ulte or acesle sisleme s aLr perieclioant pdn cuplarea unor sideme de conlrcl carc
asgura o crc9tre a sigranlel in exp oata fala de sislenele pasive. lvla mull
imbunAqi b pdvesc Aiducerea consumud orenergetce pdn ul lizarea unor maliale
inteligenie.

6,2 SISTEMUL CU 1GLD CU iIIASA ACORDATA

Exemplilicarea compordri sisteme or cu mas; acordald utilzand sist ulcu Lrn grad de
libe(ate dinamica esie reprezentaliva penlru domeniu, cu ioate c5 af putea parea un
caz s ngu ar fzr: apllcabilitate paraclid. Cu loate acesta, p ncip ile pot ii mai u9or de
lnte es !i pol li ul lizale la ana iz plim narc.
Adaugand s stemuluicu masA acordati d n jig. 6.1 eemenlel de amorl zare reale ca
interyin ini f-un sistem n econservaliv, se o blin modelul d in fs . 6 2.

lr1

Frs 62 Sislemulcu IGLD cu masdacoddl;

152

Prctqlh seiilicA adaptivt

Sislemul asfel fomat esle un sistem cu doue grade de liberlale dinamd penlru care
apicand principiul lui dA amberl (vezi cap. 2) rczultb, in condliile aplicbrii unei
acceeral laniveulterenulLr idl), ecualra dtercnliaE de m;care:
Ir,4

care cu nolali

U+C U+K lJ=-i,4

(61)

U.(D

e d n fis 6 2

0l
M=[' m.l

(6 2)

Lo

C este matrcea de

arnoniza:

(6 J)

K esi malicea de rig

dit te lalrala:

K [k+kd -kdl

lk,

k,

Temenii U,U,U sunt vectorl acceler4iilor, vilerelor

co respunzeto

(6.4)

are g radelo r d lbenate dinamicb ale modeh] ui

ii=li'(t) l.
tij.01

.,{;t},

,={;t}

{r}

{6.

cualr diturntiale se poate face ulillznd ,lime hslory'sau

stadlor apl cand unMtoare e tansfomad de vadab El:
(6 6)

tl run(a

de hansfe'

H(sldal;

de e"pres a

H(')=9

(6 7)

153

Noi

cDcepii ptiekd prctecta

in care x(s) este lransfomala Laplace a raspunsului

excitat eili

x(s)=L(x(t))=

Je"

FG)=L(f(r))=

Je

"'

F(s) este

seiflhi a stuchnilol

r'ansforri.l,

Lap a@ a

x(t) dt

(68)

(0

(6 9)

dl

Penlru exempliflcarc s-a facut analza unuisislem cu 1GLD cu masa {M), frecven\a
propde de 1.0 Hz 9ifradunea dn amorlizarea critca de 1%. Slslemului s-a ata93l
TMD'u cu mase (m) variind de la 0 a 20% din masa (M), a carc fiecventa propre a
fost tol de 1 0 Hz iaf fracliunea dn amodzarca cdticd de 10%. Studiu sa efectual
pentru acliunisinusoldale cu amplitudinea de 0.39 aplcate la baza acestu a, la carc

dorneniuldefrccvenlearoslinjurulrrecvnleliundamenlaeasstemuluculGLD(0.81.2 Hz),lis.6.3

12
10

8
6

2
0

odoodci
m/l\,4

Fig.6.3 V3lala raspuns0lu unuisstenr cu lGLD ech palcu

TI',lD-ud la acliun sinusoldale cu ftecvenle cuprnse ntre0.8l.2Hz

154

Ptut*ll a s eisnic e a d a pliva

Graicul d n fg. 6.3 araE sensib litalea sisteme or cu Tl',lD u in rapo( c'r masa ataqal
(m) $i toecvenla exc lalie . l ai mult, T[,lD-ur cu mase micl in rapoft cu masa s $efiuluL
pot avea elecle nesemnlicalive, chiar in cazu in care sunt echipale cu arnonzod la
care fract unea din amodjzarea critic, esle loarle mare I1l.
n llerctura de soecia itate sislerie e de lp TMD sunl stLdiate in mod curenl pe baza
variat""i lunctei de transrer in rap0ft cu pulsala lorlei pdurbatoare pdn aga numitle
dagme Bode, [3]. Penlru exernpLiicare, in lig.64 este prezenlat raspunsu un'ri
sislem cu lGLD cu frecvenla de 1.25 Hz gifradunea din amoi(zarca crlica 2%, echiprt
cu un TMD la care masa reoreznti l% dn masa sislemului Elementu alalai are
frecventa 1 2s Hz Fi rraclunea djn amrlizarea critlci de 4% I8l

r0i
Fiq.64 Rdspunsulin lre(venlaa unu modlcu IGLD.u giiara TIVD

Analzend dasmaBodednfls 64 se poate constata ci un sistem echipalcu un TMD

esle lcienl doar pentu un interua red0s de trecvenle d n zona rezonante 9r anun
0,95

ln

1,050, [8].

Aplicand unui sslem cu 1GLD cu lrccventa de 1Hz fractiunea din amorlizarea

crtd de 1% actiunea cuirernurului ElCenlro 1940 in acceler4iiscaHa la 0 3 g, fLg
6.5.a, s'a oblinut raspunsu din ig 65.b. ln cazu inlroducerl unui TMD cu masa de
10% dn masaslructui, cu fEcvenla lHzsilm4iunea de 10% s'aoblinuto reducere a
rdsounsulul stuclurii in accelerall cu crca38%, fg 6.5.b.

155

Noi

co .epfi ptirkd Note4ia s.ituhd . slructuilor

=
F
8

0.59

rlsl
b

Fg

6.5 Raspunsul ]n acceler4ii a unui sislem cu l GLD cu 9 rara Tl\,lD

la acljunea culremurului El Centro 1940 sca ala la 0 3g

a. accelelialercnu u, b. respunsulsslemululcu

9ifir;

TMD

6.3 SISTEMUL CU nGLD CU IIASA ACORDATA

cee rnairnul cazur TMD-urile sunl utiizale a cladid inall (cu maimute gmde
de lbedate dnamici)penlru a dminua din elecle e vaniu ui Asuel, un Tl\,lD poate
sa jace r0lde rea?eanr la 0 clSdire inalllS d rninuand dp asArle d n rafalele de vant
care pol li deiavorabile iunctiuni cled i, ig. 6.6. Datorta ine4ie sale TMD-ul nu
este deplasat de acliunea vantuu care acloneaza asupra cadirii iar prn lesitufle
elastice dinlre cldne 9 acesla se lmteaza dep asarib la paftea superoad a
n

cEdri.
156

Prcle4h seisnnd adtpive

TIVID

b.

Flg.6.6 Eiectulvantu uias'rpra cbd rlorinalte

a. cladire obignuitd, b. cladire chlpate cu un TMD

lmb0niqirea compodirii unei clEd ri se poate ia Si prn d spunerea de Il'ID-ur pe

toatd helimea cdiri, sau mai nou acest dispozitve pot avea 9i un control acliv
asupra rgidla! egatud orcu slructura pentru limlarea dep asdrilor. Aia cum s-a adtal
in cap. 1, asfelde sistme se preteaza sau mai bne spus sunl rcaizabile pentru
contro ulacliv ca unnarc a consumu uieneruelic redus.
Dacb

analz,m din puncl ce vedre dinamc

ma multe grade de liberlale la

6.7, ecualia diferenlia a de migcare scrse sub fome
un sistem cu

care sunt alagate Tl\,lD-ur, ig.

matdceald este cea d n data de ecualia (6.1).

Maldcele cornponente ale ecuat ei d ferent al (6.1)p01fl slab lite penlru modelele din
lig 67 asemenAor siluatei sstmului cu 1GLD, vezi pct 6.2, sau prin decup ara
sislemului de ec0ali
nlroducerea termenior albrent Tl\,lD-urilor, rigditatea 9
respecliv amortizare, fecarc .uat i in paf.

tl

157

tloiM@

Nivkd Note4ia seinite

stuchnild

9. 6.7 lvlode eie struclud or cu nGLD cu TMD uri

a cu unTMD, b cu Tl\,llud

Stud e eLciuale pe un sistefi cu 3GLD prin inlemed ultuncte de tmnsfer (vezi pI. 6 2),
unde a hst aplcala o aclune amonid cu pulstia cupdnsi ir'l 15 9i 20 d/sec, s a
oblnulraspunsu a ulinrul n ve] sub lorma diagBmelor Bode d n fg. 6.8, [8].

935
225

.r:---,---j

e,0
P! e'ie (.:d/9

! limele doua ni ur

--TMDU

ra

--TMD.ur

Pe I

eere

wlamrde h

Fis. 6 8 Rispunsul in domeniul lrecvenlei (acceleratalerenulu rapoftate

a acceler4ia slru ctu rli) pe nltu cazudle co nsid erate
r53

tuote cth

aisn i cd. d aptM

Caracle slicile dinamice ale sfucluri sunt Tr=0.363 s, Tr=0.103 s 9 T3=0 061 s. Tl',lDurle apllcale pe diversele grade de ibetate au avul asade l% dn masa dructurli, ar
caraclerlstca de frccvenla de 0,99 din modultundamenlalgiiracljunea din amorlizarea
Evdent c5 dn puncl de vederc seismic o analiza pe baza uni acliuni arnonice n0
poate concludenb In cazul unu sislem cu nGLD'ur este posibi ca efecle e
modurlor supedoare si lie irnpo(ante iar nracordarea cacledslicilor T[4D-urlor a
caraclerlstc le sistemulu sd conduci la eiecle defavorab le. De aceea penlru proleclra
a acliuni seismice a construclii or se prefere var anla unor sislerne cu mase acordale la
carc caGcledslici e sd fe conirolale acliv.

6,4 APLICATII STRUCTURALE

Penlru prima dal un TMD pentru protecle h vant a fost nsralai in 1973 a Torcnto ln
Canada, pniru antena CN Tower TV care are inilmea de 553n.
ln cazulcididlof, pdmele aplicali au fosl in Slale e Unite ale Ame c . Aste in 1977 a
fod real zara la Boston c adirea John Hancock Build ng cu inal mea de 244 n, carc a
fost echipata cu doua TNID-uri de 300 I iiecare cu frecvenla proprie de 0.14 Hz 9i
rrac(iuneadin anortzarea cdtcZ de 4%. Un an maitarliu, in 1378, esle dald in folos nld
a Nw Yo* cl;dirca Cily COa Centr cu inetimea de 278 rn a carc sistem0l TMD are
370 t ti o frecvenle de 0.1 6 Hz, [4].
Urmatoarea realizare inleresanle esle Cente|point To!\rr, din Sydney, Austraia, cu
inetmea de 324,8 m realizatln 1987 fi9.6.9, I2l. TMD-ul esle situal a cola 256 m 9i
esle conslltuil dinlrun rczervor inelar de api 9 o masa suplimentare de 40 de lone
s uat la 165 m, a nlveul nelului intemd ar de ancoraj cu cablur. Mbsuraorile
efecuale asupra rAspunsuluila vent au adtal rducri cuprinse lnlre 40 t 50%.

ln momenlul de fata xisla in lume numeroase ale cEdiriinalle doiale cu Tl\,10-u

bazale pe diveGe principi. Printrc cele mai nlersante s numed gicl;dirca cu 37 de
nive uriCrysta Touer din osaka, la care grculalea masei acodale d lip pendulesle de

esle sLrb foma unor ezeryoarc cu cdslale de ghe4e Constructa a fosl

lna zata in 1990.
540 de tone

ti

ln liieraiura de sp.ia ilate sunt prezemale o mulitudine de combinalii de sleme cu

ma$ acordata: MTI D ceea ce inseamna TMD-ur mu lip e, DTI\,ID - TMD-ur disldbuile,
MDTMD car au lrecaenlele propril dislr buite in jurul trecvenle or prop iale conslrucliei
sao TLD in care masa este conslitu l5 d n lichid

