SCOALA POSLICEALA INTELLECTUM

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:
Absolvent: PURICE
EUGENIA

GALATI
2015

Nursingul pacientei cu luzie

fiziologic

Cuprins

Capitolul I -Noiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital

feminin
Capitolul II - Lauzia fiziologica
2.1. Diagnostic clinic
2.2. Mecanismul nasterii
2.3. Conduita in cursul travaliului
2.4. Lauzia postpartum
2.5. Lactatia
2.6. Ablactarea
2.7. Infectiile sanului in lauzie
Capitolul III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie
fiziologica
3.1.Supravegherea clinica a lauzei
3.2. Educatie pentru sanatate a femeii
3.3. Rolul asistentei medicale in lauzia imediata
3.4.Rolul asistentei medicale in lauzia fiziologica
Capitolul III Prezentarea cazurilor clinice
Concluzii
Anexe
Bibliografie

Capitolul I -Noiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital

feminin
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza
prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii
gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid).

Oul

rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se

dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie,
hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este
extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si
spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura
conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe
(salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .

Este constituita din: - muntele lui Venus

- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin 45421icr99kyn7g
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul cy421i5499kyyn
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu
glandele Skene.
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita,
de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un
relief usor proeminent si o consistenta moale de perinita.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe
partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
foliculi polisebaceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie
debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare
se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un
bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si
hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care
se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un
epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta
cu un fren.

Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare
a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite
din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos
excavatia osoasa a bazinului.

Organele genitale externe :

vaginul
uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica

- portiune ampulara
ovarele
Organele genitale interne :
Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul anteroposterior.

Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste

drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.

Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul
nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa
aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se
intrun
conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte
avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul
in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu
sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte
in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
anterior cu vezica urinara
posterior cu rectul
inferior se continua cu vaginul
superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi

Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la
multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu
doua fete si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde
acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de
peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava
sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui
este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale
denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al
ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.
Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa
divizand colul in portiune supra si subvaginala.

Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in
partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana
la fata superioara a ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.
Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.

Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.

Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul
trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin
ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezoovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera
ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole
care patrund in ovar la nivelul hilului.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral
de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior
muschiului pectoral si dintat.

Poate prezenta anomalii numerice in plus sau

minus; anomalii de forma sau volum. ]Dimensiunile sunt de 12 13 cm,

diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ 150 200 grame.
Consistenta este formata dar elastica.
Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm,
pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 12 orificii galactofore.
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza,
constituind expresia activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc:
ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul
uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua
straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici
mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor
este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele
devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a
excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu
mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 27, tot acum stroma se
micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.

Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si
se elimina.

Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,

realizat prin jocul modificarilor vasculare.

Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: - zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum.
Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt
eliminate in placarde.

Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a

celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.

Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si
progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia
tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore.

In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului

lobulo-alveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea
colostrul.

Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea,

circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte

evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii
secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul
suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

Capitolul II - Lauzia fiziologica

2.1. Diagnostic clinic

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului

gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a cazurilor
diagnostic de certitudine. Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de
saptamni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor
fetale. La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de
areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta.

2.2. Mecanismul nasterii

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade''

sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la
multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu
ce prezinta urmatoarele simptome: contractii uterine dureroase, neregulate, mai
ales noaptea;scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n
pelvis; eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge; colul moale se
scurteaza si devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce
modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:contractiile
uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului

uterin;

eliminarea dopului gelatinos; bombarea membranelor ce solicita

orificiu uterin;
Cuprinde 3 perioade:
1.

Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la

interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.

2.

Perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia complete si ruperea

membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se prelungeste la 60-90
secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice. Dureaza de la 30 minte la 11/2 ore la primipare si 15-30 minute la multipare.Apare senzatia de screamat
datorita compresiunii rectului.

3.

Perioada de delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului

,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor.Se produce in trei
timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si expulzia.
Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si
intensitate crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare)
ajungand la dilatatie complecta 10-11 cm.Formarea pungii apelor,ruperea
membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal prezente.

2.3. Conduita in cursul travaliului

Perioada de dilatatie
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:

situatia dilatatiei

colului uterin; evolutia prezentatiei; aspectul lichidului amniotic;dinamica

uterina; bataile cordului fetal;
Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului
(partograma).
Perioada de expulzie
ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii
expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa
ginecologica.

In expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea

dilatatiei, starea fatului (BCF-urile).

Se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o
dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a
coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.
Se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se
dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.
Se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea
presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine,
parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30
secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele
dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se
cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar,

degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a

perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de perineu.
La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru
a preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon
pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este
larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal
si se face rotatia externa a craniului catre partea n care a fost occipitul. Tragem
n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul
posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se
aseaza fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele
ingrijiri fatului, dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare.
Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase,
care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la
1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un
nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a
cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat,
septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se leaga
mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se
panseaza cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical,
iar deasupra punem un pansament steril uscat peste care tragem o fasa.
Controlam daca nou-nascutul nu prezinta malformatii. Se precizeaza starea
nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice,
iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se
cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de
pediatrie.

Conduita in delivrenta plancetei (perioada a III a)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa
Kocher se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei. Se asteapta
dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala
(patologica), cnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei
timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi: - spontana cu decolarea si
expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara cailor genitale
(membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute n uter).
-naturala cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea
cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunnduse o interventie activa de decolare si extractie manuala a
placentei;naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza
rapid placenta;
Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45
minute - 1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza
forma, culoarea, integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor,
locul de insertie a cordonului ombilical.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n
segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei
deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul,
placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa,
aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior. Placenta

se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele

n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50
minute, se face extractie manuala de placenta.
Conduita in perioada de consolidare a hemostazei
(perioada a IV a)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa
daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament
vulvar steril si se tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd
cauza pierderilor de snge este atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca
hemoragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau solutii de
continuitate nesaturate

2.4. Lauzia postpartum

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la starea
premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si dureaza 6-8
saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi reia ciclicitatea
menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima menstruatie poate sa
apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei noi sarcini.
Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de
regresie ce apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia
sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore) ,propriuzisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).

Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul

fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,
bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison
fiziologic.In aceasta etapa sunt posibile:
Sangerari tardive
Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii, hematoame vaginale)
Retentie de urina prin traumatism utero-vezical
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involutive rapide ale
uterului, care la sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta perioada pot
apare:
Ascensiuni termince (instalarea lactatiei , infectii puerperale)
Revenirea la normal a diurezei si tranzitului intestinal
Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la multipare
Accidente tromboembolice
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente ale
organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala.
Modificarile organelor genitale: Modificarile involuntive ale lauzei predomina
in sfera genitala
Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la
nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca in
10 zile devine organ pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g dupa 7
zile si sub 100g la sfarsitul lauziei.De obicei uterul isi pastreaza pozitia de
anteflexie si anterversie, dar pot apare modificari de pozitie mai ales la
multipare.Regenerarea endometrului are loc dupa 45 de zile de la nastere.
In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica sangerare denumita mica
menstruatie, iar dupa 6 saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in bioritmul
menstrual.
Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat corpul uterin.Colul, larg
deschis in prima zi de lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin reducerea

edemului si disparitia vascularizatiei.Orificiul intern permite patrunderea a 2

degete dupa 2-3 zile , iar dupa 10-5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul
extern isi revine la normal la sfarsitul lauziei si ia forma unei fante transversale.
Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice, dar s-a demonstrate ca
ovulatia apare dupa 27 de zile de la nastere.Durata medie de aparitie a ovulatiei
esre de 70-75 de zile la femeile care nu alapteaza si de 190 de zile la cele care
alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecbenta alaptatului la san ,
de durata fiecarui supt si de proportia de alimentatie suplimentara.Menstruatia
apare dupa 12 saptamani de la nastere la 70% din femeile ce nu alapteaza.
Modificari generale :Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si
liniei albe,iar vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au
o secretie crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista
aproximativ 2 saptamani.
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactate
si

include

urmatoarele

etape:

mamogeneza,

lactogeneza

si

galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:

Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut

Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului

Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

2.5. Lactatia
Termenul de lactaie nglobeaz urmtoarele procese biologice:
- declanarea secreiei lactate;
- meninerea secreiei lactate;
- evacuarea glandei mamare.
Glandele mamare sunt organe complementare ale aparatului reproductiv
feminin, care au rolul de a secreta laptele.
Dezvoltarea glandei mamare i instalarea secreiei lactate sunt reglate de
sistemul nervos central, care controleaz funcia gonadotrop a hipofizei
anterioare. Staia de control neurohormonal este hipotalamusul.
4

n intervelaiile foarte complexe care duc la formarea laptelui se disting

3 procese, fiecare aflndu-se sub dependena unui sistem hormonal:
1. Dezvoltarea glandei mamare n vederea alptrii - Mamogeneza.
2. Declanarea secreiei lactate dup natere - Lactogeneza.
3. ntreinerea lactaiei i excreia laptelui - Galactopoieza.
1. Mamogeneza
Glanda mamar este un organ hormonodependent a crei evoluie i
funcie ncepe n perioada neonatal, stagneaz, apoi pn la pubertate i atinge
maturitatea sa morfologic n graviditate. Creterea ponderal a fiecrui sn n
sarcin atinge aproximativ 700 g.
Procesele de cretere i dezvoltare a glandei mamare n sarcin i
lactaie au un determinism genetic i inducie hormonal.
Principalele glande endocrine care regleaz dezvoltarea glandei mamare
sunt: - hipofiza anterioar;
- ovarele.
2.Lactogeneza
Cuprinde sinteza intracelular a laptelui i secreia sa n canalele de
excreie. Mecanismul de declanare a lactaiei, care are de obicei loc ntre zilele
2 - 4 postpartum este complex, iar procesul neuro-endocrin responsabil de
acesta nu este bine cunoscut.
Lactogeneza are la baz dou mecanisme:- neuro - endocrin;
- nervos.
* Determinismul neuro - endocrin
- clasic se consider c scderea brusc a hormonilor placentari dup natere,
defreneaz hipofiza anterioar, care ncepe s secrete prolactina;
- noile concepte neuro-endocrine arat c lactogeneza este un proces
complex. Dup dezvoltarea esutului mamar prolactina i hormonii corticoizi
iniiaz i menin lactaia. Aciunea acestor hormoni este inhibat n cursul
sarcinii de ctre hormonii ovarieni.

