Memoriu PT Zona Agrement Burdujeni

ARHITECT 95 S.R.L.
Suceava
Str. 6 Noiembrie
nr.42, bl.A1
Tel / fax
0230/520225
Mobil:
0742 93 91 84
Nr. proiect :
/2011
Proiect tehnic pentru Zona de agrement Burdujeni din municipiul

Suceava
Faza de proiectare : PT
Beneficiar : Primaria Municipiului Suceava
Nr. Contract 20931/22.06.2011
Colectiv de proiectare :
Semnaturi :
Sef proiect :
Arh. Ana Rabiniuc Mocanu
Colectiv proiectare :
Arh. Daniel Tudor Munteanu
St.arh. Eliza Rabiniuc
Sp. Instalatii :
S.C. Davcom S.R.L.
Ing. Ciprian David
BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE

A. PIESE SCRISE
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectului de investitii
1.2 Amplasament
1.3 Titulatul investitiei
1.4 Beneficiarul investitiei
1.5 Elaboratorul proiectului
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1 Situatia existenta a obiectivului de investitii
2.2 Descrierea investitiei
2.2.1 Amplasament
2.2.2 Topografia
2.2.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei
2.2.4 Geologie si seismicitate
2.2.5 Prezentarea proiectului pe specialitati
2.2.6 Devieri si protejari de utilitati
3. TRASAREA LUCRARILOR
4. ANTEMASURATOAREA
5. MEMORII TEHNICE :
5.1. Memoriu tehnic specialitate arhitectura
5.2. Memoriu tehnic specialitate structura
6. RESURSELE UMANE SI MATERIALE NECESARE PENTRU EXECUTIA
LUCRARILOR
7. ESALONAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE
8 .COSTURI ESTIMATIVE ALE EXECUTIEI
9 . AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU
10. CAIETE DE SARCINI
11. LISTE CANTITATI LUCRARI
12. PROIECT TEHNIC INSTALATII memorii tehnice, piese desenate
B. PIESE DESENATE
1.
A1
A2
A3
A4
A5
A6
A7
A8
A9
A10
A11
A12
A13
A14
A15
A16
A17
A 18
A19
A20
A21
A22
A23
A24
A25
A26
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
Plan de incadrare in zona trapez L-35-5-D-C-3-III: 5.000

Plan amenajare sc. 1 : 200
Detaliu loc de joaca sc. 1 : 100
Profil transversal alee sc. 1 : 100
Plan parter sc. 1 : 50
Fatada principala 1 : 50
Fatada lat-dreapta 1 : 50
Fatada lateral- stanga 1 : 50
Fatada posterioare 1 : 50
Plan invelitoare 1 : 50
Sectiune a-a 1 : 50
Sectiune b-b 1 : 50
Detaliu coama 1: 5
Detaliu dolie 1: 5
Detaliu jgheab 1: 5
Detaliu montaj invelitoare
Detaliu parazapada
Detaliu streasina
Detaliu trotuare
Tablou tamplarie usi
Tablou tamplarie ferestre
Tablou finisaje
Dotari tip balansoare cu arc
Dotari tobogan
Cos de gunoi si banca
Cub otel
Impejmuire noua
Plan fundatie det armare
Armare grinzi fundatie
Armare stalpi
Armare planseu sc. 1: 50
Armare buiandrug sc. 1:20
Plan sarpanta 1: 50
Plan fundatie det. armare bazin
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectului de investitii Zona de agrement din cartier Burdujeni municipiul
Suceava
1.2. Amplasament intravilanul Mun. Suceava, cartier Burdujeni, jud. Suceava
1.3. Titulatul investitiei Primaria Municipiului Suceava, jud. Suceava
1.4. Beneficiarul investitiei Primaria Municipiului Suceava, jud. Suceava
1.5. Elaboratorul studiului S.C. Arhitect 95 S.R.L. Suceava
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii
Zona verde aflata in studiu este situata in Judetul Suceava cartier Burdujeni pe un teren ce
apartine domeniului public administrat de primaria Municipiului Suceava in suprafata totala de
2000 mp, este situat in cartierul Burdujeni. Terenul are urmatoarele vecinatati: la Nord-Est
Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza, la Sud str. Calea Burdujeni, la Nord-Vest internatul
colegiului (conform documentatiei cadastrale a Terenului).
Aceasta zona detine potential de dezvoltare in domeniul agrementului in zona fiind spatii
verzi ce necesita amenajare. In acest moment acest potential nu este exploatat, zona fiind in
degradare prin neutilizare.
2.2. Descrierea investitiei
2.2.1. Amplasamentul
Suprafata totala a spatiului verde care urmeaza sa fie amenajat este de 2000 mp. Zona
verde aflata in studiu sunt situata in Judetul Suceava ; Municipiul Suceava in intravilanul
Municipiului Suceava, cartierul Burdujeni pe un teren ce apartine domeniului public
administrat de primaria Municipiului Suceava. Amplasamentul terenului este central in zona
cartierului Burdujeni, adiacent principalelor artere de circulatie si Colegiului Tehnic Alexandru
Ioan Cuza fiind in present o zona verde aflata in proces de degradare prin neutilizare. Prin
proiectul de fata se va amenaja suprafata de 2000 mp cu obtinerea de spatii verzi in suprafata
de 1129 mp. Se va amenaja si un grup sanitar public in suprafata de construita de 46,65 mp,
intreaga zona centrala a cartierului nebeneficiind momentan de o astfel de dotare.
Pozitia in intravilanul localitatii Terenul are urmatoarele vecinatati: la Nord camin, la Est si
Sud Colegiul Tehnic Alexandru OIoan Cuza, la Vest Calea Burdujeni.
Mediul construit
cladiri de invatamant si locuinte
Zona seismica
conf. normativ P-100/92 E
Zona eoliana
conf. STAS 10101/20-90 C
Inzapezirea
conf. STAS 10101/21-92 D
Conditii de fundare teren bun de fundare
Panta terenului
terenul studiat prezinta o declivitate pe directia longitudinala NV-SE.
2.2.2. Topografia
Oraul Suceava este localizat n partea de nord-est a Romniei, la distana de 450 km de
Bucureti pe calea ferat i 432 km pe osea. Oraul este construit pe dou zone geografice:
dealurile i vile rului Suceava. Rul, lung de 170 km, izvornd din Masivul Lucina, ocup
26% din suprafaa judeului cu bazinul su hidrografic. La 149 de km de la vrsarea n Siret,
se afl oraul Suceava, reedina judeului cu acelai nume. Configuraia neobinuit a
oraului include dou crnguri - Zamca i ipote - care sunt ambele localizate n graniele
oraului. Suceava este reedina i totodat cel mai mare ora al judeului Suceava, situat n
Bucovina, Romnia. Municipiul Suceava se numr printre cele mai vechi i mai importante
aezri ale rii. Timp de dou veacuri a fost reedin principal a statului Moldova, iar ntre
1775-1918 a fost un ora din Imperiul Austriac (pmnturile coroanei Regatul Galiiei i
Lodomeriei i Ducatul Bucovinei).
2.2.3. Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Clima este temperat continentala cu diferentieri mari intre vara si iarna. Iernile sunt deosebit
de reci si cu cantitati mari de zapada iar verile sunt mai racoroase. Temperaturile medii
anuale variaza intre 0 grade pe culmile muntilor si 8 grade in Podisul Sucevei. Precipitatiile
sunt de asemenea diferentiate pe trepte de relief variind intre 550 si 1200 mm. Vanturile
dominante sunt cele vestice. Unele caracteristici ale mediului inconjurtor care influeneaza
clima:
altitudine, grad de fragmentare i orientare a versanilor etc.
peisajul urban, alctuit din blocuri cu nclzire central, strzi pavate, industrie etc, au
determinat existena unor deosebiri microclimatice ntre diferite puncte ale oraului
(centru, zona Icani-Gar, zona mnstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat i zona
Burdujeni-Centru).
Evoluia vegetaiei confirm i ea existena deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone
ale oraului, diferena de producere a fenofazelor fiind de:
dou pn la trei zile ntre centru i zona Zamca;

trei pn la cinci zile ntre centru i cheia;
dou zile ntre centru i dealul Cetii.
2.2.4. Geologie, seismicitate

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre
valea rului Suceava, cu nlimea maxim de 435 m (dealul arinca) i cea minim de 270
m (n zona albiei rului Suceava). Relieful din zona oraului i din mprejurimi este foarte
variat, cu o fragmentare sub form de platouri, coline (cueste) i dealuri (Zamca, 385 m; Viei,
376 m; Mnstirii, 375 m; arinca, 435 m) separate de vile rurilor Suceava, cheia,
Trgulu (Cacaina), Bogdana i Morii. Orientarea general a interfluviilor, ct i a vii Sucevei
este NVSE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se
prezint destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaa teritoriului, sunt sub
3, 25% din teritoriu cuprinde pante ntre 3 i 10, iar 15% din teritoriu are pante peste 10.
Principalele uniti de relief din ora i din zona nconjurtoare, de vrst cuaternar, pot fi
clasificate n trei mari grupe:
- platourile, larg vlurite, reprezentate prin dealul Zamca i dealul Cetii; cele sub form de
coline se ntlnesc numai n partea de sud-est a oraului;
- versanii deluviali (circa 25% din suprafa), aprui ca urmare a dinamicii active a
proceselor geomorfologice (alunecri de teren, eroziuni areolare i liniare), se ntlnesc mai
ales n bazinul superior al vii rgului, pe versanii de vest i sud-est ai dealului Zamca i pe
versantul drept al Sucevei;
- esurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter mbucat.
Ele s-au detaat ca trepte prin adncirea succesiv a albiei Sucevei astfel:
- o treapt ntre 0 i 2 m, inundabil;
-o treapt mai nalt ntre 2 i 4 m, inundabil periodic;
- ultima treapt ntre 4 i 7 m este cea mai nalt a esului.
n afara acestor trei trepte ale esului se mai pot delimita nc ase terase:
- terasa de 20-25 m n zona abatorului Burdujeni;
- terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
- terasa de 100 m, dealul Viei i dealul Mnstirii;
- terasa de 130-140 m, dealul Velniei;
- terasa de 150-160 m, dealul arinca;
- terasa de 180-190 m, dealul Cprriei.
n fundamentul oraului, la adncimea de 1500 m, se gsete scufundat marea unitate
geostructural a Platformei Ruse, acoperit de depozite sedimentare necutate, de vrst
paleozoic, mezozoic i teriar, cele mai noi straturi care alctuiesc relieful actual fiind de
vrst sarmatic i cuaternar. Structurile depozitelor sarmatice (gresii i calcare oolitice)
reflect regimul de platform. Straturile sunt necutate, cu o uoar nclinare sub 1 de la
NVSE. n zona vetrei oraului relieful este i mai nou, el fiind n ntregime de vrst
cuaternar.
Rul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologic de
platform se reflect n mod evident n relief prin formarea de creste, vi subsecvente
(cheia, Trgului), vi cu caracter reconsecvent (Suceava) i prin platouri i coline cu

caracter structural (Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun a Sucevei) i cu aspect etajat.
Seismicitatea Conform STAS 11100/1-77 corelat cu Normativ P100/92 rezulta pentru
Orasul Suceava , implicit pentru zona amplasamentului zona de seismicitate "C".
2.2.5. Prezentarea proiectului pe specialitati

Proiectul tehnic si detaliile de executie fac obiectul unei singure documentatii. Acesta se
compune dintr-un volum de piese scrise care cuprinde:
-memoriile
-listele de cantitati lucrari
-extrase de resurse materiale, manopera, utilaje, transport
-lista dotari si piese desenate pentru toate specialitatile .
2.2.6. Devierile si protejarile de utilitati afectate
Alimentare cu apa: - Pe traseul retelelor de apa si canalizare plantarea se va face la o
distanta de protectie de minim 2 m fata de axul retelei;
Alimentare cu energie electrica:
- Pentru LES 0,4kv , conform ordinului ANRE nr.4/2007 privind delimitarea zonelor de
ptotectie si de siguranta aferente capacitatilor energetic , art.21anexa nr.5b este interzis a se
realiza orice fel de constructii la distante mai mici in plan orizontal (parallelism) de 0,6m fata
de cablurile electrice;
- Traseele retelelor electrice din plansa anexata sunt figurate informativ. Pe baza de
comanda data de solicitant (executant) UTR Ilfov asigura asistenta tehnica suplimentara la
cerere;
- Executarea lucrarilor de sapaturi din zona traseelor de cabluri se va face numai manual cu
asistenta tehnica suplimentara din partea UTR Ilfov cu respectarea normelor de protectia
muncii specific. In caz contrar solicitantul respective executantul va suporta consecintele
pentru orice deteriorare a instalatiilor electrice existente si consecintele ce decurg din
nealimentarea cu energie electrica a consumatorilor existenti precum si raspunderea in cazul
accidentelor de natura electrica sau de alta natura conform memoriu tehnic;
- Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei
lucrarilor;
- In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale , pamant prevazut din sapaturi ,
echipamente etc. care ar putea sa micsoreze gabaritele. Utilajele vor respecta distantele
minime prescrise fata de elementele retelelor electrice aflate sub tensiune is se va lucre cu
utilaje cu gabarit redus in aceste zone;
Executantii sunt obligatii sa instruiasca personalul asupra pericolelor pe care le prezinta
executia lucrarilor in apropierea instalatiilor electrice aflate sub tensiune si asupra
consecintelor pe care le poate avea deteriorarea acestora. Pagubele provocate instalatiilor
electrice si daunele provocate consumatorilor ca urmare a deteriorarii instalatiilor vor fii
suportate de cei ce se fac vinovati de nerespectarea conditiilor din aviz. Executantii sunt
direct raspunzatori de producerea oricaror accidente tehnice si de munca - se vor lua masuri
de evitare a deteriorarii protectiilor instalatiilor de TC existente daca este cazul - daca in
timpul executarii lucrarilor se vor depista cabluri sau retele altele decat cele existente pe
planul de situatie ,beneficiarul este obligat sa anunte S.C. Romtelecom pentru stabilirea de
comun acord a noilor conditii de amplasare.
Salubritate: - Se vor respecta recomandarile din avizul de salubritate;
Canalizare: - Pe traseul retelelor de apa si canalizare plantarea se va face la o distanta de
protectie de minim 2 m fata de axul retelei;
2.2.7. Caile de acces permanente, caile de comunicatie
Accesul in zona studiata se poate face de pe o latura latura vestica adiacenta la accesul
pietonal la Calea Burdujeni.
3. TRASAREA LUCRARILOR
Trasarile se vor efectua conform planurilor de trasare corespunzatoare.Trasarea proiectului
se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se transpune pe teren atat
desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari. Ca prima etapa, se delimiteaza
pe teren zonele care vor fi amenajate, conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor
generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii
lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului: axele
principale si schema generala, terminand cu detaliile. Pe suprafete intinse, pichetarea se
face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale.
4. ANTEMASURATOAREA
Proiectul propune realizarea amenajarii Zonei de Agrement Burdujeni la nivel de amenajari
spatii verzi, realizare instalatii de iluminat, realizarea instalatiei de supraveghere video,
realizare instalatie de irigat, realizarea grupului sanitar public, realizarea unei fantani
arteziene, montarea de mobilier urban si realizare de alei din pavele vibropresate, conform
tabelului din listele de cantitati.
BILANT TERITORIAL
PARCELA
BILANT TERITORIAL
EXISTENT
PROPUS
CONSTRUIT
PLATFORME
SPATII VERZI - neamenajate
(imprejmuire)
PAVATE
CONSTRUIT
(imprejmuire+grup
sanitar)
mp
mp
mp
mp
2000mp
32.42
1967.58
98
56.61
TOTAL
32.42
1967.58
98
56.61
SPATII VERZI
mp
PLATFORME
PAVATE +Loc de
joaca
mp
1129
57
731
40
1129
57
731
40
22.56/279
TOTAL SUPRAFATA STUDIATA = 2000,0 mp
Antemasuratoarea insumeaza urmatoarele lucrari si cantitati (pentru Zona de