Asfel la aeroporlul Nagasaki din Japona au fost aplicate pentu pima dalS in 1987
prime e TLD-uri in numir de 25, cu o grculate de c rca o lone gifrecvnlZ propre de
1.07 Hz. Uledof,lOtln Japonia a fosl rca izal Yokohama Maine Torer, cu lndltmea de
105n. a care s au ut liz3l 39 de TLDa circulare cu fcventa de 0.55 Hz.
rt

Noi

@rceplit Uiind Wteqia seisnict

sttuctutilol

324.8 m

256.6 m

215.0 m

1650m

Fs

Cenlepo nl Tower din Sydney Auslralia,

O lbarc spo.laculoas, in domeniul maslor acodate esie cea ap cala la cEd rea Taipe
101, dn China, or inalljmea de 5!8 m, inclusv antenele, ce a fosl ech pal cu un TMD
suspendallaulimieni!lui,fs. 6.10 Fl

Fs 6l0CEdireaTaiper I01 r
160

TMld

aldqall5l

Prcte4ia seisnica

atu

ive

pa cum se poate con stala dir calizddl de pane ln preze nl aplicab litalea T[,] D-urilof
la c ddidle inalte au rolde prcteclie la acliunea vanlu ui deoarcce contnutulin frccvnte
Du

al une aclunisesm ce este mult maivadat decat aluneiacliunid n vant dar 9i mai
bog al in corn p0 nenle frccvent ale inalie. 0e aseme n ea, Tl, D-ui e acord ale a frecvenF
fundarnenbE a slructdinu au efeclin cazulmodur orsuperioare de vbrate, ceea ce
delernine impos billata asgureriiunu conlrolla acest n vel.
Aceste elenrenle a0 condus ia adaplarea TMD pentru ap icalii sesmice, apdrand
concepiele amintte dela de T[,]D neiniad sau uttarea or ln cadru sislemelor de
conlrol acliv sub numee d disipalor activi cu masa acordaiZ, AMD (aclive riass
Pdma cledirc cu Al\,4D-ud a losl rcalizau in Japonia in 1991, Sendagaya INTES Oflce
Buiding, dotatb cu un dispozitv de 72i 9 o lrcvenlS Foprie de 0.59 Hz.

Pin;in 2004ln Japonlaexislau

40 de conslrucliechipate cu sisteme cu

ma* acoda6

aclive qi 1 3 cu s sleme smiacl ve, [6].

Cea ma lnafiA cledirc la care sau uliizal 6tiel de dspozitve esle tot in Japonia
Yokohana Landmark To\,/er din Yokohama, culnallmea de 296 m, rcalzale in 1993 9
echipaia cu doua A[,lD-uri cu fercvnla de 0.185 Hz

Fig.6

11 Cea mai

lreutale de 340

I fg

6.1 1.

A[,1D Yokohana Landmark To\,!er din

161

llol @nceplii priind yoLclia s.inicd

stucturilor

edipale dl-lMD-ud. Rolu aceu dbrczitve

esie ie Fnlru a disipa eneqia iMusa de vant sau din lrafcll pelDnal. In fu. 612 e6le
prczeniat podul p etonal de pe Sena din iali bibliotecii Franqois Mitterrand dotal cu un
Pe hnga clad

exista in lume numercase podurj

Tl',40

Fig.6.12Podu pieional

d n Par s de pe Sena dotal cu un Tlr,lD

BIBLIOGRAFIE
1.

FliioY,SengT.T,SpenerB.F. Shclu Contol Basc Cofepts and App calois.

liPmedngsof rheAscEsbucl0rcscongBqchgo, inois l996,Apil

2.

Ghosh

A.

Basu 8., A closed.torm oplmaltun ng crltedoi for TMD n damped slructurcs,

ContolandFealhMonlor[g v 14,no:4,JohnWiley&S.is Lld 2006

HarsCy. M , Shock aM Vibliof HaMbook, Mc Grcw - Hill Fo0dh Editon,1995
St uctura

3.

htlp/ns*.be eley.edu/pr6ysitunedhtnl
5.
6.

htlp //ef.pikipedia oru/w

/Taipe

-101

lkeda Y, Aclve And SemiAclve Conlro ol Buididgs ii Japan, Jouma ot Japaf

As$cialion lor Eadnquake Eng neeriig Vo .4 No 3 (Spec al lsse), 2004
Sadek F, Mohz B, Tayor, AW, Chung, R.M. A i\4ethod ol Estimalng lhe
Paramelers ol Tuned Mass Danpe6 ior Se snic App lons Eadhquake Efgfeerng
ai Sltucbl Dyianics vol 26, 1977.
Seplimiu, G. 1., CresieEa siguEilei consltuclilor amplasale in rcg un seism@ pln
spoirea capac
de d siparc eneqelic, tezd de docloral UN VERS TATEA
TEHNCA'Gh Asach a9, F&ullalea de comLuclr s nsla alr,2004
Soong TT, Acti@ sttuctuGl co
theory afd pGcl@ Loidon^ew Yo*:

til

Soong TT., Daeush, G.F Passiw Eneruy Dssipalioi Sysiams Structu

Eng rceing, Depadmefl of C vil Engine'ing, Shle Unive6ity of New Yo alBuffao,

I62

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

Z1 ASPECTE GENERATE

0 strucluri

izolatd seismic ar in componenla sa un sislem de mecanisme

cae asigure

desprinderca conslrucliej de leren Acsl lucru se ralizead prn intermediul unui

' agri carc pemite struclurl sd se deplaseze liber iaF de iundalie. n felul acesla
.le!d indlr, oe c"rrer tr rL na druaeo/;d.;
n;st
n
suprastruclura asliel ca se diminueaze subslantal efectele asupra ansamblului$i mai
ales asupra nediu ui adaposlit, lig. 7.1

ltrd4ai'1"r, n!;

a. c adire

obi9nula

b.

163

iloi chc.plii

Uneo

Viind vole4ia seisnici a sttuctutilol

hns; 'ladrul'care assur5 rzemarea construclei, sunl interpuse o ser e

de alle componenle cu rolde d siparc a energ eiti de lmitare a deplas5dlor, iarin
cazul slructurlor , nleligente 9i servomec?nisme cornpuierizale care umdresc Ai
pe

corecleaze r,sDunsu slructuril la acliunea seism c:.

Un reazem ulilzat la izolarea bazeitrebui se asigure deplasarea orzonbh a sllucturii
in raporl cu lundalja giln ace a9 limp sd aibe o fg dilale venicala rnare peniru a evita
aparlia posiblor ienomene de balansare. ldeal ar f ca rearemulsA pem ta slruclur
$ ramana ln repaos in conditiile deplasaiilerenuluica urmare a uneiacliun selsmice
Evidenl, un reazenr care ar avea componamentu unu Lagar ideal, este mpocib I de
real zat, orice reazem avand o anum ra rig ditate I3l.

In ipoleza realzrri unui reazem ideal apar inse o se'e de dezavanlaje penlru
echipamenlele c;did ca umae a deplas&lor elatve mari lntre supraslruclud 9i
infraslructu

ra

Din acest moliv

rig id

late

componenre ale constru4ie cum ar

electrc5 canalizare incalzire lc

reazem treb u e corcla6 !i cu ce ela le

nstaalie de a menlare cu ape energie
un

deea izoldii slruclu d or a acfunea seismid nu esle de daE re.enld, avand o vech me
d pesle o sut, d ani. In anul 1870, IrancezulJules Touailon a depus un bvl la

Bnoul de lnvenlii din San Francsco Ca fomia, cupdnzand un sslem de izo are a
slructuricladirl de tundalie prin nlernediu unu laga'cu bie fg.7.2 [52] Acesl
sistem anlcloeaze numeroase ale sisteme de izolare sismca exstenle in lume sau

lihilld Strtrs prto|rl

,h

Wr

!*r*/

@.c

Ei

Fg
164

7.2

ftmulbrcvlde hvente

a]

i,rp

@co
CC

du/irP,

ffi'

une cEdid zo ale seismic l52l

Kelly J l\4 I29l semnaleaza, acordand pdo tate, un sislem propus de un med c eng er,
pe nume Calanlarienis f9.7.3 din anul1909. Sislernulpropus uli zaz; aceeai ideea
decup eril struciui de fund4ie prin intemediul unui siral d laLc. C este de remarcal la
aceasli prcpunec esle descrierea foade minulioa$ a elemenlelor componenle al
c Sd r
lr,iv d hsrala(ilor' d,e,un ade,vdle Lne tolJri se sr ce

I]NTTDD STATES PATENT OITFICE.

1'

Fq T3Breveluld

nvenlie a lui Calantar enls [s]

165

Mcepli pti(kd
^hi

seisnicd a sltuctuntol

'rcteclia

lmperlal
Ca reallzai practlce in izolarea seismicn, lol Kellv I29l semnaleaz' cledirea
;ole' rea' /ara de F_r -'oyd Wrig"l n dlJl l92l ld To vo d care sa nl/ar u1
dralul
sislen oe tu1dare pe pio! scL4riralipe srdtuloerc?l bun darorila lapt'r ui(;
s_a
supe or era n.onsolidai, fg 74 De remarcal este laplul'5 acea$a $rudura
compodal bine lB cotremurului devaslator Kanto d n 1923

Fig. 7 4 lmperial Hote , Tokvo realizal ]n 1921

de Frank L oyd

Wighl

penlru
n decoEul an lor au fosl brevetate sau realzat n$nroase tpui de rcazeme
p
izolarea baze la care, pentu realizarea lagzrului au lost folos le bile, rcle a9ezate
d
doua dnecti, elipsoizi penduliscu4i stalpipendulad' ba de suspndare, supralele
lunecare, reazemedn elaslofied, arcur etc

actiunea seismice prin slslenre cu o comporlare asem'nabar cu zolaa

bazi;e reqasesc la muLle conslructlilnca din antchitate Asfel unsstemdeprolec\le
dn
descoprl ia conslructrile vechi esle cel utiizal la lempluL grec de la Ponlicapa,
75
reg unea stamtoril Boiibr, a nord de Marca Neagd, secolul lV V ien,Jig

Probcfia

T 5 SsternLrde

I66

rode

rr

lzal d emplu gre.dela Porticdoaa

La templu grecesc alorasululChokrak de pe

medikov, conslruit dn secolu a
'nald
lll ea, i.e n., a losl rea izal prln introducerea la nivelul fundaliei a doue $ratur de p etds,

unul de d mensiuni mij oci ar ce de al doilea din pietrs marunt lig /.6, lar o so utle
asemanftoare s'a foosil a proleclia seismca a amlilealrulu lui Flavu dn Rona,
cunosdrtsub nLrmel de Coliseurn, realzatin seco ull, i.e.n.

Fig. 7 6

Sisle u

de tundar la lernplul grececc al orasului Chokmk, sco ul al

ll lea, Le.n

facul numermse cerceEri in donreniul zolarii seislnice a bazei.

malerjalzate pdnlr-un num,r mare de brevete de invenlie astfelca prina conslru4ie de
acest lip a fost reallzal; alci 9i este o clidire de locul cu irei nivelui, din zdere de
caremidn, construlS a Ashkhabad in 1959 carc uliizeaze suspenda@a slruclud in
rapon cu fundalia pe bare din otel cu arcui la exlrcmili!, lig. 7.7.

n losta

LJRSS s-au

Fis. 7.7 Prima conslructe izola6 seismic, Ashkhabad in 1959

I67

Noi conceplii

qMnd prctecfra seiflici

structurllol

acestu sislem denunil Si reazenr pendular suspendal, este

fs. /.8 Rolu arcur or este de a permile mobililalea iijeor

''a1snrcrcLn

L'g /.8 P.1cip r ldeiunctnna

o.T

aaebnudlord.rrc.fla9 supranr"ftra

e a rFa ene or pe_du are (

lspetale

Dupecutemuru dstrugalordin1969dlaSkopi,dnfostalugoslavie prin intermed ul

alutoarelor ntemalonale sa coslruit pdrna c6dirc izolaE seismic pe reaeme din
e astomeri Sclala Nenr Pestalozz , fg. 7.9 l48l

E:9.79 ornri cEd

163

.pF ryenF dinearrone'

$u.dla

Her Pe.ldloli.

