Sunteți pe pagina 1din 51

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.2
Seria de actualizare:0

CENTRALA HIDROELECTRIC~ STEJARU


CARTEA TEHNIC~ A CONSTRUC|IEI
Partea 2.
CAPITOLUL
PROIECTAREA

DOCUMENTA|IA

PRIVIND

VOL. A-2-1. BARAJ ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI


MAPA A-2-1-03. BREVIARE DE CALCUL
Capitolul
A-2-1-03-011
A-2-1-03-012
A-2-1-03-013
A-2-1-03-014
A-2-1-03-015
A-2-1-03-016
A-2-1-03-017
A-2-1-03-018
A-2-1-03-019
A-2-1-03-0110
A-2-1-03-0111
A-2-1-03-02
A-2-1-03-031
A-2-1-03-032

Denumirea capitolului
Calcule de stabilitate la proiectare
Modelul de calcul
Evaluarea [nc`rc`rilor
Combina\ii de [nc`rc`ri
Calculul eforturilor
Distribu\ia eforturilor pe talpa de funda\ie
Alunecarea [n rostul de funda\ie
Alunecarea pe suprafe\e cilindrice
Alunecarea pe falii
Calcule de stabilitate prin MEF 1994
Calcule de stabilitate prin MEF 1996
Calcule de infiltra\ii inclusiv influen\a amenaj`rii asupra
regimului apelor subterane din zon`
Calculul hidraulic al evacuatorilor. Golirile de fund
Calculul hidraulic al evacuatorilor. Deversorul

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.3
Seria de actualizare:0

A-2-1-03-033
A-2-1-03-034
A-2-1-03-04

Calculul hidraulic al evacuatorilor. Disipatorul de energie


Influen\a lacului asupra apelor subterane
Armarea barajului

A-2-1-03-01-1. CALCULE DE STABILITATE LA PROIECTARE


Generalit`\i
Stabilirea profilului la barajul Izvorul Muntelui s-a realizat prin
aplicarea criteriilor clasice de dimensionare a barajelor de
greutate, prin procedee relativ simple, folosind formule din
Rezisten\a Materialelor, aplicate la calculul unei grinzi [n consol`,
de sec\iune variabil`.
For\ele din cutremur au fost tratate ca for\e statice ]i au fost
combinate cu [nc`rc`rile din greutatea proprie, presiunea
hidrostatic` ]i subpresiunea.
Criteriile de proiectare clasice impun un anumit coeficient de
siguran\` la stabilitatea la r`sturnare ]i alunecare, iar eforturile de
compresiune [n baraj trebuie s` nu dep`]easc` valorile admisibile
[n orice ipoteza de [nc`rcare. Nu sunt permise eforturi de
tensiune, dar posibilitatea de fisurare a betonului nu este
considerat` a fi foarte grav`.
Utiliznd datele de proiectare s-au efectuat ]i calcule cu
elemente finite ([n anii 1994 ]i 1996); au rezultat eforturi de
compresiune la piciorul amonte ]i la piciorul aval al barajului cu
valori maxime mai mari decat la calculul prin Rezisten\a
Materialelor.
Stabilitatea barajului a fost determinat` n faza de proiectare
pe baza metodelor clasice n care coeficientul de siguran\` este
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.4
Seria de actualizare:0

dat de raportul ntre suma for\elor verticale nmultit` cu


coeficientul de frecare statica si fortele orizontale. n formule
alternative, pe lnga for\ele de frecare intervin ]i for\ele de
coeziune.
A-2-1-03-01-2.

MODELUL DE CALCUL

Modelul de calcul este schematizat lundu-se cte dou`


pante pentru fiecare parament, rezultate din dimensionarea ]i
optimizarea profilului. Radierul s-a considerat simplificat cu o
contrapant` unic` de 1:20 fa\` de situa\ia real` [n trepte ]i cu
pinten aval, datorit` statifica\iei geotehnice slabe din zon`. {n
calcule s-a \inut seama ]i de greutatea proprie a coronamentului.
Rocile care apar [n ampriza barajului sunt:
- Gresiile de Tarc`u alc`tuiesc aproximativ 77% din
suprafa\a de funda\ie a barajului ]i se prezint` sub form` de strate
cu grosimi de 0,5-15,0m. Mineralul dominant este cuar\ul 60-70%,
al`turi de care apar : feldspatul, biolitul, muscovitul ]i mai rar
cloritul ]i apatitul. Probele de laborator au ar`tat: greutatea
volumetric` 2,57tf/m3, porozitatea 6,8%, umiditatea medie 1,9%,
rezisten\a temporar` [nainte de [nghe\ 1400Kgf/cm 2 iar dup`
[nghe\ 1200Kgf/cm2.
- Gresiile muscovitice ]i c`rbunoase ]istoase au textur` ]
istoas`, se prezint` [n strate de la c\iva cm pn` la 30cm ]i sunt
intercalate [ntre gresiile de Tarc`u [n propor\ie de 5% din acestea.
{n componen\a lor [n afar` de mineralele din gresii de Tarc`u intr`
un procent mai mare de muscovit (6-7%) ]i de frac\iuni mici de
c`rbune.
- }isturile argiloase apar sub form` de pachete de grosime
variabil` de la c\iva cm la max. 6-7m, intercalate [ntre pachetele
de gresii ]i alc`tuiesc cca. 17% din suprafa\a de fundare.
Mineralogic sunt compuse din cuar\ 30%, calcedon 10%, muscovit,
siderit, glauconit, etc. Probele de laborator au ar`tat greutatea
volumetric` 2,45tf/m3 , umiditatea normal` 2,6%, iar la satura\ia
total` 5,35%, porozitatea 14%, gradul de satura\ie [n stare
normal` 68,63%, ]i rezisten\a temporar` 500kgf/cm2.
- Conglomeratele apar cu totul neregulat cu excep\ia unui
strat de cca 2m grosime situat la partea superioar` a profilului,
sunt compuse din cuar\ ]i roci cristaline legate printr-un ciment
greso-argilos, ]i reprezint` 1% din funda\ia barajului.
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.5
Seria de actualizare:0

- Rocile tectonice, reprezint` cca 5% din suprafa\a


funda\iei, apar pe direc\ia faliilor [n grosime de 0,25-1,5m ]i sunt
constituite din sf`rm`turi de gresie de Tarc`u ]i ]isturi argiloase.
Pe baza datelor de laborator ]i observa\iilor de teren, se poate
spune c` acest material are caracteristici mecanice cu valori
inferioare celorlalte tipuri de roci din funda\ie, astfel c` poate fi
considerat ca zon` de minim` rezisten\`.
{n concluzie rezult` c` terenul de fundare al barajului poate fi
clasat ca fiind stncos cu excep\ia ]uvi\elor [nguste de argile ]
istoase din ]isturile argiloase.
Stratifica\ia ]i aspectul tectonic al rocilor din ampriza
barajului
Valea [n ampriza barajului este orientat` N 40 oE, iar stratele
ce alc`tuiesc funda\ia N 50o-25oV, astfel c` stratele taie valea
aproape perpendicular. Stratele fac unghi de 0 o-25o cu axul
barajului ]i au [nclinarea general` de 60o-80o spre aval. Rezult` c`
direc\ia ]i [nclinarea straturilor este favorabil` construc\iei [n ceea
ce prive]te rezisten\a ]i etan]eitatea.
{n ampriza barajului apare un sistem de falii [nso\ite de
brecii de max. 1,5m l`\ime dirijate NNE - SSV, care dau terenului o
structur` de casare [n culise [n acord cu rigiditatea materialului
gresos-dur.
Pe
baza
grosimii
breciei,
m`rimii
deplas`rii
compartimentelor ]i gradului deranjamentelor [n stratifica\ia
rocilor, faliile au fost clasificate [n falii principale ]i secundare.
Disloca\iile principale formeaz` un sistem de falii aproape
paralele [ntre ele [n direc\ie general` N 10o-20oE ]i c`dere 45o-85o
spre E. Pe malul stng urc` din baza versantului dinspre amonte
spre aval, iar pe malul drept coboar` dinspre amonte spre aval.
Deplas`rile compartimentelor separate de falii p`streaz` [n
general sensul deplas`rilor din amonte [n aval ]i [nregistreaz`
m`rimi de la c\iva cm [n cazul fracturilor secundare pn` la 2030cm [n cazul fracturilor principale.
Din cele ar`tate rezult` c` roca din funda\ia barajului se
prezint`:
- stncoas` dar neomogen`. Gresiile de Tarc`u cca.77%, ]
isturi argiloase cca.17%, gresii muscovitice c`rbunoase ]istoase ]i
brecii tectonice cca.6%.
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.6
Seria de actualizare:0

- dislocat` ]i compartimentat`, prin faliile ce au ap`rut ca


o consecin\` a mi]c`rilor orogenice ]i epirogenice [n Miocen ]i
Quaternar. Aceste mi]c`ri au provocat [n falii [ndoiri, fracturi ]i
zdrobiri, dnd na]tere unui material brecios de l`\ime variabil` de
la c\iva cm pn` la 1,50m dup` amplasarea fenomenului.
- fisurat` destul de accentuat ca o consecin\` a naturii
materialului (gresia este casant` ]i dur`), mi]c`rile orogenice care
au dus la o fisurare puternic` pe zonele adiacente faliilor, ac\iunii
agen\ilor exteriori ]i [n special ac\iunii apei care a determinat
puternica deschidere a fisurilor pe primii 12m de la suprafa\a
stncii.
- alterat` [n falii ]i zonele imediat adiacente faliilor, precum ]
i pe zona primilor 12m [ncepnd de la suprafa\`. Pe malul stng
stratul alterat are o grosime medie de 7-8m, iar pe malul drept 45m. {n stadiul excava\iilor din 1955 alterarea apare mai
accentuat` pe versantul stng [ntre cotele 520-485 ]i 423-415.
- permeabilitatea pentru fiecare tip de roc` ce apare [n
ampriza barajului, pe baza studiilor de laborator este mic` ]i chiar
nul` pentru unele, [ns` [n condi\iile de z`c`mnt pierderile de ap`
sunt [n general mai mari datorit` fisurilor ]i cr`p`turilor rocii.
Studiile f`cute pe teren arat` o permeabilitate mai mare pn` la
40m, mijlocie pn` la 60m, ]i slab` pn` la 70-80m.
Prin fisuri ]i [n special prin zona de la suprafa\` a stncii de
cca.12m grosime, circul` un debit redus de ap` de infiltra\ie care a
depus pn` la 12m adncime urme de argil` galben`.
{n galeriile de cercetare ]i ampriza excava\iilor n-au ap`rut
izvoare mai [nsemnate care s` indice existen\a unor cr`p`turi
importante ]i ca atare infiltra\ii puternice de ap`.
Analiza apei de picurare din cteva galerii a indicat prezen\a
H2S ]i CH4 care se explic` prin prezen\a intercala\iilor de gresii
c`rbunoase.
Rezisten\a la sarcinile din construc\ie
Pe baza [ncerc`rilor de laborator asupra gresiilor care au dat
rezisten\e la rupere [ntre 820-1400Kgf/cm2, rezisten\a pe ]isturile
argiloase a fost apreciat` pentru stratul [n situ de ordinul a
500Kgf/cm2,, s-a apreciat o valoare medie de 22Kgf/cm 2 drept
presiune admisibil`.