- estrogenii n doze mici stimuleaz secreia de prolactin prin efect direct

asupra hipofizei anterioare, sau prin inhibiia centrilor hipotalamici, responsabili de eliberarea factorilor inhibitori ai prolactinei;
-glucocorticoizii exercit un rol amplificativ al aciunii lactogene a
prolactinei.
* Determinismul nervos - cuprinde o serie de mecanisme reflexe cu
punct de plecare uterin:
- dispariia distensiei uterului elibereaz hipofiza anterioar, prin intermediul
baroreceptorilor uterini;
- excitarea interoceptorilor canalului cervico - vaginal prin trecerea mobilului
fetal, influeneaz hipofiza.
3. Galactopoieza
Reflexul de supt - este principalul factor responsabil de meninere a
lactaiei prin favorizarea eliberrii de prolactin, ACTH, GH, ocitocin.
Ocitocina determin ejecia rapid a laptelui prin stimularea contractilitii
celulelor mioepiteliale i fibrelor musculare netede ale glandei mamare.
* Automatismul mamar - prin fenomenul de baroreglare (control prin
presiune) care face ca golirea snilor s suscite direct activitatea secretorie a
epiteliului, iar umplerea lor oprirea secreiei.
* Reglarea nervoas a cortexului:
- stimulul psihic legat de vederea copilului sugar prin creterea secreiei
de ocitocin i ACTH;
- deprimarea secreiei de PIF (factorul de inhibare a prolactinei) de ctre
hipotalamus sub influena stressului sau a anumitor droguri: rezerpina,
clorpromazina, acetilcolina.

2.6. Ablactarea
Indicaii:
- Ft mort antepartum, intrapartum sau postpartum.
- Cauze materne care constituie contraindicaii absolute ale alptrii:
- TBC recent sau evoultiv;
- Boli infecioase grave;
- Cardiopatii decompensate;
- Nefropatii;
- Anemii grave;
- Infecii cutanate mamare;
- Ombilicarea complet a mameloanelor;
- Psihoze puerperale.
- Cauze personale estetice sau sociale.
Metode de baz ale ablactrii
1. Hormonii
* Estrogenii - acioneaz prin blocarea aciunii prolactinei.
* Combinaii estro - androgenice
* Combinaii estro-progestative - pilulele anticoncepionale.
2. Diureticele - care acioneaz prin diminuarea rezervelor hidrice
necesare secreiei lactate.
3. Antiprolactinice ergocriptina primele 5 zile 9 mg/zi; urmtoarele 5
zile 6 mg/zi;
Metode auxiliare ale ablactrii:
1. Evitarea punerii la sn a copilului.
2. Bandaj compresiv al snilor.
3. Comprese reci.
4. Restricie lichidian.

2.7. Infectiile sanului in lauzie

Complicaiile snului n luzie se grupeaz n dou categorii i anume
unele sunt tulburri de secreie ale snului i unele complicaii infecioase la
care se mai adaug congestia mamar i ragadele.
1. Tulburri de secreie i excreie lactat
Hipogalactiile pot fi primare cnd exist o lips a declanrii secreiei
lactate i secundare cnd se manifest n a treia sptmn de alptare.
Din punct de vedere al terapiei se poate ncerca stimularea galactopoezei prin ingerarea de lichide - lapte, bere - puin alcoolizat. Exist i unele
alimente care au reputaia de a fi galactogoge (slnina). Dintre drogurile cu
aciune galactogog, vitaminoterapia cu B i proteinele iodate par a fi cele mai
eficace. Nu trebuie s ne ateptm ns la miracole ci s reinem c cel mai bun
stimulent este sugerea.
2. Tulburri de excreie lactat
Tulburrile de excreie lactat realizeaz angorjarea mamar, adic
retenia de lapte n unul sau mai muli acini.
Mecanismul cel mai frecvent se pare c const ntr-o tulburare a
reflexului de evacuare posibil n legtur cu o conduit defectuoas n alptare.
Se cunoate c sub influena suptului se produce o descrcare de ocitocina care
face s se contracte n acelai timp muchiul uterin, celulele mio-epiteliale ale
acinilor i asigur n felul acesta evacuarea lor.
Aspectul clinic
Manifestarea caracteristic a angorjrii mamare este tensiunea dureroas
a snilor, a unuia, sau al ambilor sni, care este penibil, localizat de multe ori
la un lob sau la cadranul supero-extern i prelungirea lui axilar.
Se pot constata frecvent manifestri generale ca:
- cefalee, febr 38 -38,5 C fr a avea alte simptome de infecie.

- suprafaa snului este ntins, uneori deformat, cu o circulaie

colateral pronunat, dar nu exist nici edem i nici roea. La palpare, unul
din lobi este sub tensiune fa de restul glandei, alteori tot snul este angorjat.
Nu trebuie s neglijm angorjrile mamare pentru c rezoluia spontan,
este drept, se produce, dar glanda se poate infecta.
Conduita n formele precoce va tinde la scderea edemului care rezult
din staz i apoi s favorizm excreia laptelui. Pentru a diminua edemul i congestia vom aplica pansamente umede i calde, cataplasme cu antiflogistin i
restricia momentan de lichide. Se mai recomand diuretice minore cum sunt
srurile de potasiu, sau diuretice majore cum este Furantrilul. Acinii liberai se
pot evacua dar diureticele au inconvenientul c antreneaz o hipogalactie
secundar.
Medicamentele antiinflamatorii, atunci cnd congestia este foarte
intens, cu snul cald, destins, dureros se poate administra Fenilbutazona sau
Alfa-chemo-tripsina, care dau rezultate bune.
Angorjarea mamar tardiv este de cele mai multe ori o tulburare
cauzat de greeli n tehnica alptrii i ea poate fi evitat printr-o disciplinare a
alptrii cu supturi la intervale regulate i mai ales evacuarea complet a
snului.
*Ragadele
Sunt frecvente n cursul alptrii, mai ales la primipare, evoluia lor este
benign, dar necesit atenie mare cci ele pot constitui punctul de plecare al
unor complicaii serioase mai ales angorjarea mamar i apoi infecia cu
diferitele ei forme.
n practica zilnic ne apar unele circumstane care sunt determinate i
anume: suptul viguros traumatizant sau supturi insuficiente prelungite care duc
la macerarea esuturilor. Supturile prea rapide pot fi o cauz de ragade pentru c
copilul adoarme i macereaz mamelonul.
Clinic, ragadele se demasc prin dureri vii ca o arsur n afara alptrii
sau cnd se face toaleta mamelonului mai ales atunci cnd se folosete n acest

scop alcoolul. Ragadele se prezint ca nise mici eroziuni lineare sau fisuri care
au sediul cu predilecie n anul de la baza mamelonului. n forme mai
pronunate ntreg mamelonul este erodat, rou, viu. Sub influena tratamentului
ele se cicatrizeaz n general rapid, neglijate ele se agraveaz, devin din ce n ce
mai durerose, mpiedic alptarea cu toat bunvoina luzei, pot sngera n
timpul alptrii, provoac apariia melenei la noul nscut (melena spuria), se
infecteaz, ele fiind pori de intrare pentru diferiii germeni.
Tratamentul va tinde la evitarea extinderii i a infeciei cci riscul de
limfangit i abces al snului este permanent.
Vom evita alptarea pompnd laptele. Mai bine este s sistm alptarea
din snul bolnav i s pompm cu o pomp electric bine reglat pentru a nu
produce depresiuni prea mari, care pot deschide i adnci ragade care vor
sngera.
Msurile de igien sunt absolut necesare, care constau n tergerea
mamelonului cu ap fiart, apoi va fi acoperit cu comprese sterile.
Tratamentul profilactic este acela care are n vedere folosirea unui
amestec de glicerina alcool, care se recomand nc de la finele sarcinii, dar
eficacitatea lui este ndoielnic.
Cel mai important este o foarte corect disciplin a alptrii, tergerea
ngrijit a snului cu ap fiart nainte de alptat i cu spun acid, dup alptat,
uscnd bine mamelonul pentru a evita maceraia. n pauza dintre supturi se va
aplica un pansament steril. S evitm supturile prelungite care depesc un sfert
de or. Traumatizeaz i favorizeaz infecia.
3. Infeciile mamare din luzie
Infeciile glandei mamare constituie complicaia cea mai mare a alptrii
i ele se ntlnesc exclusiv n acest mprejurare, cci atunci cnd apar n afara
acestei perioade sunt de fapt o consecin ndeprtat a alptrii.
Germenii obinuii sunt: stafilococul alb sau auriu hemolitic,
streptococul, colibacilul i enterococul.

Poarta de intrare a germenilor poate fi cutanat sau canalicular:

- canalicular, cnd germenul ptrunde n canalul galactofor dnd o
galactoforit, dar infecia nu se manifest dect atunci cnd glanda este n
congestie de retenie;
- cutanat este pe calea unei ragade, cnd infecia se propag cel mai
adesea direct n esutul subcutanat sau pe cale limfatic.
S-au invocat unele cauze favorizante ale abcesului de sn, modificri ale
terenului, slbire, hipovitaminoze, diminuarea puterii antihistaminice a serului.
* Limfangita
Este cea mai frecvent infecie cu debut brutal i precoce n prima
sptmn, sau a doua de alptare. Temperatura urc la 40 C, frisoane, cefalee,
cu stare general alterat, tensiune dureroas a snului, care iradiaz spre
regiunea axilar. Apare o culoare limfangitic roie, care ncepe la mamelon i
se orienteaz spre axil unde putem palpa unul sau mai muli ganglioni dureroi.
Mai tipic, dar caracteristic este o limfangit n placard, care ocup un
ntreg versant al snului.
n cazurile favorabile limfangita este de scurt durat, durerea i desenul
limfangitic, febra, dispar n 48 de ore i totul intr n normal, dar supravegherea
este necesar, pentru c pot apare recidive. Unele forme sunt mai puin
caracteristice fr roea, numai cu o senzaie de arsur i o zon dureroas la
palpare care se asociaz cu frison i hipertermie. n aceste cazuri este vorba de o
hipertermie profund.
*Abcesul limfangitic sau abcesul promamar.
Este rar, i evoluia lui este spre abcedarea unei limfangite care se
traduce printr-o mic tumefacie care devine roie strlucitoare ntr-un cadran al
snului. Fluctuaia apare rapid i este uor de pus n eviden. Incizia aduce
repede vindecarea pentru c aceasta este o supuraie numai subcutanat care nu
intereseaz parenchimul glandei mamare.