SlopjF

Pe l6ngb sislemele de 20 are se sm ca cnemaiice 9 cele cu reazme d n elaslomeriin

lllerat0 ra d e spec alilale, rcprezenlau ma ales d e brevetele d e invenlie, s unt prezenlale
o mu lilod ne de Ele soluli. Multe d nlre acesie propuned au dmas doar la sladlul de
brevel de nvenlie ne g;sindu $i aplicabi ilatea pradice.

Asife, soulie iniresante esle t cea pmpuM inlr un brevel de nvenlie amercan 1211, in
ca ciedirea esle amplasaE pe o nsub plutitoare cu elemenle carc ii pot asgum
stabilltalea, fig. 7.10.a. Tol in cadrul aceluiagi brevet se prcpun pnlnr cl;dirile igide,
dezvoltale numai pe pa(rL amplasarca acestora pe un slral speclal dn rnalerial
gmnua amestecat cu arglr,
7.10b. n cadrul bvelului sunt deralate loale
elmenle conoonentele celordoua s steme oroDuse

ig

a.

b.

Fis.7.10lzola'eassmceprninlemediu un insulepL{toarela.)
$ a unuislntd n maleda sranular per ru cEdiil dside (b.)
Componarea buna a unorchdr cu parler llexibii a actiuni seismice, la care $eipiau
fost bine exculali a condus la ideea izoEri bazei Dfln nlemdiul aceslola. ln acest
sens exislS Fopune in care se suplimenleaz: o siruclud cu dalpifexbil la panercu
in laloarc 9ieventua sisteme de dsipae de eneqie obllnandu-se astfellzo area bazei
Pe un principiu asemanaror esre 9i brevelul de invent e d n flg. 711, 1281. ln acest caz
$alpii flexibili sunt arnplasaliin zona centrala 9i penlru evitarea piedeii de slab itate s'
a dispus un planqeu nlemd ar, iar pe prleria conslructieisunl ampldat stalpisc04i
care pot g sa pe o supiafala cu teflon avand !i un nel perifeic din e astomer pentru a
se as gura reven rea pe pozit a in liaie.
169

Noi conceplti pnvind prctecla

seisnict

stuctutilo.

Ilexib li

PLAIlqq

F9 T.lllzolareabrze pesrelp flexib il28l

TabelT

Princ palele

ealz;

domenrul construc!

or solatesesmcin lufle

REALIZARI

ch
China

nslalate de Dre ucrare a conbustibilu ui nuclear

ncdrcatorcu carbune a uneinave PdnceRuoenBC
ncdrcatorcu minereo bruta une nave, Goacolda
2 ocuinle(1975)
Beiiinq {1981)
4 locuinte (1977-82)
Scoala cu lreinivelur, Lambesc (1978)
lnstalalie de slocare a pierderl or de combuslibil ruc ear (1982)
2 cenlrae nucearc, Cruas $l Le Pe nen

Grecia

c;diriipenlru

roui Atena

5 podurl

Centa a nucear;, Kuran Rver

Cladire co 2 nivelui (1968)
ScoaE

cLr

4 nivelur {Mexico C lv)

CEdredelocuinle
se sm c

Sovilicd

laAshlhabad 1959

clid r, Sevaslopo

Chd re cu 3 n ve uri
Scoa i cu tre niveluri, Skooie(1969)
170

7,2 SISIEIIIE CINEMATICE OE IZOIARE

A &qZEI

Dnlte sirtene,e de,zotz.e

s"r1.ta
nu

r{eF

irnddlir

td

rive,I ba

raat.zatF In

div.sfar" fo.n^ mar.

conceperc. La baza sld concptut tui Touaillon

brevlafin 1870, n9.712.

Ftg. 7 12 principiut de funclionare a sisremutui

Toua

a Sevaslooo

rer'irle i" ,9-4 de Lrre Nrn

lr5. J7 38
,
'o'a evralo"ar. oe ;sdo r,-

roL

il:ff.fi,;tl '*,*.u
.

lon

leicEoin (ae
i,a?" u1,, o"e,

JoJ.

"e

Dicrp,uldp rLnclbna,ea
eazene

alanaiF colceprooe \a7r n,oc I esrA luprdt4a

rr ure 4a aro,asat; D,d ,9. i 3.a. cu o 5Jora,ala pt.a i" ca.e
er"nrenrur
onenatc FsG o oorlre oh r-o bi.d. . q. 7 3
b. Aesr pmLedL de |7ota.e r.Em,cd
slerrcr

c nerna

c, maipoadi denumiea

de sdemgrav,tational

Fig. 7.13 PrincipluI reazemelorcnenalice

bila in

cavit:t stuice, b eltpsoid pe suprarelane plane

I7l

Noi

c@@pli prtukd prcte4h seisnice

slretulbl

Pdma construcfe realizals de Nein cu destnatia de cEdlr de locul P+4 a fost la

Svaslopol 9i utlizeaza elipsoizi din beton amal, ce sunr amp asalt inrre iundalie 9i
baza slruciurii,lis 7.14 [37].

0ta!l!l!lul

Fig T.l4Sislemulut izallaprmacedneizoateseisnrcpereazemecinemalce a

Sevastopol, bazala pe brevelul lnregistral in 1 972 de Nazin I39l

ravitat ona de izolare ulilizal esle compus dintrun n0m,rde 6800 e ipsoiz cu
in;ltirnea H.5 mm 9 diamelrul D=30 mrn, avand deciun rapon ! = H/D=56/60=0,935
Perioada proprie fundamentaE a clZd riia fost de 1,28
elpsoizipemIo dep asare
Sislemul

maxima d 80 mm Suplmeniars-a introdus 9 un dispatorde

care asaura o fo(e maxim, de frccarc d 167 kN.

energielipcuv;cu nisp,

O ati chd re de locuit cu opl nveluria fost construU lot la Sevastopol, tolos ndu-se
aceasia dala un sistem de zolare gravitalional compus din slalp penduari scu(

capete srerice, [40].

Pe oada prcpde fundamntal; a sslemului izolal este de 3,1 s, mult mai nrare
decat peroada amplasamentuluicare este cuprnsi hlre 0,15 9i0 25 s saufatAde
peroada proprie a clad ri cu baza fixa 0,35 s. Capetele stalp lor pendulari scu(i au
geomel a unui sferoid cu dianelrul de D=500 mm 9i inaltimea de H=425 mm
rezu[and Gpodul f=0,85. Diamlrul staip |ol scu4 esle de 117 mm s nemul riind
rea izal prefab cal prin concentrarea lnlf-un singur boc a lrei elenrente ig. 7.15
Deplasarea maximi adnrisE a sistemu u este de 3,1 cm, iar i04a maxima a
disioatoruluicu nls o este de 257 kN

112

endull

scudit

,i.

F9.7.15Infraslructura chd rii pe stalpi pendulai scu(

DacA analizdm prnclpiul reazemul0 cinematc gravl4ional brevetal de Nazlm,

conslalirn ce inainle cu doi an,ln 1970, in Elvelia Mitlerbacher 9i Zimmermann
ingislrcazi un brevel ln care prcpun atat reazemele de iip e ipsoid cA qi cle de lip
pendu scun,fig. 7.16. l34l

ES

/'6 Bveu

nq

r?r h

1970 oo

Vde'oac'er 9 Zn

en4

llll

Iot

pe slalp pendular, dar l0ngi amplas4i la nivel0 paderulu esle cea de a treia
structuE, fg.7.17 $alpiisunt ixal la enrem 6l in carcase care e pennll rolirea, iar
cvenirca sistemuluiesle asigurau de un ineldin elaslo meri a mplasat in carcas;.

113

tloi .@ceptii

ptivind

oleclh seisnice a stuchmlq

Fg.T.lTSlructurapestalp pendular laSevaslopoll3Sl

La no in lar. au existal lreodrDAriin domeniul zolbi seismic lnc6 dh 1978 cand a

Facultatea de construclil din la9i Tn colaboEr cu INCERC laqi s a etectuat un amplu
program xpe menial. Cu aceasta ocazle s a rcalizat ti pimu brevel de invenlie dln
Roman a in acesl dorneniu [41].

Ca o consecin\e a acestor preocup& , la la9 , a fosl realizau pdma const'uc\ e izola6

se sm c din laa amp asate pe reazeme cnemalice Constructasle un blocde locuinte

cusubsollehnc parlerlipalruelaje fg.7.18,cudimensun einplande14,0x20,6m

ti a tosl prcieclat de un col.liv de inginer de a lnslitululde proieclari,Habilai la9 ln
colaborare cu INCERC lagi 1321. Sstemul utlizat este pe reazeme cinemalice de tp
ellpsod, ig.718.

Fig.7.18P na

clEd re izolatt seism c

din Romania
114

tuate

Caractersticile dinamce ae terenu ui de i'rndare rndsurate

in amplasament au rosi

peioada delibralie 0.20 seci

capacitalea de amodza. a miqdd sesmicedec51rleren6.043%;
vilezele undelor princpae 9l secundarc in slralol de fundare 520-700 m/s 9i
respcliv 260 350 m/s.

Slructura de rezislenF este abAuita dinton ansamblu de perel iransve|sa i

longitud nali legali orzonta prin plangee din belon aniat prefabrical.

9l

Penlru compararca modu uide componare a acesleicGdiri, izolaie seismic,ln inediata

aDroDrere. a cca. 20 m. a fosl construib o cEdirc ldenlic neizolala seismic.
Reazemele cinematce adoplale pen1ru izolarca seismicn au foma unu cilindru cu
inetimea de 40 cm 9i diamelru de 30 cm gicu dorD calole sterice cu raza de cudud d
40 cn. Penlru izo arc s-au ulilzat 552 de pendulil scu4i din belon armal impreund cu un
sislern de amo(izo d loc amp asatl pe metral la cca. 1 00 rn dislanli, pe orizontaE,
fig. 719. lncercir b expednrenta e au adat cd s stemul pern le o deplasare relativi a
clidii de 12 cm. Clddirea a fost oroieclala ln 1985 s a fost linalizai: in anul1988

Fis.7.19 Slslernulde izolare la blocul de locuinle

d n laqi

Degiln momenlulde fata ceb doue bbcu nu sunl monlorizate, investgatile efectuale
dud culrcmurul din mai 1990 care a avut epcentru 1n Vrancea cu masnludnea de
6,5 - 66 9 intensitale 7 pe scara irSK, au aralal c; in blocullzolal seismu nu a tost
simlil conparaliv cu bloc'rlvecin unde locatari au airmal ca 9ocul a fost p(emic
resimlit
175

Noi

concepli prtuind prcle4ia seismicd

slrchnilu

Prciecianli cEd rii anrma ce de9 acest expednrent a neceslat coslw mai marj
compaEliv cu solulia casca, acesla este compensal pdn siguranla in exploalare 9i
erectele lavorabile orvind res!unsulla actunea se sn ca.
In

cau

sisEmelor de izolarc se smlci cinemafce de I p s6lp pendular s'au propus diverse

disiparc de ene|g e cu tec. Un sislem ingenios e aboial de Nazin este cel din

s sterne de

fu. 7.m, [36], ln care elementele nelare dis pahare cu fere intr, s0ccesiv in lunu funclie
de dephsirib slrucluii.ln general acegi dis palod de ene(ie sunl din beton armal9 se
conteaza pe irccarea dinlre p ese e d n beion fdre tabnrenle spec ale.