Agrement Burdujeni):
A) AMENAJAREA SPATIILOR VERZI

- Arbori foiosi: 11 buc, din 3 specii - Cires japonez (Prunus surrulata "Kiku-shidaresacura"), Cires pendul (Prunus avium Pendula) si ULM PLANGATOR (Ulmus levis
pendula)
- Arbori rasinosi : 3 bucati Abiens Concolor Brad argintiu
- Arbusti : 260 buc, din 16 specii diferite
- Garduri vii: 80 ml(25 buc) dintr-o singura specie Floarea miresei - (Spiraea vanhouttei) la
strada si 18 bucati Gutui Japonez (Chaenomeles japonica) la delimitarea cu trotuarul corpului
de liceu
- Flori perene 127 bucati
Total 390 bucati arbori, arbusti si flori perene
- Toaletarea teilor existenti
- Suprafata totala spatiu verde: 1129 mp
B) REALIZAREA ALEILOR DIN CADRUL PARCULUI 648 MP
Aleile propuse vor fi alei pietonale, executate din dale din caramida vibropresata.
Pe marginea aleilor vor fi montate borduri prefabricate rotunde cu dimensiunile de 10x20 cm
in cantitate de 810 ml.
Pentru asigurarea unui executii corespunzatoare, se va respecta urmatoarea succesiune
tehnologica:
-inlaturarea stratului vegetal de circa 30 cm de pamant de pe suprafata pe care urmeaza sa se
realizeze aleea.
-aplicarea unui strat de pietris de compactat cu utilaje mecanice. Grosimea acestui strat va fi
de 10 cm.
-aplicarea apoi a stratului de egalizare. Acesta consta dintr-un strat de nisip uscat (sort 0-3
mm) de 7 cm grosime, aplicat deasupra pietrisului.
-urmeaza apoi asternerea stratului final de uzura, urmat de compactarea cu utilaje mecanice.
Cantitati de material
pietris= 648 mp
borduri= 363 ml
Terasamente
sapaturi = 191 mc
umpluturi nisip = 44,59 mc
umpluturi pietris =63,7mc
B) REALIZAREA TROTUARULUI STRADAL 263 MP
Trotuarul existent va fi reabilitat cu dale din caramida vibropresata.
Se vor inlocui bordurile stradale cu borduri noi 10x20 cm.
tehnologica:
-inlaturarea stratului de uzura existent decuparea a 24cm pe care urmeaza sa se realizeze

aleea.
de 10 cm.
Suprafete inlaturate = 263 mp x 0,24 m = 63,12 mc
Umplutura nisip = 13,15 mc
Umplutura pietris = 26,3 mc
D) DESFACEREA GARDULUI EXISTENT 32,42 MP SI CONSTRUIREA UNEI NOI
IMPREJMUIRI (9,96MP)
Se va desface gardul existent in intregime (80,69m) cu recuperarea materialului de feronerie,
cu curatarea acestuia 36 bucati si refolosirea a 11 bucati in cadrul unei noi imprejmuiri care
va inchide latura de nord spre caminul din zona. Se va desface gardul existent in intregime
(80,69m) cu recuperarea materialului de feronerie, cu curatarea acestuia 36 bucati si
refolosirea a 11 bucati in cadrul unei noi imprejmuiri care va inchide latura de nord spre
caminul din zona. Noua imprejmuire va fi armata cu armatura de 4 12 PC 52 si etrieri
6/25. Betonul din fundatii va fi C4/5 si in elevatii C8/10.
E) GRUPUL SANITAR
Se va realiza un grup sanitar in suprafata construita de 46,65 mp si o suprafata utila de 35,71
mp. Grupul sanitar va cuprinde:
-Grup sanitar pentru barbati 13,23 mp
- Grup sanitar pentru femei 13,23 mp
- Grup sanitar pentru persoane cu disabilitati 5,30 mp
Caracteristici principale ale grupului sanitar
Amplasament parcela 22.56/279
Functiunea propusa grup sanitar
Regimul de inaltime P
Categoria de importanta D - conf. HG-766/97
Clasa de importanta IV
Gradul de rezistenta la foc II
Categoria de risc de incendiu - mica
Structura structura din zidarie portanta 25cm cu samburi 25x25 si centuri beton armat si
plansee din beton armat, respectiv sarpanta din lemn.
Suprafata construita grup sanitar 46,65 mp
Cladire grup sanitar :
Suprafata desfasurata 46,65 mp
Suprafata construita - 46,65 mp
Suprafata utila
35,71 mp
Nr.Crt.
Etaj
Functiune
Suprafata
1
2
3
4
Parter
Parter
Parter
Parter
Grup sanitar femei

Grup sanitar barbati
Grup sanitar persoane cu dizabilitati
Hol
Total Parter
TOTAL SU
13,23
13,23
5,30
3,95
35,71
35,71
Situatia propusa
Se propune construirea unui grup santiar cu regim de inaltime P, compusa din 3 incinte (grup
santiar femei, grup sanitar barbati si grup sanitar persoane cu dizabilitati).
Rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice

Cladirea propusa are o structura de zidarie portanta caramida 25 cm, cu stalpisori 25x25
plansee beton armat, sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase.
Solutii de rezolvare din punct de vedere functional si arhitectural a
compartimentarilor.
Compartimentarile interioare sunt realizate, dupa caz, din pereti zidarie 25 cm, sau pereti
autoportanti din gips-carton simplu placati pe ambele fete cu gips-carton de 1,25cm si CD-uri
de 7,5cm cu finisaje interioare din gresie si faianta. Usile interioare sunt cu tamplarie PVC.
Solutii de rezolvare arhitecturala a fatadelor.
- dupa dispunerea termosistemului, fatadele vor fi finisate cu : tencuiala decorativa sub forma
de vopsea structurata cu aspect rustic tip Deko Professional culoare alba
- soclul va fi finisat cu tencuiala de soclu culoare maro inchis;
- jgheaburile si burlanele metalice vor fi finisate in culoarea invelitorii acoperisului culoare
maro 434 PE tip Lindab;
- invelitoarea va fi din tabla profilata multistrat culoare maro 434 PE tip Lindab.
Solutii de amenajare a spatiilor interioare.
Spatiile interioare au finisaje de pardoseala de : gresie antiderapanta. Peretii sunt finisati cu
zugraveli din var lavabil culoare alb de la inaltimea 220cm pana la tavan, respectiv placaje cu
faianta portelanata culoare alba calitatea I (H=220cm). Tavanele vor fi zugravite cu var
lavabil culoare alba. Culorile folosite se vor alege inainte de aplicare de catre proiectant, in
urma unui acord prealabil al beneficiarului.
Siguranta la foc.
Materialele folosite vor fi ignifuge, cu o buna comportare in caz de incendiu. Pentru

descrierea in detaliu a comportarii cladirii la incendiu se va elabora Scenariul de siguranta
la incendiu la solicitarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Siguranta in exploatare.
Materialele folosite pentru finisaje interioare, mobilier si pardoseli vor asigura respectarea
normelor sanitare in vigoare privind siguranta in exploatare. Parapetii, balustradele si mainile
curente ale rampelor, si in zona grupului sanitar pentru persoane cu dizabilitati vor respecta
inaltimile standard si rezistenta la impact conform normelor. Spatiile interioare si exterioare
avea gradul necesar de iluminare pentru a asigura respectarea standardelor de siguranta in
exploatare.
Solutii de izolatii termice si hidrofuge.
Pentru o buna izolare termica a cladirii propunem dispunerea unui termosistem (termoizolatie
suplimentara adaugata la fata exterioara a peretilor exteriori) din polistiren expandat de 10
cm, termoizolarea spaletilor corspunzatori tocurilor ferestrelor cu polistiren extrudat 3,0cm,
termoizolarea soclului parterului fata de sol prin aplicarea de polistiren extrudat de 5 cm si
dispunerea de termoizolatie suplimentara din polistiren extrudat la nivelul tavanului superior
(5 cm). Tamplaria exterioara va avea profile pentacamerale din PVC (cu folie imitatie furnir,
texturata) si doua foi sticla 4mm geam termopan Low-E cu argon.
Propunem efectuarea izolatiei hidrofuge la nivelul fatadei si realizarea conform normelor in
vigoare a hidroizolatiei pentru toate elementele constructive nou create.
Adaptarea cladirii la exigentele persoanelor cu handicap.
Se vor respecta prescriptiile normativului NP 051-2001.
Sanatatea oamenilor si protectia mediului.
Pentru a asigura o buna utilizare a cladirii si a evita orice riscuri privind siguranta si sanatatea
utilizatorilor, propunem utilizarea materialelor care respecta normele ecologice in vigoare, nu
prezinta pericol de imbolnavire prin contact si permit o intretinere usoara parchet laminat,
gresie antiderapanta si faianta portelanata cu rosturi siliconate, vopsitorii var lavabil.
Propunem folosirea pe cat posibil a materialelor reciclabile de constructie si finisaj.
Asigurarea utilitatilor.
Cladirea proiectata va fi racordata la reteaua de distributie a energiei electrice, prin
bransament la reteaua LEA existenta in zona, la reteaua de apa si canalizare.
F) MOBILIER URBAN, DOTARI LOC DE JOACA PENTRU COPII

Se va realiza dotarea parcului cu mobilier urban banci din otel de doua locuri 1,62 m inaltime
75 cm, inaltime sezut 41,5 cm pentru adulti 23 de bucati si banci de un loc din otel pentru
zona locului de joaca pentru copii cu inaltime 45 cm si dimensiuni de 42,5x42,5 cm 15

bucati. Cosurile de gunoi vor fi in numar de 12 bucati, din otel cu perforatii.
Loc de joaca copii va dotat cu 3 balansoare cu arc pentru 1 persoana, 1 balansoar cu arc
pentru 2 persoane, 1 leagan 2 persoane pentru 2 grupe de varsta diferite 0-5 ani si 5-12 ani,
1 tobogan, 1 invartitoare.
Stalpii de iluminat vor fi in numar de 20 de bucati.
G) FANTANA ARTEZIANA, FANTANA DE BAUT APA
Fantana arteziana va avea un diametru total de 5,98 m si va fi amplasata in zona centrala a
parcului. Bazinul fantanii va fi semingropat si executat din beton armat, hidroizolat in interior
peste care se va aplica un strat de tencuiala sclivisita protejata cu vopsea speciala,
rezistenta la apa. Pompa va fi amplasata in bazinul fantanii. Betonul folosit atat in radierul
general cat si in elevatii este B250 (C 16/20). Armatura din otel beton utilizata va fi tip plasa
sudata SPPB 100x100x7,1 cm. Montarea armaturii se va efectua prin asezarea pe orizontala
a panourilor de plasa peste un strat de beton slab turnat initial in radier. Sursa de apa va fi
formata dintr-un camin de bransamente, echipat cu apometru si sistem de golire, ce va fi
racordat la reteaua de apa a localitatii. Se va realiza si un iluminat subacvatic. Fantana de
baut apa va fi amplasata in zona locului de joaca pentru copii fiind destinata acestora.
5. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

5.1. MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA, AMENAJARE SPATII VERZI , DOTARI, ALEI
5.2. MEMORIU STRUCTURI
5.1. MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA, AMENAJARE SPATII VERZI , DOTARI, ALEI
Proiectul tehnic Proiect tehnic pentru Zona de agrement Burdujeni din municipiul
Suceava presupune:
- Construirea de alei din pavele vibropresate
- Infiintarea de noi spatii verzi care actualmente sunt neamenajate, cu vegetatie arbustiva si
arboricola de dimensiuni si specii diferite;
- Amplasarea de mobilier urban adecvat zonei in care se amenajeaza spatial verde;
- Realizarea unui loc de joaca pentru copii;
- Realizarea iluminatului public;
- Realizarea sistemului de supraveghere video a zonei
- Realizarea unul sistem automatizat de irigatii;
a.
Realizarea unei fantani arteziene si a unei fantani de baut in zona loc de joaca copii;
b.
Realizarea unui grup sanitar public.
Elaborarea documentatiei in faza PT a proiectului Zona de agrement Burdujeni din

municipiul Suceava s-a facut pe baza temei de proiectare elaborata de beneficiar, a
studiului de fezabilitate si a legislatiei in vigoare cu privire la interventiile de specialitate in
domeniul spatiilor verzi :
- Ordinul nr.863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotararea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea continutului -cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii . Hotararea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, hotarare nr.321/2005,
republicata in 2008;
- Hotarare privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului,
hotarare nr.1408/2007;
- Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane;
- OUG nr. 15/2009 pntru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului
asupra mediului. Prin acest proiect se urmareste crearea unor spatii optim rezolvate
functional si estetic, cu impact pozitiv deosebit asupra mediului natural si social. Prin
amenajarea complexa proiectata se va realiza ridicarea calitatii spatiilor verzi, cresterea
gradului de dotare a zonei, marirea confortului urban si imbunatatirea calitatii mediului.
Proiectul propune crearea de facilitati locuitorilor din zona cartierului Burdujeni si nu numai,
ceea ce va conduce la cresterea confortului si calitatii vietii populatiei. Acest proiect isi
propune sa respecte cat mai mult omul si problemele sale, sa respecte natura si sa
contribuie la imbunatatirea calitatii mediului. Acest proiect isi propune sa aiba un impact
pozitiv asupra calitatii vietii pentru locuitori si sa contribuie la cresterea biodiversitatii din
zona.
SITUATIA EXISTENTA
Terenul in cauza este viran, cu vegetatie spontanee, stare avansata de degradare in proportie
parcul nu prezinta vegetatie arbustiva sau prezinta vegetatie care se afla intr-o stare
avansata de degradare ; vegetatia arboricola existenta formata din tei va fi toaletata.
SITUATIA PROPUSA
AMENAJAREA ZONEI DE AGREMENT BURDUJENI presupune urmatoarele lucrari:
- amenajare de alei;
- montarea de mobilier urban;
- montarea de stalpi de ilumiat;
- amenajarera de spatii verzi prin plantarea de arbori , arbusti si insamantare cu gazon;
- realizarea unui sistem automat de irigatii pe intreaga suprafata de spatiu verde nou
amenajata;
- amplasarea de grup sanitar;
- amenajarea unui loc de joaca pentru copii;
- amenajarea unei fantani arteziene si a unei fantani de baut apa.

