RECEPTIVITATEA

IMUNITATEA
NATURALA
SI
MORTALITATEA

Receptivitatea (sensibilitatea)
Receptivitate individual sau populaional este starea de
susceptibilitate a unui individ sau a unei populaii de a
contracta anumite boli. n cazul bolilor infecioase
receptivitatea este starea unei persoane, care permite
infectarea acesteia cu un microorganism, parazit sau fung,
organismul persoanei neavnd suficiente posibiliti de a
combate o agresiune microbian, parazitar sau fungic.

Receptivitatea persoanei la infecie depinde

de numeroi factori care in de
particularitile genetice sau constituionale
individuale,imunitateaspecific sau
nespecific, de vrst, sex, stri fiziologice
sau patologice, de starea porii de intrare a
infeciei (nazal,bucal,faringian,vaginal,
etc). Constituia genetic a unui individ
poate crete sau scdea receptivitatea. De
exemplu, persoanele cu drepanocite
(eritrocite n form de secer) sunt parial,
protejai de malarie.

IMUNITATEA
(NERECEPTIVITATEA)
Imunitateaeste
insusireaorganismuluivegetal,animal
siumande a opune rezistentain fata
activitatiimicrobilor si asubstantelortoxice, cu
alte cuvinte, capacitatea lui de a-si
pastrasanatatea si vigurozitatea.

Drept substrat morfologic al

sistemului imun servesc aanumitele celule
imunocompetente cu o reacie
specific, prin care organismul
este eliberat de agenii purttori
de informaie genetic strin,
pstrndu-i astfel integritatea
individual i constana mediului
intern (homeostaza). Ca factori
strini pentru organismul uman
pot fi microorganismele i
toxinele lor, celulele i esuturile
transplantate (chiar de la rude
apropiate), celulele alterate ale
propriului organism, substanele
moleculare eterogene.

Dup origine, imunitatea poate

fi:
- ereditar
- dobndit

Imunitatea naturalaeste o insusire ereditara a

organismului care se manifesta prin rezistenta lui la
anumite boli, maladii, agenti patogeni. Se pastreaza pe
parcursul intregii vieti. Organismul poseda mai multe
mijloace de aparare impotriva infectiilor si a substantelor
straine.
De exemplu, pielea sanatoasa impiedica patrunderea
microbilor, tesuturile glandulare elimina secretii cu
proprietti antibacteriene. Microbii ajunsi in tesuturi sunt
distrusi de sange prin fagocitoza, de limfa si de secretiile
ce umezesc mucoasele.Aceste lichide contin substante
protectoare specifice, numite mai generalizatanticorpi.

Omul poseda o imunitate naturala

fata de majoritatea microbilor din
mediul ambiant.

Caracteristicile sistemului
imunitar
Sistemul imunitar ereditar

Sistemul imunitar dobandit

Reactia este nespecifica

Reactie specifica: patogena si

antigena

Expunerea conduce la reactie

imediata de nivel maxim

Reactia de nivel maxim este

intarziata fata de expunere

Celule mediate pe cale umorala

Celule mediate pe cale umorala

Nu exista memorie imunologica

Expunerea conduce la memorie

imunologica

Apare la aproape toate formele

de viata

Apare numai la vertebrate

Leucocitelesunt o parte a tesutului

sanguin cu rol in imunitate. Acestea se
mai numesc si globule albe.
Neutrofilele si monocitele sunt
leucocitele care ataca bacteriile si
virusurile in ifocentri si ii fagociteaza.

MORTALITATEA
Mortalitatea ca fenomen demografic se
refer la frecvena deceselor ntr-o anumit
populaie i pentru un interval delimitat de
timp. Spre deosebire de natalitate i
fertilitate, mortalitatea constituie componenta
negativ a micrii naturale a populaiei.

Studierea mortalitii este important din

perspectiva sntii publice deoarece:
mortalitatea influeneaz creterea numeric a
populaiei i structura acesteia pe grupe de vrst;
mortalitatea este utilizat ca indicator de baz n
msurarea strii de sntate a populaiei;
pe baza situaiei deceselor se pot identifica i
ierarhiza problemele de sntate dintr-o populaie
i se pot formula astfel obiectivele n cadrul
proiectelor i programelor de sntate;
face posibil evaluarea eficacitii serviciilor de
sntate.

Indicatori utilizai n msurarea

mortalitii sunt:
Rata de mortalitate general sau rata brut de
mortalitate
Ratele specifice de mortalitate
Mortalitatea proporional (letalitatea) i
fatalitatea
Rata standardizat a mortalitii i raportul
standardizat de mortalitate
Sperana de via i ali indicatori numii funcii
biometrice din tabelele de mortalitate

MORTALITATEA POATE FI:

Mortalitatea infantil
Mortalitatea fetal
Mortalitatea matern

Rata brut de mortalitate

Rata de mortalitate general sau rata brut de

mortalitate msoar proporia tuturor deceselor

care au loc la 1000 locuitori ntr-un anumit
interval de timp, de regul, un an calendaristic:

Numr decese
1000
Numr locuitori 1 iulie

Mortalitatea general pentru Europa este de 11 0/00. n

nordul i vestul continentului nivelul este de 10 0/00, n timp
ce Europa Central i de Est se caracterizeaz printr-un
indice brut de 14 0/00 .
Romnia (2010) 12,1 decese la 1000 locuitori.
Spor/deficit natural = Nr. nascuti vii-nr. decese
= - 2,2 persoane la 1000 locuitori

n Romnia, principalele cauze de mortalitate (2010) au fost

reprezentate de:
- bolile ap. circulator 729,6 decese la 100.000 locuitori
- tumori
221,7 decese la 100.000 locuitori
- bolile digestive
77,5 decese la 100.000 locuitori
- bolile ap. respirator 59,4 decese la 100.000 locuitori
- accidente, traumatisme 56,1 decese la 100.000 locuitori