* Abcesul tuberos al mamelonului

Se dezvolt la nivelul unei glande sebacee a areolei i ne apare ca o mic
ridictur, dar care trebuie tratat cu grij pentru c altfel poate fi puctul de
plecare a unei infecii mai grave.
* Infeciile glandulare sau mastitele
Intereseaz glanda mamar i evoluia lor se face n dou stadii, din care
primul este rar i este consecina evoluiei i localizrii infeciei la un lob
profund, neglijat, ru drenat ctre suprafa i propagat spontan n esutul grsos
retromamar.
*Flegmonul gangrenos al snului
Este de asemenea excepional, debuteaz n ziua a 10 - 12 din post
partum. Temperatura urc la 40C i starea general este profund alterat,
caracteristic unei infecii cu stare toxic. Snul este de volum mare n
ntregime destins, dureros, rou violaceu se acoper repede cu flictene i cu
placarde echimotice.
Diagnosticul
Prima problem de diagnostic ce se pune este de a face relaia strii
febrile cu o inflamaie a snului. Pentru aceasta examenul snului trebuie s se
fac sistematic, precum i tueul vaginal, recoltarea de secreie i examenul ei
bacteriologic, examenul urinei.
Infecia mamar, o dat depistat, va trebui s recunoatem forma
anatomo-clinic care nu este dificil: limfangit, galactoforit. Este mai dificil
atunci cnd n faa unei, tumefacii mamare se constat o galactoforit i este
greu s o difereniem de o angorjare mamar sau un abces al snului.
Prognosticul matern al infeciilor mamare este n general excelent, totui
unele forme recidivate i trenante spontan sau printr-un tratament ru condus
printr-o antibioterapie neadecvat sau o incizie insuficient poate s lase noduli

duri, scleroi sau cicatrice retractile inestetice. Modificrile pe care le las

aceste forme, mpiedic orice tentativ de alptare n viitor.
Consecinele asupra noului nscut pot fi de multe ori importante. Nounscutul pe care-l lsm la sn la nceputul infeciei mamare poate s se
infecteze (gastroenterit, piodermie, parotidit) deoarece, prin suspendarea
alptrii n condiii i medii defavorabile pot interveni complicaii din partea
nutriiei.
Tratamentul infeciilor mamare
*Tratamentul profilactic va tinde la mpiedicarea apariiei ragadelor i
fisurilor, care dup cum am vzut, constituie pori de intrare pentru germeni.
- De asemenea trebuie evitat dezvoltarea i contactul germenilor cu
mamelonul prin toaleta minuioas a mamelonului, splarea minilor nainte de
alptare, dezinfecia cavitii bucale i nasului copilului, care am vzut c pot fi
contaminate n cursul travaliului din vaginul mamei.
- Este necesar s depistm i s tratm pe toi purttorii de germeni i n
special de stafilococi printre personalul de ngrijire care poate fi responsabil de
micile epidemii ce apar ntr-o maternitate.Trebuie evitat i rezolvat angorjarea
mamar, care trece prin retenie lactat i congestia care o nsoete, poate
favoriza apariia i dezvoltarea unui abces.
* Tratamentul limfangitei trebuie s fie rezolvat n 48 de ore prin
tratament local, pansamente umede i calde, sau din contr, pung cu ghea
care este i antialgic. Medicaia antitermic, aspirina, are o aciune favorabil
asupra strii generale.
Copilul nu va fi pus la sn cci ragadele sunt infectate i va trebui s
combatem angorjarea mamelei prin pomp electric sau prin administrare de
ocitocice cu un sfert de or nainte de alptare. Laptele obinut prin pompare,
teoretic, poate fi administrat copilului dac la controlul bacteriologic el se
dovedete steril.
*Tratamentul mastitelor, galactoforitelor i al abcesului snului este
diferit. n stadiul de galactoforit este necesar, n primul rnd, un tratament local

asemntor aceluia recomandat la limfangit, deci comprese calde sau o pung

cu ghea, antiflogistin i asocierea unui tratament general antibiotic care va
duce la o regresie complet.
Au fost ncercate toate antibioticele, dar vom aplica pe acelea care sunt
eficace mpotriva stafilococului: Penicilina, Ampicilina, Cloramfenicolul,
Tetraciclin - au avut mereu succese.
Tratamentul trebuie s fie ct mai precoce, n doz mare i cu efect
imediat pentru c foarte repede se dezvolt o scleroz ce formeaz o coaj n
jurul zonei afectate care nu mai este strbtut de antibiotice i evoluia se va
face spre supuraie. n general, n cazul mastitelor cronice care nu se rezolv
prin tratament medical, dar nu evolueaz din cauza acestui tratament medical
ctre supuraie clar, trebuie s ne orientm spre incizie i drenaj.
n stadiul supurativ numai incizia i drenajul poate aduce vindecarea.
Vom drena atunci cnd abcesul este colectat, dar fluctuaia este un semn
adeseori tardiv, de aceea vom acorda importan temperaturii oscilante,
insomniei.
Antibioterapia dup incizie i drenaj este discutat i se pare c trebuie
s o facem sistematic dar nici nu trebuie s renunm repede la ea, la cel mai
mic simptom febril care denot o nou infecie.
Continuarea alptrii este de asemenea discutat. Dac avem n vedere
inconvenientele, riscul deloc neglijabil de a infecta copilul, caracterul ei nu
totdeauna indispensabil ntr-o colectivitate evoluat se pare c este bine s
renunm.

Capitolul III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie

fiziologica
3.1.Supravegherea clinica a lauzei
Scopul urmririi luzei const n posibilitatea de a depista complicaii
severe care pot aprea n aceast perioad i care pot pune n pericol viaa luzei
i de asemenea de a diagnostica modificri mai discrete, dar care, netratate pot
influena nefavorabil fertilitatea, sexualitatea sau echilibrul metabolic al acestor
femei.
Luzia imediat este de fapt a patra perioad a naterii, i poate prezenta
complicaii asemntoare cu celelalte perioade ale naterii. n aceast perioad
luza rmne n sala de natere i necesit urmtoarele ngrijiri:
- urmrirea TA i a pulsului la 15 min.;
- urmrirea uterului care trebuie s fie contractat: globul de siguran al
lui Pinard;
- urmrirea cantitii de snge pierdut, care nu trebuie s depeasc n
abunden un ciclu normal.
Luzia propriu-zis.
Luza rmne spitalizat ntre 3-5 zile dup o natere necomplicat pe
ci naturale i 5-7 zile dup o natere prin seciune cezarian. n continuare,
urmrirea luzei are loc la domiciliu de ctre medicul de familie, urmnd ca la 6
sptmni de la natere pacienta s se prezinte la un consult ginecologic de
bilan.
n timpul spitalizrii se vor urmri urmtorii parametri:
- starea general;
- curba termic;

- TA i pulsul luzei;
- anomaliile de miciune i defecaie;
- declanarea secreiei lactate;
- involuia uterin;
- aspectul lohiilor;
- vindecarea plgii perineale;
- edeme ale membrelor inferioare sau semne de alarm pentru apariia
unei tromboflebite profunde la nivelul membrelor inferioare;
- curba ponderal.
Starea general a unei luze se amelioreaz rapid dup primele dou ore
de la natere. Luza trebuie ncurajat s se mobilizeze precoce, s i asigure o
igien adecvat a minilor, snilor i perineului i s nceap alptarea.
Curba termic a unei luze se menine sub 37C. Poate prezenta ns n
ziua 3-a, o ascensiune termic de pn la 38 C, care dureaz mai puin de 24
ore i care dispare fr nici un tratament, sincron cu declanarea secreiei
lactate: furia laptelui, care este considerat fiziologic.
Orice ascensiune termic peste 38 C, i peste 24 de ore, mai ales dac
persist i dac prezint ascensiuni vesperale trebuie s fie suspect de un
proces infecios i trebuie atent investigat, innd seama i de faptul c
reactivitatea luzei este modificat, i c complicaiile septice severe pot evolua
fr semne generale sugestive.
Tensiunea arterial i pulsul trebuie urmrite de 2 ori/zi. Valori crescute
ale TA pot exista la paciente cu HIS ( hipertensiune indus de sarcin), iar valori
crescute ale pulsului pot aprea ca prim semn al unei tromboflebite profunde
(puls crtor Mahler).
Anomalii de miciune i defecaie
1.Anomalii de miciune - n primele zile postpartum apare poliuria
explicat de fenomenul de dezinhibiie de sarcin. Tot n aceast perioad pot s
existe dificulti de evacuare a vezicii urinare chiar cu apariia globului vezical.
Acestea se datoreaz:

- edemului colului vezical;

- traumatismelor vezicii care este comprimat n timpul naterii ntre
prezentaie i pereii excavaiei pelvine;
- afectrii circulaiei vezicale prin traumatismul nervilor ruinoi interni.
Atonia vezical se rezolv n general spontan sau prin msuri naturale
(mobilizarea precoce, comprese calde locale). Rar este nevoie de sondaj vezical
sau administrarea de droguri ce stimuleaz contractilitatea vezical (stricnina).
2.Anomalii de defecaie. Datorit persistenei strii de vagotonie luzele
sunt constipate. Prezena hemoroizilor favorizeaz de asemenea aceast stare. n
majoritatea cazurilor constipaia se rezolv prin msuri simple: mobilizare
precoce, regim.
Involuia uterin. Dup cum am artat nlimea fundului uterin scade cu
1-1,5 cm/zi (cu un lat de deget). Procesul de involuie uterin se nsoete de
contracii, percepute dureros de ctre luz, acestea purtnd numele de "rsuri".
Contraciile uterului n luzie sunt mai intense n timpul alptrii
datorit descrcrii de ocitocin. Procesul se datoreaz prezenei reflexului
mamo-uterin: stimularea mamelonului duce la descrcare de ocitocin. Aceasta
face ca alptatul natural s aib efecte benefice i asupra mamei.
ntr-o involuie normal uterul trebuie s fie de consisten ferm i
nedureros la palpare. Uterul subinvoluat de consisten moale i dureros la
palpare semnaleaz de obicei prezena unei infecii uterine (endometrita).
Exist situaii de utere fals involuate:
- glob vezical care mpinge cranial uterul;
- mari multipare;
- tumori (fibroame uterine);
- sarcini gemelare;
- natere prin operaie cezarian;
n toate aceste situaii consistena i sensibilitatea uterului sunt normale.
Administrarea n primele zile de luzie de preparate ocitocice sau
Ergomet favorizeaz o involuie normal.