Functionarea amenajarii se doreste continua, atat ziua cat si noaptea, precum si in toate
anotimpurile, pentru aceasta asigurandu-se dotari corespunzatoare.
Amenajarea spatiilor verzi cuprinde amenajarea spatiilor verzi aferente parcului prin:
- Pregatirea terenului
- Plantarea de material dendrologic de calitate - arbori si arbusti din specii de foiosi si
rasinosi care sa indeplineasca cerintele functionale si estetice ale zonei. Alegerea acestora
s-a facut pe criterii de adecvare la conditiile de mediu si crearea unei ambiante placute,
atractive.
- Plantarea de garduri vii din specii de arbusti.
- Gazonarea cu gazon samanta, diferentiat in functie de gradul de insorire a terenului.
Plantele avute in vedere pentru noua amenajare indeplinesc urmatoarele conditii:
- Rezistenta probata in conditiile geostationare ale sitului.
- Necesita eforturi minime de intretinere (rezistenta naturala la factorii fizico-chimici ai
amplasamentului vizat)
- Au rezistenta buna la agresiunea antropica la 3 ani de la instalare (sistemul radicular se
extinde sufficient de rapid in sol pentru a le asigura toleranta la tasarea solului si vandalizare)
- Nu comporta riscuri in ceea ce priveste salubritatea publica (nu pateaza suprafetele
invecinate locului de plantare)
- Nu constituie riscuri suplimentare in zona pentru alergii prin productia de polen si
fructificatii sau prin atragerea insectelor
- Nu constituie tentatii pentru hoti si copii (prin fructe comestibile sau elemente cu
valoare decorative persistent)
- Nu sunt toxice pentru oameni si pentru fauna locala
- Nu prezinta antagonisme fiziologice directe sau indirecte fata de celelalte specii
prevazute sau fata de vegetatia din vecinatate (nu au mecanisme de inhibare chimica
sau hormonala a vegetatiei concurente locale, nu sunt gazde predilecte ale fitodaunatorilor)
- In general, speciile selectate pot asigura umbrirea la scurt timp de la plantare
- Impactul estetic si social in peisajul de destinatie este optim pe termen mediu si lung.
Arbori foiosi
Ulm plangator (Ulmus levis pendula)
Cires japonez (Prunus surrulata "Kiku-shidare-sacura")
Cires pendul (Prunus avium Pendula)

Arbori rasinosi
Brad argintiu (Abies concolor)
Arbusti foiosi
Simphoricarpos albus/Carmaz,Hurmuz
Abelia Edward Goucher Spiraea bumalda (Anthony Waterer)
FORSITIA- (Forsythia intermedia)
LILIAC (Syringa vulgaris)
GUTUI JAPONEZ (Chaenomeles japonica)
Ienupar Blue Carpet ( Juniperus Squamata "Blue Carpet" )
Corn (Cornus alba sibirica)
Corn (Cornus sanguinea - winter flame)
Hortensie (Hidragea paniculata grandiflora)
Rosa rugosa
Paducel sau Gherghinar (Cratageus Paul Scarlett)
Chaenomeles japonica Rosa rugosa hmax=2, dmax=2
Flori perene
Flox paniculata - Summer flox
Trandafiri
Arbori existenti toaletati
Tei
Gard viu
Floarea miresei - (Spiraea vanhouttei)
Gazon samanta
Arbori-arbusti
inflorire/aspect
dimensiuni
dimensiuni
max.hxd
livrare
0.30-0.50
Dracila rosie (Berberis thumbergii atropurpurea)
arbust
devine rosie toamna
1.8
Abies Concolor - Brad Argintiu
conifer
verde tot anul
30
Lemn cainesc (Ligustrum ovalifolium )
arbust
0,8x0,9
0.60-1.00
Abelia Edward Goucher - arbust
arbust
iunie-august
iulie-septembrieoctombrie
1~2x1~2
0.60-1.00
Spiraea bumalda (Anthony Waterer)
arbust
mai-iulie
0,8x1,6
0.80-1.00
Spiraea billardii
arbust
iunie - iulie
2.5
1.00-1.20
Weigela florida - arbust
arbust
mai-iunie
0.50-1.00
Rhododentron- (Rhododentron Sp.)- arbust
arbust
iunie
1.5-2x2
1.50-1.75
Floarea miresei - (Spiraea vanhouttei)
arbust
mai-iunie
1,75x1,2
0.90-1.75
FORSITIA- (Forsythia intermedia)
arbust
martie-aprilie
1,5-3x2-3
1-1.20
LILIAC (Syringa vulgaris) - arbust
arbust
aprilie-mai
2x3
1.50-1.75
Dud plangator (Morus nigra pendula)- arbore
arbore
umbrela
3x4
GUTUI JAPONEZ (Chaenomeles japonica, dmax.3m) -arbust
arbust
martie-aprilie
0.3-0.4
Cires japonez (Prunus surrulata "Kiku-shidare-sacura", hmax=3, dmax=3)- arbore
arbore
aprilie-mai
3x3
1.70-2.00
Cires pendul (Prunus avium 'Pendula' diam max.3m, hmax4m)- arbore
arbore
aprilie-mai
2.5
2-2.20
Ienupar Blue Carpet ( Juniperus Squamata "Blue Carpet" - diam.max 2,5m )
arbust
verde tot anul
3x3
Corn (Cornus alba sibirica, hmax=3, dmax=3)
arbust
rosu flacara iarna
3x3
Corn (Cornus sanguinea - winter flame, hmax=3, dmax=3)
arbust
rosu flacara iarna
2x2
0.8
0.8-1.00
Hortensie (Hidragea paniculata grandiflora hmax=2, dmax=2)
arbust
august-septembrie
1.50-1.75
Rosa rugosa hmax=2, dmax=2
arbust
august-septembrie
2x2
Paducel sau Gherghinar (Cratageus Paul Scarlett)- arbore
arbore
mai-iunie
8x4.6
Flox paniculata - Summer flox
f.perena
iunie-octombrie
Trandafiri
f.perena
iunie-august
1.5
0.80-1.00
GUTUI JAPONEZ
Denumire stiintifica: Chaenomeles japonica

Denumiri comune: Gutuiul japonez
Familie: Rosaceae
Origine: China, Korea si Japonia
Aspect si prezentare: Arbust viguros, ce poate ajunge la 1-2 m inaltime si creste de obicei
sub forma de tufa, cu ramuri dese si incurcate, imbracate in spini mici ascutiti si frunze
cazatoare. Japonica face parte, alaturi de alte doua specii - Catahyensis si Speciosa - din
genul Chaenomeles. Ramurile de culoare maronie se incarca primavara devreme, de flori
mici portocalii, rosii, roz sau arareori albe, grupate in inflorescente aglomerate. Dupa cateva
saptamani, acestea lasa loc frunzelor alterne, verzi-roscate, de forma lanceolata, usor
rotunjita la varf, care imbraca arbustul pana toamna tarziu.
Conditii de ingrijire/cultivare: Se face remarcat primavara, prin explozia de culoare pe care
o aduce pe contrastul verde al frunzisului crud, abia aparut in gradini. Iubeste locurile
insorite, avand nevoie de lumina intensa cu un minim de 4-5 ore de soare pe zi pentru a
inflori. O dispunere a acestei tufe in zone umbroase, va diminua mult numarul si calitatea
florilor.
Caldura este si ea un aliat in cultivarea Gutuiului japonez, dar nu o conditie obligatorie.
Suporta bine si arsita verilor din tara noastra si temperaturile scazute din timpul iernii. Totusi,
va trebui sa-i protejati radacinile de ger si sa-l feriti de vanturile puternice care-l pot
dezradacina. Puteti rezolva aceasta problema prin plantarea lui intr-o parte insorita a gradinii
dumneavoastra, langa un zid care sa-l fereasca de curentii si vanturile puternice.
Are nevoie de multa apa, doar in perioada calda din timpul verii, cand veti avea grija sa-l
udati abundent si cu regularitate, in restul anului multumindu-se cu apa cazuta de la ploaie.
Nu pretinde umiditate atmosferica ridicata, tolerand relativ bine aerul uscat din orice
regiune a tarii noastre.
Deoarece are radacini superficiale, ce nu patrund prea adanc in pamant, va trebui sa-l
plantati pe un sol bogat, fertil, cu un drenaj foarte bun. Suporta si zonele cu substrat ceva
mai sarac dar in aceste situatii, necesita lucrari de ingrijire toamna tarziu, cu un adaos de
ingrasaminte naturale. Primavara substratul de la suprafata trebuie afanat cu atentie, pentru
a nu-i rani radacinile.
Inflorirea are loc primavara devreme, incepand cu aprilie, sau chiar martie daca vremea este
mai calduroasa.
Se cunosc mai multe modalitati de inmultire a acestei specii, cea mai facila fiind despartirea
tufelor sau a puilor ce apar langa planta mama. Acestia rasar an de an, din radacinile
superficiale, fapt care-i face foarte usor de separat de langa tufe.
O alta metoda des utilizata este butasirea, care se realizeaza primavara dupa inflorire, pentru
aceasta operatiune fiind alese ramuri subtiri, verzi sau semilemnificate. Acestea se planteaza
pe suport de turba cu nisip, intr-o mini-sera sau propagator, cu asigurarea conditiilor de
umiditate si caldura necesare.
Gutuiul japonez se mai poate obtine si prin altoire sau seminte, pentru ultima varianta, se va
avea in vedere ca fructificarea poate intarzia circa 2 ani.
Trucuri si sfaturi speciale: Cultivarea unei tufe de Chaenomeles in apropierea uneia de
Forsythia, va crea un efect coloristic deosebit in gradina, bucurandu-va primavara de o
combinatie luminoasa de galben, rosu si verde. Imediat dupa inflorire sau toamna, o data cu
caderea frunzelor, tundeti ramurile
batrane, inestetice sau uscate, mentinandu-i permanent un aspect compact. Folositi manusi
de protectie pentru a nu va rani mainile, ramurile fiind presarate cu spini. O substanta
continuta de acest arbust are proprietatea de a indeparta toate insectele nedorite, realizand
in felul acesta o oarecare "sterilizare" a mediului din jur, gonind din imediata sa apropiere in
special mustele si tantarii.
Alte specii si varietati: C.cathayensis, C.speciosa.
ABELIA EDWARD GOUCHER
Nume: Abelia Edward Goucher. Englezii o supranumesc "Abelia roz"

Nume latin: Abelia Grandiflora "Edward Goucher"
Familie: Caprifoliacee
Categorie: Arbust de talie mica avand mugurii de crestere intr-o nuanta de roz spre maro rosu.
Frunze: Arbust caduc - isi pierde frunzele iarna, frunze de culoare verde inchis, stralucitoare.
Frunze mici, opuse, ovale, de doi pana la patru centimetri.
Forma: arbust compact
Inflorire: Vara, din iulie pana in septembrie - octombrie, caliciu roz foarte persistent
Crestere: medie
Inaltime: 1 pana la 1,5 metri
Plantare: subiectii in ghiveci pot fi plantati tot timpul anului
Sol: Abelia are nevoie de un sol fertil, bine drenat, acid sau neutru sau bazic (PH'ul nu e deci
o problema)
Expunere: Soare sau semi-umbra
Origine: Prin incrucisarea Abelia grandiflora Hort si Abelia schumannii Rehder
Zona USDA: 5 - 10 Dupa stiinta mea, e singura Abelia care poate fi plantata aproape
oriunde in Romania
In orice caz, o acoperire la baza cu mulch (coaja de conifere, frunze uscate, chiar si paie
marunte ) este utila si iarna, si vara.
Ce este extraordinar la aceasta planta este ca practic de la inceputul verii pana la primele
ingheturi, are ceva "de spus" in gradina. Si intotdeauna in doua nuante cea a florilor si cea a mugurilor, de culoare diferita. Este odoranta, degaja un parfum discret.
Intretinere: fara
IENUPAR BLUE CARPET ( Juniperus Squamata "Blue Carpet" )
Denumire stiintifica: Juniperus Squamata Blue Carpet