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.7
Seria de actualizare:0

Pe baza rezultatelor de teren ]i din laborator ]i ca urmare a


m`surilor de consolidare prev`zute s-a recomandat pentru calcul
coeficientul de frecare f=0,6.
{ncerc`rile efectuate arat` compresibilit`\i neegale [n rocile
ce alc`tuiesc terenul de fundare, dup` direc\ia de [nc`rcare ]i
natura straturilor. Astfel dup` direc\ia de [nc`rcare [n capul
straturilor, gresiile sunt mult mai compresibile ]i au deforma\ii
elastice mult mai mari dect dup` direc\ia normal` stratifica\iei, iar
]isturile argiloase dimpotriv`.
La [nc`rcarea [n capul straturilor gresia are coeficient de
tasare ]i deforma\ie elastic` mai mare dect al ]isturilor argiloase,
iar la cea normal` pe strate situa\ia se prezint` invers.
Situa\ia aceasta se datore]te faptului c` gresia este afectat`
de numeroase fisuri normale pe direc\ia stratifica\iei dup` cum s-a
ar`tat.
Consolidarea terenului de fundare
Consolidarea terenului, care prin stratifica\ia ]i natura lui
determin` o distribu\ie defavorabil` a rezisten\elor, s-a realizat
att [n ampriza barajului, ct ]i aval de baraj, prin injec\ii ]i
plomb`ri.
Injec\ii de consolidare
Roca de fundare, prin stratifica\ia ce o prezint` ]i prin
calit`\ile sale mecanice, poate duce la tas`ri mari ale terenului, ]i
ceea ce este mai important, la diferen\e de tas`ri mari fie [n
cadrul aceluia]i bloc, fie [ntre blocuri vecine. Faptul c` rocile
rezistente de gresie sunt intercalate cu strate mai slabe de ]isturi
argiloase ]i mai ales faptul c` [ntre strate [n special [n zona de
suprafa\` nu exist` o leg`tur` intim`, distribu\ia rezisten\elor [n
terenul de fundare nu se face [n mod favorabil ]i duce la
concentr`ri de eforturi. Fisurarea general` a rocilor conduce la
tas`ri mari ]i neuniforme ]i favorizeaz` infiltra\iile unor debite mari
de ap`, care pot sp`la roca mic]orndu-i calit`\ile fizico-mecanice.
Faliile [mpreun` cu zonele lor de brecifiere prezint` un aspect
special asem`n`tor fisur`rii generale.
Pentru ameliorarea acestei situa\ii s-au executat:

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.8
Seria de actualizare:0

- injec\ii de consolidare a rocilor sub baraj ]i par\ial [n


aval de baraj ]i
- injec\ii de cosolidare a faliilor [n zona lor de brecifiere.
Injec\iile de consolidare au rolul de a m`ri calit`\ile fizicomecanice ale rocilor prin:
- uniformizarea ]i mic]orarea tas`rilor,
- mic]orarea golurilor ]i reducerea pericolului de sp`lare
a rocilor,
- legarea straturilor [ntre ele ]i omogenizarea terenului
de fundare, uniformiznd
distribu\ia eforturilor [n roc`.
Studiile geologice ]i forajele experimentale au ar`tat
prezen\a [n roca de sub funda\ia barajului a unei zone cu fisura\ie
mai accentuat` pe o adncime de aproximativ 12-15m sub talpa
de funda\ie; pe aceast` adncime s-a executat consolidarea
stncii.
Injec\iile de consolidare sub baraj s-au executat pe toat`
suprafa\a de fundare [ntr-o re\ea de p`trate cu laturile paralele
respectiv perpendiculare pe axul barajului, distan\a [ntre ]irurile
de foraje fiind de 4,00m.
Forajele s-au executat pn` la 15m adncime sub talpa
barajului astfel [nct limita inferioar` a zonei consolidate s`
formeze un plan paralel cu talpa de funda\ie (cu o [nclinare de
1:10 la blocurile deversoare ]i 1:15 la blocurile nedeversoare), ce
s-a continuat ]i sub pinten pn` la piciorul aval al barajului ([n
zona pintenului forajele au lungimi variabile mai mici de 15m).
La blocurile cu pinten, s-a prev`zut o re\ea de injec\ii de
consolidare [n aval de baraj, care continu` injec\iile de sub baraj.
Suprafa\a inferioar` a zonei consolidate este limitat` de un plan ce
urc` [nspre aval cu un unghi de 20 o (fa\` de orizontal`). Adncimea
acestor foraje a rezultat variabil`. Consolidarea rocii [n aval de
piciorul barajului s-a f`cut pe o l`\ime de 40m la blocurile 11-20
(inclusiv), la blocurile 7-10 (inclusiv) de pe malul drept ]i la
blocurile 21-24 (inclusiv) de pe malul stng, l`\imea consolid`rii sa mic]orat [n trepte de la 40m la 30m, iar la celelalte blocuri (16 ]i 25-30) nu s-au prev`zut injec\ii de consolidare.
G`urile de foraj s-au amplasat [ntr-o re\ea de p`trate ]i
dreptunghiuri, formnd ]iruri paralele respectiv perpendiculare pe
axul barajului. }Irurile perpendiculare pe axul barajului sunt
a]ezate la 5,00m distan\` pe jum`tatea amonte a zonei
consolidate ]i la 6,50m distan\` pe jum`tatea aval.
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.9
Seria de actualizare:0

{n lungul faliilor secundare, pe partea [nspre care este


[nclinat planul faliei s-au executat injec\ii de consolidarea faliilor
[ntr-un ]ir de foraje la 3,00m distan\`. Lungimea forajelor s-a
determinat astfel [nct s` intersecteze falia la 6,00m de la talpa
funda\iei, m`sura\i [n lungul faliei pe linia de cea mai mare pant` ]i
s` p`trund` cu cca.2,00m (m`sura\i [n lungul forajului) sub zona
faliei.
{n lungul faliilor principale, [n afara ]irului prev`zut la faliile
secundare, s-a executat un al doilea ]ir de foraje, astfel [nct s`
[ntlneasc` planul faliei la cca.10m de la talpa de funda\ie
m`sura\i pe linia de cea mai mare pant` a faliei ]i s` p`trund` cu
cca.2,00m sub zona faliei. Distan\a [ntre forajele ]irului II a fost [n
medie de 3,00m ]i s-au aranjat [n ]ah cu forajele din ]irul I.
G`urile s-au forat [n general vertical; [n cazul faliilor cu pant`
mare (apropiat` de vertical`) g`urile s-au f`cut [nclinate sub un
unghi maxim de 25o fa\` de vertical`, astfel [nct s` intercepteze
planul faliei sub un unghi ct mai pu\in ascu\it.
Disloca\iile tectonice s-au injectat pe toat` por\iunea
suprafe\ei de fundare a barajului ]i [n zona consolid`rii din aval.
Pintenul
Datorit` stratifica\iei, [nclin`rii stratelor ]i prezen\ei [ntre
straturi a unui material cu coeficien\i de frecare interioar` mai mici
ca ai gresiei (]isturi argiloase, gresii micacee alterate, etc.) exist`
pericolul ca for\ele normale pe stratifica\ie provenite din
[mpingerea apei s` nu se distribuie [n adncime [n roca de
fundare, ci s` se concentreze [ntr-o zon` relativ [ngust` sub baraj.
Acest fapt poate aduce dup` sine o distrugere a echilibrului
capetelor de straturi [n imediata vecin`tate a piciorului aval al
barajului.
Pentru a pre[ntmpina acest neajuns ar fi necesar` o
adncire a funda\iei pe toat` l`\imea barajului. Pentru a solu\iona
problema economic [ns`, aceast` adncire s-a f`cut numai pe
treimea aval a funda\iei, care a c`p`tat forma unui pinten.
Prin aceasta for\ele normale pe stratifica\ie sunt repartizate
par\ial chiar pe fa\a aval a pintenului. {n felul acesta rezisten\ele
[n teren, aval de piciorul barajului sunt coborte sub rezisten\ele
admisibile.

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.10
Seria de actualizare:0

Pintenul se dezvolt` [n general sub blocurile cu [n`l\ime mai


mare de 80m, anume sub blocurile 7-24. Pintenul s-a executat
monolit cu corpul barajului.
A-2-1-03-01-3.

EVALUAREA {NC~RC~RILOR

Evaluarea [nc`rc`rilor s-a f`cut


romne]ti ]i sovietice existente [n 1955.
1. Greutatea proprie

conform

normativelor

Pentru determinarea greut`\ii volumetrice a betonului s-au


efectuat probe pe beton executat cu agregate din balastiera
Crnu. Rezultatele ob\inute au avut valori cuprinse [ntre 2,35 ]i
2,40tf/m3.
{n calculele statice s-au utilizat ambele valori dup` cum
urmeaz`:
- [n calculul de stabilitate la alunecare ]i a rezisten\elor
minime la piciorul amonte s-a introdus valoarea b=2,35tf/m3.
- determinarea rezisten\elor maxime la piciorul aval ]i
calculul distribu\iei rezisten\elor [n terenul de fundare s-a f`cut cu
b=2,40tf/m3.
1.1.Greutate coronament/m
Q=149,17t pentru b=2,35tf/m3
Q=152,34t pentru b=2,40tf/m3.
1.2.Greutate corp baraj/m
a). G (0,583h2 12,62h 278,65) b pentru talp` cu pinten sub
cota 470,00
b). G (0,5927h2 12,84h 279,85) b pentru talp` f`r` pinten sub
cota 470,00
c). G 0,4457 bh2 pentru talp` peste cota 470,00
2. Presiunea apei
{ntruct lacul de acumulare are un volum ]i o lungime foarte
mare, care permite sedimentarea aproape integral` a particulelor
[n suspensie, s-a luat [n calcule pentru greutatea specific` a apei
=1,0tf/m3.
2.1.Greutatea apei/m
A. Pentru Nam=516,00; Nav=426,00
a). Pentru rosturi sub cota 426,00
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.11
Seria de actualizare:0

V V1 V2 V3 V4 0552
, h2 6129
, h 2620,5
, )h 0130
, h2 5,98h
[n care: V1 ( 1 u)(h 460
V2 0,5uh2 01465
,
h2
V3 0,5( 1 u)(h 460
, )2 0,065h2 5,98h 13754
,
2
2
V4 0,5 (h 900
, ) 03405
,
h 6129
, h 2758,05

b). Pentru rosturi [ntre cotele 426,00 ]i 470,00


V V1 V2 V3 0,2115h2 13754
,

c). Pentru rosturi peste cota 470,00


V V2 01465
,
h2

B. Pentru Nam=513,00; Nav=426,00


a). Pentru rosturi sub cota 426,00
V V1 V2 V3 V4 0552
, h2 62,559h 2639,58

, h2 6,37h 1794
,
[n care: V1 ( 1 u)(h 3)(h 46) 013
V2 05
, u(h 3)2 01465
,
h2 0,879h 1319
,

V3 0,5( 1 u)(h 460


, )2 0065
, h2 5,98h 13754
,
V4 05
, (h 90,0)2 0,3405h2 6129
, h 2758,05

b). Pentru rosturi [ntre cotele 426,00 ]i 470,00


V V1 V2 V3 02115
,
h2 1269
, h 118,28

c). Pentru rosturi peste cota 470,00


V V2 01465
,
h2 0879
,
h 1319
,

2.2. Presiunea hidrostatic`/m


A. Pentru Nam=516,00; Nav=426,00
a). Pentru rosturi sub cota 426,00
E E 1 E 2 00567
,
h2 89,369h 4049,82

[n care:
(u v)h ( 1 u v)(h 460
, )

E1 05
, h12 05
, h

20

2
05567
,
h 0631
, h 01788
,

E 2 05
, (h 900
, )2 05
, h2 900
, h 4050

b). Pentru rosturi [ntre cotele 426,00 ]i 445,00


2
E E 1 05
, h1 05567
,
h2 0631
, h 01788
,
c). Pentru rosturi [ntre cotele 445,00 ]i 470,00
(u v)h ( 1 u v)(h 460
, )

E E1 05
, h

15

2
05763
,
h 0856
,
h 03179
,

d). Pentru rosturi peste cota 470,00


(u v)h

E E 1'' 0,5 h
15

0,5578h2

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.12
Seria de actualizare:0

B. Pentru Nam=513,00; Nav=426,00


a). Pentru rosturi sub cota 426,00
E E 1 E 2 00565
,
h2 86205
, h 40435
,

[n care:
(u v)h ( 1 u v)(h 46,0)