Lohiile reprezint secreiile organelor genitale pe ntreaga perioad a

luziei. Ele sufer modificri cantitative, calitative i colorimetrice n diversele
etape ale luziei. n fapt, lohiile reprezint sngele i secreiile rezultate din
procesele de vindecare ale plgii placentare precum i a leziunilor canalului de
natere la care se adaug resturi ale mucoasei deciduale, lichid amniotic, vernix
caseosa.
Cantitatea lohiilor este variabil de la caz la caz, n medie fiind de 10001500 ml pe ntreaga durat a luziei. Scurgerile de lohii mai abundente dup
actul suptului se datoreaz contraciei uterului (reflexul mamo-uterin).
Lohiile au un miros fad n mod normal, lohiile fetide semnalnd
prezena unei infecii. Pe parcursul luziei cantitatea de lohii scade i de
asemenea apar modificri ale aspectului acestora (scara lohiometric):
- zilele 1-3 - lohiile sunt sangvinolente (lohii rubra);
- zilele 4-5 - serosangvinolente;
- zilele 6-10 - seroase (lohia fusca);
- zilele 10-21 - glbui (lohii flavo);
- zilele 22-42 - alb lptoas, redus cantitativ (lohia alb).
Uneori ntre zilele 20-25 ale luziei poate s apar o mic hemoragie cu
durat de 1-3 zile (mica menstruaie). Dup 6 sptmni de la natere la femeile
care nu alpteaz endometrul se reface i reapar ciclurile menstruale.
Dac alptarea continu i dup perioada luziei:
- n 85% din cazuri persist amenoreea;
- n 10% din cazuri apar menstruaii neregulate;
- n 5% din cazuri apar menstruaii neregulate cu cicluri ovulatorii.
n primele zile de luzie transpiraia este foarte abundent.
Evoluia plgii perineale trebuie s fie spre vindecare per primam, s fie
supl, nedureroas i fr semne inflamatorii.
Plgile perineale apar datorit rupturilor spontane sau a epizio/perineotomiilor. Pentru a reface structurile perineale sunt necesare o corect sutur a
leziunilor, asepsie i antisepsie corespunztoare, igien local. Igiena local

const n splarea cu ap i spun a regiunii perineale dup fiecare emisie de

scaun sau urin. n cazul hematoamelor perineale este necesar drenajul acestora.
Infectarea plgilor perineale se recunoate prin apariia local a semnelor
celsiene (roea, tumefacie, cldur local etc.). Tratamentul const n
scoaterea firelor de sutur i toalet cu soluii dezinfectante i antiseptice.
Dac toi parametrii sunt normali, apreciem luzia ca fiziologic,
obiectiv al urmririi ulterioare fiind de a optimiza refacerea funciilor
reproductive i psihologice ale pacientei.
Dac parametrii de urmrire sunt anormali, trebuie s identificm
complicaia aprut i s o tratm adecvat.

3.2. Educatie pentru sanatate a femeii

Educaia pentru sntate a luzei este strns legat de bagajul de
cunostine acumulat pe parcursul vieii pn n momentul cnd a devenit mam.
Sntatea femeii are importar deosebit pentru ndeplinirea rolului su
social. Educaia pentru sntate ncepe de la vrste foarte tinere i trebuie
adaptat fiecrei etape fiziologice din viaa femeii .
Cnd femeia se hotrte s devin mam, ea trebuie s consulte un
specialist i acest lucru este foarte important cnd n familie exist probleme de
ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditar i acestea ar influea o luzie
normal .
Trebuie tiut faptul c sarcina nainte de 18 ani sau dup 35 de ani, la
femei care sufer de o boal pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au
nscut patru copii, crete riscurile din punct de vedere al sntii i recuperrii
postpartum.
Femeile trebuiesc sftuite i nvate c intervalul ntre dou sarcini
trebuie s fie cuprins ntre doi i patru ani, timp necesar pentru ca organismul
matern s se refac fizic i psihic, s-i refac fora i energia .

Asistenta medical poate fi un ajutor preios pentru femeia preocupat

de transformrile care se produc n organismul ei, ca surs de informaii,
sftuitor i sprijin emoional, pe toat perioada sarcinii, naterii i luziei .
Condiiile de via i igien ale luziei
n luzie trebuie avute n vedere o serie de reguli de via i igien.
Regimul alimentar.
Meniul luziei trebuie s fie echilibrat, bogat n proteine, sruri minerale
i vitamine. Plusul necesar pentru alptare este de aproximativ 800 calorii/zi. n
primele zile de luzie regimul va fi n principal lacto-vegetarian.
Pe parcursul lactaiei se vor evita.
- alimentele iritante: fasole, mazre, varz murat, conservele, ciocolata;
- condimentele;
- toxicele: alcoolul, tutunul, cantitile mari de cafea, medicamentele
care trec n lapte.
Acivitatea fizic a luzei - n trecut mobilizarea luzei se fcea tardiv, n
general dup 20 de zile de luzie. n prezent se recomand mobilizarea precoce
a luzei, n primele 12 ore dup natere.
Mobilizarea precoce are urmtoarele avantaje:
- previne boala tromboembolic;
- favorizeaz circulaia uterin;
- favorizeaz evacuarea vezicii i rectului;
- are un efect psihic pozitiv;
- asigur luzei posibilitatea de autoservire i o mai bun igien
personal.
Activitatea fizic uzual necesar igienei personale i ngrijirii nounscutului va fi completat cu gimnastic corespunztoare strii de luzie.
Aceasta va fi nvat nc din spital, unde pe ct posibil se va face sub
ndrumarea unor cadre cu pregtire special.
Pentru refacerea i ntreinerea musculaturii planeului pelvian se
recomand exerciii de tipul curei Kepel. Acestea constau n 3-4 serii/zilnice, o

serie constnd din 20-30 de contracii succesive ale musculaturii pelvi-perineale

(eforturi de contenie).
Igiena luzei .
Luza trebuie s-i asigure o igien riguroas necesar att pentru
evitarea infeciei ct i pentru protejarea nou-nscutului. Printre regulile de baz
se numr igiena minilor, igiena alimentaiei, splarea snilor nainte i dup
alptare, igiena perineal (schimbarea frecvent a tampoanelor , splarea cu ap
i spun dup fiecare scaun).
Activitatea sexual .
Reluarea activitii sexuale se va face dup terminarea luziei. La 6-8
sptmni de la natere se va efectua un control. Cu aceast ocazie se vor
verifica: - starea general a pacientei;
- prezena lactaiei;
- involuia uterului;
- vindecarea plgii perineale.
Cu ocazia controlului se va sftui pacienta asupra mijloacelor de
contracepie. Contracepia se poate asigura la pacientele care alpteaz prin
mijloace de barier (prezervativ, diafragm, spermicid), preparate progesteronice
etc. La pacientele care nu alpteaz, pe lng mijloacele amintite se pot utiliza
i preparate estroprogestative orale.

3.3. Rolul asistentei medicale in lauzia imediata

ngrijirea acordat luzei n primele 4 ore dup natere este esenial
pentru evoluia strii de sntate a acesteia dup natere.
Asistenta medical poate efectua autonom urmtoarele ngrijiri:
-efectueaz masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retraciei i
formrii globului de siguran;
- controleaz sngerarea, anunnd medicul n cazul n care este

crescut, nu apare globul de siguran ;

- supravegheaz faciesul i comportamentul luzei;
- antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi;
- administreaz ceai, limonad, pentru a preveni deshidratarea i a
favoriza lactaia;
- controleaz funciile vitale, depisteaz semnele ocului hipovolemic;
- transport luza n salon .

3.4.Rolul asistentei medicale in lauzia fiziologica

ngrijirile n aceast perioad sunt date i de asistenta din spital (primele
5-7 zile), dar i de asistenta de la cabinetul medicului de familie (dup
externarea din spital pn la 6-8 sptmni).
Asistenta medical acord urmtoarele ngrijiri:
-explic luzei importana ngrijirilor igienice pentru prevenirea
infeciilor puerperale;
- efectueaz toaleta local, schimbarea tampoanelor, observ lohiile
(aspect, miros, culoare, cantitate);
- observ aspectul plgii perineale, anunnd medical n caz de
modificri;
- instruiete gravida s se autongrijeasc;
- controleaz involuia uterin, devenind organ intrapelvin dup 12 zile;
- msoar temperatura, pulsul, TA, pentru depistarea eventualelor
complicaii ( hemoragii, infecii, tromboflebit )

- explic modul de instalare a secreiei lactate, a ,, furiei laptelui care

poate fi insoit de creterea temperaturii pn la 37,5C;
- instruiete luza s-i spele minile i snii nainte i dup supt; s
evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza apariia ragadelor ;
- stimuleaz mobilizarea precoce a luzei pentru a preveni complicaiile;
- ncurajeaz creterea cantitii de lichide din alimentaie ;
- atenioneaz luza :
- s nu consume buturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolat,
cacao, ceai verde );
- s evite alimentele flatulente ;
- s nu consume alimente cu fibre n cazul leziunilor perineale
pentru evitarea efortului de defecaie.
- efectueaz sondaj vezical n caz de retenie de urin n primele
ore dup natere;
- instruiete luza la externare :
- s-i menin o bun igien local, s foloseasc tampoane
vulvare sterile;
- s evite raporturile sexuale ase-opt sptmni;
- s nu ia medicamente fr recomandare medical deoarece unele
se elimin prin secreia lactat.
-sftuiete familia s ajute mama n ngrijirea copilului, precum i n
plan emoional, pentru a se adapta noului rol.