Denumiri populare: Ienupar Blue Carpet
Ajunge la maturitate in 10-20 ani
Inaltime la maturitate(m) : 0,3-0,4
Diametru la maturitate(m): 2,5
Descriere: Ienuperii taratori sunt arbusti decorativi deosebit de apreciati prin culoarea si
forma lor. Au frunze persistente, aciculare sau solziforme, opuse sau cite trei intr-un verticil.
Se planteaza solitar, in grupuri, in combinatii cu alte plante de talie mai mare, sau in
aliniamente. Acele au diverse culori de la verde deschis pina la verde inchis, argintiu sau
verde spicat cu alb, in functie de specie.
JUNIPERUS SABINA TAMARISCIFOLIA
Descriere
Ienupar - Conifer cu tulpini taratoare, cu ramuri orizontale si lastari drepti, foarte decorativ
prin frunzisul fin de culoare verde deschis. Atinge inaltimi de 0,6-0,8 m si diametru de 2-2,5
m, creste bine la soare si in semiumbra. Rezista bine la ger, nu este pretentios la sol.
CORNUS ALBA 'Sibirica' (Corn)
Descriere:
Tufa decorativa prin frunze vara si lastari de culoare rosie-portocalie iarna, are o inaltime
maxima 2-3 m.
Floarea:
Nesemnificativa
Fructe:
Nesemnificative
Amplasare:
In locuri insorite, dar nu aride, solitar. Iarna, lastarii rosii-portocalii ies in evidenta in contrast
cu zapada.
Ingrijire:
Nu necesita ingrijiri speciale (udare moderata, iar primavara si toamna, pamantul se sapa in
jurul copacului; primavara se administreaza ingrasamant chimic sau natural). Se tunde des.
Inaltime:
2-3 m
Latime:
2-3 m
Crestere:
Medie
CORNUS SANGUINEA WINTER FLAME
Familie
Cornaceae
Denumire stiintifica
Cornus sanguinea 'Winter Flame'
Descriere generala
Este un tufis cu tulpini multiple, de marime mare, cu frunze cazatoare, cu ramuri verticale si
un frunzis amplu si rasfirat. Planta este originara din Europa si a fost cultivate pentru
cromatica: tulpinile tinere sunt rosu-sangerii iar la maturitate ajung la un degrade rosu-verzui
inchis. Planta infloreste primavera sub forma unor ciorchini de flori albe, urmate de aparitia
unor fructe mici, de forma ovala si de culoare albastru inchis, foarte atragatoare pentru
pasari. Acest tufis se dezvolta bine atat pe terenuri cu insorire maxima, cat si in zone cu
umbrire partiala, precum si pe terenuri cu umiditate accentuate. Vlastarele apar rapid si
trebuiesc curatate cu atentie in fiecare an, inainte de a inmuguri, pentru a produce ramuri noi
si a mentine planta la dimensiuni acceptabile. Ideala pentru un spatiu verde de separare sau
pentru o gradina naturalista, bloodtwig dogwood are si avantajul de a fi rezistenta la factorii
de mediu, inclusiv la frig.
Caracteristici
Tip
Tufis
Insorire
Totala sau partiala
Inaltime
1.5m - 3.0m
Latime
1.5m - 2.4m
Inflorire
Inceputul verii, vara
Conditii pentru plantare
PH-ul solului
Acid, neutru, alkalin
Drenaj
Bine drenat
Sol
Argilos, nisipos
Rosu inchis, verde inchis

Crestere
Flori inmiresmate
Rapida
Da
Interes sezonier
Numar de petale
Primavara, vara, toamna, iarna
Trasaturi ornamentale
O singura petala
Flori
Numar de cicluri de inflorire
Nesemnificative
1
Culoarea florilor
Fructe comestibile
Albe
Nu
Culoarea fructului
Frunze lucioase
Indigo, negru
Nu
Culoarea frunzelor (primavara)Caracteristici speciale
Textura scoartei
Verde
Fina
Culoarea frunzelor (vara)
Utilizare
Verde
Culoarea frunzelor (toamna) Garduri naturale, Hedges, Screening /
Wind Break
Verde, usor galbene, bronz
Spini
Culoarea scoartei
Nu
Se extinde
Uneori
Atrage
Pasari
PHLOX PANICULATA - SUMMER PHLOX
Originara din America de Nord, Phlox Paniculata (Summer Phlox) este o planta perena,
creste pana la 1m inaltime si infloreste toata vara.
Florile mici si usor parfumate, formeaza un manunchi de forma rotunda sau ciorchine, si pot
fi de culoare alba, roz, rosu, lavanda, mov. Unele soiuri au petalele mai deschise la culoare
intr-un contrast interesant cu centrul florii de culoare mai inchisa. Formeaza o tufa compacta,
cu tulpinile inalte si frunze ovale, usor lanceolate.
Planta se divide cam la 2-3 ani, trebuie rarita pentru a favoriza circulatia aerului si a evita
imbolnavirea. Se inmulteste prin lastari, care se pot pune direct in pamant, sau prin seminte.
Se planteaza in soare sau partial-umbra, si va inflori toata vara. Planta este sensibila la
fainare, de aceea e de preferat soarele de dimineata, care va usca mai rapid roua, protejand
astfel planta impotriva umiditatii ce favorizeaza fainarea. Daca solul este nisipos, trebuie
udata mai mult, pentru a incuraja inflorirea si mentinerea indelungata a florilor. Usor de
crescut si intretinut, culorile si forma frumoasa a florilor, inflorire indelungata... phlox, o
bogatie in orice gradina.
BERBERIS THUNBERGII ATROPURPUREA - DRACILA
Arbust cu tufa deasa,frunze purpuriu-intunecate,toamna devin carmin,flori galbene

roscate,fructe rosii,prezinta spini.
Utilizare ca plante izolate,garduri vii tunse sau libere,grupuri.Prefera locuri insorite,rezista la
seceta si atmosfera urbana.
Dracila (denumire stiintifica Berberis thunbergii atropurpurea ) este un arbust foios, cu
frunzele marunte de culoare rosu ruginiu, ramurile au spini, florile sunt marunte si pot fi rosii,
galbene, purpurii.Planta de dracila are o crestere rapida, ajungand la maxim 1,8 m. Prefera
solurile alcaline, expozitiile insorite, apa in cantitati moderate. Se utilizeza asociat cu alte
plante, deoarece scoate in evidenta culoarea verde a celor din jur.
ROSA RUGOSA
Arbust ce creste pana la 2 m, cu tulpini groase, tomentoase, cu numeroase sete si ghimpi.

Foliole 5/6,eliptice pana la elliptic obovate,de 2/5cm lungime,acute sau obtuse,serate,pe fata
verzi
inchis
lucitoare,rugoase,glabre
,pe
dos
glaucescente,pubescente
si
reticulare,pieloase.Petiol tomentos si cu sete.Florile purpurii pana la albe,de 6/8 cm
diametru,solitare sau in inflorescente pauciflore,pedunculi scurti,setaceu parosi,receptacul
glabru. Frunze depress globules,glabru,rosu,de 2/2,5 cm diametru.infloreste in lunile iunie
pana in septembrie(6/8).
LILIACUL (Syringa vulgaris)
Este un arbust ornamental de dimensiuni variabile ce inunda cu parfumul sau inconfundabil
gradinile in perioada inflorescentei. Liliacul cuprinde mai multe varietati ce se diferentiaza intre
ele fie prin dimensiune sau crestere fie prin tipul de inflorescenta.
Generalitati
Liliacul comun este un arbust ornamental de mici dimensiuni, cu frunza cazatoare, raspandit in
Europa si Asia. Exemplarele adulte pot ajunge la 2-3 metri inaltime. Frunzele, colorate in verde
deschis, au forma de inima, uneori sunt bine rotunjite. O calitate aparte a funzelor: sunt
persistente. Se stie ca liliacul este printre ultimii arbusti care isi pierd frunzele toamna.
Spre primavara produce mari corimbi (inflorescenta) conici, cu corole parfumate, tubulare sau
in forma de clopot, compuse din patru lobi cu floricele mici, stelate, de culoare lila. Exista multe
varietati hibride, cu flori de culoare alba sau violet inchis, chiar cu bordul florilor in culori
contrastante.
Exista soiuri de liliac cu flori simple sau flori duble, utilizate si ca flori taiate, deoasebit de
ornamentale. Exista o recomandare de care ar trebui sa se tina seama atunci cand se
recolteaza florile de liliac pentru a fi pastrate in vaze: coada se taie cat mai scurt, deoarece
liliacul infloreste din mugurii terminali sau din apropierea imediat a lor. Daca florile se taie cu
coada mai lunga, exista ricul de a fi stanjenita inflorirea arbustului in anul viitor.
Dupa flori (varfurile trebuie ciupite) raman mici capsule lemnoase, in interiorul carora se afla
semintele. Liliacul se poate forma fie ca tufa fie ca un singur trunchi cu coroana.
Expunere
Liliacul se planteaza in gradina in locuri bine insorite, dar pot suporta si semiumbra. Nu se
teme de frigul de iarna, dar nici de caldura excesiva a verii.
Udarea
in general liliacul se multumeste cu apa de la ploaie, dar ar fi bine sa fie udat sporadic in lunile
cele mai calde ale anului. Exista varietati pitice, compacte, ce pot fi cultivate si in ghivece. in
acest caz, trebuie udat substratul cand este prea uscat, din martie pana in octombrie.
Spre sfarsitul iernii se imprastie la baza plantei fertilizant granulat cu cedare lenta sau gunoi de
grajd matur.
Terenul
Se cultiva in pamant obisnuit de gradina, dar prefera un substrat bine drenat, argilos si alcalin.
Exemplarele cultivate in vase se transfera in vase mai mari la fiecare 2-3 ani.
Inmultirea
Liliacul se multiplica prin seminte sau butasi semilemnosi cu talon, care se preleveaza vara: se
planteaza intr-un amestec de turba si nisip, dar trebuie subliniat ca dezvoltarea radacinilor se
face cu dificultate. Metoda de reproducere cel mai des utilizata este altoirea mladitei pe specia
tipica locului sau pe puietii de lemn-cainesc (prin copulatie sau despicatura primavara, ori
vara, in august, in ochi dormind). Syringa vulgaris produce diverse vlastare, asa ca este
posibila divizarea mai multor tufisuri.
Pe un liliac mai in varsta se pot altoi mai multe soiuri de liliac, referindu-ne la forma si culoarea
diferita a florilor. Metoda aplicata este altoirea laterala sub coaja in T. Se efectueaza la
inceputul toamnei.
Ca altoi, se foloseste un lastar cu 2-3 muguri, care se ascute la baza sub forma de pana. Pe
portaltoi se face o taietura in forma de T, in care se introduce altoiul. Locul operat se
bandajaza dupa ce a fost uns cu ceara de altoi (mastic).
Taierea ramurilor
Iarna se curata liliacul de ramurile uscate sau vatamate.
Paraziti
Atacul bacteriilor la liliac se manifesta prin aparitie petelor brune pe frunze, iar tinerele vlastare
se innegresc si se usuca. Peronospora se manifesta prin petele maronii si neregulate ce apar
pe varful vlastarelor si pe scoarta. Produsele pe baza de piretru elimina insectele ce vatama
frunzele.
Familia: Oleaceae
Aspect: Arbust
Perioada de inflorire: Primavara- vara
Expunere: Plin soare
Udare: Abundenta
In acest gen intra aproximativ 20 de specii de arbusti. Au florile foarte parfumate si reunite in
ciorchini.
Cultivare: usoara. Pentru cultivarea acestora se recomanda terenurile bogate in humus si bine
drenate. Suporta temperaturile joase, dar necesita - in timpul perioadei de inflorire, mai ales soare si udari regulate.
Reproducere: Se poate produce prin insamantare primavara sau toamna, marcotaj, butasire
artificiala sau prin altoire.
Pericole: Aceste specii pot fi atacate de cosenile, tipsidre sau diverse ciuperci, care se combat
prin insecticide si substante specifice.
Specii si soiuri: Syringa vulgaris, Syringa y persica, Syringa afghanica, Syring pubescens
patula.
FORSITIA
Forsiia este numele dat mai multor plante din genul Forsythia, familia Oleaceae. Genul
cuprinde circa 11 specii, majoritatea native Asiei de est, una fiind nativ Europei de sud-est.
Genul a fost denumit n acest fel n onoarea lui William Forsyth. Planta este un arbust deciduu,
cu o nlime de 3 m i, mai rar, pn la 6 m, cu scoar de culoare maro spre negru. Frunzele
sunt opuse, de obicei simple, dar uneori trifoliate, cu o pereche de frunzulie bazale, i variaz
ca lungime ntre 10 i 15 cm. Florile apar primvara devreme, naintea frunzelor, fiind colorate
cu un galben intens. Corola este format din patru petale care se unesc la baz. Fructul este o
capsul uscat, coninnd cteva semine cu aripi.
FLOAREA MIRESEI ( Spiraea vanhouttei )
Denumire stintifica: Spiraea vanhouttei
Denumiri populare: Floarea miresei

Ajunge la maturitate in 5-10 ani Inaltime la maturitate(m) : 1.5
Diametru la maturitate(m): 1.2
Descriere: Arbust ornamental cu ramurile arcuit pendule, sub forma de tufe compacte, dese.
Are cerinte reduse fata de clima si sol, rezista bine la ger, seceta, fum si praf. Se planteaza
individual sau in garduri vii, se preteaza la tuns. Infloreste abundent si annual, florile sunt de
culoare alba, frunzele sunt mici, rombice sau obovate.
Perioada de inflorire: V-VI.
RHODODENDRON SP.
Arbust de talie medie de 1,5 2 m cu ramuri drepte, frunze persistente. Bobocii formati din
toamna la extremitatea lastarilor se deschid numai in iunie. Au nevoie de multa apa atat in
sezonul cald cat si inainte de intrarea in iarna. Sunt plante de umbra; se pot acomoda pe sol
usor, nisipos si humifer, amestecat cu pamant de frunze, eventual cu turba si total lipsit de
calcar. Nu este obligatorie cultivarea in amestec de turba decat daca materialul saditor a fost
produs cu turba. Este sensibil la ierni aspre.
WEIGELA FLORIDA
Originare din Asia orientala, cele douasprezece specii ale genului Weigela sunt cultivate
pentru florile de culoare roz, care au forma unor palnii. Daca i se asigura conditii optime de
crestere, arbustul peren Weigela florida poate atinge si 2 metri inaltime, fiind unul potrivit
pentru gradini publice sau private. Tulpina este lemnoasa, rezistenta, viguroasa, de culoare
maro. Frunzele au culoarea verde si forma ovala cu virful ascutit. Weigela florida infloreste
primavara si vara, florile fiind dispuse in corimbi (inflorescenta in forma de umbrela).
Cum se ingrijeste
Weigelia nu este deloc greu de cultivat la noi. Poate fi plantata fara probleme afara, in
gradina, pentru ca este rezistenta la ger si supravietuieste cu succes chiar si iernilor grele.
Are nevoie de un sol bogat, compus in mare parte din pamant gras de gradina si turba
pentru mentinerea umiditatii. Drenajul solului nu trebuie nici el neglijat, in jurul radacinilor
plantei cultivate in gradina fiind bine sa sapam usor periodic pentru a afana solul.
Se uda regulat, cu apa in cantitati moderate. Vara este bine sa crestem cantitatea de apa
pentru udare, iar iarna nu se uda deloc, planta intrand in repaus. Se poate planta atat in
plin soare, cat si in locuri semiumbrite, fiind foarte adaptabila.
Este bine ca dupa ce au trecut florile (toamna) ramurile care au avut flori sa fie taiate. De
asemenea, se tund ramurile batrane, care nu mai produc flori, pentru a stimula aparitia de
lastari floriferi in anul urmator.
Cum se inmulteste
Weigelia florida se imulteste prin seminte sau butasi. Butasii se preleveaza toamna, odata
cu taierile de intretinere. Acestia se pun la inradacinat si apoi se planteazp definitiv, in
gradina sau ghiveci.
Insamantarea se face toamna, dupa ce semintele sunt coapte, in ghivece cu pamant fertil.
Dupa ce plantutele au cativa centimetri inaltime se muta fiecare intr-un ghiveci.
Daunatori
Weigela florida este foarte rezistenta atat la variatiile mari de temperaturi dintre iarna si
vara, cat si la atacul daunatorilor insecte sau fungi. Dintre cei mai activi atacatori
mentionam Armillaria, o ciuperca extrem de prolifica a carei prezenta duce obligatoriu la
inlaturarea partii atacate si la utilizarea fungicidelor.

