Prof. Univ. Dr.

Daniel Cochior

MD, PhD, Cercettor tiinific grd I

Metoda tiinific:
Instrumentul utilizat de

cercettor pentru
rezolvarea unei
probleme
Proces de prefigurare a
unor posibile soluii la o
problem
Testarea fiecrei soluii
pentru a o gsi pe cea
mai bun

Metodologia cercetrii:
Metoda cea mai

general de cunoatere
Abordarea general
asumat de cercettor n
procesul de investigaie
tiina este o u a crei cheie
este cercetarea
Anton Pann

Metoda < grec. meto = spre

odos = cale, drum

Metoda
ansamblu coerent

Procedee

Tehnici

Metoda tiinific

Identificarea problemei
Formularea unor ipoteze
Decizia asupra procedurii
(rationament deductiv)
Colectarea datelor i
analiza
Formularea concluziilor

Procesul cercetrii
tiinifice
Selectarea ariei de interes
Formularea de ipoteze
Studiul bibliografic de
specialitate
Conturarea unei metodologii
de lucru
Colectarea i analiza datelor
experimentale
Interpretarea rezultatelor

Interpretarea
datelor
rezolv
problema:
confirm/
respinge
ipotezele;
alte
probleme
5
Analiza
datelor n
funcie de
ipoteze ;
colectarea,
organizarea
datelor

1
Cercetarea
ncepe cu o
problem: o
ntrebare
fr rspuns

CERCETAREA ESTE
UN PROCES CICLIC

4
Cercetarea
d soluii
posibile la
problem prin
ipoteze

3
Cercetarea
divide
problema n
subprobleme
adecvate

2
Definirea
scopului prin
precizarea
clar a
problemei

Cum rezolvm o problem

Etape

1
nelegerea
problemei

2
ntocmirea
unui plan de lucru

Coninut

ntrebri

Ptrunderea n coninutul
problemei.

- Care este necunoscuta ?

- Care sunt datele
problemei ?
- Care sunt condiiile de
lucru?

Legtura ntre datele

problemei i
necunoscut.
Posibilitatea utilizrii
tuturor datelor aflate la
dispoziie.

- n ce msur se cunoate
o problem nrudit i
rezolvat anterior ?
- Cum s-ar putea utiliza
rezultatul acesteia ?
- Se poate ntocmi un plan
al rezolvrii sau al
soluiei problemei ?

Cum rezolvm o problem (continuare)

3
Realizarea
planului de lucru

4
Privire retrospectiv

Se realizeaz planul i se
deruleaz rezolvarea
problemei.
Se verific fiecare pas
pentru a controla
corectitudinea fiecrei
etape de rezolvare.

Se analizeaz rezultatul
obinut.

- n ce msur se poate
demonstra c fiecare
etap este corect?

- Cum s-ar putea verifica

rezultatul obinut ?
- Cum se poate verifica
argumentarea ?
- Se poate obine rezultatul
i pe alt cale ?
- S-ar putea folosi
rezultatul sau metoda la o
alt problem ?

Operaii mentale specifice

nelegerea
sensului problemei

Analiza
gsirea cii de la necunoscut la date

Sinteza
realizarea ideii asupra soluiei

Verificarea
rezultatului
i aprecierea critic

ntrebri i recomandri n
parcurgerea operaiilor
- Ce spune problema ?
- Ce trebuie aflat ?
- Care ar fi o alt formulare a problemei?
- Exist o legtur cu o problem
anterioar rezolvat sau care se poate
rezolva mai simplu ?
- Enunarea relaiei (relaiilor) dintre
necunoscut i date.
- Rezolvarea parial a problemei.

- Verificarea corectitudinii fiecrui pas, cu

pstrarea numai a ceea ce se concepe
cu maxim claritate i cu deplin
certitudine.
- Este rezultatul plauzibil? De ce ?
- Se poate face o verificare ?
- Exist o alt cale care s duc la acelai
rezultat ?
- Ce rezultate se mai pot obine pe aceast
cale ?

Inducie i deducie
Cu toate acestea:
- S lsm teoria s ne ghideze !

Teoria ghideaz cercetarea:

Care este problema de cercetat

Care sunt conceptele sau variabilele de lucru
Ce rezultate ar trebui sa se obin

Exist puine teorii (testate).

Se poate ncepe cu o problem de fiecare zi, din domeniul
propriu de activitate.
Sublinierea problemelor de fiecare zi poate conduce la o nou
teorie.
Problema de cercetat = chestiune/ntrebare cu final deschis ,nu
doar prin DA sau NU.
Limitarea clar a problemei de cercetat.
Selectarea de probleme care pot fi rezolvate experimental.