E 1 0,5(h1 3) 0,5 h
3
20

2
0,5565h 3,795h 6,473
2

E 2 0,5(h 90)2 05
, h2 900
, h 4050

b). Pentru rosturi [ntre cotele 426,00 ]i 445,00


E E 1 05
, (h1 3)2 05565
,
h2 3795
, h 6473
,

c). Pentru rosturi [ntre cotele 445,00 ]i 470,00


(u v)h ( 1 u v)(h 460
, )

E E1 05
, (h1 3) 05
, h
3
15

2
05763
,
h 4077
,
h 721
,

d). Pentru rosturi peste cota 470,00


(u v)h

E E 1'' 0,5(h1 3)2 05


, h
3
15

05578
,
h2 3169
, h 4,5

3. {mpingerea umpluturilor

Ca urmare a inspec\iilor geologice ]i a [ncerc`rilor efectuate


s-au luat [n calculele statice de verificare a profilului:
- greutatea volumetric` a umpluturii uscate u =1,8tf/m3;
- porozitatea 30%.
Greutatea volumetric` a umpluturii sub ap` rezult`:
u' u (1 u) 18
, 10
, (1 0,3) 11
, tf / m3

Unghiul taluzului natural


25o

Unghiul de frecare [ntre baraj ]i umplutur`

12o 30
2

Unghiul pe care [l face umplutura cu un plan orizontal


0

Unghiul pe care [l face paramentul amonte cu orizontala


67o 4 18

Unghiul pe care [l face paramentul aval cu orizontala


55o 44 43

3.1. {mpingerea umpluturilor din amonte


2
Pam 05
, u' S am
K am

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.13
Seria de actualizare:0

2
(1 21 )(0,215h)2
[n care: S am

sin2 ( )

sin( ) 1

sin( )sin( )

sin( )sin( )

a). Pentru rosturile sub cota 470,00

S2am (1 21)(0215
, h)2 00545
,
h2
Pam 0,0173h2

Componenta orizontal`:
PHam 0,0141h2

Componenta vertical`:
PVam 001
, h2

b). Pentru rosturile peste cota 470,00

=73o40'

S2am (1 u2 )(0215
,
h)2 005
, h2

Pam 001276
,
h2
PHam 0,0112h2
PVam 00061
,
h2

3.2. {mpingerea umpluturii din aval


1 2
SavK av u
2
2
1
'
Pav

u u' S'av K av
2
Pav

S 2av (1 2 )(0,235h)2
2

S'av (1 )(h 90)2

'
Pav Pav
0222
, h2 4676
, h 2103

a). Componentele orizontale ]i verticale sub cota 426,00


PHav 0,685(0,222h2 46,76h 2103)
0152
,
h2 32,03h 1440,55
PVav 0,728(0,222h2 46,76h 2103)
0162
,
h2 34,04h 1530,98

b). Pentru rosturile [ntre cotele 426,00 ]i 470,00


PHav 0,0369 0,685h2 0,0253h2
PVav 00369
,
0,728h2 0,0269h2

c). Pentru rosturile peste cota 470,00

=61o9'

S 2av (1 v2 )(0,235h)2 0,072h2


Pav

1
18
, 0,502 0,072h2 0,0325h2
2

PHav 0751
,
0,0325h2 00246
,
h2
PVav 0,661 0,0325h2 00215
,
h2

4. Ac\iunea subpresiunii
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.14
Seria de actualizare:0

Coeficientul de reducere a subpresiunii pe talp` =0,6=m.


A. Pentru Nam=516,00; Nav=426,00
a). Pentru rosturile sub cota 426,00
b b2

b2
100125
,
b
400

b (u v)h ( 1 u v)(h 46) 11054


,
h 11975
,
b 1106
, h 12
ham h1 (h1 90) (h1 90) 1055
,
h 36,598

(u v)h ( 1 u v)(h 46)


10552
,
h 0598
,
20
hav h 90
h1 h

WN 1136
, h2 82,34h 759,588

b). Pentru rosturile [ntre cotele 426,00 ]i 445,00


ham 0,6h1 0,633h 0,358

b 1106
, h 12
WN 0,35h2 3,99h 215
,

c). Pentru rosturile [ntre cotele 445,00 ]i 470,00


b b2

b2
11065
,
h 1198
,
225

(u v)h ( 1 u v)(h 46)


10736
,
h 0,797
15
ham 0,6h1 0,6442h 0,4784

h1 h

WN 0356
,
h2 4125
, h 2867
,

d). Pentru rosturile peste cota 470,00


b 10022
,
b 10022
,
0,844h 08459
,
h
h1 105627
,
h
ham 0,6 105627
,
h 06337
,
h

WN 05
, 06337
,
08459
,
h2 0268
, h2

B. Pentru Nam=513,00; Nav=426,00


a). Pentru rosturile sub cota 426,00
b 1106
, h 12
ham 1055
,
(h 3) 36,598 1055
,
h 39,763
hav (h 3) 90 h 93
WN 1136
, h2 85,75h 796,58

b). Pentru rosturile [ntre cotele 426,00 ]i 445,00


b 1106
, h 12

ham 0,6 10552


,
(h 3) 0,598 0,633h 2,258

WN 035
, h2 5,046h 13548
,

c). Pentru rosturile [ntre cotele 445,00 ]i 470,00


F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.15
Seria de actualizare:0

b 11065
,
h 1198
,
h1 10736
,
(h 3) 0,797 10736
,
h 4,018
ham 0,6h1 0,644h 2,41

WN 03565
,
h2 519
, h 14435
,

d). Pentru rosturile peste cota 470,00


b 0,8459h
h1 105627
,
(h 3) 105627
,
h 3169
,
ham 0,6h1 0,634h 1901
,

WN 0,268h2 0,804h

5. Ac\iuni seismice
5.1. Asupra betonului din corpul barajului
CQ c( Q

G) 0,05( Q G)

5.2. Asupra apei din lac Nam=516,00; Nav=426,00


a). Pentru rosturile sub cota 445,00
CH

2
0,206h1 h1 01373
,
(1055
,
h 0,598) 1055
,
h 0,598
3

b). Pentru rosturile [ntre cotele 445,00 ]i 470,00


CH 01373
,
(10736
,
h 0,79733) 10736
,
h 0,7973

c). Pentru rosturile peste cota 470,00


C H 01451
,
h 10563
,
h

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.16
Seria de actualizare:0

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.17
Seria de actualizare:0

A-2-1-03-01-4. COMBINA|II DE {NC~RC~RI


1. Cazul I Condi\ii normale de exploatare
Greutatea proprie (b=2,4tf/m3 ]i 2,35tf/m3)
Presiunea hidrostatic` (Nam=513,00, Nav=426,00)
Subpresiunea (=m=0,6)
{mpingerea umpluturii (u=1,8tf/m3 ; n=30%; =25o; =/2)
2. Cazul II Condi\ii speciale de exploatare (la nivelul
volumului de ap` maxim)
Greutatea proprie (b=2,4tf/m3 ]i 2,35tf/m3)
Presiunea hidrostatic` (Nam=516,00, Nav=426,00)
Subpresiunea (=m=0,6)
{mpingerea umpluturii (u=1,8tf/m3 ; n=30%; =25o; =/2)
3. Cazul III - Condi\ii extraordinare de exploatare (nivel
amonte 516,00+cutremur)
La for\ele din cazul II se adaug` ac\iunea cutremurului asupra
greut`\ii proprii a barajului ]i asupra apei din lac.
Coeficient de seismicitate c=0,05.
A-2-1-03-01-5.

CALCULUL EFORTURILOR

Eforturile [n corpul barajului ]i pe talpa de funda\ie s-au


calculat [n dou` ipoteze:
- pentru lacul plin pn` la nivelul maxim la viitur` cota
516,00mdM
- pentru lacul gol.
For\ele care s-au luat [n considerare sunt urm`toarele:
- greutatea proprie a coronamentului ]i corpului barajului
pentru o greutate volumetric` a betonului b=2,40tf/m3.
- presiunea hidrostatic` amonte cum s-a ar`tat mai sus, iar
aval cu nivelul apei la cota 426,00mdM.
- cutremurul de gradul VIII maxim, cuprinznd att ac\iunea
for\elor de iner\ie ale barajului ct ]i suprapresiunea rezultat` din
for\ele de iner\ie ale maselor de ap`, respectiv coeficientul de
seismicitate c=0,05.
- subpresiunea cu coeficientul de reducere amonte =m=0,6.
- [mpingerea umpluturii.
F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.18
Seria de actualizare:0

Eforturile s-au determinat [n talpa de funda\ie socotind


pentru blocurile f`r` pinten (deasupra cotei 445,00mdM) talpa
avnd o pant` medie de 1/15, iar pentru blocurile cu pinten talpa
avnd o pant` de 1/20 (pentru a se \ine seama de faptul c` rostul
de funda\ie urmeaz` talpa cu panta 1/15 acolo unde barajul
reazem` direct pe teren, iar deasupra pintenului urm`re]te un rost
de lucru orizontal).
Rezultatele se prezint` [n tabelul de mai jos:
Tipul
blocului

Blocul
nedevorsor

Blocul
deversor

Sec\iune
a
cota
500
490
480
470
460
450
440
430
426
420
410
401
401

Eforturile normale [n sec\iune


(tf/m2)
lac plin
lac gol
av
am
av
am
42,8
15,0
4,3
60,7
64,8
6,5
15,6
65,1
88,7
2,7
26,1
79,3
112,1
0,4
34,7
94,8
125,4
5,5
41,0
106,3
140,5
11,0
49,6
119,6
153,8
16,7
58,2
131,4
171,0
22,1
66,9
146,3
176,5
22,8
70,2
152,4
180,7
23,2
75,4
161,8
188,5
24,4
83,9
178,0
195,6
25,4
91,6
192,6
168,85
43,5
-

Eforturile maxime nu dep`]esc valoarea de 19,6 Kgf/cm 2.


Efortul maxim care se poate calcula, dar care nu se poate realiza
este [n ipoteza de lac plin pentru blocul nedeversor la piciorul aval
socotind c` subpresiunea [n acest punct ar fi nul` ]i el atinge
valoarea de 22 Kg/cm2 . Aceast` valoare nu se poate realiza
deoarece nivelul maxim la viitur` 516,00mdM se realizeaz` numai
cu deversare, [n orice condi\ii de exploatare, ceea ce conduce
implicit la ridicarea nivelului aval la minimum cota 426,00mdM.