Afidele pot ataca mugurii de ramuri sau de flori, caz in care acestia devin lipiciosi din cauza
dejectiilor insectelor. Se recomanda folosirea de indata a insecticidelor si inlaturarea
mugurilor atacati.Tufa erecta,decorativa prin florile roz/rosii lungi de 3 cmgrupate 34.Infloreste abundent in mai-iunie si august-septembrie(discret).Rezistenta la ger,prefera
locuri insorite dar tolereaza si semiumbra.Se planteaza izolat sau in grupuri de plante.
Utilizare peisagistica: izolat sau in grupuri.
SPIRAEA BILLARDII
Arbust pana la 1,5 m, lastari drepti, frunze de 2-8 cm, flori mici 6 mm, roz-pal, pana la roz inchis,
infloresc in iunie-iulie; nu este pretentioasa fata de sol, se cultiva in plin soare cat si la umbra;
rezista la poluarea atmosferica.
Spiraea billiardii
Pentru a preveni daunele cauzate de temperaturile scazute, n timpul lunilor de iarna, putem
proteja arbutii la sol n jurul radacinii, cu paie sau frunze uscate. Spiraea ar trebui s fie
cultivata ntr-un loc luminos, cu expunere direct la soare. Spiraea billiardii ar trebui s fie
cultivate n aer liber, aceasta suportand temperaturi foarte scazute fr probleme.
Fertilizarea Spiraea billiardii
Tufele dezvolta lstari noi i infloresc n perioada de primvar. Prin urmare la sfritul iernii
trebuie ajutate cu humus sau gunoi de grajd, ngrminte sau granule cu eliberare
prelungit, care urmeaz s fie adugate la sol la picior de plante.
Generaliti Spiraea billiardii
Billiardii Spiraea are o dezvoltare asemntoare cu arbustii. Spiraea este de marime medie
i 80 cm n nlime, n primvara aceasta prinde o culoare roz.. Aceste plante nu sunt

evergreen-uri, ceea ce nseamn c i pierd frunzele lor de cteva luni n cursul anului.
Udarea Spiraea billiardii
n perioada calda a anului Spiraea Billiardii are nevoie de apa regulat, la fiecare 2-3
saptamani, cu circa 1-2 glei de ap. Dac vrem s cretem aceste plante ntr-o vaz, ar
trebui s le ap un pic mai des, comparativ cu plantele cultivate n sol; La fiecare 2-3 ani ar
trebui s ne rennoim substratului n vaza, sau mbogit cu amender organice.
Tratamente Spiraea billiardii
n general, n perioada calda a anului v sugerm un tratament preventiv cu insecticid cu
gam larg i cu un fungicid sistemic, pentru a preveni atacul de o parte din afidelor i
dezvoltarea altor boli, adesea favorizate de o clim blnd i umed.
Solului Spiraea billiardii
soil. Aceste plante sunt plantate intr-un sol moale dar greu si nu foarte uscat
SPIRAE BUMALDA
Tufa de dimensiuni mici, se intinde mai mult decat se inalta, cu frunze galben-verzui care
se tranforma in frunze rosii-violet toamna, cu flori de culoare violet. Are o crestere rapida.
Frunzele apar la inceputul lunii martie si au o forma ascutita. Florile apar la incepetul verii
si sunt prezente pana la sfarsitul lunii august. Fructele sunt de culoare maro, rezistente pe
toata perioada iernii dar nu sunt de importanta ornamentala. Scarta este subtire de culoare
maro, putin crestata. Se planteaza in zone cu lumina solara directa, prefera sol uscat. Este
bine sa fie tunsa dupa inflorire si primavara devreme. Se planteaza pentru frumusetea
florilor, in grupuri sau separat, ca element separator sau ca planta de baza pentru diferite
compozitii ornamentale. Se inmulteste prin butasire sau cu ajutorul semintelor.
FLOX PANICULATA
Originara din America de Nord, Phlox Paniculata (Summer Phlox) este o planta perena,
creste pana la 1m inaltime si infloreste toata vara.
Florile mici si usor parfumate, formeaza un manunchi de forma rotunda sau ciorchine, si
pot fi de culoare alba, roz, rosu, lavanda, mov. Unele soiuri au petalele mai deschise la
culoare intr-un contrast interesant cu centrul florii de culoare mai inchisa. Formeaza o tufa
compacta, cu tulpinile inalte si frunze ovale, usor lanceolate. Phlox Paniculata David's
Lavender, creste mult mai inalta, si are florile mov dispuse sub forma de ciorchine. Florile
sunt parfumate, mirosul usor dulce se simte de la distanta.
Planta se divide cam la 2-3 ani, trebuie rarita pentru a favoriza circulatia aerului si a evita
imbolnavirea. Se inmulteste prin lastari, care se pot pune direct in pamant, sau prin
seminte. Se planteaza in soare sau partial-umbra, si va inflori toata vara. Planta este
sensibila la fainare, de aceea e de preferat soarele de dimineata, care va usca mai rapid
roua, protejand astfel planta impotriva umiditatii ce favorizeaza fainarea. Daca solul este
nisipos, trebuie udata mai mult, pentru a incuraja inflorirea si mentinerea indelungata a
florilor. Usor de crescut si intretinut, culorile si forma frumoasa a florilor, inflorire
indelungata... phlox, o bogatie in orice gradina.
ABIENS CONCOLOR
Descriere : Conifer de talie medie,de pana la 30m inaltime si cu trunchi de pana la 2 m

diametru.Frunzele sunt sub forma de ace de 2,5-6 cm lungime, verzi pe partea inferioara si
verde albastrui pana la argintiu pe partea superioara.Florile, neparfumate sunt grupate in
inflorescente de culoare rosie.Fructele sunt reprezentate de conuri de 6-12 cm lungime si
4-4,5 cm latime, la inceput verzi, devenind brun-violet la coacere.Fiecare con contine 100150 seminte ascunse in interiorul lui.Semintele,prevazute cu bractei (aripioare)sunt
eliberate odata cu dezintegrarea conului, aproximativ la 6 luni dupa polenizare.
Denumire populara : Brad alb,Brad argintiu,Brad de Colorado
Tipul plantei : Conifer
Durata de viata : Perena
Origine : America de Nord
Habitat : Regiuni muntoase(altitudini de 900-3400m)
Inflorire : Aprilie-Iunie
Temperatura : Rezistent la temperaturi scazute(sub 0C)
Umiditate : Medie(este rezistent la seceta)
Luminozitate : Soare plin
Tipul de sol : Bine drenat, format din nisip si pamant de gradina, cu un pH usor acid.
Fertilizare : In gradina sau ghiveci poate fi tratat primavara si toamna lunar.
Inmultire : Prin seminte si butasi.Inmultirea prin seminte este metoda principala.In natura
semintele germineaza cu usurinta odata cu topirea zapezii.Butasirea se face in perioada
decembrie-martie,iar pentru o mai buna inradacinare a butasilor acestia se trateaza cu
hormoni.
Boli si daunatori : Printre daunatori se numara:musculitele albe care se hranesc cu ramuri
tinere ducand la distorsionarea acelor de brad si la adunarea de depuneri lipicioase,puricii
care sunt cei mai greu de controlat dar se pot inlatura cu insecticide,un vierme ce traieste
intr-un cocon format din ace de brad care se poate inlatura manual iarna si acarienii
(paianjenii rosii) care apar mai ales in zonele cu temperaturi ridicate si duc la ingalbenirea
acelor de brad mai batrane.In ceea ce priveste bolile,in general nici una nu pune probleme
dificile.Uscarea acelor si a ramurilor duce la deformarea aspectului general si la inrosirea
lastarilor noi.Acele care au crescut in sezonul in care bradul a fost afectat sunt curbate si
uscate Ramurile afectate trebuie indepartate.Cancerul ramurilor este o alta problema care
apare ca o pata innegrita pe scoarta si care se mareste treptat.
Ingrijire : Se preteaza la cultura in gradini,prefera mai mult un sol arid bine afanat decat
unul prea umed.Se cultiva de preferinta in plin soaredar se adapteaza si la semiumbra.Se
poate cultiva si in ghiveci,la inceput mari apoi de dimensiuni mai mici,pentru aclimatizare.
Beneficii : Semintele sunt folosite drept hrana de pasari si unele mamifere in special
veverite.Lemnul este utilizat in constructii si pentru obtinerea de celuloza si hartie.
Alte specii : A.lowiana, A.amabilis, A.balsamea, A.bracteata, A.fraseri, A.grandis,
A.lasiocarpa, A.magnifica, A.procera,etc.
GHERGHINAR SAU PADUCEL
Familia: Rosaceae
Denumire populara: Paducel sau Gherghinar
Origine: Arbust sau arbore indigen (traieste in tara noastra)
Traieste in locuri insorite, dar si de semiumbra
Proprietati ornamentale : specie decorativa prin flori si fructe
Florile sunt albe sau rosii
Flori frumos mirositoare
Infloreste in luna mai- iunie
Fructele sunt colorate in rosu in perioada august-septembrie si sunt comestibile
Crataegus monogyna si crateugus oxyacantha suporta tunderea usoara
Se planteaza atat ca exemplare solitare, in grupuri, in componenta masivelor forestiere

(mici paduri), de-a lungul aleilor si in aliniamente pe marginea soselelor
Paducelul sau gherghinarul are fructe comestibile, bogate in vitamine
Dimensiuni :
Crataegus monogyna si Crataegus oxyacantha arbusti sau arbori a caror inaltime maxima
este de 8 m, cu un diametru al coroanei de 4-6 metri
Inmultirea
Se inmulteste prin seminte, ce se recolteaza in parga (se curata pulpa) si apoi se pun la
stratificat 1 an. Semanatul se face toamna.
Varietatile Crataegus oxyacantha Paul si Scarlet+ se obtin prin altoire in T, pe portaltoi
de Crataegus
Boli: Paducelul poate fi grav atacat de focul bacterian. Pentru combaterea acestei boli se
fac tratamente stropiri cu produse pe baza de Cu si Streptomicina 500 mg (o pastilamedicament) dizolvata in 5 litri apa
Proprietati medicale: Speciile de crataegus spp, sunt utilizate si in scop medicinal.
LEMN CAINESC (Ligustrum vulgare)
Lemnul cainesc (denumire stiintifica Ligustrum vulgare ) este un arbust care creste in mod
spontan pe teritoriul tarii utilizandu-se in principal pentru amenajare garduri vii. In cultura se
utilizeaza specia Ligustrum ovalifolium pentru garduri vii. Lemnul cainesc este un arbust
foarte adaptabil la conditiile de sol si mediu de aceea se utilizeaza si in zonele cu praf si
gaze in preajma soselelor , iar uneori isi pastreaza frunzele peste iarna. Ca planta solitara
lemnul cainesc ajunge pana la 3-4 metri inaltime. Lemnul cainesc prezinta frunze ovalealungite, de 3-6 cm lungime, cu consistenta pieloasa, de culoare verde inchis,
semipersistente, dispuse in mod simetric.
Exista varietati de Ligustrum vulgare care decoreaza prin frunze acestea fiind bordurate cu
alb sau galben . Se preteaza foarte bine la tundere si modelare in diferite forme. In cazul
folosirii pentru realizarea gardurilor vii, plantarea se face in sant, prin dispunere in zig-zag,
la o distanta corelata cu dimensiunile plantei.
Ligustrum vulgare este de asemenea utilizat ca planta medicinala, avand aplicatii si in
domeniul cosmeticii, datorita substantelor pe care aceasta le contine.
DUD PLANGATOR (Morus nigra "pendula")
Un copac mic, 1.5-1.7 m, cu o umbellate coroan frumoas. Toate frunzele i ramurile sunt
ndoite n jos, plngnd. Diametrul coroanei este de pn la 6-8m. Solntselyubivo copac,
de formare a coroanei se face n primvar, asieta sanitare, dac este necesar.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Protectia calitatii apelor: Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistenta buna la
daunatori si la conditiile de mediu, astfel incat tratamentele fitosanitare necesare mentinerii
sale sunt minime (ca si riscurile de poluare cu pesticide).
Protectia aerului: In parc se prevede plantarea a 349 de arbori si arbusti. Acestia vor
contribui la ameliorarea calitatii aerului in oras. Nu se vor incinera deseuri de orice natura in
perimetrul parcului.
Cires pendul Prunus avium pendula
Decorativ mai ales prin portul pendent al ramurilor,flori mici,albe,apar inaitea infrunzirii.
Disponibil din toamna(dupa cadera primelor brume) cu radacina nuda sau cu balot de
pamant.
TRANDAFIRUL CLASIC
Denumire populara: Trandafir

Denumire stiintifica: Rosa
Specie (Familie): Rosaceae
Descriere: Trandafirul este un arbust, care infloreste de la sfarsitul primaverii, pana
toamna tarziu, in functie de soi. Florile sunt de culoare alba, roz, rosii, galbene, de cele mai
multe ori, parfumate.
Macesul multiflor, este o specie robusta, rezistenta la daunatori, care creste cu usurinta din
seminte. Datorita robustetii ei, reprezinta un bun port-altoi pentru un trandafir hybrid sau
chiar pentru trandafirul clasic.
Tunderea trandafirilor
Tunderea atenta si la momentul potrivit, ajuta la mentinerea trandafirilor. Recomandarile
sunt specifice pentru diferitele specii de trandafiri, dar sunt si cateva tehnici care se aplica
la majoritatea speciilor de trandafiri.
Trandafirul se incepe a se tunde prin indepartarea crengilor uscate, deteriorate, bolnave,
slabite sau incurcate. Deasemenea, se procedeaza la indepartarea florilor ofilite si a
lastarilor sterili care se pot identifica.
In unele situatii, simpla culegere a florilor pentru aducerea lor in casa pentru
infrumusetarea si inmiresmarea camerei, reprezinta tot o operatie de tundere.
Uneltele si echipamentele necesare pentru tunderea trandafirilor
Pentru buna desfasurare a operatiunii de tundere, aventi nevoie de:
- O pereche buna de foarfece de tuns,
- Clesti de taiat,
- O pereche de manusi, pentru protectia impotriva spinilor,
- Fierastrau de tundere, pentru taierea tufelor masive de trandafiri
Perioada efectuarii tunderii