Fig.7.20 Slructud pe

$ap pendulariqld s palor

de enercgie cu fr.are 136l

pemanenti penf'r cei carc au umeil

reducerca efectelor actiun i seism ce asupra conslruqiilor. Muhe dinte idee au dm6 doar
la stad ul de brevel de invenlie n gis ndu-qi apl cabilitata pract c5, fg. 7.21.
S slern e c nemalice au reprezenlat o preocupare

Fig.7 21 Reazem
I76

nemalc, brevet USA

[141

Propunerea ame cand din lig. 7 21 esle un rezem glsanl uliizai penlru slructuri izolate

seismic.slslemulpemleorenlarcasuprafeleideglisarefuncliededircljaacliuniiar
tunctonarea reazenrulu est asem;Mloarc cu cea a reazemeor cinematce, cu
exceplra faplulu ca suprafala de slisare esle mull mai mar. Se rcmarce faplul ce
brevelul sle deosebit de deta iat.

lzolarca baei poale realizala cel mai smplu pin sospendarea supraslructuri pe
cablud sau liranli n lileralud sunl prezenlate o multludne de asfelde propuneriin
care tiranlii de suslinere sunl vedcali sau 1ncinali. Pdn incllnarea linnlilor sislemul
lucreazi cu iftarea construclie 9 as Sur; o slab litale mai marc pe durala dinlre seisme.
Toat acesle sisteme lucreaze ca un pendul l3l, ar dad depla*'ie sunl in lmita
oscila\ilor m c r gidilatea ansamblului (K) poale I calculab cu rl4ia:

x=ltl

(71)

ene masa inlregiislrudud izolai; seismcj

lungimea t raniulu de suspendare

Doud modur d rczolvare

cu

rEnlisunr prezenrare ln lig.7.22

il

losta URSS, I44 491

rig

7.22

| old.eare6n

ca a

rrucr"ri pri. r ispeloaF

cJ

lranl

19

1n

Noi concep;ii

prtukd Wte4ia seisnici

F9.7.23l,o arca seismicd a structuriprn

9 slstm de d s pare a energi cu

stuctutilol

Imnli
nisip t44l

prirLlcar frq ..22 rruclura "sle rlspendala pe rial Lrje

de su.lne e sr'lrJb'on a unor n.lcuispalale forrrre di
sG pice.F inreDtrut. Ce de.ldo er. 19 /.23 nr.od,ce
ene3.irn .renrFd ul .no F ere"eh (dorLn)cdrc 5e nrr;
In

aild propunere intresanla esle cea djn lig 7.24 unde ca umare a gredali mar
amp asale la baza conslruclei se asigure stabillatea ansamblului Dezavantalul
sislenului sunt depa*rle marice poi apare la partea superioare a conslructei din
balansareintmou uneiactuniseismice.

Fq

7 24

ad re pe

lundale pivoranra [3ll

Sislemu de 2olarea sesm c,la nvelul bazei breveial de Aizenbers Nazin 9i Polakov,
flg. 7.25, I1l poate mnddet ca o referinF pdvind componentele un'r sistem de
izolare se er ci cinematic.

178

nnnn
nrnn
nnnn

srucufa

sistem de

cinemalic
s stem de
s gurania

ator li

Fig.7.25 Elementele componnie ale unuisislem de izolare c nematc [1]

Asifel, pe hnga bg,rul care permite depksarea bazeiin raporl cu suprasl rclura este
prcUzul un ssim de siguranla care realizeaze o bg;lud lntre suprastructura 9
nfiaslrudure 9 carc se decupleaze in cazu une actun seismice puternice Acesl
sislem pemile 9i asigularca ansantluluiln cazu in car dep asarb depagsc pragul
im16
a0are iscul o ederi de slabillat a reazemelor cnernatce. Pentru ca
reazemele cinemaUce sa lucreze esle necesara 9iinlroducerea unuielement e astic {de
slab litate) care assurd rcven rea cl5dii pe pozitia inllial;, ia' disiparca de energle la
nivelul bazei esle realizaledeun sstemcu frccare aganumitacuv6cu nisipfarafund.

Un alt brevel de inven\e, cae ulerin s g6segle prnclpia

in alte realzzr din
dornen ulizolir bazei, este 9 celdin ig.726,1431. Pdn dispunerea unor role pe douS
dircclii la 900 inire p ac melalice,inlrecarcsedispuneunrnalera spongioseastc,se
asisud deplasarca pe orlce dirclje a consiruclie izolate sesmc Male aulspongios
elaslic asisure aH disiparea de enrs e, pdslrarea d sanlei d nlre roie 9i rven rea pe
Dozliea niliab a sistemu ui

Fig 7 26 Reazemcinematic pe role

l4ll

179

Noi

conc.plii ptivln.l Noteqh seisnici t structuflq

Datorila dez/ola i lehnololilor sisleme cinemalice au evenir pdnlr on nou lip,

propus ln 1985 de Zayas I28l denunl reazem pendulaf cu fr4iune,Frclion Pendulum
Beadng'de dive|se lipuri, cu o supraqa de frecarc, cu doue sau cu lre , ig. 7 27.

b.

Fis.7.27 Reazeme glisante cu ir ct une

J .dersin pll b dlendubr q ,o'.c ed1err p . g so

Dud cftemurulLoma Pdela, din 1989, chd rea cunride apeldin San Frcncisco a fosl
gv avadat, asffel cd a fosl inchls, penlru rcabil lare. In 1 993 suvemul redera d n
Slate e Unile a ocE fondud pen1ru punrea in siguranl;, pdn aplcarea izoldriseismice.

Asiielcaln1994U.S.courlofAppeasdinSanFranciscoesteprmaconsrruclieacare
au fosi ulizale reazernee pendulare cu f clune (256 de reazeme) ig. 7.28.
RestauGrca inlreoi cbdiri a fosi irminatd in 1996.

180

Fig. /.28 Courl of Appeals d n San Franc sco,

prima cEd re izobG pe reazeme pendu arc cu fricliune

Pe baza aceste experiente Eanhquake Proleclion syslems, lnc. (EPs) [26] a proieclat
9 rcalizal9 alte construclii utl izand reazeme pendulare cu licliune. Dinlre cle rna
rcmarcable alizdi suntilerninalu iniemaionalal aeroporlui din San Francsco care
artrebuisa rczsle la cutremurc cu magnitudinea I ce s'ar pmduce a nlvelulfaielSan
Andrcas, tancurle de gaz lichelial din Gre.ia cu capaclatea d circa 150000 mc aflate
lnlrc zona seismicA mponanG, podul Bencia-l,]aiinez din zona San Francisco,
Califomia, care a fost conceput sa reriste a o acce eratie speclraE de 7 s, reazeflele
au un d malru de psle 5.95 rn (13 feel),lg 7.29, iar deplasarca lateraE acceptal6
f nd de cnca 1.35 m {53 nch)asisurand o peroada prcpde de vibralie de 5 s.

7.29 Podu Benica-Madinez dln zona San Francisco, Cal fomla,

9i reazeme e cu tr ct une ulilizat

t8l

tbi @ncepfi ptiwd ptot*Ea ..lsnicl

sttuctltilor

cinflal

asemSnaoae celor ul lizate in Slate e Unrte de Amedc' au fost coneDLrc

aplicale
G STEELPAT GMBH & CO. Pfincip ul de tunclhare esre prezentar
Ei
in fg. 7.30 Pentx slralud e de unecarc sunt uljlizaE maledab pl*lice cl] coencbt de recare
Sbteme

9 in

cffrania

rcdus, avand o compodare elastopldtue b mmpslune

Fig. 7 30 Reazern c nemafc cu

ZZl

Pil

sflud e de lunecare din matedal pl6lic t24

Eemenle de calculale rezemelor ciienalice de lip pendulsimplu

Reazemulcuirecarearelabazaprlncpiu detunclonareasslemulu cinemalicpropus

de Touailon. Astfel bila a fost lnocoila cLr o arliculalie din leflon sau al malrial cu
frecare rcdus5, care unecS inlr-o cavitate din otel inoxidabil, lis. 7.31 . ln relul acesb se
poale asigura o deplasa imporlanG a supGslructu iin Eporl cu inlrastructura, dar9i
aparitia unei fo(e de revenre, cafe esle cLr alat nai mici cu car raza de curbud a
cav

lai

de lunecar R este mai mare.

cdiq!!4r9

Fig.7 31 Reazem cinemaliclip

a. pozilia de echil bru b.
182

Per oada proprie de v

br4ie T

sisrern amplasal pe reazeme c nemalice Iip pendul

cu frecare este data de relalia l7.2):

=2n B

17.2)

in

esle raza rcazernu ui cu ffecare(vezllis.7.31)

acceler4ia gravitalionaEi

Rgidilatealalemlik,a unuircazerncinematc(vez fs. 7.32)esiedabde relata:

(i.3)

^,R
ln care G, esle partea din greutalea slruclurii alerema unu reazem

<F!

I,

T.32Rigdilateaunu rcazem cinemalic pendulcu freca.e

Forta de revenire F, peniru ansamblu struciur agezale pe rcazeme c nernalice este

da6 de relat

a urrndloare:

[r- !J G

(1.4)

esle coefcienlul de frecarci

183

Noi conceplti ptivird prcteclh

deplasarea laterah a reazemulu

G

s.isnic! . structwlol

greulatea lnirgii siruclu

u=zur

17.5)

ln cazul asiguradi unei lunecad perfecte se poate considera (p=0) 9 relat a (7 4)devinel

(7.6)

'R

noxidablt ariculata din teflon cofcenlulde

amodzarcmaredeobiceivalor cuprnseintre3til0%.
Penlru o suprafala de unecare dn olel

Energia disipa6 pe un cclu d un sislem pe reazeme cnemalice de lip pendul cu

D=

4.!,G,U

unde U este deplasarca maximi admba pentru rcazem,

Tig.7.3) r-1erqt disipari pe r_ .'clr perrru

de tp pendulcu frecare

18,1

17.7)

f9.7.33.

rTerLlr r"natiu

Dac, se ia in considerarc o compoturc bi nia.a de tp igd-tniar tg. 734, fo4a de

lunecarc poate

consideraia ca n nd

a-! G
rig ditalea

(7.8)

lo a reazemu uiin condil le uneideplasir maxime adir sibit U se poale

Ir

Fg 7.34

Modelul dg

dl

.g)e

niar penlru reazemul cinemat c pendulcu trc.are

ln aceste conditipulern defn 0 perioada propre de vibralie echivatenla T. carc este

iuncte de greotalea inlregi struclu.iG 9 rig dilatea echivaienle a iuturor reazemetor:

t=
k.

211

|(.s

=Iho

(7 r0)

\1.11)

185

lloj @n@Ni ptivind prote.tia

7.22 Elemente de calcul ale lezemelor cinemalice de lip

seiflb; a sttu tur or

pend ul du blu

lip pendul dublu, la car aniculalia mobi 6 esle situala

modul de dep asarc este Fezenial in lig. 7 35.

n cazul reazeme or cinemaiice de

lnlre doud cav

Fs

151i,

7.35 Princpiulde tunctonare a reazemulu cinematic pendulcu tecare dublu

ln acest caz ioi(a de reven rc F, esle

dal

de reLalia:

.G

E=
9 h,

, sunl considerale mici ln rapo( cu rrza R, lalia (712)

1-G
t86

11.12)

(7.13)

Cercetarile expedrnenrale efecroate a Slate University of NewYork din Bufao,I15l pe

un rcazem cinemaUc pendul dublu cu necare sLrnl prczenlate ]n ig 7.36

!
00

2,

125

Torr
Fis.7.36 Rezulaie

D sp

a.emenr

tnml

]ncercaiiexpr meniale pe un rcazem cinematc

pndu dub u cu frecare [15]

7,3 EOLAREA SEISIIIICA CU REAZEIIIE OIN ELASTOMERI

7.3.1Cancte sticile elastone lor

Mecanismul de deformare al elaslorner lor esle rundamental diferit de cel al maleria elor
clasice uliizale in conslructi. Maleralele elasiomere Dot lircDreznlale cafind a cdtu le
dn macrcmolecule lunsi cale in uma procesulu d vulcanzare romeara 0 relea
spatali, asupG czria solic ed e mecan ce conduc a l6ns14i ale sesmenlelor relele
producandu-se concentrari, ca reprezhti lnslonndr lizce La nlvelul lanlurilor
m olculare. Explicarea acstui meca n sm a m n dus a apa r tia in cerceiarea fzid a ma
multor leod p vhd compoftarca elaslomer lor F, 131.
187

Noi

M6

pdvind Vote4ia sejsnicd a sttuctu

ol

astomedi pentru deiorm4i de p6n; a 400% prczin1, panicularit4ile mecanlce

cunoscule la lichidele incomprcsib e la care coelicentu lui Posson este v=0.5, iar
egatura dinlre moduli de elasliclale esle
E

17 14)

G=E/3

esle mod0 ulde elaslicilate longitudinal

modu ul de elaslicilate lransversal.