Multe probleme de cercetat ncep cu o descriere, prezentare

general (ceea ce i trebuie), dar multe nu duc mai departe
investigaiile.
Aciunea Cercetare = cercetri pentru a aciona, a se lua decizii
ntr-o manier mai mult informativ/formal.
O bun nelegere a fenomenului presupune mai mult munc.

ntr-o abordare formal:

- M ntreb dac
- Intuiesc, bnuiesc
- Cum ar fi dac, cum este s
- Ce ar mai fi de fcut aici

OBSERVAIE

EXPERIMENT

IPOTEZ

OBSERVARE, DESCRIERE a unui

fenomen sau grup de fenomene
Formularea unei IPOTEZE pentru
explicarea fenomenului
Utilizarea ipotezei pentru
PREFIGURAREA altor fenomene,
sau cantitativ a rezultatelor unor
noi Observaii
Derularea unui PROGRAM
EXPERIMENTAL (experimente
independente)
Confirmarea experimental a
ipotezelor poate conduce la o
nou TEORIE (LEGE, MODEL)

Teorie

Consistente

Observaii

Ipoteze

Ne-consistente:
Modificare ipoteze

Teste

Predicii

Ipoteza de lucru
Idee asupra solutionarii problemei

Cunostinte Anterioare

Cercetari Preliminarii

Studiu Bibliografic

Scopul proiectului de cercetare:

Exprimarea unei probleme;
Propunerea unor rspunsuri = ipoteza de lucru;
Proiectarea programului experimental

Proiectul tiinific
Experimente pentru testarea
ipotezei

Caracteristicile unor bune ipoteze de lucru:

Reprezint afirmaii asupra legturii dintre dou sau mai multe

variabile (factori, categorii)

Conin informaii asupra etapei de testare (experimentare)

Baza : experiene anterioare sau observaii.

Notarea ipotezelor se face naintea nceperii programului experimental;

Experiment euat --- se reia experimentarea sau se proiecteaz un nou
experiment naintea modificrii/reformulrii ipotezei de lucru iniiale.

Selectarea ipotezelor:
Interes ntr-un anumit domeniu ;
Fezabilitate ;
Etic .

Sursa pentru formularea de ipoteze:

Experiena personal ;
Cri de specialitate ;
Periodice .

NON-Direcionale
La sfritul primului an de studiu, va exista o diferen din punct de vedere a
pregtirii tiinifice ntre studenii care urmeaz acest curs i cei care nu au urmat
acest curs.

Direcionale

La sfritul primului an de studiu, studenii care urmeaz cursul vor fi mai

pregtii din punct de vedere tiinific fa de studenii care nu au urmat acest
curs.

Ipoteze de nul

La sfritul primului an de studiu, nu va exista o diferen din punct de vedere a

pregtirii tiinifice ..

De tip chestiuni/ntrebri de cercetat

Vor fi mai pregtii din punct de vedere tiinific studenii care urmeaz cursul
fa de studenii care nu au urmat acest curs ?? .

1. Stabilirea TEMEI (PROBLEMA) de cercetat

2. Derularea STUDIULUI BIBLIOGRAFIC
3. Formularea IPOTEZEI / IPOTEZELOR
4. Proiectarea experimentelor (PROGRAM
EXPERIMENTAL) statistic
5. Derularea experimentelor. Achiziia DATELOR
6. INTERPRETAREA rezultatelor
7. Formularea CONCLUZIILOR

Greeli frecvente

n aplicarea metodelor tiinifice

Etapa preliminar: minimizarea influenei active a altor cercettori n derularea

sau rezultatele experimentelor iniiale

Testarea ipotezei sau teoriei preferin pentru anumite rezultate sau
interpretri
Formularea greit a unei ipoteze n vederea explicrii unui fenomen, fr
derularea testelor experimentale.
De bun sim sau logic - pot influena n a nu efectua anumite teste.

Ignorarea sau eliminarea datelor care nu se ncadreaz n ipoteza formulat.

(presiuni interne sau externe pentru obinerea unui rezultat specific, ceva nu
merge). Datele care convin ipotezei nu sunt atent verificate.
Ne-estimarea corect, cantitativ a erorilor sistematice (sau a tuturor erorilor).
Descoperiri adevrate interpretate ca zgomote de fundal i invers.
Ignorarea importanei experimentrii repetate de mai multi cercettori dintr-un
grup (anularea reciproc a erorilor sistematice) i a comunicrii.

Ignorarea importanei replicrii rezultatelor i de ctre ali

cercettori (independent) = rutin
Idealismul cercettorilor . Frumuseea adevrului tiinific =
propria vocaie
Cercetarea medical companii care distorsioneaz/suprim date
pentru promovarea propriilor produse

 1. Cercetarea

fundamentala - activitatea
desfasurata, in principal, pentru a dobandi
cunostinte noi cu privire la fenomene si
procese, precum si in vederea formularii si
verificarii de ipoteze, modele conceptuale
si teorii.
2. Cercetarea aplicativa - activitatea
destinata, in principal, utilizarii
cunostintelor stiintifice pentru
perfectionarea sau realizarea de noi
produse, tehnologii si servicii.