Tunderea corecta a trandafirului, incepe inca din momentul in care se planteaza. In
general, tunderea generala se efectueaza iarna tarziu sau primavara devreme. Majoritatea
gradinarilor o prefera pe cea de primavara, deoarece, spun ei, este mult mai eficace.
Totusi, in timpul sezonului, se mai practica unele curatiri, in sensul ca se vor indeparta
orice tulpini moarte, se vor taia florile cand ofilesc. Aceasta tundere insa, incurajeaza
cresterea, iar noua portiune crescuta este posibil sa nu aibe timp sa se fortifice pana la
sosirea sezonului rece, asadar, este posibil ca trandafirul sa moara la primul inghet al iernii.
Verificati radacinile inca de la plantare, apoi periodic. Orice radacina uscata, moarta sau
putrezita, se va indeparta, apoi se va ingropa din nou.
Protectia impotriva radiatiilor: In parc nu se vor utiliza materiale radioactive

Protectia solului si a subsolului: Solurile degradate se decoperteaza si se depoziteaza in
perimetrul noii amenajari urmand a fi refolosit sau transportat . Solurile de buna calitate
decopertate in contextul construirii noilor alei se repartizeaza pe suprafetele decopertate prin
extragerea solului degradat. Completarea necesarului de pamant fertil se realizeaza cu
cernoziomuri rezultate din decopertarea amplasamentelor noilor constructii din zona. Pentru
protectia subsolului se au in vedere platforme pietonale permeabile.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Suprafata de spatiu verde in proportie de

70% din teritoriul noului parc va fi slab fragmentata in contextul utilitatii propuse. Plantarea a
349 arbusti si arbori va contribui la sporirea masei verzi in parc.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Zonele rezidentiale vor
beneficia de asemenea de constituirea noului parc prin asigurarea functiuniulor loisir si jocuri
de copii in apropiere.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament: Colectarea si evacuarea deseurilor
din parc se va realiza cu ajutorul cosurilor de gunoi fixe ce vor fi golite zilnic. Curatarea aleilor
se va realiza mecanizat de obicei zilnic iar cu ocazia organizarii de evenimente in parc de
pana la 4 ori pe zi. Evacuarea deseurilor vegetale se va face de preferinta selectiv, pentru
alimentarea unei eventuale compostiere dotare necesara in Municipiul Suceava.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase: Tratamentele fitosanitare se vor face
respectand normativele in vigoare, cu substante din grupele III si IV de toxicitate, doar sub
supravegherea specialistilor.
Implicatii asupra mediului inconjurator Prin amenajarea spatiilor verzi la o calitate
superioara se urmareste ridicarea calitatii mediului prin:
- reducerea poluarii prin absorbtia de CO2
- cresterea confortului ambiental si termic la nivelul zonei.
Condiii generale de recepie n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional
al lucrrilor prevzute. Procesul verbal de receptie ntocmit cu ocazia recepiei, trebuie data
efecturii receptiei amenajarii, funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat
verificarea datelor din teren, defectele observate la elementele supuse verificrii, observaii
privind nlturarea defectelor constatate.
Asisten tehnic Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a zonei verzi se va efectua
asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin personal
calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de apariie a unor
neconcordane de aplicare a proiectului.
Urmrirea n timp Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor sub
exploatare. n acest sens, observaiile periodice se vor face conform prescripiilor tehnice n
vigoare pentru fiecare categorie de lucrri n parte. Conform P 130/97 Normativ pentru
urmrirea comportrii n timp a construciilor, lucrrile la spaii verzi se ncadreaza n
categoria urmrire curent.
ntreinerea spatiilor verzi Propunerile de plan pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se
fac de ctre administratorii spaiilor verzi respective. Periodicitatea efecturii lucrrilor de
ntreinere la spaiile verzi se definete ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectiv
se repet, pentru acelai obiectiv:
-Gazonul necesita 32 toaletari-tunderi incepand din primavara si pana toamna si doua
fertilizari/an.
-Arbustii necesita toaletari de 2ori/an , odata la 6 luni.
-Arborii necesita toaletare o data pe an, primavara.
ALEI SI TROTUARE
ALEI IN CADRUL PARCULUI - 648 mp
Aleile propuse vor fi alei pietonale, executate din dale din caramida vibropresata.
Pe marginea aleilor vor fi montate borduri prefabricate rotunde cu dimensiunile de 10x20 cm
in cantitate de 810 ml.
tehnologica:
-inlaturarea stratului vegetal de circa 30 cm de pamant de pe suprafata pe care urmeaza sa se
realizeze aleea.
de 10 cm.
Cantitati de material
pietris= 648 mp
borduri= 363 ml
Terasamente
sapaturi = 194 mc
umpluturi nisip = 45,36 mc
umpluturi pietris =64,8mc
TROTUARULUI STRADAL 263 MP
Trotuarul existent va fi reabilitat cu dale din caramida vibropresata.
Se vor inlocui bordurile stradale cu borduri noi 10x20 cm.
tehnologica:
-inlaturarea stratului de uzura existent decuparea a 24cm pe care urmeaza sa se realizeze
aleea.
de 10 cm.
Suprafete inlaturate = 263 mp x 0,24 m = 63,12 mc
Umplutura nisip = 13,15 mc
Umplutura pietris = 26,3 mc
Sistematizarea verticala
Prin solutia de sistematizare verticala s-a urmarit o asezare ct mai rationala pe terenul
natural asigurndu-se indepartarea apelor de pe alei catre spatiile verzi. Calculul
terasamentelor s-a facut pe baza sectiunilor transversale si s-a tinut seama de indepartarea
stratului superficial pe o grosime de 30 cm pe toata suprafata construita.
Ordinea de execuie a lucrrilor Dup finalizarea lucrrilor de infrastructur i executarea

lucrarilor de umplutura, se vor turna soclurile de prindere pentru mobilierul urban si locurile
de joaca. Lista normativelor si legislatiei in vigoare privind executia: La intocmirea
proiectului s-au respectat indicatiile normativului: a. standarde de referin: STAS 2914-84
Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clarificarea i identificarea pmnturilor
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
pmntului cu umflri i contracii mari STAS 1709/1-90 Aciunea fenomenului de nghedezghe la lucrrile de drumuri. Adncimea de nghe n complexul rutier. Prescripii de calcul
STAS 1913/1-82 Teren de fundaii. Pmnturi. Determinarea umiditii
STAS 1709/2-90 Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrrile de drumuri. Prevenirea
i remedierea degradrilor din nghe - dezghe. Prescripii tehnice
STAS 1709/3-90 Aciunea fenomenului de nghe - dezghe la lucrrile de drumuri.
Determinarea sensibilitii la nghe a pmnturilor de fundaie. Metoda de determinare
STAS 662-89 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier
SR 667-2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice
de calitate
STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaii. Condiii tehnice generale
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor
STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrrile de ci ferate i drumuri. Metode de
ncercare
STAS 10144/1-90 Profiluri transversale pentru strzi. Prescripii de proiectare
STAS 10144/3-91 Elemente geometrice. Prescripii de proiectare pentru strzi
STAS 10144/2-91 Trotuare, alei de pietoni. Prescripii de proiectare. Din punct de vedere al
standardelor de referin, lucrrile care fac obiectul acestui proiect se ncadreaz n
categoria de proiectare
STAS 101442/2-91 Trotuare, alei pietonale conformndu-se normativului NP 116-2004,
Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi.
Materiale folosite:
-Agregate -pietris,nisip,
-Borduri beton cilindrice cu dimensiunile 10/20 cm
-Beton C8/10
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice
propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre proiectant i
beneficiar. Toate materialele vor trebui s fie nsotite de Certificate de calitate. nainte de
punerea n oper se vor face verificri vizuale, materialele necorespunztoare urmnd a fi
nlturate.
Realizare i punere n funciune Programul de execuie a lucrrilor Program de execuie
Se va respecta ordinea de lucrri prezentate n proiect.
Trasarea Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de specialiti topo, pe
baza planurilor elaborate de proiectant.

Succesiune tehnologica
tehnologica:
- Decaparea stratului vegetal de cca 0.30 cm grosime si depozitarea acestuia pentru a fi
refolosit in amenajare.
- Montarea bordurilor din beton ecologic
- Aplicarea unui strat de nisip de 7 cm
- Aplicarea unui strat de pietris de 10 cm
- Compactare cu utilaje mecanice.
Condiii generale de recepie n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional
al lucrrilor prevzute. Procesul verbal de verificare ntocmit cu ocazia recepiei, conform
STAS 12604/5-1990 art. 2.3.2, trebuie s cuprind: data efecturii verificrii; funcia, calitatea
i numele persoanei care a efectuat verificarea.
Asisten tehnic i supervizare Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a dalajelor se
va efectua asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin
personal calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de apariie a unor
neconcordane de aplicare a proiectului. n conformitate cu Legea nr.10/1995, ordinele i
normativele tehnice n vigoare se va stabili n cadrul proiectului tehnic programul pentru
controlul calitii lucrrilor de investiii.
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI ALEI PIETRIS n
conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz tehnic de calitate
a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu ndrumtorul de aplicare MLPTL nr.
777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n construcii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitii n
construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n construcii.
HG 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, instalaii
tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie
Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor sub exploatare. n
acest sens, observaiile periodice se vor face conform prescripiilor tehnice n vigoare pentru
fiecare categorie de lucrri n parte. Datele se nregistraza lunar sub form de fie, n care se
specific tipul, suprafaa degradrii i evenimentul care a produs degradarea . Pe baza
consemnrilor din fiele de observaii, se adopt tipul de intervenie, n conformitate cu

metodele prezentate mai sus.
SUPRAFETE PIETRIS Principalele defeciuni ale mbrcminilor din pietris sunt: a) tasri
inegale; b) scufundri; etc.
Borduri Principalele defeciuni care se constat la marginea trotuarelor sunt: a) borduri
tasate, nclinate sau rsturnate; b) sprturi i rupturi ale bordurilor; c) rosturi netratate.
Periodicitatea lucrrilor de intreinere Elementele principale care determin periodicitatea
efecturii lucrrilor de ntreinere sunt : intensitatea traficului pietonal i structura acestuia,
comportamentul urban, tipul de lucrri asupra cruia se intervine, calitatea materialelor
folosite, frecvena apariiei degradrilor datorit circulaiei i factorilor naturali, etc. Perioada
dintre dou lucrri succesive de ntreinere poate fi majorat dac lucrrile se prezint n
bun stare de funcionare.
IMPLICAII ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR Lucrrile proiectate nu au efecte
negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului,
apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate
obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva
favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i
social. Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii superioare celor
actuale: -Va scdea gradul de poluare al aerului; -Se va reduce volumul de praf; -Crearea de
noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor; -mbuntirea climatului social prin
crearea unui ambient curat i civilizat; -Creterea siguranei circulaiei. Pe ansamblu se poate
aprecia c din punct de vedere al mediului ambient, lucrrile proiectate nu introduc
disfuncionaliti suplimentare fa de situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.
MSURI DE P.S.I. I T.S.M. La execuia lucrrilor de construcii i modernizare se vor
respecta Normele de Protecia Muncii . Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor
respecta urmtoarele: - Legea 319/2006 privind securitatea i sntatea muncii;
- N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare i cu mijloace nemecanizate i
depozitarea materialelor;
- N.I.26 - vopsirea n cmp electrostatic;
- N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrrile de zidrie, finisaje n construcii;
- N.I.42 - Construcii i confecii metalice;
- Hot. 493 - Expunere la zgomot; - Hot. 1007 - Cerine minime SSM;
- Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protecie;
- Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munc;
- Hot. 1425 - Norme metodologice de protecia muncii;
- Hot. 300 - antiere temporare sau mobile;
- Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munc;
- Hot. 1091 - Cerine minime de SSM la locul de munc;
n jurul locului de lucru se vor instala ngrdiri i tabele indicatoare. Se va asigura sigurana
lucrtorilor pe durata execuiei avndu-se n vedere faptul c se lucreaz n vecintatea unei
artere de circulaie auto.
n conformitate cu Normele Generate de Protecia Muncii executantul lucrrilor este obligat:

-S analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere al securitii muncii i
dac este cazul, s fac obieciuni solicitnd proiectantului modificrile necesare conform
reglementrilor legale.
- S aplice prevederile legislative de protecia muncii precum i prescripiile din
documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu i auxiliare necesare
realizrii obiectivelor.
- S execute toate lucrrile tehnice prevzute n documentaie n scopul exploatrii ulterioare
a obiectivelor n condiii de securitate a muncii i s sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd
constat c msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propunere de
soluionare i s solicite acestora aprobrile necesare.
- S remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii verificarilor.
Beneficiarului i revin conform normelor generate de protecia muncii urmtoarele obligaii
legale privind realizarea obiectivelor:
-S analizeze proiectul din punct de vedere al msurilor de protecia muncii i n cazul cnd
constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de prevederile legislaiei n vigoare, s
cear proiectantului remedierea deficienelor constatate, completarea documentaiei tehnice
sau punerea n concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative.
- S colaboreze cu proiectantul i executantul, dup caz, n scopul rezolvrii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
c. Pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, se
ncheie cu executantul un protocol n care se delimiteaz suprafaa pe care se execut
lucrarea, pentru care rspunderea privind asigurarea msurilor de protecia muncii revine
executantului.
d. -S controleze cu ocazia recepiei lucrrilor realizarea de ctre executant a tuturor
msurilor de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor,
dac nu corespund din punct de vedere al securitii muncii.
e. -S emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupurile de
activiti necesare exploatrii obiectivului.
f. FINISAJE - ASIGURAREA LUCRARILOR
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se va urmari de catre beneficiar si, in anumite faze, si de
catre proiectant, respectarea: -proiectului tehnic, a prevederilor caietului de sarcini si a
detaliilor de executie; -Normele si Normativele in vigoare; -asigurarea de materiale de cea
mai buna calitate, in conformitate cu prevederile proiectului si respectarea indicatiilor de
folosire recomandate de producatorul acestora; -trasarea in plan si pe verticala a elementelor
in executie conform proiectului.
g. CONDITII GENERALE DE RECEPTIE
n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al lucrrilor prevzute. Procesul
verbal ntocmit cu ocazia recepiei, trebuie s cuprind: data efecturii; funcia, calitatea i
numele persoanei care a efectuat verificarea; defectele spuse verificrii; observaii privind
nlturarea defectelor constatate, precum i declaraia c toate defectele au fost inlaturate.
Procesul verbal de verificare descris mai sus se ntocmete la recepie, respectiv la darea n
exploatare a instalaiei i ori de cte ori se fac modificri la instalaie sau se constat
defeciuni.
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE REZISTENTA
Caracteristicile principale ale amplasamentului

h.
pozitia in localitate : - in intravilan
i. mediul construit : - cladiri invatamant, locuinte P+4
j. zona seismica : - conform Normativ P-100/2006 (Ag=0,16 ; Tc = 0,7)
k.
zona eoliana : - conform NP 082-04 (pv = 0,88 kN/mp)
l. inzapezirea : - conform CR 1-1-2-2005 (gz=2,50 kn/mp)
m.
zona climatica : - a III-a
Caracteristicile principale ale constructiei proiectate grup sanitar
n.
o.
p.
q.
r.
s.
regimul de inaltime : - P
functiunea : - grup sanitar
suprafata construita : - Sc= 46,65 mp
categoria de importanta, conf. H.G. 261/94 redusa D
clasa de importanta, conf. P-100/2006, a IV-a
gradul de rezistenta la foc: - gr.II r.f.
Amenajari exterioare si circulatii carosabile