Capitolul III Prezentarea cazurilor clinice

CAZ CLINIC NR.1

Perioada 09.02.2015-14.02.2015
Culegerea datelor :
Nume : M.
Prenume : F.
Vrsta : 23 ani
Sex : F.
Ocupaia : casnic
Religia : cretin-ortodox
Cetenie : romn
Domiciliu : Galati
Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarh la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=0 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Istoricul bolii : Pacienta precizeaz c au aparut contracii uterine dureroase la

interval de aproximativ 2 ore, moment n care a anunat Serviciul de ambulan,
internndu-se cu contracii uterine dureroase la interval de o or.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcin la termen , contracii uterine
dureroase , anemie prin caren de fier
Motivele internrii: contracii uterine dureroase
Manifestri de dependen: - contractii uterine dureroase
- anemie prin caren de fier

- lohii sangvinolente
- constipaie
-hipotonie i involuie uterin lent
-perturbarea somnului
-comunicare dificil,puditate
Examen clinic general:
- tegumente i mucoase palide ,acoperite de transpiraii reci
- sistem osteo-articular aparent integru
- sistem muscular normoton
- sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
- ap.respirator- dispnee
- ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
- ap.urogenital C.U.D. prezente
Data internrii:09.02.2015
Data externrii:14.02.2015

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulatie - luza prezint dispnee,
tahicardie , T.A. 120/80 mmHg.
2. Nevoia de a bea i a mnca luza prezint alimentaie dezechilibrat
(caren de fier)
3. Nevoia de a elimina C.U.D. prezente , disurie
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur reticen n a ncerca s
efctueze micri, prezint ameeli la schimbarea poziiei orizontale n cea
vertical
5. Nevoia de a dormi i a se odihni ore de somn insuficiente, slbiciune,
oboseal, legate de stress i C.U.D.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca luza se mbrac i dezbrac

singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale luza
prezinta temperatura n limite normale
8. Nevoia de a menine tegumentele i mucoasele curate i integre
neglijarea nsuirii de cunotine privind igiena intim corect
9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea strii de sntate legate de
anxietate, team
10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare
dificil, puditate
11. Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori luza este
de religie ortodox, respectnd i practicnd valorile spirituale.
12. Nevoia de a fi ocupat i de a se realiza luza este preocupat de
propriul copil
13. Nevoia de a se recreea luza este vizitat de familie n prezena creia
se simte bine
14. Nevoia de a nva s-i pstreze sntatea - ignoran legat de
cunotine insuficiente

PLAN DE NGRIJIRE CAZ CLINIC NR.1

PERIOADA 09.02.2015-15.02.2015
Nevoia
fundamen
tala
Nevoia
de a
respira i
a avea o
bun
circulaie

Diagnostic de Obiective
nursing
Ritm
respirator i
puls
modificat,
manifestat
prin dispnee,
tahicardie

Nevoia
Constipaie
de
a Prezena
elimina
lohiilor
serosangvinolente
postpartum

Luza s
prezinte
respiraia i
pulsul n
limite
normale

Reluarea
tranzitului
intestinal n
maxim 48
de ore,
-prevenirea
infeciilor i
a
hemoragiei
postpartum
(urmrirea
globului de
siguran i
tonusului
uterin)
-reducerea
hemoragiei
la cantitatea
normal n
maxim48 de
ore
Nevoia
Anxietate,
Luza
s
de a evita agitaie , neli- aib
pericolele nite
i ncredere n
team,
echipa

Interventii

Evaluare

Autonome

Delegate

Msor la
interval de 15
minute timp de
2h pulsul,
tensiunea i
respiraia i o
notez n F.O.
ncurajez
pacienta s
respire rar i
regulat s nu
intre n panic

Recoltez
snge
pentru
analize de
laborator,
Administrez perfuzie cu ser
fiziologic +
oxitocin

09.02.2015
Ameliorarea
ritmului
respirator i
a pulsului

Respectarea
regulilor de
asepsie i
antisepsie
Sustinere
psihic i
ncurajare,
Urmarirea
cantitativ a
lohiilor,
aplicarea de
pung cu ghea
pe abdomenul
luzei,
Explicarea
importanei unui
regim uor
pentru reluarea
tranzitului
intestinal

Efectuarea
clismei
Administra
-rea de perfuzie cu ser
fiziologic
alternativ
cu glucoz
+ ergomet
Administra
-rea de
ampicilin
1 gr. la 6
ore pentru
prevenirea
infeciilor
postpartum

09.02.2015
Pacienta
intr n sala
de natere
10.02.2015
Lohii serosanghinolent
e n cantiti
moderate
11.02.2015
Reluarea
tranzitului
intestinal
14.02.2015
Lohii serosangvinolent
e n cantiti
normale
,tranzit
intestinal
fiziologic
Luza este
mai linitit
i
colaboreaz

Susinere
psihic,
ntelegere,
explic

----------

pacienta fiind medical, s

la
prima colaboreze
sarcin
i s nu mai
fie agitat

necesitatea
meninerii
calmului i a
colaborrii cu
echipa medical
Nevoia
Luza
Prezena
ncurajarea
de a se prezint
lactaiei
alimentaiei la
alimenta dezechilibru Echilibrarea sn a nou
i hidrata hidroelectro- hidroelectro nscutului,
litic
litic,
explicarea
Alimentaie
Combaterea necesitii unui
dezechilibrat anemiei
regim alimentar
(caren de
adecvat, fr
fier)
alimente, fructe
i legume care
fermenteaz,
absena sucurilor i buturilor acidulate
Reluarea
alimentaiei
orale
postpartum
Nevoia
Luza nu are
de a fi cunotine
curat
, suficiente
ngrijit
pentru a-i
face singur
toaleta
organelor
genitale i a
snilor
nainte i
dup alaptare

Luza s-i
fac toaleta
singur ,
S fie
prevenite
eventualele
infecii
postpartum
S menin
o igien
adecvat a
regiunii
peri-anale i
a snilor
Nevoia
Luza se
Luza s
de a se deplaseaz cu fac scurte
mica si a dificultate
plimbri
avea
o datorit
bun
durerilor i
postur
tulburrilor

Explicarea
importanei
meninerii unei
igiene intime
adecvate pentru
a preveni infeciile postpartum
Explicarea
importanei
toaletei snilor
nainte i dup
alaptare
Ajut i o susin
s fac scurte
plimbri
Explic
necesitatea
plimbrilor

cu
echipa
medical

Administra
rea de sol
glucozat
+ ser
fiziologic
Administrarea de
Ca.
Gluconic +
vit. C /i.v.
Administrarea de
Ferro
gradumet 2
cp/zi

-------------

09.05.2015
Obiectiv
nerealizat
10.05.2015
Lehuza pune
copilul la
sn
Reia
alimentaia
oral cu ceai
+ pine
prajit
11.05.2015
Lactaia este
prezent
Luza este
echilibrat
hidroelectrolitic
13.05.2015
Luza si
face toaleta
organelor
genitale cu
ceai de
mueel, i
face toaleta
snilor

Luza a
neles
importana
micrii

de echilibru
postpartum

INVESTIGAII DE LABORATOR
Investigaii

Rezultate

Valori normale

Leucocite

6800/mm3

4.200 -8.000/mm3

Hematocrit

40,5%

41 5 %

Trombocite

250.000 /mm3

1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen

250 mg%

200-400mg%

Eritrocite

4,1mil/mm3

4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobin

9,9 g%

152g%

V.S.H.

18 mm/lh, 33 mm/2 h

2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie

95 mg%

80-120 mg%

Creatinin

0,65 mg%

0,6-l,20mg%

Trigliceride

650 mg %

600 - 800 mg %

Colesterol

2, 00 g %o

1,80-2,80g%o

Uree

0,21 g%

0,2-0,4g%

lonograma sanguin

Na=137-152mEq/l
Ca = 4,5 - 5,5 mEq/l
Cl- 94 -111 mEq/l
K = 3,8 -5,4 mEq/l

Factor Rh

Na= 141 mEq/l

Ca = 4,8 mEq/l
Cl = 99 mEq/l
K = 4,9 mEq/l
pozitiv

Grup sanguin

0 (I)

Examen urin

P.H. 6,0
Urobilinogen-normal
Densitate 1015
Celule epiteliale

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Medicament

Ca. gluconic

Concentraie Doza si calea

i mod de de
prezentare
administrare
recomandat
5% -flacon de -perfuzie i.v.-2
500 ml.
fl./zi
9%-flacon 500 -perfuzie i.v.-2
ml
fl./zi
Fiole -1 ml In
perfuzie1
5 u.i./ml
u.i./100ml
Flaon 1 gr
1 flacon la 6 ore
i.v.
Fiole
1fiola la 4 ore
0,2mg/1ml
Fiole 10ml
1fiola/zi i.v.

Vit. C.

Fiole 5 ml

Ferro gradumet

Compr.325mg. 2 compr./zi

Glucoz sol.
Ser fiziologic
Oxitocin
Ampicilin
Ergomet

1 fiola/zi

Perioada
administrrii
09.02.2015
11.02.2015
09.02.2015
11.02.2015
09.02.2015
10.02.201515.02.2015
10.02.201511.02.2015
10.02.201515.02.2015
10.02.201515.02.2015
10.02.201515.02.2015

EVALUARE FINAL

Pacienta M.F. in varst de 23 ani ,cu domiciliul n Galati, este adus cu

salvarea n data de 09.02.20015 n Serviciul de urgen al Maternitii Galati
cu simptomele : contractii uterine dureroase , membrane intacte.
Afost stabilit la internare diagnosticul de Sarcin la termen , contracii
uterine dureroase. Anemie prin carena de fier .
Nate normal la data de 09.02.2015,un ft viu , sex feminin , G=3000 gr.
,Scor Apgar 9 .
Delivrena natural de placent .
Perineu intact.
Ritm respirator i circulator n limite normale
Lohii serosangvinolente n cantiti normale, tranzit intestinal fiziologic
Alimentaie natural a nou-nscutului
Evoluia lehuziei este favorabil .
Se externeaz cu diagnosticul : Lehuzie fiziologic
Recomandri: - igien intim , repaus sexual 40 zile
- continuarea alimentaiei naturale a nou nscutului
- dispensarizare prin DMT-medic de familie