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.19
Seria de actualizare:0

A-2-1-03-01-6.
FUNDA|IE

DISTRIBU|IA EFORTURILOR PE TALPA DE

Calculul eforturilor s-a f`cut [n ipoteza simplificatoare,


considernd c` eforturile normale [n sec\iune se distribuie liniar.
La dimensionarea profilului s-a c`utat s` se uniformizeze eforturile
pe talp`, respectiv s` se aduc` raportul dintre efortul aval ]i efortul
amonte la o valoare ct mai redus` ]i anume maxim 3,5.
Valoarea acestui raport s-a determinat [n urm`toarea ipotez`
de [nc`rcare:
- greutatea proprie a construc\iei introdus` cu o greutate
volumetric` =2,35tf/m3.
- presiunea hidrostatic` cu nivel amonte maxim de
exploatare 513,00mdM ]i nivel aval 426,00mdM.
- subpresiunea cu coeficientul de reducere amonte =m=0,6.
- umplutura amonte ]i aval.
{n tabelul de mai jos se dau datele ob\inute din calcul:

Sec\iunea
cota
500
490
480
470
460
450
440
430
426
420
410
401

Raportul n1= av

am

Blocul
nedeversor
0,644
1,732
2,884
4,020
3,864
3,710
3,553
3,439
3,536
3,539
3,556
3,559

Blocul deversor
3,16

A-2-1-03-01-7. ALUNECAREA {N ROSTUL DE FUNDA|IE

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.20
Seria de actualizare:0

Stabilitatea la alunecare s-a verificat direct [n rostul de


funda\ie [nclinat cu 1/15 [n blocurile f`r` pinten, respectiv 1/20 [n
blocurile cu pinten.
For\ele luate [n considerare au fost:
- greutatea proprie a barajului (corpul barajului inclusiv
coronamentul f`r` a se sc`dea golurile) pentru o greutate
volumetric` b=2,35tf/m3.
- presiunea hidrostatic` cu nivel maxim [n lac la viitur`
516,00 ]i cu nivel aval 426,00.
- subpresiunea pe talpa de funda\ie presupus` a fi distribuit`
trapezoidal ]i avnd valorile: la piciorul aval presiunea aval
integral`, iar la piciorul amonte presiunea aval integral` plus 60%
din diferen\a de presiune [ntre amonte ]i aval.
- cutremurul de gradul VIII maxim, coeficient de seismicitate
c=0,05. Subpresiunea datorit` for\elor de iner\ie ale maselor de
ap` s-a calculat cu formula dat` de W. Creager, rezultnd c` la o
adncime de 116m presiunea este p o=2,22tf/m2 ]i aceast`
subpresiune este distribuit` parabolic.
- ac\iunea umpluturii considernd o greutate volumetric`
u=1,8tf/m3 ]i porozitatea n=30%, de unde a rezultat greutatea
volumetric` sub ap` u=1,1tf/m3. Unghiul taluzului natural s-a luat
=25o, iar acela dintre umplutur` ]i baraj =/2.
Rezultatele ob\inute sunt ar`tate [n tabelul de mai jos:
Cota
sec\iunii

500
490
480
470
460
450
440
430
426
420

Coeficientul de frecare
Coeficientul de
efectiv
siguran\` efectiv
Bloc
Bloc
Bloc
Bloc
nedeverso deversor nedeverso
deversor
r
r
0,366
1,65
0,462
1,30
0,496
1,21
0,511
1,17
0,505
1,19
0,499
1,20
0,474
1,27
0,474
1,27
0,474
1,27
0,488
1,23
F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.21
Seria de actualizare:0

410
0,505
1,19
401
0,514
0,515
1,17
1,17
Se vede c` stabilitatea la alunecare [n rostul de funda\ie este
asigurat` dat fiind valoarea coeficientului de siguran\` la
alunecare mai mare de 1,1.
A-2-1-03-01-8.

ALUNECAREA PE SUPRAFE|E CILINDRICE

Exper\ii sovietici studiind materialul documentar relativ la


situa\ia geologic`, [ntocmit [n colaborare de speciali]tii cehi ]i
romni, au conchis c` alunecarea pe suprafe\e cilindrice la barajul
Izvorul Muntelui este pu\in probabil`.
Din aceast` cauz` nu s-au ref`cut calculele [n aceast` ipotez`
pentru profilul definitiv, mai ales c` situa\ia este net [mbun`t`\it`
fa\` de profilul din alternativa B a proiectului tehnic, dat fiind
ameliorarea distribu\iei eforturilor pe talpa de funda\ie.
Prezent`m mai jos pe scurt rezultatele calculelor la alunecare
pe suprafe\e cilindrice prezentate [n cadrul "Materialului
documentar privind problemele de consulta\ii ]i expertiz` pentru
barajul H.C. V.I.Lenin Partea a-II-a. Vol.2. Elemente de baz`".

Ipoteza
Bloc
nedeversor
a).
Suprafa\a
cilindric` trece prin
piciorul amonte
b).
Suprafa\a
cilindric`
porne]te
din axul barajului
c).
Suprafa\a
cilindric`
porne]te
de la limita amonte
a pintenului

tgmax
Bloc deversor

0,325

0,415

0,429

0,489

0,476

0,559

{n tabelul de mai sus sunt ar`tate valorile maxime.

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.22
Seria de actualizare:0

Raportul geologic recomand` pentru alunecarea pe


suprafe\ele cilindrice pentru:
gresie
tg=0,450
2
c=0,7Kgf/cm
]isturi argiloase
tg=0,375
2
c=0,5Kgf/cm
Pentru a stabili valorile medii limit` la care s` putem s` ne
referim facem urm`toarea ipotez`: suprafa\a de alunecare trece
50% prin material brecifiat inclusiv aluvii ]i deluvii ]i 50% prin
stnc` la care admitem aceea]i coeziune ob\inut` prin [ncerc`ri pe
teren asupra c`reia [ns` aplic`m un factor de reducere de 0,5 care
s` acopere eventualele varia\ii ale coeziunii.
Ob\inem astfel:
f tg m 05
, (0,81 045
, 019
, 0375
,
) 05
, 0609
,
05225
,

cm 05
, (0,81 07
, 019
, 05
, ) 05
, 05
, 78
, 228
, Kgf / cm2

Cu aceste valori s-au calculat coeficien\ii de siguran\` [n dou`


ipoteze: f`r` coeziune ]i cu coeziune.
Ipoteza

a).Suprafa\a cilindric`
trece
prin
piciorul
amonte
b).Suprafa\a cilindric`
porne]te
din
axul
barajului
c).Suprafa\a cilindric`
porne]te de la limita
amonte a pintenului

Coeficient de siguran\`
Bloc
Bloc deversor
nedevorsor
f`r`
cu
f`r`
cu
coeziu coeziu coeziu coeziu
ne
ne
ne
ne
1,61

2,69

1,26

2,24

1,22

1,88

1,07

1,72

1,10

1,92

0,935

1,58

Din tabelul de mai sus rezult` c` ]i [n cazul [n care s-ar pune


problema alunec`rilor pe suprafe\e cilindrice, stabilitatea este
asigurat`. Numai [n cazul [n care coeziunea ar fi inexistent`
blocurile deversoare nu ar prezenta suficient` stabilitate. Trebuie
\inut [ns` seama c` terenul de funda\ie se consolideaz` cu injec\ii,

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.23
Seria de actualizare:0

a]a c` se poate considera c` barajul este stabil ]i la alunecare pe


suprafe\e cilindrice.
A-2-1-03-01-9. ALUNECAREA PE FALII
{nclinarea stratelor rocii de funda\ie face ca s` nu apar`
problema alunec`rii pachetelor de gresii pe ]isturi argiloase.
Faliile tectonice umplute cu material brecifiat nu au o
orientare paralel` cu axul barajului ]i [nclin` spre amonte sau aval.
Ele sunt dispuse aproape perpendicular pe axul barajului. Faliile
secundare, dispuse aproape orizontal, nu sunt [nso\ite de zone de
brecifiere ci au interspa\ii libere care pot fi injectate eficace cu
ciment.
De]i nu apare ca posibil` alunecarea pe falii, s-au f`cut totu]i
verific`ri [n ipoteza existen\ei unei suprafe\e de rupere cu direc\ia
paralel` cu axul barajului ]i [nclinare mic` spre amonte. S-a admis
c` linia de ruptur` trece imediat sub pintenul de beton. {n amonte
ruperea se face dup` un strat de ]ist argilos chiar de la piciorul
barajului, iar [n aval se face dup` un plan la 45 o. Subpresiunea are
valoarea presiunii nivelului aval la piciorul barajului.
Panta suprafe\ei de
alunecare

tgef

1/20
1/10
1,5/10

0,454
0,411
0,364

Coeficient de frecare
f=0,375
f=0,436
c=0,5
c=0,7
0,97
0,96
1,06
1,06
1,17
1,20

Rezult` c` numai [n cazul ipotezei foarte pu\in probabil` de


[nclinare mai mic` de 1/10 spre amonte, s-ar pune problema
stabilit`\ii.
{n general pe toat` suprafa\a barajului ]i pn` la 40m [n aval
de baraj s-au f`cut injec\ii de consolidare pn` la adncimea de
10-15m. Aceast` consolidare, rezultatele calculului de mai sus ]i
rezultatele studiilor geotehnice permit s` se afirme c` nu exist`
pericol de alunecare pe falii.

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.24
Seria de actualizare:0

A-2-1-03-01-10.

CALCULE

DE

STABILITATE

PRIN

MEF -

1994
Pentru barajul Izvorul Muntelui a fost conceput un model
spa\ial, care cuprinde structura de beton ]i terenul de fundare,
alc`tuit din 745 elemente volumice interconectate [n 988 noduri.
Re\eaua de elemente finite a fost creat` automat cu
programul IMAGES, calculele efectu[ndu-se cu programul SAP.
{ntr-o prim` etap` s-au [ntocmit calculele pentru modelul
plan al plotului nedeversor cu caracteristicile materialelor date [n
urm`torul tabel:
Varianta
1
2
3

Eb
(daN/cm2)
320.000
186.000
186.000

b
0,2
0,2
0,2

Et
(daN/cm2)
110.000
110.000
50.000

t
0,25
0,25
0,25

{nc`rc`rile aplicate barajului provin din:


1. Greutatea proprie. Programele [n elemente finite
calculeaz` volumele pe elemente care [nmul\ite cu greutatea
specific` dau for\ele ce sunt repartizate automat [n noduri. S-a
considerat b=2,4 tf/m3.
2. Presiunea hidrostatic` corespunz`toare NNR=513,00mdM.
3. Subpresiunea s-a aproximat cu o diagram` trapezoidal`.
4. {nc`rcarea seismic` a fost determinat` de GEOTEC prin
generarea accelerogramelor simulate, corespunz`toare la dou`
nivele de solicitare seismic`:
a). Cutremur de proiectare de baz` (DBE)
b). Cel mai mare cutremur posibil (MCE)
- DBE IA = 6,5 - 7 aH = 70 - 100 cm/s2
- MCE IA = 7,5 - 8 aH = 140 - 200 cm/s2
* unde: IA si aH sunt marimile in amplasament ale intensitatii seismice si
acceleratiei maxime orizontale; daca pentru MCE valoarea poate fi considerata
supraestimata dar posibila, pentru DBE valoarea propusa (cca 0.1 g) este inferioara
celei din P100 (Ks = 0.12 zona E), fapt ce a impus corectarea pentru etapa actuala,
pentru care se recomanda Ks = 0.12 /18/.
F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.25
Seria de actualizare:0

n calculul seismic s-a utilizat metoda analizei modale (in domeniul liniar
elastic) cu spectre seismice de raspuns; s-au analizat mai multe variante, si s-au
considerat numai fortele seismice din inertia masei betonului (nu si a terenului de
fundare considerat numai in caracteristici de rigiditate).
Pentru calculul dinamic s-au utilizat doua modele de calcul reprezentnd o
schema cu elemente spatiale si o schema cu elemente plane, aceleasi utilizate si
pentru calcule statice.
Calculele s-au efectuat [n dou` situa\ii: lac gol ]i lac plin unde
s-a introdus efectul presiunii hidrodinamice.
Din analiza rezultatelor privind calculele statice [n
variantele de teren [n care s-a modificat raportul E t/Eb se constat`
urm`toarele:
- pentru valori ale raportului Et/Eb cuprinse [ntre 1/1 ]i 1/2 nu
apar diferen\e sensibile la eforturile din corpul barajului;
- zonele cele mai solicitate sunt la piciorul amonte, la lac
gol ]i piciorul aval la lac plin unde apar compresiuni mari cu valori
de cca. 40 daN/cm2 [n varianta cu Et=50.000daN/cm2;
- la valori reduse ale raportului E t/Eb sub 1/3 [n zona central`
din axul barajului, la lac gol au rezultat eforturi de tensiune
orizontale care cresc pe m`sur` ce E t/Eb scade, [n cazul extrem
rezultnd tensiuni de cca. 18 daN/cm2;
- o reducere cu acela]i procent a modulului de elasticitate la
beton ]i teren nu aduce o modificare esen\ial` [n eforturile din
baraj, [ns` dac` se reduce numai E teren , atunci cresc eforturile de
compresiune la piciorul amonte ]i aval al barajului. Cazul cel mai
defavorabil apare cnd att zona central` ct ]i zona aval a
terenului au modulii de elasticitate foarte redu]i.
{n ceea ce prive]te calculele dinamice se pot face
urm`toarele observa\ii:
- la o reducere a modulului de elasticitate al betonului de la
320.000daN/cm2 la 186.000daN/cm2 , la acela]i Et ]i la aceea]i
[nc`rcare seismic`, eforturile unitare cresc cu 10-15%;
- zonele cele mai solicitate ale barajului din solicitarea
seismic` sunt [n partea superioar` [n dreptul punctelor de
schimbare a pantei paramentelor barajului.
Pe baza analizei comparative a rezultatelor calculelor cu
metoda elementelor finite cu cele din faza de proiectare ]i unele
date din activitatea de UCC se constat` urm`toarele:
F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.26
Seria de actualizare:0

