Sunteți pe pagina 1din 4

Campul protetic maxilar

Def Edentatiei totale = bola cronica cu raspandire in masa


Profil concav, menton proeminent, apropierea menton de vf nas.

Campul protetic maxilar


Camp protetic = ansamblul structurilor bio orale care vin in contact cu piesa
protetica
si echilibrl protezelor
care
asigura
D.p.d.v. didactic, dar functional c.p. este alcatuita din 2 zone:
-zona de sprijin
pe care se sprijina proteza si care primeste presiunile mastcatorii prin
intermediul protezei, reprezentate de suport osos so ce l mucos
- zona periferica a cp care participa la fenomeul de succiune
, un important factor de
mentinere
Campul protetica maxilar

Zona de sprjin are in medie 25cm2. presiunilesuportate sunt de 1,6kg/cm2


Substratul osos este reprezentat de creasta edentate care rezulta prin pierder ea
dd
din alveolar
procesul
Aspectele clinice ale crestei maxilare, forma, dimensiunea, zone retentive, zone
sensibile
Forma depinde d e forma arcadei initiala, la care se adauga tiparul de resorbtie.
- Forma de U care e cea mai frecventa
si ofera conditii favorabile de protezare.
- orma de V cea mai nefavorabila, pune probleme in plasarea dd in zona de
F
cubura a arcadei
- Forma de pentagon, patrat, trapezoidala

Dimensiunea
- creasta edentata cu o morfologie individuala, in functie de etilogia si
cronologia pierderii dd, avem mai multe dimensiuni ale crestei:
- Imediat dupa extractie creste inalte si late d e 10-15mm.
- Creste medii de 6-12
- Creste reduse
sub 6mm. Creasta are o muchie sau mijlocul crestei zona de sarcaina
primara si versantii vestibulari si oral zone de sarcina secundar a
Latimea crestei la maxilar de rugile

Apectul versantului vestibular


retentiv sau neretentiv, neutru. C restele retentive au
efect direct asup ra mentinerii protezei. Atunci cand retentivitatile sunt exagerate
sau
bilaterale ele pot creea dificultati in aplicarea si dezinsertia protezei. De aceea
uneori se
versantului
Zonele
sensibile
vestibular,
alechirurgicala
crestei
sau pe muchia
depistarea
cr estei,
prin palpare,
se
umesc
pot cu
ex
fi pe
ostoze
zonele
(sub
retentive
alforma
impune
corectarea
sau realizarea
denproteze
baze
eleastice
de
alelama
sau
ciocuri osoase).

Se intervine chirugical sau se despovareaza pe model prin foliere sau


amprente de
despovarare.

Zona lat a crestei


zona de suport primar, care primeste prin inetremdiul arcadei
artificiale presiunile masticatorii.
Zona frontala a crestei zona de suport secundar,
In prelungirea crestei edentate tuberozitatea maxilara, 3 poli:
(inferior)
vestibular, distal si caudal
Tuberozitatea trebuie acoperita integral de baza protezei toatel iar
cnad
sunt resobite
nu Sunt considerate zone biostatice. Tuberozitati
au
valoarea
protetica.
fibroase.
Distal de tuberozitate se afla carligul apofizei pterigoidiene
. Intre acesta si polul
posterior al tub. se afla santul pterigo-palatin
, care trebuie inregistrat de medic si
perceput de tehnician, zone unde se face gravarea distala a, modelului
retrotuberozitar pt
realizarea inchiderii marginale distale a bazei protezei
Bolta palatina palatul dur este format de oasele:
Oasele incisive (doua)
Doua procese palatine ale oaseolr maxilare, doua lamele orizontale
ale oaselor
palatine
Distal
de creasta
reziduala frontala se afla gaura. Aceste
incisivazone trebuie menajate
de presiuni.

Pe marginea posterioara a palatului dur se afla spina nasazal posterioara


. Palatul dur
este treversat median in p lan sagital d e sutura palatina mediala
, uneori sediul unei
proeminente osoase numit torul palatin . Produc leziuni de decubit la nivelul
fibromucoasei si basculari ale protezei cu risc de fr actura. Bolta
palatina
receptioneaza
o In bolta palatina se produce fenomenul de
serie
de presiuni
ocluzale.
adeziune;
un alt
factor
de mentinere
a pro tezei.
Bolta poate fi in forma de U sau V si de adancime diferita:
adanca, care
implica
dificultati
in amprentare,
la care bascularea protezei intrerupe
inchiderea marginala
vestibulara
si distala.
Adancimea medie este cea mai favorabila protezar ii asigurand
adeziune sioptima
opunand
rezistenta
fortelor verticale si orizonatle dislocante ale
Bolta palatina se asociaza cu edentatie mai veche si resorbtie
protezei.
accentuatavechi
a crestei,
la
purtatorii
de proteze
toatale. Asigura o buna adeziune.