CAZ CLINIC NR.2

Perioada 16.05.2015 21.05.2015
Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume: I.
Vrsta: 18 ani
Sex: F.
Ocupaia: casnic
Religia: cretin-ortodox
Cetenie: roman
Domiciliu: Galati
Antecedente medicale: - heredo - colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarh la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=0 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizeaz c au aparut contractii uterine dureroase la

interval de aproximativ 1 or ,moment n care a anuntat
Serviciul de ambulan , internndu-se cu contracii uterine
dureroase la interval de o or.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcin la termen, contractii uterine
dureroase, Anemie prin caren de fier
Motivele internrii: contracii uterine dureroase
Manifestari de dependen: - contracii uterine dureroase
4

- anemie prin caren de fier

- delivren natural incomplet de placent
urmat de control instrumentar uterin
- epiziotomie profilactic rafie catgut
- constipaie
Examen clinic general:
-tegumente i mucoase palide ,acoperite de transpiraii reci
-sistem osteo-articular aparent integru
-sistem muscular normoton
-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
-ap.respirator- dispnee
-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
-ap.urogenital C.U.D. prezente
Data internrii:16.05.2015
Data externrii:21.05.2015

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulatie - luza prezint dispnee,
tahicardie , T.A=110/80 mmHg
2. Nevoia de a bea i a mnca luza prezint inapeten
3. Nevoia de a elimina C.U.D. prezente , constipaie
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur reticen n a ncerca s
efctueze micri, prezint ameeli la schimbarea poziiei orizontale n cea
vertical
5. Nevoia de a dormi i a se odihni - ore de somn insuficiente, slbiciune,
oboseal, legate de stress i C.U.D.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca luza se mbrac i dezbrac
singur

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale luza

prezinta temperature in limite normale
8. Nevoia de a menine tegumentele i mucoasele curate neglijarea
nsuirii de cunotine privind igiena intim corect
9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea strii de sntate legate de
anxietate teama
10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine, comunicare
dificil, puditate nejustificat
11. Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori luza este
de religie ortodox, respectnd i practicnd valorile spirituale.
12. Nevoia de a fi ocupat i de a se realiza luza este preocupat de
propriul copil
13. Nevoia de a se recreea luza este preocupata in timpul liber de lectura,
emisiuni tv.
14. Nevoia de a nva s-i pstreze sntatea - ignoran legat de
cunotine insuficiente

PLAN DE NGRIJIRE CAZ CLINIC NR.2

PERIOADA 16.05.2015- 21.05.2015
4

Nevoia
fundamental
Nevoia de
a evita
pericolele

Diagnostic
de nursing

Anxietate ,
agitaie ,
nelinite i
team ,
pacienta
fiind la
prima sarcin, nencredere,
suport cu
dificultate
durerea
postepiziotomie,
tulburri de
echilibru
postpartum ,
tristee i
plns
Nevoia de Constipaie
a elimina Prezena
lohiilor
serosangvinolente
postpartum

Obiective

Intervenii
Autonome

Evaluare

Delegate

Luza s
aib
ncredere n
echipa
medical, s
colaboreze i
s nu mai fie
agitat

Sustinere
Luza este
psihic ,
mai
nelegere,
linitit,
explic necesi-------------- ncearc s
tatea meninerii
suporte
calmului i a
contraci-ile
colaborrii cu
uterine,
echipa
colaboreamedical, explic
z cu
beneficiile pe
echipa
care le are
medical
starea de linite
i calm asupra
copilului,

Reluarea
tranzitului
intestinal ,
prevenirea
infeciilor i
a hemoragiei
postpartum
Urmrirea
involuiei
uterine
Reducerea
hemoragiei
la cantitatea
normal

Respectarea
regulilor de
asepsie i
antisepsie
Susinere
psihic i
ncurajare,
urmrirea
cantitativ a
lohiilor,
aplicarea de
pung cu ghea
pe abdomenul
luzei,
explicarea
importanei
unui regim uor
pentru reluarea
tranzitului
intestinal ,
supraveghere i
ncurajare n
ceea ce privete

Efectuarea
clismei
Administra
rea de perfuzie cu ser
fiziologic
alternativ
cu glucoz
+ ergomet
Administrarea de
oxacilin 1
gr. la 6 ore
+ gentamicin 1f la
12 ore
pentru
prevenirea
infeciilor
postpartum

16.05.2015
Pacienta
intra n sala
de natere ,
nate un ft
viu sexF.
Delivrena
natural
incomplet
de placent
fiind
urmat de
control
instrumenttal
17.05.2015
Lohii
serosangvin
olente n
cantiti
mari
18.05.2015
Lohii n
4

adresabilitatea
la echipa
medical n
cazul n care
sesizeaza
schimbri n
ceea ce privete
cantitatea,
culoarea lohiilor

cantiti
moderate
Reluarea
tranzitului
intestinal
20.05.2015
Lohii
serosangvin
olente n
cantiti
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic
Nevoia de Luza
Echilibrarea ncurajarea
Adminis16.05.2015
a se
prezint
hidroalimentaiei la
trarea de
Obiectiv
alimenta
dezechielectrolitic, sn a nousol gluco- nerealizat
i hidrata libru
Prezena
nscutului,
zat + ser
17.05.2015
hidroelelactaiei
explicarea
fiziologic
Sni
ctrolitic
Combaterea necesitii unui Adminissimetrici
Anemie
anemiei
regim alimentar trarea de
bilateral ,
prin caren
adecvat , far
Ca.
lactaie
de fier
alimente , fructe Gluconic + instalat
i legume care
vit. C /i.v. Luza pune
fermenteaz,
Adminiscopilul la
absena
trarea de
sn
sucurilor i
Venofer n Reia
buturilor
perfuzie
alimentaia
acidulate
i.v.
oral cu
Reluarea
ceai+ pine
alimentaiei
prajit,n
orale
urmatoapostpartum
rele zile
continu cu
sup
strecurat
Nevoia de Luza nu
Luza s-i Explicarea
Urmresc
16.05.2015
a fi curat are cunofac toaleta importanei
evoluia i Obiectiv
i ngrijit tine sufici- singur ,
meninerii unei cicatricea
nerealizat
ente pentru S fie
igiene intime
postepi18.05.2015
a-i face
prevenite
adecvate ,
ziotomie
Luza i
singur
eventualele
pentru a prengrijesc
face toaleta
toaleta
infecii
veni infeciile
plaga post- organelor
organelor
postpartum, postpartum ,
epiziotogenitale cu
genitale i a plaga postRiscurile unei
mie
ceai de
4

snilor
epiziotomie
nainte i
s se
dup alpcicatrizeze
tare, este
panicat de
prezena
lohiilor, a
epiziotomiei
profilactice

Nevoia de
a respira
i a avea
o
bun
circulaie

Nevoia de
a se mica
i a avea
o
bun
postur

Luza
prezint
ritm respirator i puls
modificate,
(dispnee,
tahicardie),
accentuate
si de
anxietate

suprainfecii
datorate
epiziotomiei
Explicarea
importanei
toaletei snilor
inainte i dup
alaptare

mueel,
este atent
la firele de
la nivelul
plgii, i
face toaleta snilor
nainte i
dup
alptare
21.05.2015
Plaga
perineal
cicatrizat
postprimam
Recoltez
16.05.2015
snge
Ameliorapentru
rea ritmuanalize de lui respirelaborator,
tor i a
Adminispulsului,
trez
nlaturarea
perfuzie cu strii
de
ser
panic
,
fiziologic + colaborare
oxitocin
favorabil
cu pacienta

Luza
s Msor pulsul i
prezinte
respiraia i o
respiraia i notez n F.O.
pulsul
n ncurajez
limite
pacienta s
normale
respire rar i
regulat s nu
intre n panic,
Susin psihic
pacienta i o
linitesc pentru
a nltura starea
de panic
Luza se
Luza
s Ajut i o susin
Pacienta a
deplaseaz fac scurte s fac scurte
nteles
cu dificulplimbri , s plimbri
-------------- importanttate datorit se deplaseze Explic
a micrii,
epiziotosusinut
necesitatea
accept s
miei
prin salon
micrii
fie
profilactice,
susinut.
ameelilor i
durerilor
postpartum
i refuz de
a face
micare

INVESTIGAII DE LABORATOR
Investigaii

Rezultate

Valori normale

Leucocite

351.000/mm3

4.200 -8.000/mm3

Hematocrit

41%

41 5 %

Trombocite

141.000 /mm3

1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen

337 mg%

200-400mg%

Eritrocite

4,6mil/mm3

4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobin

8,7 g%

152g%

V.S.H.

12mm/lh 21mm/2 h

2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie

78,3 mg%

80-120 mg%

Creatinin

0,6 mg%

0,6-1,20mg%

Trigliceride

800 mg %

600 - 800 mg %

Colesterol

2, 30 g %o

1,80-2,80g%o

Uree

0,21 g%

0,2-0,4g%

lonograma sanguin

Na=137-152mEq/l
Ca = 4,5 - 5,5 mEq/l
Cl- 94 -111 mEq/l
K = 3,8 -5,4 mEq/l

Factor Rh

Na= 138 mEq/l

Ca = 4,6 mEq/l
Cl = 98 mEq/l
K = 4,3 mEq/l
pozitiv

Grup sanguin

A (II)

Examen urin

P.H. 6,0
Urobilinogen-normal
Densitate 1025
Celule epiteliale

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Medicament
Glucoza sol.
Ser fiziologic
Oxitocin
Oxacilina
Ergomet
Ca. gluconic
Vit. C.
Gentamicina
Venofer

Concentraie
i mod de
prezentare
5% -flacon
de 500 ml.
9%-flacon
500 ml
Fiole -1 ml
5 u.i./ml
Flaon 1 gr

Doza i calea
de administrare
recomandat
-perfuzie i.v.-2
fl./zi
-perfuzie i.v.-2
fl./zi
n
perfuzie1
u.i./100ml
1 flacon la 6 ore
i.v.
1fiola la 4 ore

Perioada
administrrii
16.05.2015
18.05.2015
16.05.2015
21.05.2015
16.05.2015

16.05.201521.05.2015
Fiole
16.05.20150,2mg/1ml
18.05.2015
Fiole 10ml
1fiola/zi i.v.
16.05.201521.05.2015
Fiole 5 ml
1 fiola/zi
16.05.201521.05.2015
Fiole
1 fiola la 12ore
16.05.201580mg/2ml
21.05.2015
Fiole 5ml20 2 fiole/zi in 16.05.2015mg/ml
perfuzie iv
21.05.2015

EVALUARE FINAL
Pacienta P.I. n varst de 18 ani ,cu domiciliul n Galati, este adus cu
salvarea n data de 16.05.20015 n Serviciul de urgen al Materniii Galati
cu simptomele: contracii uterine dureroase ,membrane intacte.
A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcin la termen ,contracii
uterine dureroase. Distocie de obstacol datorit unei rotaii incomplete a capului
ftului. Anemie prin caren de fier .
Nate natural la data de 16.05.2015, ora 10:50 un ft viu, sex feminin,
G=3480 gr. ,Scor Apgar 9 , travaliu dirijat.
Circular strns de cordon
Delivrena natural incomplet de placent urmat de control
instrumental uterin .
Epiziotomie profilactic , plaga perineal cicatrizat perprimam.
Travaliul i naterea complicate de o circular de cordon n jurul gtului,
cu compresiune .
Ritmul respirator icirculator este n limite normale
Lohii serosangvinolente n cantiti normale, tranzit intestinal fiziologic
Alimentaie la sna nou-nscutului
Luza este echilibrat hidroelectrolitic
Plaga perineal cicatrizat perprimam
Evoluia luziei este favorabil sub tratament antibiotic.