- alura diagramelor de eforturi unitare normale verticale la


baza barajului difer` [n cele dou` metode de calcul folosite [n faza
de proiectare (RM) ]i [n prezent (MEF).Calculul cu elemente finite
pune [n eviden\` concentr`rile de eforturi la marginea suprafe\ei
[nc`rcate (eforturi maxime de compresiune de 19 daN/cm 2 [n faza
de proiectare ]i de 25 daN/cm2 [n prezent).
- la eforturi seismice, diferen\ele sunt mai mari. {n faza de
proiectare s-a luat coeficientul seismic K s=0,05, ceea ce conduce
la eforturi maxime de 2 daN/cm 2 . {n prezent, conform actualei
zon`ri seismice Ks=0,12 ]i perioada de col\ T c=0,7s; [n urma
aplic`rii calculului dinamic au rezultat eforturi maxime de 16
daN/cm2 (cutremur MCE) lac plin.
Modificarea [n timp a modulului de elasticitate al betonului
din baraj Eb, influen\eaz` [n special eforturile seismice. La o
reducere a lui Eb cu 40%, eforturile seismice, rezultate din calculul
dinamic cresc cu 10-15%.
- Din compararea rezultatelor de urm`rire a comport`rii
barajului cu cele din calculul cu elemente finite rezult` c`
diagrama deplas`rilor orizontale amonte - aval are valori
comparabile calcul - m`sur`tori, [n special la valori mai mari ale lui
Et (110.00daN/cm2). Curba deplas`rilor din m`sur`tori se
dep`rteaz` de cea din calcul, [n cazul unui teren mai slab
(Et=50.000daN/cm2) luat [n calcul.
Curba eforturilor unitare verticale la baza barajului difer`
mult de curba presiunilor rezultat` din m`sur`torile la
telepresmetre. {n timp ce rezultanta eforturilor unitare din calcul
verific` suma [nc`rc`rilor verticale (greutatea proprie, presiunea
vertical` a apei, subpresiunea), rezultanta presiunilor verticale din
m`sur`tori reprezint` doar 50% din [nc`rc`rile vericale.
A-2-1-03-01-11.

CALCULE DE STABILITATE PRIN MEF -

1996
{n anul 1996 s-a continuat studierea siguran\ei barajului
Izvorul Muntelui cu studiul a dou` blocuri reprezentative:
- blocul 13 - nedeversant
- blocul 16 - deversant

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.27
Seria de actualizare:0

Calculele s-au efectuat de c`tre Catedra de Construc\ii


Hidrotehnice a Facult`\ii de Hidrotehnic` Bucure]ti. S-a folosit
programul de calcul ANSYS bazat pe MEF.
Caracteristicile materialelor considerate [n calcule, att din corpul
barajului ct ]i din terenul de fundare au corespuns celor stabilite
din probele de laborator efectuate de GEOTEC S.A. Ele sunt
prezentate [n tabelul urm`tor pentru ambele blocuri utilizate.
Nr.
materi
al

Tipul materialului

1
2
3
4
5

Beton de parament
Beton [n corpul barajului
Beton [n zona funda\iei
Material [n falie (bloc 16)
Umpluturi
Teren de fundare [n zona
voalului de etan]are
Teren de fundare - categoria 1
(bloc 13)
Teren de fundare - categoria 2
(bloc 13)
Gresii [n terenul de fundare
(bloc 16)

6
7
8
9

Modulul de Coeficient
elasticitate
Poisson
E

2
(tf/m )
3.300.000
0,17
2.100.000
0,18
2.700.000
0,18
100.000
0,30
100.000
0,25
1.000.000
250.000

0,20
0,30

500.000

0,35

1.000.000

0,20

Analiza st`rii de eforturi [n ansamblul baraj - teren de


fundare s-a f`cut pentru ambele blocuri [n urm`toarele dou`
ipoteze de calcul:
Ipoteza I - [nc`rc`ri din greutatea proprie, lac plin la nivel
maxim de 513,43mdM, cu
nivel aval
426,00mdM.
Ipoteza a-II-a - [nc`rc`ri din greutatea proprie lac plin la
nivelul maxim de 513,43mdM,
cu
nivel
aval
426,00mdM, cutremur DBE cu accelera\ie maxim` de 0,12g.
Concluzii:
A. Blocul 13

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.28
Seria de actualizare:0

Eforturile principale din corpul barajului sunt de compresiune


exceptnd zona de contact cu funda\ia de la piciorul amonte al
barajului. Cele mai mari eforturi principale de compresiune se
produc [n zona piciorului aval al barajului, valorile lor maxime fiind
prezentate [n tabelul urm`tor:
Tipul profilului
Ipoteza de [nc`rcare
Eforturi
principale
maxime de
compresiune 3
(tf/m2)
Profil nedeversant
I
729,5
Bloc 13
II
1126,5
Eforturile de lunecare maxime se produc de asemenea [n
zona piciorului aval ajungnd la valori maxime de 351,9 tf/m 2
(ipoteza I) respectiv 558,4 tf/m 2 (ipoteza a-II-a). Aceast` zon` este
puternic comprimat` ]i valorile reale ale eforturilor de lunecare
sunt:
ef=-f
unde: f - coeficcient de frecare beton - roc`; f=0,7.
Rezult` astfel valori ale lui ef nesemnificative.
{n zona de contact dintre terenul de fundare ]i piciorul
amonte al barajului - parament amonte - apar local eforturi
principale de [ntindere evaluate la 27,9tf/m 2 [n ipoteza I ]i
208,2tf/m2 [n ipoteza a-II-a. {n aceast` zon`, [n acord cu
observa\iile de la numeroase baraje din lume aflate [n exploatare,
se dezvolt` [n funda\ie o fisur` vertical` la piciorul amonte al
barajului care nu afecteaz` [ns` func\ionalitatea ]i siguran\a
construc\iei.
Considernd r,compresiune=220 daN/cm2 [n betoanele de la
paramente, coeficien\ii efectivi minimi de siguran\` la starea limit`
de rupere prin dep`]irea capacit`\ii de rezisten\` ai betonului
rezult` 3,07 [n ipoteza I ]i 1,94 [n ipoteza a-II-a.
Golurile din corpul barajului nu au influen\at dect local ]i
nesemnificativ starea de eforturi [n corpul barajului.
B. Blocul 16

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.29
Seria de actualizare:0

Eforturile principale din corpul plotului deversor sunt de


compresiune exceptnd zonele de contact cu funda\ia la piciorul
amonte al barajului, zona galeriei de vizitare de la piciorul aval la
barajului, valorile lor maxime fiind prezentate mai jos:
Tipul profilului

Ipoteza de
[nc`rcare

Profil deversant
Bloc 16

I
II

Eforturi
principale
maxime de
compresiune 3
(tf/m2)
653,0
790,5

Eforturile ef au valori nesemnificative.


Blocul 16 este solicitat la eforturi principale de [ntindere [n
zona de contact cu taluzul amonte al funda\iei la piciorul amonte,
[n zona adiacent` contactului aval la piciorul aval al barajului ]i [n
zona galeriei de vizitare de la piciorul aval. Eforturile principale de
[ntindere [n zona piciorului aval au valori de 6,75 daN/cm 2
(ipoteza I) ]i 7,96 daN/cm2 (ipoteza a-II-a). {n aceste zone se
cosider` c` s-au produs fisuri care au condus la redistribuirea
eforturilor. Ele au un caracter local ]i nu pot influen\a siguran\a
general` a profilului.
Coeficien\ii efectivi minimi de siguran\` la starea limit` de
rupere prin dep`]irea capacit`\ii de rezisten\` la compresiune din
[ncovoiere a betonului rezult` egali cu 3,36 (ipoteza I) ]i 2,78
(ipoteza a-II-a), considernd r,compresiune=220 daN/cm2.
Din considerentele anterioare se poate spune c` pe
ansamblu, [n ceea ce prive]te barajul Izvorul Muntelui, zonele de
alarm` (unde eforturile efective dep`]esc capacitatea de rezisten\`
a materialului) nu exist`, iar zonele de aten\ie se g`sesc [n zona
piciorului amonte ]i [n zona piciorului aval inclusiv racordul cu
bazinul disipator pentru ploturile deversoare.
De asemenea [n 1996 s-a studiat ]i starea de stabilitate la
alunecare cu ajutorul unui model de calcul bazat tot pe MEF,
folosind programul ANSYS.
S-au studiat tot blocurile 13 ]i 16 [n urm`toarele ipoteze:

F-PO-028-02, act.1

ISPH
S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.30
Seria de actualizare:0

Ipoteza I - lac plin nivelul maxim 513,43mdM, nivel aval


426,00mdM.
Ipoteza a-II-a - lac plin la nivelul extraordinar 516,00mdM,
nivel aval 426,00mdM.
Ipoteza a-III-a - lac plin la nivelul maxim 513,43mdM ]i
cutremur DBE cu accelera\ie maxim` 0,12g.
Analiza a condus la concluzia c` stabilitatea la alunecare a
celor dou` blocuri este asigurat` chiar [n cele mai pesimiste
ipoteze de calcul. {n ipoteza cu lacul plin ]i f`r` cutremur,
coeficien\ii de siguran\` la alunecare au variat [n limitele
1,32.....2,08 de-a lungul diverselor suprafe\e de alunecare
considerate [n calcul. Coeficien\ii de siguran\` la alunecare cei mai
mici [n cadrul limitelor prezentate mai [nainte au rezultat pe
suprafe\e de contact baraj -funda\ie. Plotul nedeversant 13,
nefiind [ngropat [n roc` la piciorul aval [n aceea]i m`sur` ca plotul
16, este comparativ mai expus la alunecare dect plotul 16.
{n cazul consider`rii [n ipoteza lac plin a unui cutremur de
0,12g coeficien\ii de siguran\` la alunecare au rezultat [n limitele
1,03........1,36 pentru coeficien\ii de frecare pesimi]ti. Aceea]i
concluzie care a fost prezentat` mai [nainte se men\ine [n privin\a
coeficien\ilor relativi de stabilitate a plotului 13 fa\` de plotul 16.
{n concluzie, pe baza datelor disponibile [n aceast` etap`, se
poate spune c` barajul Izvorul Muntelui [ndepline]te criteriile [n
vigoare privind stabilitatea la alunecare.