Apele pluviale colectate de la acoperis vor fi dirijate prin burlane la sol.
Structura
1.Grup sanitar :
Sistemul constructiv al constructiei propuse este urmatorul:
t. fundatii continui sub ziduri, din beton clasa C 8/10
u.
elevatii din beton armat clasa C 12/15, prevazute cu centuri din b.a. la
partea inferioara si la partea superioara.
Pentru armarea centurilor se vor folosi la fiecare centura cate 4 bare de otel OB 37 sau PC
52 cu diametrul de 12 mm.
v.
pereti portanti din zidarie de caramida in grosime de 25 cm, intariti cu
samburi si centuri din beton armat clasa C12/15 si pereti de compartimentare in grosime de
10 cm.
w.
plansee din beton armat monolit clasa C12/15 (hp = 12 cm)
x.
acoperis tip sarpanta lemn rasinoase, cu invelitoare din tabla.
Sarpanta va fi realizata din lemn rasinoase ecarisat, cu popi, pane si capriori, astereala,
clesti, rigle si contrafise. Popii vor rezema prin intermediul unor talpi din lemn rasinoase, talpi
ce vor fi ancorate de structura cu conexpanduri si placute metalice.
Sarpanta va fi realizata din lemn rasinoase ecarisat, tratat aseptic si ignifud, iar invelitoarea
va fi din tigla metalica tip Lindab.
y.
structura constructiva a sarpantei va fi contravantuita cu clesti si contrafise
si va fi ancorata de structura cu tiranti din otel OB 37, cu diametrul de 6 mm, tensionati prin
rasucire, dispusi la 1,5 2,0 m.
z.
Nota : - la baza peretilor, pe suprafata orizontala a fundatiilor se va realiza o
hidroizolatie de 2 straturi de carton bitumat intre 3 straturi de bitum.
2.Fantana arteziana :
Bazinul fantanii va fi semiingropat si executat din beton armat clasa C16/20, hidroizolat in
interior, peste care se va aplica un strat de tencuiala impermeabila protejata cu vopsea
speciala, rezistenta la apa.
Armarea placii de la baza bazinului se va face cu 2 randuri de plasa sudata SPPB
100x100x7,1 cm, la 11 cm intre ele, asezate pe 2 grinzi de fundare, pozitionate perpendicular
una pe alta.
Elevatiile vor fi executate din beton armat clasa C 16/20.
3.Imprejmuiri :
Imprejmuirile vor fi realizate in urmatorul sistem :
aa.
fundatii din beton clasa C4/5
bb.
parapet si stalpi din beton armat clasa C8/10
cc.
inchideri cu plase din fier forjat
Prezenta documentatie va fi verificata la exigenta rezistenta si stabilitate (A1).
4.Stalpii de iluminat
Au o fundatie dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 nearmat.
5.Cos de gunoi
Cosul de gunoi are fundatii din beton simplu clasa C8/10.
6. Banci si elementele componente locului de joaca copii
Au fundatii din beton simplu clasa C8/10 sau sunt prinse cu dibluri. Prindera tuturor
elementelor de mobilier urban : se vor incastra de blocurile de fundatii conform specificatiilor

producatorului sau se vor prinde cu dibluri cu ancar fix.
Materiale
Beton armat clasa C 8/10 (B150) pentru fundatii
Beton armat clasa C 12/15 (B 200) pentru elevatii, samburi, centuri si plansee
Beton armat clasa C 16/20 (B 250) pentru fantana arteziana
Armaturi in beton OB 37 si PC 52
Mortar marca M 50 Z pentru zidarie
Lemn ecarisat (grinzi, rigle, capriori, scandura)
BAZA LEGALA A PROIECTULUI STRUCTURII
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile tuturor codurilor, normativelor si
standardelor in vigoare la data intocmirii documentatiei, din care se mentioneaza:
-SR 11101/1-1993 Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei ;
- P100/1 2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru
cladiri;
- STAS 10107/ 0-1990 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat;
- STAS 10107/ 2-1992 Plansee curente cu placi si grinzi din beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire;
- CR 6 2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidarie
- NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat;
- NP 005-96 Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn;
- NP 019-97 Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn.
- NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
- CR 0 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii ;
- STAS 10101/1-78 Greutati tehnice si incarcari permanente;
- STAS 10101/2A1-78 Actiuni datorite procesului de exploatare;
- CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor ;
- NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea
vantului;
- NE 012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;
- Legea 10-1995 Legea calitatii in constructii;
- HG 766/1997 Reglementari privind asigurarea calitatii in constructii si urmarirea comportarii
in exploatare;
- STAS 2561-4/1990 Piloti forati cu diametru mare.

Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor acestora se va proceda de
catre constructor la cunoasterea, insusirea si respectarea obligatiilor ce decurg din
urmatoarele acte normative :
- Reglementari privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinul constructiilor nr.
5,6,7 si 8 /1993
- Norme generale de protectie a muncii avizate si aprobate de M.M.P.S. si M.S.F. cu
Ordinul comun nr 508/20.11.2002, respectiv nr. 933/25.11.2002 cu respectarea de catre
proiectant a prevederilor de la art. 191, executantului revenindu-i obligatiile de la art. 912 iar
beneficiarului obligatiile de la art. 193.
- Norme specifice de protecita si securitatea muncii avizate si aprobate de M.M.P.S cu
Ordinul 719/07.10.1997,nr . 136/17.04.95
- Standarde comentate referitoare la la M.M.P.S. pentru lucrari la inaltime, purtarea centurii
de siguranta, avizate de M.M.P.S.
- Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva
caderilor de la inaltime .
Intocmit,
Ing. Liviu Gontariu
6. RESURSELE UMANE SI MATERIALE NECESARE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Resursele umane si materiale necesare desfasurarii in cele mai bune conditii a lucrarilor de
executie si asistenta tehnica in cadrul amenajarii peisagistice a Zonei de Agrement
Burdujeni, mun. Suceava
Executantul trebuie sa detina capacitati suficiente si cuprinzatoare pentru a preveni si a
anula orice posibil risc ce ar putea aparea in procesul de executie si asistenta tehnica.
Resursele umane cuprind:
- 1 RTE ( responsabil tehnic executie)
- 1 CQ ( responsabil tehnic calitate)
- 1 manager sisteme de calitate
- 1 inginer horticol - 1 inginer silvic
- 1 inginer constructor
- 1 inginer electrice
-1 arhitect
- 1 inginer protectia mediului
- 1 inginer instalatii
- 20 muncitori arboricultori, floricultori
- 20 muncitori pavatori
- 3 muncitori zidarie
- 3 alpinisti utilitari
- 20 muncitori necalificati In tabelul de mai jos este prezentat modul de alocare a resurselor
umane implicate in rezolvarea sarcinilor solicitate :
EXPERT CHEIE
RTE ( responsabil tehnic executie)
CQ ( responsabil ethnic calitate)
manager sisteme de calitate
inginer horticol si silvic
ATRIBUTII
-urmareste si verifica executia lucrarilor
derulate -verifica si avizeaza fisele si
proiectele tehnologice de executie,
procedurile de realizare a lucrarilor,
planurile de verificare ale executiei,
programul de realizare a lucrarilor -tine
evident lucrarilorpe care le coordoneaza
ethnic -participa la inspectii si verifica
aducerea la indeplinire a masurilor dispuse
de acestia
-urmareste si verifica ca executia sa se faca
conform proiectului si caietelor de sarcini executia sa fie conform normativelor,
standardelor si legislatiei in vigoare
-este reprezentanrul Managerului de Proiect
pentru sistemul de calitate si are libertatea
si autoritatea necesara pentru a implementa
si mentine unitatea si/sau cerintele de
calitate; -evalueaza cerintele de calitate
incluse in oferta de contract si le transfera
catre furnizori / subcontractori;
interactioneaza cu beneficiarul/consultantul
cu privire la aspectele de calitate; pregateste procedure de asigurare si
control de calitate si se asigura ca sunt
insusite si implementate; -planifica,
implementeaza si face oficiale supervizarile
si inspectiile effectuate intern si la furnizori/
subcontractorii de proiect; -identifica si
inregistreaza neconformitatile ----referitoare la activitatile si sistemului de
management;
- instruieste muncitorii la locul de munca;

executa masuratori in vederea raportarii
proiectului pe teren; raspunde: -de calitatea
lucrarilor executate la client -de plantele si
materialele transportate la lucrari -de echipa
de muncitori cu care efectuiaza lucrarile -de
respectarea termenilor de executie

inginer constructor
inginer electrice
inginer protectia mediului
inginer instalatii
-planifica, organizeaza si monitorizeaza

activitatile desfasurate n scopul realizarii
proiectului din punct de vedere al cantitatii,
calitatii si respectarii termenelor; - studiaza
detaliile de proiectare si documentatia
tehnica necesara pentru lucrarile de
constructie pe specialitatea sa; -verifica
buna executie n conformitate cu
normativele n vigoare; -ntocmeste
programele de lucru, necesarul de
materiale, procesele verbale;
-raspunde de executarea la timp si de
calitatea lucrarilor incredintate; -urmeaza
activitatea de executie din santier conform
proiectului de realizat;
-analizeaza proiectul si ofera solutii tehnice
pentru imbunatatirea acestuia; -intocmeste
necesarul de material pentru aprovizionare
Manager sistem de mediu persoan

desemnat de conducerea organizatiei
pentru a asigura managementul de mediu
ansamblul activittilor care determin
politica n domeniul protectiei mediului,
obiectivele si responsabilittile, si care le
implementeaz n sistemul de management
de mediu (SMM) prin mijloace cum ar fi
planificarea obiectivelor de mediu
(elaborarea programelor de mediu),
supravegherea si controlul realizrii
programelor de mediu, asigurarea protectiei
factorilor de mediu, mbunttirea
performantelor de mediu ale organizatiei
-colaboreaza cu Directorul Tehnic la
intocmirea planului de servicii in constructii
ale societatii pentru anul viitor, asigurand in
acest scop conditiile tehnice, dotarile
necesare in corelatie cu fondul de timp
disponibil; -organizeaza sectoarele de
activitate si distribuie sarcini pentru
acoperirea timpului efectiv de lucru al
personalului din subordine; -controleaza

aplicarea corecta a prevederilor ISO
9001,14001,18001; -supravegheaza si
controleaza respectarea disciplinei
tehnologice si respectarea normelor in
cadrul lucrarilor de constructii si de
executarea la timp si de calitate a lucrarilor
incredintate; -urmareste activitatea de
executie din santier conform proiectului de
realizat; analizeaza proiectul si ofera solutii
tehnice pentru imbunatatirea acestuia; intocmeste necesarul de materiale pentru
aprovizionat; -propune masuri de
eficientizare a consumurilor specifice de
materiale si propune, pentru eficientizarea
activitatii personalului din subordine,
completarea cu echipamentele si aparatura
necesare; -raporteaza Directorului Tehnic
situatiile financiare ale proiectelor realizate;
-prezinta Directorului Tehnic, informari,
rapoarte si situatii privind activitatile
desfasurate de echipele subordonate si
rezultatele obtinute de acestea, pe perioade
calendaristice, conform procedurilor firmei; raspunde de corectitudinea folosirii
materialelor in cadrul desfasurarii lucrarilor
si finalizari acestora; -raspunde de
integritatea si corecta folosire a utilajelor din
dotare;
-raspunde de efectuarea instruirii in
domeniul securitatii si sanatatii in munca si
situatiilor de urgenta, organizarea, analiza
si urmarirea respectarii dispozitiilor legale
privind accidentele tehnice si accidentele de
munca; -raspunde de indrumarea si
verificarea activitatii pentru buna intretinere
a utilajelor; -colaboreaza cu Departamentul
de resurse umane pentru angajarea
personalului din subordine, evaluarea si
specializarea/ formarea continua a
acestuia;
muncitori arboricultori, floricultori
muncitori zidarie
-practicanii unei astfel de ocupaii