Substratul mucos
Mucoasa fixa acopera zona de sprijn .
De regulaeste puternic aderenta de periost si are rezilienta minima(02-03mm)
Muc rezilienta in zona frontala creasta balanta, creasta fibroasa,
creastaincisiva
flotanta uneori trebuie foliat pe model. Pot produce senzatia
Papila
de tensiune,
arsuri
sau
parestezie
=> se retuseaza baza protezei. Face parte din markerii
biometrici care
banddda in
dezona
fibromucoasa
orienteaza
montarea
frontala. care acopera sutura medio-sagitala. Se
Rafeultipurile
mediandefoliaza
[vezi
selectiv.
amprentari fct de tip de rezilienta a mucoasei]

Foveele palatine la limita dintre palatul dur si moale , pe linia mediana.


In 1/3 ant a boltii serugile
afla palatine cu rol important in fonatie. Uneori se impune
reproducerea lor pe proteza. Au rol important in montarea dd
artificiali.rezilienta
Zona rugilor
prezinta
redusa (01-02mm)
Fibromucoasa cp maxilar este de regula groasa si aderenta la periost.
In 1/3 distala
a zonele SCRODER
palatului
existta
, cu rezilienta crescuta si cu multe gland e saivar e ce
secrea o saliva vascoasa. Mucina favoriza adeziunea protezei pe camp
. Aceste zone
Shroedere se pun in evidenta prin palpare. Ele reprezinta zone unde
realizm inchiderea
marginala
distala a b azei preotezei.
Zona periferica a cp (de succiune sau inchidere marginala)
Succiunea este realizata de o buna inchider ea marginala a preotezei,
fiind unu din
factorii Se realizeaza cu ajutorul mucoasei pasiv
principali
de mentinere.
mobile,
aflata in fundul
de sac vestibular.
Modelarea atenta a lingurii individuale la nivelul marginilor si
practicare de amprente
mucodinamice
duce la obtinerea de proteze cu o buna inchidere
marginala.
Marginile protezelor totale nu se vor extinde in teritoriul muc mobile,
care tapeteaza
buzele
si obrajii si vor ocoli insertiile formatiunilor mobile din
periferie (bride si frenuri)
Zonele functionale ale cp maxilar
vezi carte !
Periferia vestibulara se impart in:.zone distala
Dinsrpe ant spre post: zona retrozigomatica (sau pungile lui
Eisenring)
au rapor
in lat
cu
m.buccinator,
fundul
de sac aici este mai lat si pe masura atrofiei
mare.
acesta zona
capataIn
o latime
mai sunt prezente tuberozitatil maxi si cu cat
verantul
v este mai
retentiv
cu
atat proteza
trebuie
sa aiba un per ete mai subtire pt a permite
paientului
sa faca
miscari
de
deschidere
a gurii.
Inspectia pungii la deschiderea gurii se pune
in evidenta fundului de sac. Punem pacientul sa faca miscare de
adnacimea
lateralitate
in patea
opusa,
deoerece.
Zona vestibulara lat delimitata de creasta zigo la brida
Brida caninda s epune in evidenta prin tractiune ant-post a obrazului
la niv omisurii.
Zona vestibulara frontala/ labiala are raport cu m. orbicualr al buzei
mentinera
protezie prin inchdere externa). Este imparitat in 2 seg de
sub (asigura
frenul buezi
sup.poate fi inalta sau joasa cand este la niv versantului
Inserita
frenului
vestibular.
avea
spect Poate
mai lat sau ingust sipune probleme in portezare cand este
inalt. Miscarea
deresp ectiva este pt fundul de sa tuguierea buzelor
modelare
in zona
iar t punearea
Zona
palatin.
distala
Ina raport
a in
cp cu
sau
zona AH
valului
este platin
dominata
in reapus,
de existena
aceasta
formatiunii
limita
evidenta
frenului
pozitia
tractiune
verticala.
mobile
este
de
2-5mm.
subaforma
valului
latime
de zona
sau sub forma de banda ingusta.

Land a valul moa;e poate avea in reapaus 3 pozitii: orizontala,


prelungind
oblica
ca oplatul
perde dur,
sau intermediara.
Cand valul palatin este orizontal, exista o zona de inchidere mar
ginala
lata care incepe cu
1-2
mm.