F-PO-028-02, act.1

A-2-1-03-02. CALCULE DE INFILTRA|II INCLUSIV INFLUEN|A


AMENAJ~RII ASUPRA REGIMULUI APELOR SUBTERANE DIN
ZONA
Calculele au fost efectuate pentru determinarea celor dou`
elemente de baz` ale voalului:
lungimea voalului = s
grosimea voalului = l
Pentru determinarea formulelor de calcul s-a considerat c`
domeniul subteran de scurgere a apelor de infiltra\ie este alc`tuit
dintr-un mediu omogen ]i izotrop, nelu@ndu-se [n calcule efectul
drenajelor.
Calculul s-a efectuat pentru dou` scheme :
Schema I - radier plan cu un perete impermeabil [n fa\`,
a]ezat pe un mediu imprmeabil semiinfinit.
Schema II - radier plan, cu un perete impermeabil [n fa\`,
[ncastrat [n stratul impermeabil.
Pentru schema I calculul s-a f`cut prin dou` metode:
a)
Utiliz@nd formulele analitice stabilite prin transform`ri
conforme [n hidrodinamica teoretic` a apelor subterane.
b)
Utiliz@nd diagramele din normele tehnice sovietice TU24-112-48.
{n ambele metode s-a efectuat calculul pentru voalul
executat din galerie (deplasat spre aval) ]i pentru voalul situat la
piciorul amonte, \in@nd seama de dimensiunile reale ale
barajjului. Calculul s-a f`cut [n ipoteza c` subpresiunea se reduce
cu coeficientul =0.6 a]a cum se arat` [n Cap. I Calcule statice ]i
stabilitatea barajului paragraful a. Date de baz` .
{n proiect s- a adoptat un voal de ad@ncime medie de 70m,
cu injec\ii pe 3r@nduri efectuate [n galerie ]i distan\ate la cota
2.00m pe direc\ia longitudinal` baarajului. R@ndurile se dispun la
1.00m unele de altele. Pentru consolidarea [n amonte, se execut`
la o ad@ncime de 15.00m [ntre ele. {n acest fel se satisfac
rezultatele calcului care cer injec\ii de 70m ad@ncime ]i o grosime
a voalului de maximum 2.40m ( [n schema I de calcul ).
Calcule hidrodinamice
A. Elemente geometrice

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

L=39,30+72,17=111,47m 111,50 m

B. Subpresiunea admis` [n proiect

Cota amonte 516,00mdM


Cota aval
426,00mdM
516,00 399,50 = 116,50m
426,00 399,50 = 26,50m

399,50

h2=26,50m
h1=26,50 + 0,6(116,50 26,50)=80,50
80,50 26,50
111,47 5990t ;
2
111,47 107 80,50
p

65,10m ;
3
107

26,50 114 ,47 2960t

p' p

b
65,10 55,72 9,37 m
2

M 5990 9,37 56200tm

Calculul adncimii voalului


1. Voalul executat din galeria de injec\ii

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

H=516,00-426,00=90m

Calculul se face cu formule ob\inute prin transform`ri


conforme, [n ipoteza unui mediu poros omogen ]i izotrop.
Presiunea unitar` pentru H=1,00m este dat` de formulele:
1
1
x
arccos b 1

a
b

2
1

1
x
hr arccos 1 b

4
a
b


2
2

l
l
a 0,5 1 1 1 1

b
b

amonte: hr
aval:

unde:

b 0,5

l2

l2

l1=11,80m
l2=99,67m
s=40; 50; 60; 70..........m
s=40m

a 0,5

11,80

40

b 0,5

99,67

40

amonte
aval

1,865

11,80

40

0,820

1
1
arccos
0,820

1,865

2
1
1
1 x
hr arccos

1,865
40

hr 1

99,67

40

40

0,820

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

2

1
1
x
arccos 1

a
a

2

111,47
a 0,5 1 1

111,47
b 0,5 1
1
s

hr

2. Voalul executat la piciorul amonte


Calculul dimensiunilor voalului dup` normele sovietice
T.U. 24 112 48
1.Voal din galerie
Considernd s = 80m (cifra s-a ales [n urma unor serii de
[ncerc`ri)
L 111,47

1,395
S
80

Dac` l=2,40

l
2,40

0,03
s
80

Din diagram` rezult`


I

H
l

=0,515

a. Lac plin, cota apei [n aval la 426,00 mdM


H=516,00-426,00=90,00 m
I

0,515 x90
19,30 25
2,40

Subpresiunea:
P=90x11,80+0,5x43,60x99,67+26,5x111,47=6200 t

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

b. Lac plin, cota apei [n aval la 422,00 mdM


H=16,00-422,00=94,00 m
h1=516,00-399,50=116,50 m
h2=422,00-399,50=22,50 m

0,515 x94
20,20 25
2,40

Subpresiunea:
P=94x11,80+0,5x45,6x99,67+22,5x111,47=5900 t
2. Voal la piciorul amonte
Lac plin, cota apei [n aval la 426,00mdM
H=90,00m
h2=26,50m
P

l H 2h2 L

2
l 90 53111,47 11,98
l 90 53 107,50
l 90 54,50
l 0,606
0,394
0,40

Din diagram` rezult`:


L
2,32 ;
S

L
111,47

48,20m ;
2,32
2,32

S 50,00m

Dac` se consider` l=2,00m, gradientul maxim admisibil:


I max

H
0,40 x90

1,96
I max
18

l=2,00m
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

b. Lac plin, cota [n aval la 422,00mdM


H=94,00m

h2=22,50m

l 94 45 107,50
l 94 62,50

l 0,665
0,335

L
111,47
3,00 ; S
37,20m ;
S
3
0,335 94
l
1,78m
18

Calculul voalului
Glavghidroproiect.

dup`

S=40,00m.

recomand`rile

Institutului

Ipoteza de calcul
Voalul se consider` [ncastrat [n stratul impermeabil, acesta
situndu-se sub linia de separa\ie [ntre zona cu absorb\ie medie q
= 0,80 l/min.m.atm. ]i zona cu absorb\ie medie q = 0,10
l/min.m.atm.
Voalul se consider` permeabil, cu o permeabilitate specific` q
= 0,10 l/min.m.atm.
Dimensiunile galeriei de injec\ii
R aza de ac\iune a cimenta\iei = 1,00m (vezi P.T. vol.42)

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

Din
T.U.-24-112-48,
din
diagram`
(pag.51),
pentru
q=0,08l/minm1m col.ap` ]i H=90m, rezult` distan\` necesar`
[ntre foraje 1,15m.
Se ia distan\a [ntre ]irurile extreme (I ]i III)=2,00m.
{ntr-un ]ir, distan\a [ntre foraje se ia 2,00m. (raza de ac\iune
[n direc\ia stratifica\iei este mai mare).
Din schema de mai sus rezult` grosimea voalului l=2,00m.
Transformnd grosimea voalului [n lungime de radier pe medie cu
un Kr=8Kv (Kr=coeficient de permeabilitate pentru roc`;
Kv=coeficient de permeabilitate [n voal).
LBD=2,00x8=16,00m
Diagrama subpresiunilor pe talpa de funda\ie:
118,10
84,00m
126,90
102,10
H D 90
72,70
126,90
H BD 84,00 72,70 11,30
H B 90

H BD 11,30

5,65 18 I adm
l
2,50

1
1
P 90 84 12,90 72,70 102,10 26,50 115,00
Subpresiunea admis` [n calcul
2:
2

Padm

1
8,090tone
0,6 90 115 26,50 115 6355tone
2

P Padm

Rezult` c` [n aceast` ipotez` voalul nu-]i [ndepline]te rolul de


reducere a subpresiunii ,acest lucru
fiind
atribuit
drenajelor,voalul constituind o rezerv` .

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

1
90 84 12,90 1 72,70 102,10 26,50 115
2
P= 2
8,09tone

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

A-2-1-03-03-1. CALCULUL HIDRAULIC AL EVACUATORILOR.


GOLIRILE DE FUND
Determinarea capacit`\ii, a liniei piezometrice ]i a formei
desc`rc`torilor, precum ]i a nivelului apelor aval a f`cut obiectul
[ncerc`rilor pe model executate [n Institutul de cercet`ri
hidroeconomice (V.U.V.) din Praga ]i prezentate [n cadrul
volumului 49 al Proiectului Tehnic. Calculele hidrotehnice de mai
jos au fost efectuate [n acela]i institut ]i rezultatele au servit ca
punct de plecare pentru executarea modelelor ]i pentru [ncerc`ri.
1. Capacitatea golirilor de fund
Diametrul golirilor = 2,5m
Viteza [n conduct` = V1
Pierderi [n gr`tare.
z1= s
b

4
3

v2
2g

dup` Kirachner

=1,79 s=0,15m b=0,30m


Suprafa\a de trecere [n fa\a gr`tarelor este la fel de cca
2
45m . Faptul c` nu [ntreaga suprafa\` a prizei este la fel de eficace
]i \in@nd seama de forma prizei ]i de pilele gr`tarului, s-a admis
din motive de siguran\` o suprafa\` de numai 25m 2.
4,9
1
v1 v1
25
5
4
v1
1
z1 1
=0,03
1 1,79(0,5) 3
2g
25

Pierderi la priz`
z2 2

v12
2g

1
1
1 =0,06
2 1
0,97 2

Pierderi pe conduct` pentru o lungime l=81,00m


0,0155
(n=0,013)
z3

1 v12
v2
3 1 ;
h 2g
2g

1 0,0155 81

0,51
D
2,5

Pierderi din schimbarea direc\iei =28,5


v12
z4 4
2g

4 0,25

90

28,5
0,14
90

Pierderi prin schimbarea progresiv` a profilului.


F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

(cu 15%) ]i schimbarea vitezei de la v1 la v2


z5 5

v12
2g

5 1,176v1

5 0,1(1,1762 1) 0,04
v 2 v2
H 2 1 (1 2 3 4 5)
2g 2g
2

V1
1,38 0,03 0,06 0,51 0,14 0,04
2g

v12
H 2,16
2g

v1 3,02 H

Ecua\ia pentru capacitatea de evacuare a unei goliri:


Q 14 ,8

Cota maxim` de reten\ie


516,00mdM
Cota axei conductei la v`rsare 425,25mdM
Hmax= 90,75m
3
Qmax 14,8 90,75 141 m /s ( pentru o golire )
Qmax 564 m3/s pentru 4 goliri
Vmax 3,02 90,75 28,8 m/s
2.Linia piezometric` a golirii de fund.
Pentru a putea determina linia piezometric` [n golire s-a
calculat presiunea presiunea [n trei puncte ]i anume imediat [n
spatele prizei (A), [n punctul din fa\a cotului principal al conductei
(B) (la 66m distan\` de la priz`) ]i la cap`tul cotului [naintea
[ngust`rii (C) (76m distan\` de la priz`). Rezultatele calcului
presiunii sunt cuprinse [n tabelele de mai jos (presiunile sunt
indicate [n m. coloan` de ap` peste presiunea atmosferic` ]i se
refer` la axa conductei ).
Punctul Cota axei
conductei
A
434,25
B
430,69
C
428,00

Cota nivelului apei


516,00
490,00
35,25
23,25
21,41
14,51
15,50
11,12

deasupra barajului
470,00
450,00
13,45
3,25
8,61
2,06
7,15
2,45

Din tabel reiese c` conducta este expus` pe toat` lungimea


ei presiunilor pozitive ]i c` nu este probabil s` ia na]tere cavit`\i
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

chiar la nivelele mici [n lac, cu condi\ia ca toate p`r\ile conductei


s` fie executate corect din punct de vedere hidraulic. O sc`dere a
presiunii [n punctul B la 1,25 (adic` la presiunea atmosferic` [n
partea superioar` a conductei) este posibil` numai la cobor@rea
nivelului apei la cota cca 445,00, ceea ce la exploatare normal`
este cu totul improbabil de conceput. Diagrama liniei piezometrice
este reprezentat` hidraulic [n planul NHM-15-4014-43315.
A-2-1-03-03-2. CALCULUL
DEVERSORUL

HIDRAULIC AL EVACUATORILOR.