Penlru defomati ma

ma

mic$orare a coelc enl'r

de 400% apare o reducere a volumulu, ceea ce conduce la o

ui uiPoisson

sub 0.5.

ulilzat curent a aparalele de reazem

penlru dimlnuara vibr4ii or se cons ded de cca. 30 daN/cm,, cu mod fcd importante
a lemperalur sub -200C Fol
Modu ulde elasticitate longtudinala elrstomer or

in ca?u elaslomer ordelio neooren se consider; d Denlru incErcdd de scudadumta h

un efoi( mic de rElim 50 daN/cm,, modulul de elasl citate variaza imrc 30 - 60 daN/cm,,
uandu-se de obicei valoarea medie de 45 daNicmz 1461 La indrcei de luns, durati
valoarca modului de elaslicitate lrebue rdusa cu 30 35% fal; de cel delern n8t
Dentu incerdr d scur6 dura6.

Elastome i sunl materale cae nu rspec$ legea lu Hooke la nlci un fel de solicitare,
lg 7.37,1181,ma mull cubaio4. derorm4ie la @mpresiune este putrn c influenlala
de factoru de rorm: al epruvet, adica a mporlului dintre inetmea epruvelei 9i a a

-i9.7.?7 Cubd P
IS8

penru easroreri d d lene lipu' de solrita'

Penlru elaslornr se conslaE ce a solclarea de comprcsi'rne prez nla un histerzis

deslul d pronunlal, fs.738, 1301, ce poa(d denunr rea d eieclul Mullins. D
asemeneasaconslatalcaautrgidratea cattihsterezisulune epruvete depinde d
lernperatud precumSide vleza de defonnare.

Fig.7 38 Crba P.^ la conrpresiune 9l hisleez sul la lncarcare

- descArcarc

Pentru slab lizarea curbei P - A sunt necesare, in genera, un

numir de lrei clclur de

incarcarenescarcare, cu dlferente mponante intre pdmu qi cel dea doilea cic1u.
Aceasta sch mbar se datoreaz: ramena driiinlerne a moecule
niuaE oroducandu-se duo; mal multe orc.

or

revenirea la stara

Imp

ceea ce delerm nb modfcad ab dgidiElji

consecinta acestuifapt frind reducerea rczislenleila inl ndre !ia alungLila rupere.
Reaclja ch mica de vu canizarc continuAin

Dad suprafata epruvelei din astomer est lubrefali, relata fo(a-deiorm4e

lin

esle

ad pnlru derormat mici[42].

Amorlizarea descre$le cu creslerca defonnaleiepruvelei, ar electu esle in general

neg jabl De asemenea amonzarca descre$e cand moduul de elasliclate cre$e,
aceast ucru datorandu-se cregled canlit4il pol merulu de baz;. Cre$erea moduulu de
elasliclale se daioreaz; materialeor de adaos, cae insi nu modllicd amodzarca
matef alu uirczultat, darsch mbd duflatea aceslu a
Refe tor la rezislenta a forfecare a elastomerilor, aceasla esle pulemic influenlata de
vleza de aplcare a incarcar pentru incarcariaplcate slalic 2istenla la lorfecare ede
cuprinsainft 80 ri100 daN/cm,
De rcrnarcal esle !ifaplulc, vulcanizarea reprezime ebmentul pr ncipal carc poale
srt lorlizco-neca1.e
dF|1Tina modlici r..nndrF ir (oe.r' rl' aE

189

Noj c@@plii

Nvjn.l qoteclia seisnici . sttuctuilq

7.3.1.a Du tate. elastonedlor

Slabiirea durilali elastomerior consla in delerminarea deformaliej elaslice reversibile

produsa pe o epruve6 de foma speclah sub o inc,rcare dala
Durlatease m;soare in srade IRHD sau srade SNoRE. Desiulor mesurabiE, aceasla
nu esle ulilzau in apicaliile mecanic decal cu tllu infonnaliv O cregiere a dullet
amestculu unei pies din astomer cu 15 g6de Shore corespunde unei dubEr a
dg diE\ i slalice a acesleia.

7.3.1.b Elarlicitale ri moduli do elaslicit te

Relalia (7.14)esle vaab , numaiin anumle limite giare un caracler genera. Pentru a
anallza ma ln profunzime acesl aspect, in fS. 7.39 se pez nl6 curba caracleislica
a unel eptuvele din e astomer la solcitarea de iorrecarc, ln carc S0 esle a a epruvetei

11

Fg

7.39 Curba caractrlslicb

ry

Coniorm legii ui Hooke se

I=G
G

190

este modulul de elasdcilate I'anrve6a.

(7 15)

(7.r6)

deiormalis speci[ci unghiu afSi

I=

AX

\1.11)

Din fig.7.39 rezuta ca forma curbei caracterstice esle aceea a

pana la o deformale unghlulara maxmA, y=0.7, corespunzalore
solicileiide incovoere, lucru de care ar treb0i s, se lina seama la
reazemelor din e astomer
cilale la forfecar G 9 ini ndere
$ durlaleaelaslomerutui tabelulT.l

e ast

compres une E var azA ln iun4ie de

Tabelu 7.1
Durllate
SHORE

30
35
40

tdaN/cm'?l

ldaNk'n,l

92

3.0

3.066

ll.E

3.7

3.189

15 0

45

3.189

E/G

3.333

18.0
50

22.0

6.4

3 437

55

32.5

8.1

4.012

60

44.5

10.6

4.198

65

58.5

13.7

7A

7J.5
94.0

t7.l

4.210
4.248
4.243

15

22.2

A9a cum se poate obserya dn labulde maisus, rapodu E/ G esle de aproxlmaliv 3

penlru elastomericu duritale redusd, in tmp ce penlru ceicu durlate irare acesi rapon

poale crette pesle 4. Diferenla d nlre E S G in rapon cu duritalea este prezenlatZ mal
suseslvinlis. / 40.

191

Nol

F9.7.40 Va alia modullor de

@hc.plli ptivih.l Notecth seisnice

e ast citale

stuctutitu

longlludinalE gitransvercalG

in mporl cu duritatea elastomeri or

7.3.1.c Model rolosice

Elastomerii sunt maleriae care au proprielati canclerislce corp0r or vascoeaslce. Penlru a e rcprezenta au fosl propuse rnalmulle nodele, fig. 7.41.

ul Kelvnvoigl, compus dnlrun reson 9i un amorlizor,

montale in parale, fg.7.41.a unde k reprezinE rig ditalea reso(ulu ar c esle
lvlode

ul clasic esle

mod

cofoienlul de afiorl zare.

elastomerului, compus dnlr-un resorl giun amonzor rnonlate in
sere, este modelu Maxwell, flg.7.41.b. Acesta ln$, ca qi precedentu, nu reflecla
corecl compodarca elaslomeru ui.
Un

al mode linar a

Cele doud modele prezenlate mai sus pot generalzale, asociind in serie mai mulie
modele Kelvin sau ln para el mai mult modele Ma-xwell, formand asfel modelul lu
Bijllers, fg. 7.41.c. Se poale gneraliza chiar a un numer nfnl de ram0r anume
rnodelele lu Kelvin sau lvaxwel generalizate, ig. 741.d. Chiar 9 acesle rp@enn
sunl irnpedect deoarece nrodelele complexe ulilizale au lotugio cornponare inara
Elasloneriliind materale ne niare, au fosl introduse alte modle penl r a rcprezenla
maibine comporlamenlul reologlc al aceslora De exemplu, plasarea unuieemenl cu
rrecare uscald p cain modelu luiK6pes i9.741.e sau in niodelu lu Bingham, frg.

7.41f.
192

I
a

Kelv n-Vorgt

I
d. Ke vh

Marrll genera tale

Fg

4l

lvlodele reo 09 ce penlru e astomer

193

tloi @neptii priwd prot qia seisnice

stuctutitd

Ca rnode mecanic penlru compoicrea vasco-elasfta a cuci0culu naiural

elastomeri, poaie f cons deral 9 celd n fis.7 42.
Aplcand o a4iune s nusoidal; de tpul:

(718)

esle amplrudinea m

tclrlii

pulsalia mbcdrii.

Fg 7.42

Model mecanicpentru compodareavasco-elasrca

se ob!ne un Espuns alacestu

x(t)=

-:L

["

Qi+

k,

sinQl

k,.(1+e'

k, q rI

qr')

k,

c
194

9ik,

sunl dg ditelib d n mode ul prczental in

(7.1s)

(1

t;.+)
kr

cosQ

F 2a)

ig

7.42i

coeicienlulde amofuzare vascoase t18l

Pdmul lemen din expresia 7.19 rprzinl5 componente e raspunsulu eLastc ca

depasarc x(t), care esle in fazi cu fo(a 9i arc amplitudinea ndependenl, de frecvenla
actuni. Trmenulaldoilea esle de asemenea ln faza cu ioiF, daf amplludinea dep nde
de frecvenld !i reprcz nla componenta elaslici a rispunsulu vasco elaslici termenu al
lrcilea avand ampl lud nea funclie de frecvnla este defazat cu

/2

r4i

de f044.

crc$ed ale frecvente, nodul0ldinamic al unu amestc de elastomed are o

creltere nit ald rapida dupa care se slabilizazi r:manand aproape conslant indifercr'l
de frecventa. Palierulorzonlal(c0nslanl)aparcln domeniulde frecvenli cuprins inlre 2
9 20 Hz funclte de pol merul ulilzat.
Pen1ru

Cregteri ale amp ilud nil dfomat ei delemind $i o scadere a modu ulu de e asliclale in
rcgim d narnic, ig. 7.43. Tolodald se conslala o scedere sernnificalivb a nroduulu de
e asticilale cu detterea lemperaturi, iar la lemperalud aprcape de 00 C rgjdilata
e aslomer lor creste, ceea ce mpune, in cazu uliizerli astomed or la zolarcase sm c6,
pastrarea une lemperatur conslante a mediulu jn care sunl amplas4r.

z-

05

1.0

1.5

2.4

25

ampltudinea %

Fg 7.43

Modificarea modu u i de ela6licilate dinamic cu lemperalura

9 anp iludinea milcidl

7.3.2 Comportarca reazemelor din elastomeri
Aparatle de
su nt

eaem

din elastomei 19

tst

s1

lr]p edc:le, cea ce cond uce a crellen

nge tunc1a nurna dacn defornalile lransvema e

su

bslartale ale

rlgid

it4!i.

tamve|sale nu este
posiblS decal ln limila unor lncarcari mic, ca reazerne a elemenlee dln beton
prcfab cal cu rolde evla a concenMdordelensiun, pentru asigLrrarea mt rilor, darin
Folosirea elastomerlor ca rcazeme fErE lmpiedecarea deformaUilor

specal penlru cazuL acltunilorstatce

195

tloi @@ptji ptivjnd Note4h seisni.i . stuctuntor

lmpiedecarea defomal ilor lransveGa e esle posbile fie prin lncapsularea pernei dn
e astomerilntr-un ne cu rol de freta, ie p n intmd ocerea lntre slratud e d e elasiorner a
unor pldcid n olel

Ne@silalea izirli frelelor rnlalice ste cauza6 de compoturca elaslomrilor la

solicilarea de compresune. n mod norma un stfai de e astomed nu are capaclale
ponanta a compresune. E astomedi avand c.efcienlul lui Posson egal cu 0.5 se
uonpode (a un liclid. ad'a
FslrAaTa voLrrlconcm.l ceea ce r15e.n'5 c5 il
pe
cazulune so c lari
o d rect e se um{A pe celelalte dircclii

i!

ncercrca la comprslune a u n u slmt d in elaslomer nefelat 9i lrelal esle prczenlali in fig.