Se externeaz cu diagnosticul de Luzie fiziologic

Recomandri:- igien intim ,repaus sexual 40 zile
- alimentaie natural a nou nscutului
- combaterea carenei de fier

CAZ CLINIC NR.3

Perioada 12.05.2015-19.05.2015
Culegerea datelor:
Nume: M.
Prenume: F.
Vrsta: 32 ani
Sex: F.
Ocupaia: casnic
Religia: cretin-ortodox
Cetenie: romn
Domiciliu: Galati
Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarh la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=4 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizeaz c au aparut contracii uterine dureroase la

interval de aproximativ 2 ore,moment n care a anunat Serviciul de ambulan ,
internndu-se cu contracii uterine dureroase

Diagnostic medical la internare: VG.IVP Sarcin la termen , contracii uterine

dureroase,Infecie nespecific a tractului urinar n sarcin
Motivele internrii: contracii uterine dureroase
Manifestri de dependen: - contracii uterine dureroase
-ruptur perineu gr.I , rafie catgut. Plaga perineal
cicatrizat perprimam.
- constipaie
-hemoragie postpartum
-hipotonie i involuie uterin lent
-dispnee, tahicardie

Examen clinic general:

-tegumente i mucoase palide, acoperite de transpiraii reci
-sistem osteo-articular aparent integru
-sistem muscular normoton
-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
-ap.respirator- dispnee
-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
-ap.urogenital C.U.D. prezente
Data internrii:12.05.2015
Data externrii:19.05.2015

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulatie - luza prezint dispnee .
T.A=120/80mmHg
2.Nevoia de a bea i a mnca alimentaie dezechilibrat
3.Nevoia de a elimina C.U.D. prezente , disurie, constipaie
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur - reticen n a ncerca s
efctueze micri
5.Nevoia de a se odihni - ore de somn insuficiente, oboseal, legate de stres
i C.U.D.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca luza se mbrac i dezbrac singur
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale bolnava
prezint temperatura n limite normale
8.Nevoia de a menine tegumentele curate neglijarea nsuirii de
cunotine privind igiena intim corect
9.Nevoia de a evita pericolele - alterarea strii de sntate legat de
anxietate, team
10.Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare
dificil , puditate nejustificat

11.Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori luza este

de religie ortodox, respectnd i practicnd valorile spirituale.
12.Nevoia de a fi ocupat i de a se realiza luza este preocupat de
propriul copil.
13.Nevoia de a se recreea luza este vizitat de familie n prezena careia se
simte bine .
14.Nevoia de a nva s-i pstreze sntatea - ignoran legat de
cunotine insuficiente

PLAN DE NGRIJIRE CAZ CLINIC NR.3

PERIOADA 12.05.2015-19.05.2015
Nevoia
fundame
ntal
Nevoia
de a
respira i
a avea o
bun
circulaie

Nevoia
de a
elimina

Diagnostic
de nursing

Obiective

Ritm
respirator i
puls
modificat,
manifestat
prin dispnee,
tahicardie

Luza s
prezinte
respiraia i
tensiunea
arterial i
pulsul n
limite
normale

Intervenii
Autonome

Msor
tensiunea ,
respiraia i
pulsul i o
notez n F.O.
ncurajez
pacienta s
respire rar i
regulat s nu
intre n panic
Constipaie
Reluarea
Susinere
Prezena
tranzitului
psihic i
lohiilor
intestinal ,
ncurajare,
serosangvino- Prevenirea
urmrirea
lente
infectiilor i a cantitativ a
postpartum,
hemoragiei
lohiilor,
disurie
postpartum , aplicarea de
Tratarea
pung cu
infeciei
ghea pe
urinare din
abdomenul

Evaluare

Delegate
Recoltez
snge pentru
analize de
laborator,
Administrez
perfuzie cu
ser fiziologic
+ ocitocin

12.05.2015
Ameliorarea ritmului respiretor i a
tensiunii
arteriale

Efectuarea
clismei
Administrarea de perfuzie cu ser
fiziologic
alternativ cu
glucoz +
ergomet
Administra-

12.05.2015
Pacienta
intr n sala
de natere
Delivren
natural de
placent,
ruptur de
perineu
13.05.2015

Nevoia
de a se
alimenta
i hidrata

Luza
prezint
dezechilibru
hidroelectrolitic dat de
alimentaie
inadecvat
necesitatea de
a relua
alimentaia i
hidratarea
postpartum

timpul
sarcinii
Urmrirea
tonusului
uterin i
formarea
globului de
siguran

lehuzei,
explicarea
importanei
unui regim
uor pentru
reluarea
tranzitului
intestinal

rea de ampicilin 1 gr. la

6 ore +
Metronizadol 500mg/
100 ml.,1/2
fl. la 12 ore
pentru prevenirea
infeciilor
postpartum

Echilibrarea
hidroelectrolitic,
reluarea
alimentaiei
postpartum ,
alimentaie
natural a
nounscutului

ncurajarea
alimentaiei la
sn a nounscutului,
explicarea
beneficiilor
care le are
alimentaia la
sn , explicarea necesitii
unui regim
alimentar
adecvat,
absena
buturilor
acidulate,
expunerea

Administrarea de sol
glucozat +
ser fiziologic
n primele
dou zile

formarea
globului de
siguran
14.05.2015
Lohii
serosangvinolente n
cantiti
moderate
15.05.2015
Lohii n
cantiti
moderate
Reluarea
tranzitului
intestinal
18.05.2015
Lohii
serosangvinolente n
cantiti
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic,
involuie
uterin
favorabil
12.05.2015
Obiectiv
nerealizat
13.05.2015
Sni
simetrici
bilateral ,
lactaie
instalat
Luza pune
copilul la
sn , reia
alimentaia
oral cu
ceai + pine
prajit,
iaurt, n
4

efectelor
negative pe
care le are
asupra nou
-nscutului

Nevoia
de a fi
curat i
ngrijit

Luza nu are
cunotine
suficiente n
ceea ce
privete
ruptura de
perineu i
manifest o
uoar
ignoran
pentru a-i
face singur
toaleta
organelor
genitale i a
snilor nainte i dup
alptare
Nevoia
Anxietate ,
de a evita agitaie ,
periconelinite i
lele
nesiguran,
suporta cu
dificultate
durerea
postpartum

Luza s-i
fac toaleta
singur , s
neleag
importana
acesteia,
prevenirea
infeciilor
postpartum i
a celor de
vecintate
S menin o
igien
adecvata
regiunii peroanale i a
snilor

Ajut luza s
mearg la sala
de tratamente
pentru splturi
vaginale i
vulvare , explic
importana
toaletei
organelor
genitale i a
snilor

Splturi
vaginale i
vulvare cu
soluie de
Septovag.
Urmresc
evoluia i
cicatricea
rupturii de
perineu

Luza s aib
ncredere n
echipa
medical, s
colaboreze ,
s nu mai fie
agitat, s
colaboreze n
timpul ct
este n spital

Susin psihic i
moral pacienta, o ncurajez i o asigur
de sprijin, o
---------------lmuresc s
colaboreze i-i
explic beneficiile acesteia,
explic faptul c
starea de
agitaie i
nelinite se
transmite de la

urmtoarele zile continu cu sup

strecurat
17.05.2015
Nou
-nscutul
este alimentat natural,
luza se alimenteaz i
hidrateaz
far ajutor
12.05.2015
Obiectiv
nerealizat
14.05.2015
Luza a
neles
importana
igienei
locale, i
face singur
toaleta
snilor i a
regiunii
peri-anale

Pacienta
suport mai
usor durerea
i colaboreaz cu
echipa
medical

mam la copil
Nevoia
de a se
mica i a
avea o
bun
postur

Deplasarea
cu dificultate
datorit
durerilor n
urma rupturii
de perineu

Luza s se
deplaseze
singur

Ajut i o susin
s fac scurte
plimbri
Explic
necesitatea
micrii

---------------

Pacienta a
nteles
importana
micrii, accept s fie
susinut.

INVESTIGAII DE LABORATOR

Investigaii

Rezultate

Valori normale

Leucocite

6200/mm3

4.200 -8.000/mm3

Hematocrit

40%

41 5 %

Trombocite

295.000 /mm3

1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen

315 mg%

200-400mg%

Eritrocite

4,5mil/mm3

4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobina

10,9 g%

152g%

V.S.H.