1. Profilul deversorului.
Forma suprafe\ei deversorului s-a calculat cu ajutorul
rezultatelor de m`sur`tori indicate [n lucrarea Studies of crests
for overfall dams publicat` de U.S. Bureau of Reclamation,
denver, deoarece paramentul amonte al barajului este oblic ]i
rezultatele [ncerc`rilor pe men\ionate permit determinare formei
crestei deversorului pentru orice pant` a paramentului amonte.
Suprafa\a deversorului a fost proiectat` dup` forma suprafe\ei
inferioare a lamelei deversante ]i deci reprezint` suprafa\a pentru
starea f`r` presiune. Creasta deversorului s-a stabilit la cota
509,00, iar panta paramentului aval al barajului s-a p`strat ca la
blocurile nedeversoare de 1/0,551.
Influen\a eventual` a st`vilarului segment asupra presiunilor
pe creasta deversorului barajului se cerceteaz` pe model.
Dup` calculul coordonatelor crestei deversorului, care s-a
executat admi\@ndu-se o pant` a paramentului amonte 1/0,220 ]i
a reprezent`rii grafice a rezultatelor a dat ca pant` corect` a
paramentului amonte raportul 1:4,54, adic` aproape o pant` egal`
cu cea apreciat` ini\ial. Reprezentarea grafic` a rezultatelor
calculelor se afl` pe plan]a EHM-15-4566-47889.
2. Capacitatea deversorului.
{n`l\imea nivelului apei [n baraj deasupra crestei
deversorului = h.
{n`l\imea muchiei inferioare a segmentului peste creasta
deversorului = a.
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

La calculul capacit`\ii trebuie s` se deosebeasc` dou` cazuri:


3

2
b 2 g h 2 h a 2
3

1). h>a

Dac` pentru se aplic` formula dup` Tolkmitt ob\inem:


0.61 0.09

b 2a
2(b a )

unde b=15-3,50=11,50m pentru un c@mp deversor.


0,660 ]i pentru
Rezult` apoi petru valorile a 6,00 m

a 6,00

0,670

Valoarea medie pentru


Q

0,665

2
0,665 11,5 2 g h h a 2 22,6 h 2 ( h a ) 2
3

3
2

pentru un c@mp

deversor.
2)

h>a

2
b 2 g h 2
3

Pentru s-au ales valori dup` rezultatele cercet`rilor


hidrotehnice cu devers`ri f`r` subpresiune. Dup` aceste indica\ii
este valabil urm`torul raport:
h (m)

1
2
0,610 0,635 0,665

3
4
5
0,685 0,710

6
0,725

7
0,740

Rezultatele calculelor sunt cuprinse [n tabelele urm`toare:

Capacitatea unui c@mp deversor


Cota nivelului apei [n baraj

Deschider
ea
st`vilarul
ui
segment

510,
00

511,
00

512,
00

513, 514,
00 00

515,
00

516,
00

1,00

20,7

41,4

53,
50
95,
00
117,
50

63,
30
117,
00
158,
50

79,
10
151,
00
214,
00

86,
00
165,
00
237,
50

2,00
3,00

61,0
0

72,
30
135,
60
189,
00

Capacitat
ea
a 4
derversoa
re
b=46,00
m
516,00

344,00
660,00
950,00

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

4,00
5,00
6,00

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

186,
50

231,
00
270,
50

268,
00
310,
00
362,
00

7,00

300,
50
354,
00
396,
00
465,
00

1202,00
1416,00
1584,00
1860,00

A-2-1-03-03-3. CALCULUL HIDRAULIC AL EVACUATORILOR.


DISIPATORUL DE ENERGIE
1. Cheia limnimetric` [n albia regularizat`.
Pentru calculul disipatorului de energie este important s` se
cunoasc` cheia limnimetric` a albiei r@ului aval de baraj. Pentru
a-l putea calcula trebuie s` se presupun` o anumit` form` a albiei
r@ului [n aval de disipatorul de energie ]i s` se plece la calcul de
la cheia limnimetric` a albiei actuale. Ca baz` au servit profilele
transversale ale albiei ]i cheia limnimetric` [n profilul nr. 8 al
planului RSH-15-529-5360, adic` [n profilul limnigrafului de ast`zi.
Cheia limnimetric` [n profilul limnigrafului a fost extrapolat` din
nou cu valoarea =1,75 din formula dup` Bazinov, deoarece [n
extrapolarea executat` de I.S.P.E. a fost prea mic. Pentru calcul
s-au folosit profilele nr.8, 39, 42, 46, 49, 52 ]i 56 ]i dup` cheia
limnimetric` a profilului nr. 8 s-a calculat cheia limnimetric` a
profilului nr. 56. Suprafa\a din profilele nr. 39, 42, 46 s-a [nmul\it
cu cos , reprezent@nd unghiul [ntre profil ]i linia de curgere,
\in@nd seama de pozi\ia oblic` a profilelor. Dup` determinarea
liniei de debit [n profilulul 56, s-a calculat cheia limnimetric` la
cap`tul aval al disipatorului de energie proced@nd [n mod similar
ca mai sus, [ns` de data aceasta invers curgerii ]i [n ipoteza unei
albii regulate cu profil constant cu l`\imea talpei de 70,00m ]i o
[nclinare a malului [n raport 1:2, la o valoare =1,6. Pragul
disipatorului de energie s-a admis la cota 422,00. Calculele
servesc pentru orientare [n vederea determin`rii bazelor pentru

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

calculul disipatorului de energie. Rezultatele calculului pot fi


cuprinse [n urm`toarea tabel`:
Cota nivelului apei
Q m /s
3

140
560
1000
1860
2000
2200

la limnigraf
pf. 08

pf.56

424,60
425,80
426,70
427,90
428,00
428,14

423,80
424,59
425,30
425,87
425,95
426,02

treapta
disipatorului de
energie
424,00
425,05
425,80
426,87
427,00
427,10

2. Calculul disipatorului de energie.


Calculul s-a efectuat dup` procedeul indicat [n lucrarea O
dimensorani vyraru(Despre dimensionarea disipatoarelor de
energie) de ing. dr. C. Steie, ap`rut` [n Tenhn. Obzov, XIV, nr.16
folosindu-se constantele ]i diagramele autorilor sovietici
Pavlovsky, Certousov ]i Bachmanov, admi\@du-se urm`toarele
cazuri caracteristice.
Q 140m3/s
1)
Evacuare pritr-o golire
2)
Evacuare prin toaate golirile Q 510m3/s
3)
Deversor pentru toate c@mpurile Q 1860m3/s
Q 2000m3/s
4)
Deversor ]i evacuare prin goliri
(conform Protocolului din Bucure]ti, iunie 1957)
Dimensiunile disipatorului de energie depind de felul cum se
l`\e]te lama de ap` [n disipatorul de energie. Aceast` l`\ime se va
stabili de abia pe model, [ns` din motive de siguran\` se admite o
valoare relativ mic` a l`\imii s 5,00m.
q

Q 140

28 m3/s.m.
s
5

Viteza max. de scurgere


h1

v1

28,8
33,9
0,85

q
28

0,83 m
v1 33,9

{n`l\imea relativ` a saltului hidraulic


h2

h1
v2
1 8 1 1 13,54m;
2
gh1
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

Radierul disipatorului de energie se admite la cota 410,00.


Dac` d este ad@ncimea disipatorului de energie ]i t 2 [n`\imea
apei aval, atunci t 2 d 424,00 410,00 14,00 m.
Gradul de disipare al saltului hidraulic:

d t 2 14,00

1,033
h2
13,54

Aceast` disipare este mic`, dar \in@nd seama de l`\imea


admis` mic` s pentru l`\imea lamei de ap` o ad@ncime de 422,00
- 410,00=12m pare a fi foarte suficient` pentru disipator.
Valorile q , v1 , h1 ]i h2 sunt la fel ca cele din cazul de mai sus.
Nivelul apei aval se afl` la cota aproximativ 425,05 ]i d t 2
=15,05

d t 15,05

1,11
h2
13,54

deci mai defavorabil dec@t [n cazul de mai sus.


Fa\` de [n`l\imea mare a deversorului se poate admite c`
lama de ap` se poate [ntinde pe toat` l`\imea disipatorului, adic`
pe l`\imea de 4 blocuri cu c@te 15,00m minus l`\imea unei pile de
3,5m.
q

Q
1860

32,90 m3/s.m
60 3,5
s

Se aplic` ecua\ia Bernoulli:


T0 = (cota nivelului [n lac- cota radierului disipatorului)
v0 2
v12
T0
h1
(1 )
2g
2g
unde v0 este viteza de intrare, care se poate admite egal`

cu zero

1,1
factor

1
1 2

0,85

de pierdere

unde se admite dup` Pavlovski

pentru profil [nalt


S` admitem din nou cota radierului disipatorului la 410,00
T0 516 410 106 m
Dup` transformare, ecua\ia men\ionat` mai sus, [n care:
h1
1
T0

0
1
T01.5

]i

h2
2
T0
2 g 1

d`

1,1
32,90 0,0316
1091

F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

Dup` diagrama lui Rachmanov pentru =0,85, 1 =0,0084,

2 0,151

h1 0,0084 106 0,89 m


h2 0,151 106 16,00 m

Nivelul apei subterane se afl` la cota aproximativ 426,87


d t 2 16,87

16,87
1,055
16,00

Certousov afirm` c` trebuie s` aib` o valoare de 1,05 p@n`


la 1,10. |in@nd seama c` [n cazul de fa\` este vorba de un profil
foarte [nalt ]i c` aerisirea lamei deversante va fi considerabil`, se
poate admite ca satisf`c`toare cota radierului 410,00.
q

a
1, 5

2000
35,4 m3/s.
56,5

q1

T0
1 0,0091
2 0,157

T0 106,00 m

1,1
35,4 0,034
1091
h1 0,965 m
h2 16,65 m

Nivelul apei subterane se afl` la cota aproximativ 427,00


d t 2 17,00 m

17,00
1,02
16,65

]i este valabil` aceea]i observa\ie ca mai sus.


Dup` Smetana, lungimea minim` a disipatorului de energie
este dat` de ecua\ia L1 4,8(h2 h1 ) 75,3 m. Dac` aplic`m aceast`
ecua\ie la ultimul caz men\ion@nd, unde diferen\a [ntre h2 ' ]i h1
este cea mai mare, se ob\ine:
L 4,8(16,65 0,965) 75,3 m
Dimensiunile calculate ale disipatorului de energie sunt deci:
Ad@ncimea 12,00m (pragul la cota 422,00 ]i radierul la cota
410,00)
Lungimea 75,00m.
Prin faptul c` trecerea de la suprafa\a deversorului la radierul
disipatorului de energie este dat` [n forma a dou` arce cu razele
de 25 ]i 40m cu o dreapt` intercalat` de 7,30m lungime ]i c`
primul arc se afl` relativ sus pe paramentul aval (datorit` golirii de
fund), apare o oarecare siguran\` [n ce prive]te punctul de unde
trebuie s` se m`soare lungimea de 75,00m. De aceea se propune
pentru proiect, s` se admit` lungimea disipatorului de energie de
65,00m ]i anume socotit` de la cap`tul suprafe\ei deversorul p@n`
la cap`tul disipatorului de energie la cota 422,00 adic` 90,00 de la
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

linia de intersec\ie [ntre paramentul aval al barajului ]i radierului


disipatorului la cota 410,00.
Aceste calcule hidraulice au fost verificate prin [ncerc`ri de
modele.
Rezultatele asupra capacit`\ii de evacuare a deversorului ]i
golirilor de fund se dau comparativ [ntre valorile de calcul ]i
acelea de [ncercare pe model, [n partea B Descrierea barajului ,
cap. VII Evacuarea apelor mari paragraful a. Evacuarea [n
timpul exploat`rii aliniatul 1. Capacitatea evacuatorilor .
{ncerc`rile pe model efectuate asupra Barajului sunt
prezentate [n vol. 49 al prezentului Proiect Tehnic.
A-2-1-03-03-4.
SUBTERANE