7.44. CaDactatea Do(ante ezullalS in cazul elaslomerului nfrelBl esle dalorata frecari
dinlre elastomer !i plalanele ma$ nii de incercat. Prin fetale, caG lnseamn, lmp decarea

defoma!

ffeilere smnficliv, a capacitalt podanle. Freaiarea

se poate obtine pdn l pirea srralului din elastonre de tole din tabla metalce, cea ce se
face in mod curenl in t mDu Drocesu uide vucan zare a rcazeme ordin elaslomeri.
0r lrensversale, se obljne o

\'.-!oluroda@

Fis 7 44 Comporlarea la compres

Anaizand cuba din

lig 744 se

ne a

un

slral d n elaslorner nefrelat

$ i

iietat

poate coNlata ce pdn impiedecarca deforrnaliilot

transversale se obline pe langa o crestere a capacitet iporlanle, iarde la un anumit nive
rezufte o componare Iniare. [,la mull, se poale vorb de o rigidilate marc la conpresione
carc sle impoinl5 in cazulizoEd selsmlce pentruce eimini elecle e din balansarc

196

la o pres
Procesulde vu canlzare a azernelor d n elastomed se realizeaz'
'rne
dt;pioximativ 200 de barigl o tempe6lure de aprcxirnaiiv 1600 c

inalt'

penlru izolarea bazei sunl

Elastomefi cei mal utilizati la realizarea azemelor
contin prccente mponanre din cauciuc narumr'
'au
cl0r0pren etc'
dar seirlilizeazU qilastomei desinlza deiip neopren,

ili;;i;;;;';";il,

armale (retate) cu pEci din

Au mal lost efectuale unele cercebripe aparale de reazem
pollest' amati cu iibre de sticli sau cu irete metalice exleioare, I33l
din elastoneri conslaGm
Analzand ra iznd e dln domen ulizo|;liseism ce p azeme
mai utl izal liind azenruL
o dive6iiale toaic mare de lipuri de asfel de dispozlive, ce
din elastomerl cu fiete din tole melallce, fig. 7 45.

Fq

7.45 Reazern dnelasromercu lrle dm lo e

ln rnod uzual se realizeazi

netalce

in diierb $d apate de reazem capabib sa

Preia lensrun

panalal50daN/cm'?

suo ncardi ve-,cale deor-la{ih l?osvF_sale dlF u Lrslrar

na' ger.ra, d l, tuo rlala de co{aL l"siu1 de lrfeudF
az'ldD3'telor dP edler lensunE
.apac,'a.a por""la
meiali carc aderd la slratudle de elastomer
prh actiu" perpeldic' l' Pe
eDslce ti a volunu'Lr
m oorcza oebn
'olsl."r
7!6
de reazr ddo asld esro "dicara in r'e

"-i',pd,ar
'*ii;;;;il'"';[
vorumuimmprl.at oe etastomer regasindu-se ln boltlle

Latera e ce se forrnaza

plac' de ela$orner cu
Sbrea de tensiun penlru o ia9ie gaE cu unitalea dnlro
l"iii."a n' suouse u",rl eiort oe compiesiune este dal' de ecuaUa diferenllal'i

6'zo n'zo - 8ah

=Eo hr

^o=;7+f

\121)

tensiunile nomaLe 9
solulia ecualiej (7.21) conduce la reprezenEile d n flg 746penlru
tansentlale ls0l.
197

Noi

M@pti lMNI Note4h seisnici . stucdttilor

+'

IP

t,
F9.7.46 Detormarca unuisllal din elaslorner so ic lat la cornprcs une
9i slarea de tensiuni afercnu

Tns unie langenlale pe suprafala de conlact cresc Inrar

...'=r,,

! ""

(7 22)

esle tens unea med e de calculj

kr

o conslantd c deDinde de conditile de rezemare

Elinrea stBlulu de e astomerj

h

grcsimea slralulu de e astomer.

Tensiunile nonnae au varia!e parabolici ln ungul l4i , tnsiunile nu e de la cipatele

f6qie se rca Eaza numa in cazul cand dephsadle stralulu de elastomer nu sunl
impied cate. Existenla un frecd lnlre suFafelele de contact necesla luarea in
consderati a unei tens uni suplimnlare a cafei vaoare este in gnem ioane micA,
aslibl inc6t poate f neslilal; 1501.

198

Ca urmare a impied cir

l1l

EO

It

23)

esle nroduluLde elaslicilate alelastomeru uil

constant ce depinde de mndilile d reremare 9i

sectlune petale k, = 0,140 l50l
Unele cercel6ri ln domenul lastome lor prcpun aplicarca une rlalii tensune
delomalte spec lca [n aE pentru apamie e de rcazm. in general poale l considerala o
numaipan; b mrximum 20%
asemenea relatle numa cu aproxima\ e destuLde mare

Confom pscr plilor Cloulh Gumniwarcnfabrik 1121se poale adopta, pentru descderea
conpodd.i la deiomare a lagarclor din elasiomeri anna\r, rclalia:

\7.24)

"(re nodLlu de

a$r le

lnlte

de IdL

oalde'o'Ta

7.41.

O luclarc ma vech a lu Andii 9i Leonhardl l2l, indci penlru relata

deiomalie specilica o i0nclie dependenb de podul dinl lalimea
de elastomer 9l un faclor k ce dep nde de dudtatea shore

9i

1nsiune

!rcslmea stratulu

l7

a.Eo (1+K 0,25.n6)

25)

1126)
se considere coeiicientu

199

llol tuc.ptji ptivind

pbt*th

seiffiice

stlucluitd

Duitalea Shore A

daN/cm

40
Fg

7.47 Leg;luG dintre lactorul

modu ul de e astic lale a elaslomerlor t12l

ti

Majoflata cercebloi or propun penlru dimensonarea aparaleor de rea?em la actluni

ve cale o rclalie iniar, de fo'mal

(7 27)

ce dep ndedegeometra aparaluluide reazem

G6bell22l

rc alie

linlari pentru aparatele de reazem

d n e aslomeri annat ,

11.28)

G
k

200

eslemodulu de

astcitale transveE al dete

rm

inat pe baza duritalii Shorel

factor de propoijonalilate defnit ca o funct e de faclorul de form, 5 rzultat

din rapodu ariilor (7.29)i

ae

Ac

(7 29)

este ada sopEtu1e incircatei

ara

Lr

prsfelei lalerale neinc;rcare.

De

bazacer(elarilo.e.pei, ""ral"(
prezeniala in gralcu dln lig. 7.48

def_i relalad"rre I

tl

./
KJ

Fig.7.48 Rerat a d nrrc k ti k' P2l

hrcrarea sa de d@toral, Schorn [50] prez]nle o sinbza de cnc tuncli peniru

expdnarea re 4ie o- r corcspunzdloare reazemelordin laslomed ama!.

Astel
G)

re alia

liniar; (a) este:

(7 J0)

201

Uoi

c@c.

ptMn.l patecti. seisnicA t stuctutild

curba (b)este dala de expres a:

on=c2 ca

{0)

cdF.oafi. an'u .a'F

'I

.11

(7Jr)

dop -dp degeoTerda dpa

au Lide

d/er.

conslanti funcrie de foma aoatulu de reazem.

curba(c)esre ndicard

cazul defomalrior mad ale apaGle or de reazem I45l

(132)

(c)

unde:ca 9iv sunt conslanle c dep nd de forma aparatuluide rcazem.

Curba (d) a fosl slabi

[a

pe ca e expeimenla

6in care

5c,,Eol1-

-') )

(7J3)

esle o constanlS tun4ie de dur lalea Shore 9i de foma aparalulu de rerem.

Functa (e) a iost propus, de Topalof [51]penlru aparate de rcazem de fonnd pdlrala
rL d Tenc LnF.lrrtr ra !rSros rea slra u1or de ela5lonel h

(734)

(e)

l;l'

(731

in lig. 7.49 esle reprezenlala comparaliv aula celor cinci funqi penlru un reazem de
ionnd pamta cu ktura a = 5 cm 9i gms mea slratului de elastomer h = 0,8 crn, ar
nodulu de e aslic lale E! = 20 daN/crnr. Din analiza rezutate or experimenlale rezullS
c; ecualiile (c d, e)sunlcele maiapropiate de compodarea reaE.
m2

3
a2a
t%l
Fis. 7.49 Curbee 6-. pentru cele cnci iunclii {a b,c,d,e)aplcate
unui reazen de lormA patalA cu btura a = 5 cm grosimea slratu ui de
elaslomerh = 0,8cn gl modu ul de elastic iale E0 = 20 daN/cm,l50l

l,larea ma]odtale a normelorde calcul dn diterile tari, penlru reazemele din laslomed
amali cu lole melalice ut lizeaz expresia de iip (b).

in cazu actuni orizontaie aplicate unuiapaal de azem dn elastomer iau nagiere

deplaser unghiLr are ), fg. 7.50

Fig. /.50 Deformarea unui strat d n elaslmner armat cu lole metalice

La suprafelele de contacl dlntrc stratudle de e astorner ti tolee melallce apar lensiuni

tansenliale car se supGpun psle lensiun e tangentiae rezu lale din incircar vedcale

203

tloi conceplii pnvind proEcth s.isnici I sttuctuilol

Preluarea l0necedlordintre astomer gi suprafala de conlacl, care defnsc capaclatea

podanG a reazemulu la indrcili ofizonlale, poale rcallzal; prin lpne, asisudndu-se
aderenla e astomeru ui la tola melalicS, sau prin alle procedee, cum ar f introducerea
inlr'o casela m elal ci frela rea exte r oad etc.

Pen1ru calcu ullensiun

ilangenliale max me

rru

la ca@ lrebuie asiguralS aderenla re

(7 16)

este lens unealanqenlald din lncrrcarea

lenriunea d n inc;rcarea orizonral;,

vedical;i
care s-a negljar efectu frcirii.

la care sub acliunea incarcar lor verlicale

d elaslomer, tens unea langenliala se

\7 37)

Mde (h)es1e indltmea nt aE

din

a strarulu

lndrc;ri

deelastonrer[18]

orizontale determ nandu-se cu relat a:

(7 r8)

unde H sle

fo(a odzonlale iarAara reazemoluidin

astomer

7.3.2.a Rigiditatea vedicali a ledzemelordin elastome

Pentru un reazern acatul dinlr-un stral de e astomer de lnallirie h, dispus inlre douz
avand forma pilra6cu alula a, faclorulde forma S esle

toemelalce

n4

alr

Penlru un reazern dreptunghiLr ar cLr

2(a h+b

le a sl

ln cazo unuj reazem c rcu ar de rcza r, factoru de

S=
Re alia ulilizaE cel

(i40)

h) 2 h (a+b)
foma are exprcsia:

2 r't h 2h

17

ma des penlru cacu ul modulu ui de

41l'

citale la compresiune al
reazemelor d n e astomerl este cea dedusa de Genl s Lindleyln 1959 [19]:

E. =Eo (1+2

e ast

S')

17.42]'

Inlocuind ln relalia (7.42)modululde e ast citale ale astomeru uic0 modu ulde forfecar
G, dal de rcl4ia (714)rezuE

E.=3 G (1+2

s'?)