15 mm/lh 30 mm/2 h

2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie

95 mg%

80-120 mg%

Creatinina

0,65 mg%

0,6-1,20mg%

Trigliceride

660 mg %

600 - 800 mg %

Colesterol

1,90 g %o

1,80-2,80g%o

Uree

0,27 g%

0,2-0,4g%

lonograma sanguin

Na=137-152mEq/l
Ca = 4,5 - 5,5 mEq/l
Cl- 94 -111 mEq/l
K = 3,8 -5,4 mEq/l

Factor Rh

Na= 142 mEq/l

Ca = 5,0 mEq/l
Cl = 99 mEq/l
K = 4,9 mEq/l
pozitiv

Grup sanguin

B (III )

Examen urin

Prezent cristale medicamentoase

Trichomonas-absent
Candida absent
Grad de inflamaie al vaginului-Gr.3
Epitelii, foarte rar, lactobacili, rari bacili gram negativ,
coci gram pozitiv, frecvente leucocite

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Medicament Concentraie i mod de Doza
i
prezentare
calea
de
administrare
recomandat
Glucoz sol. 5% -flacon de 500 ml.
-perfuzie i.v.2 fl./zi
Ser
9%-flacon 500 ml
-perfuzie i.v.fiziologic
2 fl./zi
Oxitocin
Fiole -1 ml 5 u.i./ml
In perfuzie1
u.i./100ml
Ampicilin
Flaon 1 gr
1 flacon la 6
ore i.v.
Ergomet
Fiole 0,2mg/1ml
1fiola la 4 ore
Septovag

Plicuri

Metronidazo
l

Sol.perfuzabil
500mg./100 ml

Dilutie
1/1000
1/2flacon
12 ore

Perioada
administrrii
12.05.201513.05.2015
12.05.201515.05.2015
12.05.2015

12.05.201519.05.2015
12.05.201513.05.2015
12.05.201519.05.5015
la 12.05.201519.05.2015
4

EVALUARE FINAL
Pacienta M.F. n varst de 32 ani, cu domiciliul n Galati, este adus cu
salvarea n data de 12.05.20015 n Serviciul de urgen al Maternitii Galati
cu simptomele: contracii uterine dureroase, membrane intacte.
A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcin la termen ,contracii
uterine dureroase. Infecie nespecific a tractului urinar n sarcin.
Nate spontan la data de 12.05.2015,ora 13:40 un ft viu, sex masculin,
Gr.3440 gr., Scor Apgar 9,
Delivren natural de placent ,
Ruptur

perineu

Gr.I

rafie-catgut

.Plaga

perineal

cicatrizat

perprimam
Ritm respirator i circulator n limite normale.
Lohii serosangvinolente nlimite normale, involuie uterin favorabil.
Luza este echilibrat hidroelectrolitic
Alimentaia la sn a nou-nscutului
Evoluia luziei este favorabil.
Se externeaz cu diagnosticul de Lehuzie fiziologic
Recomandri: - igien intim ,repaus sexual 40 zile
- alimentaie natural a nou nscutului
- dispensarizare prin DMT-medic de familie

CONCLUZII
Luzia dup o natere far intervenii medicale poate avea multe beneficii.
Urmtoarele sunt doar cteva:
- mai puin durere postnatal
- recuperare fizic mai rapid
- creterea ncrederii n tine ca rezultat al naterii
- contactul cu bebeluul este mult mai mare
- reduce probabilitatea depresiei post-natale
- un bebelu mult mai linitit
- o experien de alptat mult mai uoar
Am ntmpinat unele mici dificulti n gsirea materialului didactic, dar cu
ajutorul doamnei profesoare coordonator am reuit s adun tot ce aveam nevoie
ca s mi finalizez studiul pentru lucrarea de diplom.
Am mai ntmpinat probleme de comunicare cu pacientele care nu aveau
suficiente cunotine n ceea ce privete o igien intim corespunztoare pe
parcursul perioadei de luzie i am ajutat i eu, prin mica mea contribuie, la
ngrijire, tratament i educaie pentru sntate.

Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o nelegere i cunoatere a fiinei

umane i a modului n care se pot iniia i ntreine relaii interpersonale
cooperante, bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.
Am aflat multe lucruri i, mai ales, am dobndit aptitudini practice care mi vor
fi de un real ajutor ntr-o viitoare carier ca asistent medical la un cabinet de
medic de familie sau, de ce nu, ntr-o maternitate, dar i n viaa de zi cu zi.

Anexe

ANEXA NR.1

ANEXA NR. 2
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Sondajul vezical reprezint introducerea unei sonde sau cateter prin uretra n
vezica urinar, realizandu-se o comunicare instrumental ntre interiorul vezicii i
mediul extern.
Scop:
explorator: - recoltarea unor probe sterile de urin pentru examene de laborator;

- introducerea unor substane de contrast;

- depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare;
- monitorizarea diurezei
terapeutic: - evacuarea coninutului vezicii urinare (n retenie acut de urin i
incontinen urinar , hematurie)
- executarea unor procedee terapeutice prin sond ( splaturi vezicale,
introducerea unor substane medicamentoase- citostatice)
ETAPE:
1. Pregtirea materialelor: sonda ( Foley, Nelaton), mnui, muama, alez,
seringi, vas colector, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, tavi renal,
paravan, ulei de parafin steril, ser fiziologic;
2. Pregtirea pacientei:
~ psihic: - se anuna pacienta i i se explic necesitatea tehnicii
~ fizic :- se izoleaz patul cu paravan;
- se protejaz patul cu muama i aleza
- se aeaz pacienta n decubit dorsal cu genunchii flectai
apoi se aeaz un bazinet sub regiunea sacrat a pacientei i se
efectueaz toaleta organelor genitale externe dinspre simfiza
pubian nspre anus
- se ndeprteaz bazinetul
- se

aeaz

tavia

renal

ntre

coapsele

pacientei

3. Efectuarea tehnicii
Observaie: Sondajul vezical este un act medical delicat care necesit condiii de
perfect asepsie att a pacientei i instrumentelor, ct i a minilor celui care o
execut.
- asistenta mbrac manui sterile;
- ndeprteaz cu mna stng labile mari i mici evideniindu-se meatul urinar;
-se plaseaz un tampon steril la intrarea n vagin apoi se dezinfecteaz meatul
urinar cu cteva tampoane mbibate n soluie dezinfectant dinspre uretr spre anus

(nu invers, tergerea n sens invers aduce microbi din regiunea anal spre uretr)
-se lubrifieaza sonda cu ulei de parafin steril i se introduce sonda n uretr 4-5
cm paralel cu naintarea sondei extremitatea distal a acesteia va fi cobort printr-o
micare n forma de arc;
-primele picturi se las s cad n tavi apoi se recolteaz urina de laborator
-dac s-a introdus sonda Foley se umfl balonaul cu ser fiziologic
-se adapteaz punga colectoare de urin
4. Extragerea sondei se realizeaz efectund manoperele n ordinea invers
introducerii
5. ngrijirea pacientei dup tehnica:
- se efectueaz toaleta regiunii vulvare
- se mbrac i aeaz pacienta comod n pat
- se supravegheaz pacienta
6. Reorganizarea locului de munc
Complicaii:
imediate: - lezarea traumatic a mucoaselor ureterale, se impune
ntreruperea imediat a tehnicii
- crearea unei ci false prin forarea sondei, se previne prin efectuarea
sondajului cu blndee i rbdare fr s se foreze naintarea
sondei.
- astuparea sondei n cursul evacurii vezicii, se destup prin
insuflare de aer sau injectare a civa ml de soluie dezinfectant
tardive: - infecioase prin introducerea germenilor patogeni prin manevre
i instrumente nesterile

ANEXA NR. 3
EFECTUAREA CLISMEI
Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichide n
intestinul gros (prin anus n rect i colon)
Scop:

evacuator
-

evacuarea coninutului intestinului gros

pregtirea pacientului pentru examinri (rectoscopie, irigoscopie)

intervenii chirurgicale asupra rectului

terapeutic
-

introducerea de medicamente

alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dup efect:

-

clisme evacuatoare

clisme terapeutice

clisme alimentare

clisme baritate

Pregtirea materialelor:
-

de protecie: paravan, muama, alez, nvelitoare

sterile: canul rectal, casolet cu comprese, par de cauciuc pentru copii

nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul i tubul de cauciuc de 1,5-2 m

lungime i 10 mm diametru, tvi renal, bazinet, ap cald la 35-37C (500-1000

ml), sare (1 linguri la 1 litru de ap), ulei (4 linguri la 1 litru de ap), glicerin (40gr la
500 ml) sau spun (1 linguri ras la 1 litru de ap).
-

medicamente: soluii medicamentoase n cantitatea i concentraia cerut

de medic
-

substan lubrifiant ( vaselin )

Pregtirea pacientului:
*Psihic: se anun i i se explic tehnica, se respect pudoarea
*Fizic:
- se izoleaz patul cu paravanul i se protejeaz cu muama i alez
- se aeaz pacientul n funcie de starea general n poziie:
- decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate
- decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i dreptul flectat
- genupectoral
4

-se aeaz bazinetul sub regiunea sacral i se nvelete pacientul cu nvelitoare

CLISMA EVACUATOARE
Execuie
a) Clisma evacuatoare simpl:
-

se fixeaz canula la tubul irigatorului i se nchide robinetul

se verifictemperatura apei sau a soluiei medicamentoase

se umple irigatorul

se evacueaz aerul i prima coloan de ap

se lubrifiaz canula cu o compres de tifon

se fixeaz irigatorul pe stativ

asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz

ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng

introduce canula prin anus n rect ( cu mna dreapt) perpendicular pe

faa subiacent, cu vrful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare

-

dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern

i se ndreapt vrful n axa ampulei rectale

-

se introduce canula 10 12 cm

se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei

prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului

-

pacientul este rugat s respire adnc, s-i relaxeze musculatura

abdominal, srein soluia 10- 15 minute

-

se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul

tubului de scurgere
-

se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal

pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal

pentru a uura ptrunderea apei la o adncime mai mare

-

se capteaz scaunul la pat sau la toalet

b) Clisma nalt:

se procedeaz la fel ca la clisma evacuatoare simpl

se introduce o canul flexibil la 30-40 cm n colon

se ridic irigalorul la 1,5 m pentru a reliza o presiune mai mare a apei

temperatura apei va fi mai sczut (15-16C)

BIBLIOGRAFIE
1. Obstetrica fiziologica si patologica Profesor universitar DR Petrache
Vartej
2.Obstetrica normala- Conf .DR .Dan Pascut
3.Obstetrica ginecologica- Profesor Universitar Dr Stefan Ioan Chiovschi
4.Ghid de nursing Lucretia Titirca
5.Urgente medico chirurgicale sinteze pentru asisatentii medicali-Lucretia
Titirca
6.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-Lucretia
Titirca.