Sunteți pe pagina 1din 214
ICS 91.010.30;91.080.40 AS NO SR EN 1992-1-1 STANDARD ROMAN lunie 2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton : Reguli generale si reguli pentru Eurocode 2: Design of concrete structures — Part 1-1: General rules and rules for buildings Eurocode 2: Calcul des structures en béton — Partie 1-1: Régles générales et régles pour les batiments APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004 Standardul european EN 1992-1-1:2004 si are statutul unui standard roman inlocuieste SR ENV 1992-3:2004 si STAS 10102-75; STAS 10107/0-90; STAS 10107/1-90; STAS 10107/2-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/4-92 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1992-1-1:2004 This standard is identical with the European Standard EN 1992-1-1:2004 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1992-1-1:2004 ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +4021 312.47 44, Fax: +40 21 315 58 70 Direcfia Publicafi- Serv. VanzeiriAbonamente: Tel. +40 21316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +4021 31294 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 ©ASRO _ Reproducerea sau utlizarea integrala sau parfiald a prezentuui standard in orice publicati gi prin orice Brocedeu (elect, mecan foecopiere, mofimare ec) exe tre dal nu exis eco srs af Ref.: SR EN 1992-1-1: 2004 Editia 1 by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag.1 of 214 Preambul national Acest standard reprezint versiunea romana a textului in limba francez’ a standardului european EN 1992-1-1:2004. ‘Standardul european EN 1992-1-1:2004 a fost adoptat la 15 decembrie 2004 prin fil de confirmare care este inlocuitd de prezenta traducere. Acest standard inloouieste SR ENV 1992-3:2004 care a adoptat prin metoda notei de confirmare (anunt) ENV 1992-3:1998. Acest standard inlocuieste din martie 2010 standardele urmatoare: - STAS 10102-75, Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor; = STAS 10107/0-90, Constructii civile si industriale, Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; - STAS 10107/1-90, Constructiicivile, industriale si agrozootehnice, Plangee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare; = STAS 10107/2-92, Constructii civile, industriale si agricole. Plangee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcaituire; - STAS 10107/3-92, Constructiicivile, industriale si agricole. Plangee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare, si STAS 10107/4-92, Constructi civile, industriale si agricole. Plangee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este prezentata in anexa national NA. by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pog. 201214 STANDARD EUROPEAN EN 1992-1-1 STANDARD EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Decembrie 2004 TCS 97.010.30, 91,080.40, Trioculeste ENV 1992-1-1-1991, ENV 1992-1-3:1994, ENV 1992-1-4:1994, ENV 1992-1-5:1994, ENV 1992-1-6:1994, ENV 1992.3:1998 Versiunea romana Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton — Partea 1-1 : Reguli generale si reguli pentru cladiri Eurocode 2: Calcul des Eurocode 2: Bemessung und Eurocode 2: Design of structures en béton — konstruktion von Stahibeton und concrete structures — Partie 1-1 : Régles générales ‘Spannbetontragwerken — Part 1-1: General rules and et régles pour les batiments Teil 1-1: Allgemeine rules for buildings Bemessungsregeln und Regeln fur den Hochbau Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 1992-1-1:2004. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 16 aprilie 2004, Membrii CEN sunt obligati s8 respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaz& conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate si referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi objinute pe baza de cerere adresata céitre Centrul de Management sau orice membru CEN. Acest standard european exist’ in trei versiuni oficiale (engleza, francez’, germand). O versiune tn oricare alt limba, realizaté prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificata Centrului de Management, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fiir Normung European Committee for Standardization Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2004 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod sunt rezervate in lumea intreaga membrilor nationali CEN Ref.: EN 1992-1-1:2004 RO by imkobra for Docs Tartents,Ro - Knowledge Overdose Pag.3 of 214 Ba BS RRR Sono SaaBBaDaSENKRSAS REUNNNYNYNNNYNN BOSSHONSSLE eRS PELLLELELe eNaaRoRe ‘SR EN 1992-' :2004 Cuprins Generalitati Domeniu de aplicare... Domeniu de aplicare a eurocodului 2 Domeniu de aplicare a parfii 1-1 a eurocodului 2. Referinte normative... Standarde de refering generala . Alte standarde de referinta Ipoteze Dieting tre rind l vague plcare Definiti.. Generalitati Alli termeni si