Ornamenteaz spaiile amenajate n jurul
unor construcii publice sau private, cu
ajutorul uneltelor manuale i mecanice de
grdinrit Sarcini principalere ornamenteaz spaiile amenajate n jurul
unor construcii publice sau private, cu
ajutorul uneltelor manuale i mecanice de
grdinrit. -urmrete proiectele de
amenajare a spaiilor verzi, pentru a stabili
unde trebuie plantat gazon, flori sau arbuti.
-pregtete solul cruia i adaug
ngrmintele necesare. -planteaz bulbi,
semine, plante cu flori, iarb, arbuti i
arbori, folosind diverse unelte de grdinrit.
-insmneaz terenul pentru gazon sau
planteaz buci de gazon ca atare. intreine spaiile verzi i aleile, spnd,
plivind, greblnd peluzele, ndreptnd i
ornnd rondourile de flori. -ud gazonul,
plantele i arborii cu ajutorul unor stropitori,
sau sisteme de irigat portabile. -amestec i
pulverizeaz ngrminte, erbicide sau
insecticide pentru ntreinerea
gazonului,arborilor i arbutilor, utiliznd
pulverizatoare manuale sau automate. toaletarea arbutilor i arborilor, respectiv a
gardurilor vii, folosind foarfeci de tuns
manual sau electrice i fierstraie. -cosete
i uniformizeaz peluzele/gazonul, folosind
cositoare sau maini de tuns iarba. ingrijete gazonul, asigurndu-se c solul
are compoziia necesar pentru a permite
un drenaj adecvat i a susine soiurile de
iarb plantate.
-planificarea activitii zilnice -aplicarea
normelor de sntate i securitate n
munc, de protecie a mediului i de PSI organizarea locului de munc -intreinerea
strii de funcionare a echipamentelor de
lucru GENERALE PE DOMENIUL DE
ACTIVITATE -asigurarea calitii lucrrilor
executate -executarea lucrrilor de
demolare a zidriei -prepararea mortarelor
pentru zidrii i tencuieli -executarea
zidriilor simple -executarea zidriilor din
piatr natural -executarea zidriilor de
complexitate medie -executarea zidriilor

de mare complexitate -executarea
tencuielilor simple -executarea tencuielilor
decorative -executarea tencuielilor de mare
complexitate SPECIFICE
alpinisti utilitari
echipeaz corzile, execut noduri,

organizeaz locul de munc, execut
manevre n coard, ntreine echipamente,
gestioneaz documente, efectueaz
salvri simple i complexe. -procedurile de
ntreinere sunt aplicate cu rigurozitate, n
funcie de tipul echipamentului. -aplicarea
procedurilor de ntreinere se face n funcie
de perioada de solicitare a echipamentului.
-curenia tuturor echipamentelor este
pstrat n permanen, prin folosirea unor
materiale, echipamente i substane
specifice. -procedurile de ntreinere sunt
aplicate innd cont de instruciunile din fia
postului. -colaboreaza cu Departamentul de
resurse umane pentru angajarea
personalului, scolarizarea si specializarea
acestuia. -anun n cel mai scurt timp pe
seful su ierarhic de producerea unor avarii
sau accidente i acioneaz imediat pentru
lichidarea avariilor sau accidentelor, in
conformitate cu legile in vigoare i a
normelor SMC, SMM, SSM. -particip la
instructajul periodic privind prevenirea si
protecia sntii in munc (SSM) i situaii
de urgen fcut de conductorul locului de
munc i semneaz fiele de luare la
cunotin potrivit Legii 319/2006 privind
securitatea i sntatea n munc i a Legii
nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva
incendiilor.
Informeaz asupra neconformitilor informarea asupra neconformitilor se
realizeaz cu promptitudine, pentru
remedierea sau nlocuirea acestora. defectarea echipamentelor este raportat
persoanelor abilitate. -informarea privind
neconformitile este clar, la obiect, fiind
menionate toate elementele relevante.
muncitori necalificati
-rspunde de ndeplinirea intocmai si la

timp a normelor de lucru, cu privire la
lucrarile de sapat manual, plantat, semanat,
palisat, tutorat, copilit, cirnit, ciupit,
combaterea bolilor si daunatoarelor, taiere
de rodire, inlocuit plante talie mica (mare),
in general lucrarile horticole, asumate n
condiiile utilizrii cat mai eficiente si in
deplina siguran a uneltelor, sculelor si
dispozitivelor ncredinate. -asigur
ntreinerea i exploatarea corespunztoare
potrivit crii tehnice a sculelor, uneltelor,
dispozitivelor cu care lucreaz; -rspunde
nemijlocit de funcionarea n condiii de
siguran i potrivit programului de lucru
aprobat, a sculelor, uneltelor i
dispozitivelor avute n primire; -cunoate
caracteristicile constructive i funcionale
ale sculelor, uneltelor, dispozitivelor cu care
lucreaz i aplic normele de funcionare i
ntreinere ale acestuia, de protecia muncii
i protecia incendiilor; -stie s acioneze si
acioneaz promt n cazul apariiei unor
incidente legate de sculele, uneltele,
dispozitivele din dotare; -se prezint la
serviciu la timp i n deplina capacitate de
munc pentru a putea executa n bune
condiii sarcinile care i revin -poarta
permanent pe durata programului de lucru
echipamentul de lucru i cel de protecie
adecvat. -manifest un comportament
civilizat n relaiile cu sefii si colaboratorii
societii. -aduce de ndat la cunotina
conductorului locului de munc orice
neregul, defeciune, anomalie sau alt
situaie de natur s constituie un pericol n
sigurana activitii sau orice eveniment
perturbator asupra ndeplinirii sarcinilor de
serviciu; -respect disciplina i ordinea
pentru evitarea accidentelor de orice
natur;
-anun n cel mai scurt timp pe seful su
ierarhic de producerea unor avarii sau
accidente i acioneaz imediat pentru
lichidarea avariilor sau accidentelor, in

conformitate cu legile in vigoare i a
normelor SMC, SMM, SSM. -particip la
instructajul periodic privind prevenirea si
protecia sntii in munc (SSM) i situaii
de urgen fcut de conductorul locului de
munc i semneaz fiele de luare la
cunotin potrivit Legii 319/2006 privind
securitatea i sntatea n munc i a Legii
nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva
incendiilor -nu paraseste punctul de lucru
fara aprobarea sefului direct -la lucrarile ce
se efectueaza in orase, comune, pe artere
de circulatie intensa (scuaruri, alei, pastile,
etc) respecta intocmai prevederile noului
Cod Rutier -respecta si alte decizii,
dispozitii si ordine de lucru date de seful
direct (nespecificate in prezenta fisa a
postului) in functie de specificul fiecarui
punct de lucru. -cunoate i aplic politicile
de Calitate, Mediu si Sntatea i
Securitate n Munc (SSM) a societii,
aplicabile in activitate proprie; -rspunde de
material atunci cnd aduce atingere
valorilor materiale ale societii, iar dac
pagubele au fost cauzate printr-o fapt ce
constituie infraciune, rspunderea se
stabilete conform legii penale
Resursele materiale trebuie sa cuprinda toate mijloacele necesare desfasurarii in conditii

optime a activitatilor:
- 5 platforme (min. 3,5 t.)
- 3 utilaje multifunctionale
- 3 autobasculante
- 1 platforma ridicatoare ( min. 14 m)
- 1 buldoexcavator
- 1 tocator crengi
- 1 nivela laser
- 1masina insamantat gazon
- 2 cinsterne
- 2 motocultoare
- 1 utilaj montat pavaj
7. ESALONAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE
Amenajarea Zonei de agreement Burdujeni comporta o serie de lucrari care se deruleaza

succesiv sau simultan (in zone diferite ale aceleiasi amenajari). Executia lor este conditionata
de lucrarile de terasamente si lucrarile de constructii privind amenajarile tehnice-edilitare si
dotarile cuprinse in proiect (instalatiile de apa; instalatiile electrice; aleile dalate). Esalonarea
lucrarilor este urmatoarea:
a) organizare santier
b) realizare lucrari constructii si instalatii, lucrari racord fantana arteziana, grup sanitar
c) realizare alei
c) realizare sistem automat irigatii
d) realizare sistem de iluminat
e) montare mobilier urban
f) executie plantatii
g) insamantare gazon
h) receptie lucrare
Cantitatile de lucrari au fost determinate prin masuratori pe planul de situatie ale Zonei de
Agrement Burdujeni si prin calculele aferente. Pe baza acestor cantitati a fost intocmita
masuratoarea ce sta la baza listei de cantitati de lucrari. In cadrul listei de cantitati proiectantul
a completat coloanele ce cuprind cantitatile masurate si articolele procesului tehnologic.
durata de realizare si etapele principale ; graficul de realizare al investitiei
Durata de realizare a lucrrilor cuprinse n proiect este de 6 luni.
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Denumire activitate
Organizarea procedurii de licitatie
Organizarea de santier
Executarea constructiilor si fantanii
arteziene
Executare alei
Executarea sistemului de irigatii
Executarea sistemului de iluminat
Montarea mobilierului urban si loc de joaca
Executarea plantatiilor
Insamantarea gazonului
Receptia lucrarii
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
8. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Deviz General Estimativ cf. HG nr. 28 / 2008
privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului:
ZONA DE AGREMENT BURDUJENI

In mii lei / mii euro la cursul:
Nr Crt
Denumirea capitolelor de cheltuieli. Obiectivul si natura

cheltuielilor
1
2
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari protectia mediului, aducere la starea initiala
Total cap.1
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1 Alimentare cu energie electrica
2.2 Alimentare cu apa
2.3 Canalizare
2.4 Drumuri de acces, parcari
2.5 Rezerva intangibila de incendiu
2.6 Racord retea de hidranti exteriori
2.7 Gaze naturale
Total cap. 2
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii teren (topo, geo)
3.2 Avize, acorduri, autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie
3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica (1,5% x cap.4)
Total cap. 3
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic
4.3 Utilaje, echipam. tehnologice si functionale cu montaj
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
Total cap. 4
Capitolul 5. Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier:
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii (3,5 %xcap4)
5.1.2. Cheltuieli conexe
4.10
lei /
euro
Valoare fara
TVA
Mii
Mii lei
euro
3
4
TVA
Mii lei
5
Valoare inclusiv
TVA
Mii
Mii lei
euro
6
7
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
5.00
5.00
5.00
0.00
0.00
0.00
0.00
15.00
1.22
1.22
1.22
0.00
0.00
0.00
0.00
3.66
1.20
1.20
1.20
0.00
0.00
0.00
0.00
3.60
6.20
6.20
6.20
0.00
0.00
0.00
0.00
18.60
1.51
1.51
1.51
0.00
0.00
0.00
0.00
4.54
0.00
0.03
61.50
0.00
0.00
9.85
71.38
0.00
0.007
15.00
0.00
0.00
2.40
17.410
0.00
0.00
14.76
0.00
0.00
2.36
17.13
0.00
0.03
76.26
0.00
0.00
12.21
88.51
0.00
0.007
18.60
0.00
0.00
2.98
21.59
405.12
4.10
10.20
0.00
61.91
0.00
481.33
98.81
1.00
2.49
0.00
15.10
0.00
117.40
97.23
0.98
2.45
0.00
14.86
0.00
115.52
502.35
5.08
12.65
0.00
76.77
0.00
596.85
122.52
1.24
3.08
0.00
18.72
0.00
145.57
16.84
16.84
0.00
4.11
4.11
0.00
4.04
4.04
0.00
20.88
20.88
0.00
5.09
5.09
0.00
5.2
5.3
Comisioane, taxe
8.09
Cheltuieli diverse si neprevazute (8,5 %)
63.20
Total cap. 5
88.13
Capitolul 6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1.
Pregatirea personalului de exploatare
0.00
6.2.
Probe tehnologice si teste
0.00
Total cap. 6
0.00
TOTAL GENERAL
655.84
Din care C+M
441.06
1.97
15.41
21.50
1.94
15.17
21.15
10.03
78.37
109.28
2.45
19.11
26.65
0.00
0.00
0.00
159.96
107.58
0.00
0.00
0.00
157.40
105.85
0.00
0.00
0.00
813.24
546.91
0.00
0.00
0.00
198.35
133.39
valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) = 813,24

din care C+M = 546,91 mii lei
lucrari pentru realizarea parcului 6 luni
10. Avize si acorduri.

a. hotararea consiliului local privind necesitatea si oportunitatea.
b. certificatul de urbanism
c. avize privind asigurarea utilitatilor
COLECTIV DE PROIECTARE :
Arh. Daniel Tudor Munteanu
Ing.L. Gontariu
Ing. Ciprian David

Memoriu PT Zona Agrement Burdujeni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu PT Zona Agrement Burdujeni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHITECT 95 S.R.L.

Proiect tehnic pentru Zona de agrement Burdujeni din municipiul

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE

Plan de incadrare in zona trapez L-35-5-D-C-3-III: 5.000

dou pn la trei zile ntre centru i zona Zamca;

2.2.4. Geologie, seismicitate

(cheia, Trgului), vi cu caracter reconsecvent (Suceava) i prin platouri i coline cu

2.2.5. Prezentarea proiectului pe specialitati

TOTAL SUPRAFATA STUDIATA = 2000,0 mp

Antemasuratoarea insumeaza urmatoarele lucrari si cantitati (pentru Zona de

A) AMENAJAREA SPATIILOR VERZI

-inlaturarea stratului de uzura existent decuparea a 24cm pe care urmeaza sa se realizeze

Grup sanitar femei

Rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice

Materialele folosite vor fi ignifuge, cu o buna comportare in caz de incendiu. Pentru

F) MOBILIER URBAN, DOTARI LOC DE JOACA PENTRU COPII

zona locului de joaca pentru copii cu inaltime 45 cm si dimensiuni de 42,5x42,5 cm 15

5. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

Realizarea unui grup sanitar public.

Elaborarea documentatiei in faza PT a proiectului Zona de agrement Burdujeni din

- amenajarea unei fantani arteziene si a unei fantani de baut apa.

Cires pendul (Prunus avium Pendula)

Dracila rosie (Berberis thumbergii atropurpurea)

devine rosie toamna

Abies Concolor - Brad Argintiu

verde tot anul

Lemn cainesc (Ligustrum ovalifolium )

Abelia Edward Goucher - arbust

Spiraea bumalda (Anthony Waterer)

Weigela florida - arbust

Rhododentron- (Rhododentron Sp.)- arbust

Floarea miresei - (Spiraea vanhouttei)

FORSITIA- (Forsythia intermedia)

LILIAC (Syringa vulgaris) - arbust

Dud plangator (Morus nigra pendula)- arbore

GUTUI JAPONEZ (Chaenomeles japonica, dmax.3m) -arbust

Cires japonez (Prunus surrulata "Kiku-shidare-sacura", hmax=3, dmax=3)- arbore

Cires pendul (Prunus avium 'Pendula' diam max.3m, hmax4m)- arbore

Ienupar Blue Carpet ( Juniperus Squamata "Blue Carpet" - diam.max 2,5m )

verde tot anul

Corn (Cornus alba sibirica, hmax=3, dmax=3)

rosu flacara iarna

Corn (Cornus sanguinea - winter flame, hmax=3, dmax=3)

rosu flacara iarna

Hortensie (Hidragea paniculata grandiflora hmax=2, dmax=2)

Rosa rugosa hmax=2, dmax=2

Paducel sau Gherghinar (Cratageus Paul Scarlett)- arbore

Flox paniculata - Summer flox

Denumire stiintifica: Chaenomeles japonica

ABELIA EDWARD GOUCHER

Nume: Abelia Edward Goucher. Englezii o supranumesc "Abelia roz"

Denumire stiintifica: Juniperus Squamata Blue Carpet

CORNUS ALBA 'Sibirica' (Corn)

Rosu inchis, verde inchis

PHLOX PANICULATA - SUMMER PHLOX

Arbust cu tufa deasa,frunze purpuriu-intunecate,toamna devin carmin,flori galbene

Arbust ce creste pana la 2 m, cu tulpini groase, tomentoase, cu numeroase sete si ghimpi.

Denumire stintifica: Spiraea vanhouttei

Denumiri populare: Floarea miresei

inlaturarea partii atacate si la utilizarea fungicidelor.

i 80 cm n nlime, n primvara aceasta prinde o culoare roz.. Aceste plante nu sunt

Descriere : Conifer de talie medie,de pana la 30m inaltime si cu trunchi de pana la 2 m

Se planteaza atat ca exemplare solitare, in grupuri, in componenta masivelor forestiere

Cires pendul Prunus avium pendula