(7.43)

Plecand de la acesle considrente, dgidihtea la compresiune K.

aslomefcu gfosirnea n giaraA este datA de relal a

a unu strct

de

ll.441

9i

K, =Eo

r-=3
'h

(l+2 s'

A.rt*z s'r

Rigditaiea a comprcsiune Kc" a unu reazem din

e astomer esle

dali

(7.45)

(7.46)

adomer

de relatra

K.^

=!

lt 4t)

205

Noi @nceplii

Nind

p@teclh seini.d a sttuctt'ttlor

7.3.2.b Rigidilatea la torlecarc a ruazemelordin elastomei

Rigid latea la

foftcare

Kr a unui sllat de elaslomer de inallirne h eslei

K'=G:
a unu rcazem alcatuil din n straturide elaslomer,

(/48)

K|",

esie

dal; de

K'"=\
Raporlul d nlre r gid latea

(7.4s)

cea laforlerarepenrru un

(7.50)

rar penlru un reazm crrcular

rapoiu esie:

fi=: I,r4l
\. 2h')

(7.51)

Acest rapon ede impodanl la prcectarea reazeme or din aslomeri Rig dibtea a
compresiune Irebuie sa ie mul mai mare deca rigidllatea la lofecare pentru a reduce
lnomenulde baansare a strucloripe azeme ln mod curent esle ndicatca mportul
d nlrc dg dihlea a conrpres une Siforfecarc se le 1/300
7.3.3 Tipud de eazeme din slastomsd

La realizarea reazemelor d n elastomi se utilzeazi in genelalcauciuculnatural,

iar iuncle de compozlie coeficientolde anrod zare vEscoasb variaza intre 5%
30rk 111,24,411. Anonizarca este cu aial mai are cu cet parlculee de gralil

careinlrdln comDonentacauciuculuisuntmaifine
Diamelru comercia al reazemlor variaza inire 20 9 120 cm, in funclie de
capactatea porlaniE ve(calb, ar grcsima slfatu lor de e aslorne esle cuprinsA
lntre 5 9 22 mm, cu grosim a e lole o. melalice de 2.5-12.0 nm.
Aderenta dinlre stralurile de elaslomer 9ilolele meta ce se realizeaza prn lpire
vu can zare la circa 1600C alo presiune de 200 bari.
206

Pe langa reazemul din lastomeri clasic, format din slrclur alernanle dn

easlomerSitole melaice, au lost rcaizale qia ie l pui d reazeme, cun arl cel
cu luneca lig. 7.51.Acesiazemaiostbrcvtalln1977inFranta9 1978inUSA
[16, l7l 9 consta in iniroducerea unei supfele de lunecare intre reazern 9i
suprashrclur; rca zate ditr-o

lol

d n olel inoxidabil Sl o

:'.t.
<

supafald de tflon.

supraslruclum

iola rnela ca

dep asarea suprasltuclur

pnn runecarea pe reazem

Fg

5lRazemdn elanornericu lunecre

Penlru degerca capacilelii de disipare a energie in Noua Zeelandn s a real2at $i

ut lizal pe scad largb Lrn reazem la carc s-a lnlrcdus in nledor un miez din purnb, ig.
7 52, [18,20], Rolui mierul din plumb esle d a cregle capacitalea de disipare a energie
penlru sistenele zolale se smic.

201

tloi conca

Fig.

ptiind pot*lk sei.nicl a sttuctttilor

52 Reazem din eiastomericu rn ezde p umb

n LJSA izolarea seismica a fost promovaG ln spec al de Kel y 1231, carc a desldgural o
aclivlale intens: de cercelarc matedalizata cu o serle de realize de preslig u ln ig.
753 se prezinb oakland Cily Hall, una dn ultmle constructl izo ale seismic pe
reazeme din elaslomeri Sslemula fosl adoplat 1n scopulreab lteriislrucluri, idrucat s'
a constatd ce izolarea sesmce esb muft mai pncl c; 9i economicd, la care se adauga
9 o cr9lerc mponanle; siguranle ln exp oata.e.
Noua Zeelandd este una dn terib cu cel ma multe realizari in domenul izolAi
sesrnce a bazei, car au fost sinteizare in taberur 2.2 Astfe wlLLlAM CLAYToN
BUILDING lncepoti in 1978 gitermina$ in 1981 a fosi prma cedire dh lum la care s
au lolosit ca sisleme de zolare eazeme din cauc uc cu m ez de plumb. Cldd rea esle
rea zala d n cadre de belon armat cu 4 nveluri, avand dimensiunile ln plan de
97rn!40m (13 travee pe lungirne 9i5 pe l51ime). S-au folosit 80 de rcaenre, por lionale
sub fecarc {alp dn slructura,liecare reazem pubnd preLua o incercare vencald
cuprnsaintre 1-2MN9 ocapacitalededplasarepeorzontaEde1200mn. Sstemul
de zolare ulilzat a condus la o cregerc a perioadei plop|ide vbrale a slruclud de a
0.3 s pentru siruclura neizolaG la 0.8 s pentru cea izolata gila 2sin darea de curger a
miezulu de plumb. Valoara maxime a dephsarl re alive de nivelestede cca. 10 mm,
liind unifonni pe inallmea slructurii Penlru strucium neizohte, deplasarca |elafve de
nivel a

208

crdcui

pe

initime, alungand h

52 mm.

Cladirea a iost @nslruild in

9i a fost cea ma inata c id

l9l4
de

a stateor
Unte ale Amerlcii du liSlimea
de pesl 97m (324 ieet) Fa@
pane din patmon ul nalonal
pe coasia de wst

SlructuE cEdir este melalica,

cu pere! dn crdmida 9i beton
armal a ni!lu lilEslructu .

Oadirea
suiedt avaii la
cuircmuul Loma Prela, 1989,
cand $a decs reabilitarca prii
Sistemu de izolare

se sm

ci

esle @nceput Pe 111 reazeme

din elasloner amal

c!

tole

mela ce 9i incd 36 la 6rc sa

nlmdus noceu dii pumb penlru

Fis 7 53 oak

Iabe 7.2-

and Cily Halldin

PrinciDale e rea

izd

calilomE zola6 r."ismic ln 1995123l

in ddnenlul mnslrucllilor izolate sismic in Noua Zeelandn

CLAD REA

SISTEMUL DE ZOLARE

DATA

Wlliam Cla),lon Building,

Reazeme din cauciuc natum cu miez

1981

Slalp fl exib
Sralpifler(ib

li si

1983

amoiizori

lisirmodzorid

n Pb

1990

Stat on

Reazerne d n caucuc

nalu cu miez

l99l

dare cu azeme din e astomer

t92l

dare cu reazeme din e astoner

t88J/99

Prntre realzedle cerceletorlor de la Physlcs and Eng neerng Laboralory

Zee and,, sub conducerea profesorulu sknner, se mainumdri 9io serie de podorl16l
cu sisleme de izo are seisrn

c;
m9

Noi

conhptl pt4hd prot clle seinicd

stru.&nbr

Primul pod zolal seismic ln Noua Zeeianda a fost Molu Bridse, consirul ln 1973.
Supmslructura esle alcaluitn dinlr,o femd metalid de 170 m sustinub de ple de pod
d n belon armat sub forme de p ac6 perte. SuprastrucluG a fosl izoHn utl z6nd lag are
de aluncare cu amortzorsub foma de console venica e d n otel
n Sdee Unte ale Amedcii Dima conslructe zoata seisnlc a fost Foolhill Communites
Law and Justce Cr'le San 8mardino, Califomia 1n 1986 Sftrclua esl tealzate din
cadr de olel cu subsol din belon. Esle o slructud cu 4 nivlud cu o supGlbli lotald de cca.
1 7000 mp suslin ut de 96 de reareme de cauc uc cu inal6 amoiizae. Pedmda propie d e
vibratie are valoarea de 2 s. Pdncipalele realizbd din USA sunl s ntelizale lh tabel0l 7.3.

Tab 7 3

P'inc Dalle rerlzed in domen ul consllt.tliilor zolate sismic 1r IJSA

CTADRE

SISTEI,IUL DE ZOLARE

Fooih ll Communit es Law

DATA

198v6

Sa[ Lake Cily and Bu ding

Reazeme din cauc uc naturalcu

t987i8

Sa[ Lake Cily

Reazeme din cauc uc naturalcu

r987i8

USC Un ve$ ry Hospita

Reazemedncaucucnaluralcu

t989
r989

Reazme d n caucluc nalural cu

1989

ReaTeme d n cauciucnaluralcu

1989

Channing House Relircment

Honr (Consilidare)

Reazeme dln cauciuc nalura cu

1991

Long Beach VA Hospita

Reazenre din cauciuc nalura cu

1991

(consolidare)
Ka ser

ftnputer Cenler

Remarcabile sunt sicercelad e lianceze desl;surale a Centre Nalionalde la Reclrerche

Sc entillque d n l\,laE lia in acest doneniu {8, 9, 1 0l ca.e au iost fna zate pt n rcaizarca

unor conslruclii zolate seismlc Dentru centralele nucieare Pdma rea izare esle cenlrala
nuclear6 de la Koberu din Arrica de Sud amp asali in zona uneifalii[71. A urmal apoi
in Franla coNlruirea uneirmi,la Lambesc, in 1977 9ia cenlral nuclare cruas. Acesl
s stem de izolare denumit GAPEC, pmle in cazulunorfode de ine(ie foarle nrarica
suprastructura sa lunece latd de rcazeme lgdtura dinirc aceslea find rcalizale pdn
inlemediu unuislraide leflon 9ia 0n0 a din olel noxidabil
210

7,4 CALCULUI STRUCTURILOR IZOI.ATE SEISMIC

Calculu structurlor Dolate seismic pe reazem din ebslomeri necesila introducerea la

nve ulsuprafeleide lunecare a 0nor lg,tur cre s5 permite acordarea unor grade de
lbeftale de lranslalie 9 respecliv rotalie. Acesle legatui vor avea dgiditatib aferenle
reazeneln d n elaslorne pe orion tale 9i respecliv pe vertjcala.

c, pe reazemele

n elaslomed se poale face ln

odce progm, dad acsla nu arc implmentat acest sislem p ntr Un eemenl de lip
,beam'cu propriel4ile speclice rea2emelor dh elaslomer. ln aceste condilii calculul se
l,bnehrea sttuclu lor izo ale

s sm

poale fac spalia sau plan incl0zand ob igatoriu ql analize de t p lime h story' la difeme
culrenrure inSisllale sau ai(ficale, sca ale la nivelul acceleralrei maxime dn

n contnuarea aceslu c?pilol esle prezentalS modalitalea de abordare a ecudiei

diterentiale de mi9care penlru cazLr
sislem cu nGLD 9i
asamblarea malriclor de amoi( zare 9i rlqidllale latera ,.

izod

7.4.1 lzolarca seismica cu

acodalea numaia gEdelorde libertale detnnslalie

Modelu de calcula une struclur izo ale seismic irnpune intrcducerea unuigrad de
libedate dinamicde tmnslat e la nivelulbaz, Rs.7.54

F9.7.54 l\,lodelde

ca

cu al

unei slructufi izolale

considerd numai gradul de llbenatelranslalre

211

Noi @nceplii

ptilind preleCth seisnbe

stuctu

Deplasareama6e delanivelu (x(0)este

xk(l)= xb(l)+

xb(l)

(7 52J

esle deplasarea a limpul t din tmnslarea de corp rgid pe reazemele din

elastomeride la niveLul baz |

xr'(t)

Veclofl

{o

dirclia gradului de libeiate

oeo asar or n {e Lrilor errucllriiooare

X=l

r scr!

, la rimpLrl r, din detormarea

sLb lorma:

xb(t)+xo

(7.53)

unde s au racut umAoalele noiat i

x= lxk(r)l
r=

esle vectoru deplasailol pe dirccliile grade or de libenab k, la limpu l,

i]
ve(iorul deplas;rl0r relalNe ale truclur

Ap icand principiul

uiDAambrl se poale scrie o ecuaiie de echilibru pen1ru slructLrr,

pani h nvelulbazeigio a doua ecuateconsiderand slrucluG ca un @p dgd impreuna
Notand:

[4=

este maincea de ine4e a

nructuri

malr cea de amonzare a slructuri

212

malria de r gid late aleraE

Ecual a dilenlid

nivelul sirucludi esle de

m(rrr.;.1t1)*c. io +K
repecdv ai

M(x + li,(t))+c

(xl

{X |

Xo

tomal
(7.54)

=o

depla#r relalve din {/53j n (754)aceasra

(b0D+K

(x-l

Yb(l))=0

(X I xb(tD=

xb(i))+K

[4

riqid p'in lrans arca

;t,ttt)*fn,. (;i,ttl* ;t"01)*

d (7.55) cu

tr.Nl lX+l

lr

(/55)

l.tqo

Ecuatra de echilbru a n v ulbaze, considerand

Err

a struclur i

xb(t)= 0

(756)

rezufte:

iq(l)l+l c (x

tr. lv (x+ r.;i.(r))= rr

l.xb(t))+ rr 'K

c.(i

(x

r.,b(lD rr K

r'xb(tD=o

(x

xb(r))

(7.57)

(7

5fJ

(7.57)in (7.56)seobline:

tr(t)- t-.c.x+(t..c.
+(- ' K.l+

.*so

(7.58)

213

Noi

coneptji prund yoteqla

s.iilict a strudtd$

Ecu4i le (7.55') 9i (7.58) conduc la sislemu de ecuati:

X+C X +K X=-M I ts(t)

'=[T
c=
[

;]
t-. c.t+

tT .K

i=t ^

ecte nrabcea de inenie a slrucludi izolale se sm ci

cr

.""