3. Dezvoltarea tehnologica este formata din activitatile

de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica,
prin care se realizeaza aplicarea si transferul
rezultatelor cercetarii catre agentii economici, precum
si in plan social, avand ca scop introducerea si
materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si
servicii, precum si perfectionarea celor existente, si
care cuprinde:

a) cercetarea precompetitiva, ca activitate orientata spre

transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme
sau documentatii pentru noi produse, procese ori servicii,
incluzand fabricarea modelului experimental si a prototipului,
care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale;
b) cercetarea competitiva, ca activitate orientata spre
transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse,
procese si servicii care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei,
incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor, de inginerie si
proiectare tehnologica.

 4. Inovare

- activitate orientata catre generarea,

asimilarea si valorificarea rezultatelor
cercetarii-dezvoltarii in sfera economica si
sociala.
5. Inovarea de produs - introducerea in circuitul
economic a unui produs nou sau cu unele
caracteristici imbunatatite in mod semnificativ,
astfel incat sa se ofere consumatorului servicii
noi sau imbunatatite.
6. Inovarea tehnologica - introducerea in
circuitul economic a unui proces sau a unei
tehnologii ori ameliorarea semnificativa a celor
existente, inclusiv imbunatatirea metodelor de
gestiune si organizare a muncii.

7. Transfer tehnologic - ansamblul de activitati

desfasurate cu sau fara baza contractuala, pentru a
disemina informatii, a acorda consultanta, a
transmite cunostinte, a achizitiona utilaje si
echipamente specifice, in scopul introducerii in
circuitul economic a rezultatelor cercetarii,
transformate in produse comerciale si servicii.
8. Valorificare - procesul prin care rezultatele
cercetarii competitive ajung sa fie utilizate,
conform cerintelor activitatii industriale sau
comerciale, in viata sociala, economica si culturala.
9. Diseminare - transmiterea informatiilor, a
experientei si a bunelor practici, precum si
cooperarea pentru promovarea inovarii, pentru
sprijinirea celor care vor sa-si creeze intreprinderi
inovative si pentru sprijinirea proiectelor inovative.

10. Absorbtia inovarii - capacitatea mediului socioeconomic de a ingloba inovarea, in mod deosebit
in intreprinderi, de a utiliza, de a transforma si de a
largi cunostintele despre rezultatele inovarii, in
scopul de a se extinde posibilitatea aplicarii
acestor rezultate in noi produse, procese sau
servicii.
11. Plan national de cercetare-dezvoltare si inovare
- instrumentul prin care statul realizeaza politica
generala in domeniul cercetarii-dezvoltarii, al
inovarii si prin care asigura corelarea acestora.
12. Plan sectorial - instrument prin care organele
administratiei publice centrale si locale, precum si
academiile realizeaza politica de cercetare menita
sa asigure dezvoltarea domeniului coordonat si
cresterea eficientei activitatilor.

 13. Program

de cercetare-dezvoltare-inovare component al Planului national de cercetaredezvoltare si inovare, alcatuit dintr-un set de

obiective care au legatura intre ele si carora le
pot corespunde subprograme. Prin program se
urmareste implementarea unei politici intr-un
domeniu specific. Realizarea programului se
efectueaza prin intermediul proiectelor.
14. Obiectiv in program - necesitate a unui
sector sau domeniu al societatii, a carei
rezolvare implica mai multe discipline in
domeniul cercetarii-dezvoltarii. Realizarea
obiectivului se face prin intermediul
proiectelor de cercetare-dezvoltare.

 15. Proiect

de cercetare-dezvoltare modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui

program, cu un scop propriu bine stabilit, care
este prevazut sa se realizeze intr-o perioada
determinata utilizand resursele alocate si
caruia ii este atasat un set propriu de reguli,
obiective si activitati.
16. Program-nucleu de cercetare - program
propriu al institutelor nationale sau al
institutiilor publice de cercetare-dezvoltare
care fac parte din sistemul de cercetare de
interes national, care poate fi finantat direct de
catre autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare.

 17. Lucrare

de cercetare-dezvoltare componenta a proiectelor de cercetaredezvoltare care are un obiectiv concret ce

trebuie atins in cursul unui an.
18. Raport de cercetare-dezvoltare - document
tehnico-stiintific care prezinta obiectivul si
rezultatele activitatilor desfasurate in cadrul
unei lucrari de cercetare, precum si actiunile
concrete pentru valorificarea rezultatelor
obtinute.

 19. Atestare

- proces de confirmare a unui nivel

de competenta acceptabil unei unitati in
domeniul cercetarii-dezvoltarii, conform unei
proceduri specifice bazate pe criterii si
standarde.
20. Acreditare - proces prin care se recunoaste
si se garanteaza ca o unitate de cercetaredezvoltare corespunde unor criterii si
standarde de competenta in domeniu, care-i
permit sa faca parte din sistemul de cercetaredezvoltare de interes national.