INFLUEN|A

LACULUI

ASUPRA

APELOR

S-a precizat nivelul maxim de exploatare 513,00, iar nivelul


maxim la viitur` 516,00. Ca urmare la aceasta, toate cl`dirile cu
pardoseala sub 516,00 vor fi demolate. Toate cl`dirile care
respect` condi\ia de mai sus, ]i au funda\ia deasupra nivelului
maxim de exploatare 513,00, nu vor avea de suferit din cauza
ridic`rii nivelului extrem de rar la cota 516,00, chiar dac` sunt
lng` lac cu condi\ia de a fi fundate pe terenuri stabile.
{n general relieful la marginea lacului fiind destul de
accentuat, ridicarea nivelului apelor la malul lacului nu va avea
influen\e asupra pnzei freatice, dect la distan\e scurte, ]i va
r`mne [n interiorul zonei care se supune exproprierii.
A-2-1-03-04. ARMAREA BARAJULUI
Barajul de greutate este o construc\ie masiv` care rezist` la
ac\iunea for\ei principale presiunea hidrostatic` - numai prin
greutatea sa. Calculul s`u de dimensionare ]i verificare, precum ]i
determinarea rezisten\elor ]i a direc\iilor de scurgere a eforturilor
s-a f`cut [n ipoteza c` barajul este un bloc masiv, omogen ]i
izotrop. {n realitate distribu\ia de rezisten\e este perturbat` fie
prin introducerea de goluri, galerii sau pu\uri [n corpul barajului,
fie sub influen\a unor reac\iuni suplimentare datorite deforma\iilor
inegale [ntre corpul barajului ]i trenul de funda\ie, contrac\ii
betonului, varia\iilor de temperatur`. Dac` concentr`rile de
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

rezisten\e cauzate de prezen\a golurilor se pot calcula, influen\a


celorlalte ac\iuni este greu s` fie prins` [n calcul. Aceste influen\e
dau na]tere [n general la concentr`ri de eforturi suplimentare, de
tensiune sau compresiune, care pot provoca fisurarea barajului.
Pentru asigurarea monolicit`\ii blocurilor, ct ]i pentru a se
preveni deterior`ri ale construc\iei din punct de vedere static ]i al
permeabilit`\ii s-au luat o serie de m`suri : consolidarea terenului
de funda\ie, alegerea unui ciment ]i a unui dozaj pentru beton de
a]a natur` ca betonul s` aib` o c`ldur` de priz` ]i o contrac\ie ct
mai mic`, turnarea betonului la temperaturi ct mai mici, r`cirea
componentelor betonului ]i armarea barajului.
Armarea s-a f`cut [n urm`toarele zone ale barajului :
a) [n lamelele de funda\ie;
b) [n pinten;
c) [n jurul galeriilor ]i golurilor.
a) Armarea lamelelor de funda\ie.
Condi\iile geologice ]i topografice care condi\ioneaz` aceast`
problem` sunt :
- diferen\ele [ntre modulul de elasticitate al betonului ]i al
rocii de funda\ie, dar mai ales varia\ia propriet`\ilor de tasare ale
rocii de funda\ie din ampriza barajului;
- diferen\ele relativ mari [ntre cotele de funda\ie ale
blocurilor de pe versan\i impuse de panta mare a versan\ilor (30
45o). Aceast` diferen\` a fost prev`zut` [n proiect s` se realizeze
prin maximum trei trepte a c`ror diferen\` de nivel s` fie de circa 3
5 m.
Fa\` de aceast` situa\ie, avnd [n vedere dimensiunile mari
ale barajului ]i faptul c` :
- [n rostul de funda\ie se dezvolt` eforturi mari din
temperatur` ]i contrac\ia betonului, gradientul de temperatur`
lund valori mari datorit` rocii de funda\ie a c`rei temperatur`
este relativ sc`zut` (8 10oC);
- prezen\a [n rostul de funda\ie a neregularit`\ilor rocii
rezultate din prelucrarea suprafe\ei sunt puncte de concentr`ri de
eforturi locale, de zone tensionate, care sunt generatoare de fisuri
(lucru observat pe construc\ii existente)
s-a considerat necesar ca lamelele inferioare s` fie armate cu
arm`tur` longitudinal` dispus` la dou` nivele.
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

Arm`tura longitudinal` inferioar` s-a a]ezat pe talpa de


beton, care egalizeaz` toate neregularit`\ile rostului de funda\ie ]i
a c`rei pant` este uniform` (de 1/15 la blocurile nedeversoare ]i
1/10 la blocurile deversoare). Aceast` arm`tur` este astfel aleas`
[nct cele 4 5 lamele inferioare s` fie considerate beton slab
armat.
Arm`tura de rezisten\` este a]ezat` longitudinal blocului ]i
este format` din bare 40 mm distibuite diferit, func\ie de
[n`l\imea blocului ]i de situa\ia [n bloc. Blocurile [nalte din vale
sunt armate cu 4 6 bare pe metru (50 75 cm 2/m), iar blocurile
mai mici de pe versan\i, spre exemplu blocul 4 este armat cu 3 4
bare pe metru (38 50 cm2/m). Pe aceea]i treapt` arm`tura se
[ndese]te de la parament c`tre punctul de treime aval, respectiv
[n blocurile cu pinten c`tre marginea amonte a pintenului. Barele
[n general sunt drepte.
Arm`tura de montaj ]i de reparti\ie este 220mm/m, iar [n
cazul [n care ]i ea este supus` la vreo solicitare de 320mm/m.
Aceast` dispozi\ie de principiu a fost adaptat` la execu\ie
situa\iilor reale geologice \inndu-se seama de prezen\a zonelor
brecifiate ale faliilor, zone [n care arm`tura s-a [ndesit.
Arm`tura longitudinal` superioar` s-a betonat [n lamela a IIIa sau a V-a socotind deasupra arm`turii inferioare, imediat dup`
betonarea primului strat de leg`tur` al acestor lamele. Ea s-a
dispus orizontal ]i s-a realizat din bare 30mm, care s-au [ndesit
ca]i barele din re\eaua inferioar` de la paramente c`tre mijloc,
num`rul barelor variind [ntre 3 ]i 5. Arm`tura de reparti\ie dispus`
transversal blocului este de 320mm. {n zonele [n care arm`tura
a trecut [n lamela superioar` s-a asigurat o petrecere de circa
3,00m pentru conlucrarea arm`turilor.
Blocurile de pe versan\i care sunt fundate la diferite nivele,
prezint` pericolul ca la muchiile treptelor s` se produc` concentr`ri
de eforturi ]i deci zone de tensiune care s` produc` fisuri
longitudinale [n baraj. Aceste muchii s-au prev`zut a fi consolidate
cu arm`turi de col\.
Arm`tura de col\ s-a a]ezat la muchiile formate din intersec\ia
dintre treptele ]i contratreptele t`lpii de funda\ie. Ea este format`
dintr-o re\ea a]ezat` pe treapt` care apare [n continuarea re\elei
de arm`tur` longitudinal` de pe treapta respectiv` ]i o arm`tur`
a]ezat` paralel cu contratreapta. Re\eaua de pe treapt` este
alc`tuit` din arm`tura de rezisten\` a]ezat` transversal blocului de
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

330mm/m plus 320mm/m (arm`tura de reparti\ie a re\elei


inferioare). Re\eaua contratreptei este format` din bare de
rezisten\` de 430mm/m dispus` [n plane verticale longitudinale
barajului ]i paralel cu contratreapta ]i 1,520mm/m arm`tur` de
montaj ]i reparti\ie a]ezat` longitudinal blocului.
Barele [n cadrul aceleia]i re\ele s-au a]ezat :
- uniform repartizate, [n zonele [n care nu s-au f`cut injec\ii;
- [n pachete dispuse la circa 50 cm unul de altul, lumina [ntre
dou` bare din acela] pachet fiind de minimum 6 cm. {n zonele
galeriilor de injec\ii nu s-au [n`dit bare prin petrecere. Acest mod
de a]ezare a fost adoptat pentru a [ndep`rta posibilitatea t`ierii
arm`turilor prin forarea g`urilor de injec\ie.
Cantit`\ile medii de arm`tur` pus` [n oper` au fost :
- arm`tura pe m2 de suprafa\` de funda\ie ([n proiec\ie
orizontal`) 140 Kg/m2;
- arm`tura pe m3 de beton din [ntreg barajul 2,4 Kg/m3.
b) Armarea pintenului
Dat` fiind situa\ia geologic`, stratifica\ia ]i intercala\iile de ]
isturi argiloase [ntre straturile de gresie, rezisten\ele date de baraj
pe talpa de funda\ie se distribuie defavorabil cu concentr`ri mari
de eforturi de compresiune [n terenul de funda\ie aval de baraj.
Pentru o distribu\ie favorabil` ]i pentru a [locui terenul mai slab cu
un material mai rezistent s-a introdus pintenul de beton. Pentru a
se distribui [n mod uniform presiunile pintenului pe suprafa\a
vertical` de contact cu terenul de funda\ie s-a rigidizat aceast`
parte a pintenului.
Armarea s-a f`cut cu 540mm/m pe peretele vertical inclusiv
la racordarea [ntre acest perete ]i suprafa\a orizontal` de reazem.
Treapta de baz` a pintenului s-a armat cu 440mm/m, iar treptele
intermediare pn` la baraj cu (3 4)30mm/m. Arm`tura de
reparti\ie a fost de 2 3 bare 20mm/m.
Cantitativ armarea reprezint` circa 19 Kg/m3 la m3 de beton
din pinten.
c) Armarea galeriilor
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

Galeriile ofer` prin sec\iunea lor goluri [n profilul barajului,


goluri care duc la concentr`ri de eforturi locale ]i dau na]tere la
eforturi de tensiune.
S-a recomandat ca armarea [n jurul galeriilor s` se fac` dup`
urm`toarele principii :
- eforturile de tensiune ce apar [n jurul golului s-au predat [n
[ntregime arm`turii;
- zonele din jurul galerie cu concentr`ri de eforturi de
compresiune s-au armat ]i ele pentru a se putea asigura betonului
armat un grad de siguran\` cel pu\in egal cu acela al betonului
simplu din corpul barajului supus numai la eforturi obi]nuite;
- galeriile s-au armat cu o arm`tur` constructiv` chiar dac` nu
au ap`rut cre]teri mari de eforturi sau eforturile de tensiune au
fost mici mici.
Aceste principii de armare s-au justificat prin aceea c` :
- eforturile de tensiune sau cre]terea eforturilor de
compresiune rezultate din schimbarea distribu\iei eforturilor din
corpul barajului prin apari\ia golurilor nu trebuiesc l`sate pe
seama betonului;
- [n jurul galeriilor fenomenele de r`cire ]i de contrac\ie sunt
mai puternice;
- galeriile sunt puncte slabe [n corpul barajului, iar experien\a
a ar`tat c` [n general de la galerii pornesc cele mai multe fisuri.
Din aceste motive s-a justificat arm`tura constructiv` ]i chiar
acolo unde au ap`rut eforturi de tensiune admisibile conform
normelor pentru betonul simplu, efortul de tensiune s-a predat [n
[ntregime arm`turii.
Arm`tura calculat` pentru galeriile ]i golurile din baraj este :
1. Galeria de injec\ii
[n zona inundabil` pn` la cota 426
peste cota 426
2. Galeria de drenaj
[n zona inundabil`
peste cota 426
3. Galeria de transport
4. Galeria de acces ]i leg`tur`
[n zona inundabil`
peste cota 426

1,30 0,80 t/m


0,90 0,26 t/m
0,80 0,30 t/m
0,30 0,16 t/m
0,92 t/m
0,83 t/m
0,34 0,05 t/m
F-PO-028-02, act.1

ISPH S.A.

Cod documenta\ie: 4718.H.35.014.B.49.98 ME


pag.
Seria de actualizare:0

5. Pu\urile pendulelor
6. Pu\urile pompelor
7. Pu\urile de acces
[n zona inundabil`
peste cota 426

0,04 0,33 t/m


3,34 0,60 t/m
4,15 0,83 t/m
0,83 0,06 t/m

Dispozi\ia constructiv` adoptat` este redat` [n planurile din


Mapa A-2-1-02 din prezentul proiect.

F-PO-028-02, act.1

S-ar putea să vă placă și