{7.5e)

tr

'l

c.

;^'1,,1

malicea de anodizare a slructuri zo ale

malricea de rig ditate lateraE a structuri

lio(t)l

'=l.iJ
-=[],,1

esle amo(izarca pe sradulde lberlate de lrans alje la nivlul rcazernelor dn

rgid tatea la translalie a azemelor din elslomerl.

7.4.2 |tolarea

seismici cu .codarca gradelor de libertate de l6nsl6lie 9i rctalie

Daloi6 faptu ui ci reazemele din e astomed au o anun la dq dilale verlicaE este indical
ln anurn le cazur studierca 9 a ef.tu ui de ba ansare a slruclurii pe rcazeme. Astfe
penlru strucluile inale efectul de baansare, pe reazeme, poate li impoiGnl ceea ce
implceoanalizaculuarcainconsderateg agduluidelberlatederctalide abaz,
211

elastomeri

ig

de elctul de balansare
nase de la nivelul k esle:

9
7.55,

xt(t)=

hk e(t)+

structur i pe reazmele din

{(t)

(7.60)

Fg 7.55Nlodelde

Vecloru dep asar or niv uribrnru(Uriene:

x=l
in

H e(l)+Xo

(7 61)

^rEsenri'cal lelenellor JullacehclicLrr Llprec.denrcuF\cepla:

H = {hr

este vectorui distanlelor de la baza la masele structurii.

Prccedand ca in cazul precedenl, lnlocuind deplasa le relatve din (7.61) in ecu4a

d fercnt aD de m gcare rezulia:

MX-c rX-l x,,lr-H

o(1,) K

rX I rbrtr- H e,r,r M {s{tl

1762r

215

ibi con

dii pNnd ptut*th

s.isnice

stucluilor

In aceleaqi cond lii ecualia (7.58) esle de forma

t"(t)- lr c x+(r'c r+cb) *b(o+rr'c

tr

K X+ (r. K.r+

Ecualrade echiib

k$ ).

H o(t)-

xbO+lr.K.H.e(t)= -mb t!(t)

fatade sradul de ibenate de rct4ie al fundatei esle:

Hr.[/ (;i*r.;t,1t1) +ln e(l)+c6 o(t)+ks e(i)=0

r.=ir"*r,.i'tk

(7 63)

(7.64)

(7.65)

ni

estemomenlulde ne4iemascalfcaruinivelk;
momnlulde ine4ie masc a irndalie.

Pe nmu lind (7 62)cu

Hrl

r. .ij(i)- H.. c. x

nlocu

nd-o

n (7

64)rczulta

Hr. c I ib(i)+ (HI C

-H-.K.x+Hr.K.t.xb (t)+(Hr

(r)). e(t)= 0

(7 66)

Se obline astfel (7.62), (7.63) si (7 66) ecu4ia

M X+C X+K

lvl=

216

tT;

:l

loor.

X-

[4.

E.xq(t)

est mairicea d ne4ie a 9rucluri

67)

"t

c.l
-t' c tr.c.t+cr
,Hr.c Hrc. I
c

^[

tr.K
H-.K

.K .l+
HT

.t

tr

Hrc

til
til

H'K.

lril'l

'liil1
X

I'r]

fi
BIBLIOGRAFIE
1

2.

5.

Aisembelg, VC., Nazin VV., Po akov, S V., Brevel m.554388, URSSS,1977

Andrii, W Leonhadt F. Neue Entoicklungen lilr Lager von Bau@Gn Guminqrnd
Gummiloplager D e bautechnik, 1962
8ud6cu M. Conl'jbuli pivnd izolarea sesmica a stlclufilor, UniveFitalea Tehncd

GhergheAsachi'din a9i, Tezd de docioEt 1983.

Bueche J.L. Napin LC, Molecular Thery ior the Teme Slengtr
Elaslomees Rubber Chen slry 0r.37,1964.
Calanlaents,J A. Serbough, Engand, Bevelu nr 932443, USA,1909.

oi

Gumm

217

lloi con@p{i ptivind prcteqia sehnici

GG,Cladireanlsesmca,Bevdli.60699l

st'uctutld

Cemenel

7.

ChaoinJ.M,BalimentsiableauxsoliciatonsextedeuresBrcvetnLT442539,Fcnla,

URSS, 1978.

1976.
8.

10.

Charoppin P. Disposli de suppon de en@ntedlne nsla aton thermique, Brewl

nr 7309339, Fnla, 1979.
Cianukvadze GS., Madaian9vili, M.A, Mikabadze,lo.G. Cdd re antselsmicd Brevel
ni 613065 URSS,1978
Ciongradi . Bud6u [tr, P.ogEm de calcul a raspunsului in linp penlru slruclur cu
nelinia dtdli ocalizate, s E sN E L, a9i, 1 980
C mgradi L Bud6u M., Ciofgradi, C , S on R., Cude de comportare ne niard a
sislemelor sup6e aqlunilor dnam@, Sesiufea gllnlicd iub ard 40 de an de

inv4rma sperorde@Nlruc1
12.

15.
16.
1T
18.

la

lagi oct

Coulh,ChemscheGumni a'enfab'ik
Davey, AB., Payie A.R, Rubber

1981

Kjn Mehlvelbiidtungen 1960.

in Engnee.ig Practce El*vier

Plbishing

Eskijian,L,Brcvetnr.3762114,!SA 1973.
Ferz, D. M., Constantfo!, M C, Behavoroilhe dolble cofcave Frction Pendu um,
Eadhquake Eng neer rc and St uctuklDynan6,2005
F nle , l\,! , Khan, R F , Shock-Ab$rbing Sofr Sbry Con@pi for Multislory Eadhquake
Slructurcs, Joumal oiiheAnercan Concrcte, [4ay 1969
Fo@lan, ., Forcutan, M., Eanhquake-Proof Buidiog Structure, BretSUA39105/M5
Frye, WA, rzolarea cu arctr de Frciuq
9@ui q vibr4 Nas C.M. Oede,

vo.

C.E , Ed lura tehn c5, 1968

Genl, AN. s Lndey, P 8., The @hpession of bondd

rubberboks Prcc. nst. Mech

Eng. 173 111,1959

24.

llire,

Iaialis

caslab, R Mohbto, G, Lln precedinenlo

nregrazone a passo per
dinamica dei ienonen d ssipalv de e struclurc Reazone presentala al

Convegno di Mess

M, Nov i968

Bwd

ir

21.

G cksbe4, RC.,

3748800, USA,1971.

22.

Cdbe EF, Gunmfedem, Bereclinong und Foufdalon Bevet nL 3748800,

SUA,

19/3.
23

Nanson, D R., Comparson oi Static and Dyfamc

24.

Neidobrechl,

25.

26.
27.

AC

//!W

w po int/pctdbien/wo jsp? A=EP2006010018&wo=2007073788&DISPLAY=S

TATUS=STATUS

29
30

218

LL

Seng,
Flemfg J.F., Dynamic Aialyss ol Easto-Plaslc
slruclrcs, Joumal ASCE 86, apr. 1960
htlp i/en w kiped a.o4/w kiEase_isolal on
htlp /tuw eadhquakepbleclion.om/@npany hlmL
l-llber P Roos, R. Brevel de nve(ie tr. WO/2007/073788, G-"rman a, 2006,
http

28.

HysleB s Cunes Joma ASCE,91

l-lwang . Shn, HJ., Le6, JS., Base soalion ol Fficlon Pendu un Sislem Using
Maqnelc Force, The 2nd ntemaliona Symposud oi nmvatve Civil&Architeclm
tug needng, Falbf, Ch M 2006.
(elly, J.M. Conlro oi Seism c Respmse oi Pip [q S,stem and other Stmlures by Base
soalon, UCBiEERC 81/01, 1981
rcys, WC. Rubber Spdngs Desgn Caaations Some Represnlalve uses
Mechanlca Eng nerng vo 5,1937

3t.
32.

kononenkoV.l, Kononenko 0,V.,&evetm 647440, URSS 19/9

Mihalache, A., Aur V., Dia@nu D , Aplica! ale lzoldii Se sm @ la Bloc0 de Lod nle
10061a9i.

33.

S*iuiea tti
34.
35.
36.
37.

38.

l9

N, Bldescu M. Jaranu N,

Reazeme anlivibUle cu irel6 exteroad,

biliar, 40 de anl de inv4an6 n I d e @nslrudl a lall oct.1981
Mitebache. J., Zmmdmann M , BreElul m 6854652, Auslr a 1 970.
Nazf, VV. Brevet nr 554386, URSS,1977
Nazn,VV. Bvelnr 577287 IRSS 1977
pe sblpi
prmul nivel gEvilalioM Nazn V.V.- Co6lrucla mei cddd
elFodali (stuc) d cupra automala in nai mulle lrcpte a fo{eor
'lexbil
dis palive de
t@re uscali Moscova EdiluTBNT MPS LIRSS 1975.
Nazn, V.V, Epedhenlalnie zdana v SevasLpoe ia gvilaljonnih sstemah
seismoizolalli s Ukl nc ailc msia suhTmlrciien confer nla se smosto k@ slroilelslvov
Uzbekskoi SSR Tatkeil, Fan 1974.
Nazf,VV. Fu n dame rt se snosloikogo zd an , &ewi n. 344094 URSS,1972
Nazn VV, Sislemu gkvilalronal de rclarc sesmice Mosova EdlluE JBNTI MPS
!RSS,l974
Negoi{a, 4., Budes@, M, Dspozlliv de prore(e sesm(i a mslrldiilor Bre@i
Mihalache,

n1

ficd ju

42.

Neqoilr, A.9i co. Sildii pfivind soluli penltu red0erea solicttdlor sismie in
onsrruclii, coirracl ir. 608/1979 Poz plan B'1V.8/1980, Lsra cNsT nr 90/1980,

43.

Neverel,V,Fundalieanlseismici Brelnr 26600, Jugosava, 1967.

Penlkovsk i G.F., Brevel nr.326338 URSS,1972.
Perc, G, Gliduql PP., A second order Solulion ior Smply Compressed Rubber
Beadngs Atide fsllulodiscienadellecomtuzon dellunivedtad Pisa rc.X 1969
Pocanschi A,ola u L Struclu aniiseismi c! deiomabllale di'ijalt, Consiruclr nr.

45.

6
47.

1980

Ranberg, R , Osgood, W.R , 0e$dplion of Slreel

Tehiical

SIE n Cude by Three Paramele6,

Nota. 902, NACA, Jury, 1943

48.

Roth, A,EDebenschetung im Bauen Das Schulhaus Neindch

49.

Jugos avlen NeuenZurcherZetungbe ageTechi

Sai9nela9V.,Bre@ltr,510578. URSS, 1976

50.

5t.
52.

Pestaozl in

Skopte,

1970.

Schom, N, Belrag 2un Vefomungs! alen elaslomer LageMelkstoffe, DokloF

ngenleus D ssialoi, 1972
Topaoii, 8., Gummlaqer fiir Biicken-Bercchnunq uM Arvefdung, Der Bauingeiieur,
n12,1964
Toua lon,J.,San Frcncis6, Ca iorfia Brevelu n 99973 USA,1870

219