defini utlizate in acest standard Structuri prefabricate .. Elemente structurale de beton simplu sau slab armat .. ‘Armaturi pretensionate neaderente sau armaturi pretensionate exterioare Precomprimare Simboluri... Bazele proiectairi. Cerinte Cerinte de baza .. Managementul fabilitai... Durata de utiizare proiectata, durabilitate si managementul calitai Principiile calcului la starilimita. Variabile de baza Actiuni si influente ale mediului Generalitati Efecte termice .... : Tasdrimigcari diferentiae .. Precomprimare Proprietatile materialelor gi produselor Generalitati - Contractie si curgere lent... Deformatile betonului Date geometrice Generalitati ' Cerinte complementare pentru pilot foratl Verificare prin metoda coeficientilor partiali. Generalitati Valori de calcul Coeficientul partial refertor la efectele contractie Coeficienti partiali referitori la precomprimare Coeficient partial referitor la incarcarile care produc oboseala Coeficienti partiali pentru materiale . Coeficienti partialireferitori la materiale pentru fundati.... Grupari de actiuni aes Verificare a echilibrului static — EQU Dimensionare asistaté de experimentare Cerinte suplimentare pentru fundatii. Cerinte pentru elemente de prindere Materiale .... Beton .. Generalitat. Rezistent...... Deformatia elastic’ . : Curgerea lenta si contractia.. Relatie efort-deformatie pentru analiza structurala neliniara Rezistenta de calcul la compresiune si la intindere .. Relatii efort-deformatie pentru calculul sectiunilor .. Rezistenta la intindere din incovoiere ... by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pog. 401214 ‘SR EN 1992-' 3.4.9 Beton confinat 33 32 ‘Armaturi pentru beton armat. 34 32.1 Generalitat... . 4 32.2 — Proprietafi 35 323 — Rezistenta 35 3.2.4 — Caracteristici de ductilitate 35 325 — Sudare - 36 326 Oboseala...... neuen - 36 32.7 Ipoteze de calcul 36 33 ‘Armaturi pretensionate SS 37 33.1 Generalitati a7 33.2 — Proprietati 38 333 — Rezistenta 39 33.4 — Caracteristici de duetiitate a, . 40 33.5 Oboseala..... 40 3.3.6 —_Ipoteze de calcul . ae 4 33.7 Armaturi pretensionate dispuse in canale. 42 34 Dispozitive de precomprimare ... 42 3.4.1 Ancoraje si piese de cuplare.. . ean . 42 34.1.1 Generalitati 42 3.4.1.2 Proprietéti mecanice 42 3.4.1.2.1 Armaturi pretensionate ancorate conn Soineninaede 42 3.4.1.2.2 Piese de ancoraj si zone de ancora} ce 42 34.2 Armaturi pretensionate exterioare (neaderente) 42 34.21 Generalitati 42 3.4.22 — Ancoraje 42 4 Durabilitatea si stratul de acoperire al arméiturilor 43 44 Generalitati ee 43 42 Condit de mediu..... 43 43 Cerinte de durabiltate .. - sosennnnnnsn 45 44 Metode de verificare 45 44.1 Acoperirea cu beton 45 44.1.1 Generalitat... 45 44.1.2 Acoperirea minima, nin. 45 4.4.1.3 Luarea in calcul a abaterilor de executie 48 5 Analiza structurala 49 54 Generalitati... 49 5.1.4 Cerinte generale 49 5.12 Cerinte specifice pentru fundati 49 5.1.3 Cazuri de incarcare si grupai... 50 5.1.4 —— Efecte de ordinul doi... 50 52 Imperfectiuni geometrice 50 53 Modelarea structurit.. 52 53.1 Modele structurale pentru analiza globala ... e 52 53.2 Date geometrice ... eeemrern pay (3) 5.3.2.1 Latimea activa a plait primate (pentru starile limita) 53 5.3.2.2 Deschiderea de calcul a grinzilor si placilor din cladir.. 54 54 Analiza liniar elastica.. 56 55 Analiza liniar elasticd cu redistribuire limitaté a momeNtelOr .....- ; 56 56 Analiza plastic’ 56 5.6.1 Generalitati ose 56 5.6.2 —_Analiza plastica a grinzilor, cadrelor i pkicilor 37 5.6.3 Capacitate de rotire .... — 57 5.6.4 — AnalizA cu modelul biele sitira 59 57 Analiza neliniara .. 59 58 Analiza efectelor de ordinul doi sub incarcari axiale.. 59 58.1 Definiti : q 59 582 Generalitat. eens 60 583 Criteri simplificate pentru efectele de ordinul doi... 60 5.8.3.1 Criteriu de zveltefe pentru elementele izolate — . 60 5.8.32 — Zveltetea si lungimea efectiva a elementelor izolate 61 by imkobre for Docs Torrents - Knowledge Overdose Pog. Sof 214 583.3 5.8.4 5.8.5 586 587 5.8.7.1 5.87.2 587.3 588 5.8.8.1 5882 5.883 58.9 5.9 5.10 5.10.1 5.10.2 6.10.21 5.10.22 5.10.23 5.10.3 5.10.4 5.10.5 5.10.51 5.10.52 5.10.5.3 5.106 5.10.7 5.10.8 5.10.9 5.11 64 62 624 622 623 624 625 63.1 63.2 63.3 64.1 642 6.4.3 64.4 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Efecte globale de ordinul doi la cl&diri Curgere lent .. : . Metode de calcul. Metoda general Metoda bazata pe 0 rigiditate nominala Generalitati... Rigiditate nominala Coeficient de amplificare al momentelor Metoda bazata pe o curbura nominal Generalitati. Momente de incovoiere Curburé Incovoiere oblic& Instabiltatea laterala a grinzilor zvelte Elemente si structuri precomprimate .. Generalitati Forfa de pretensionare in timpul tensionarii armaturilor. Forta de pretensionare maxima Limitarea eforturilor unitare in beton Masurari Forta de pretensionare Pierderi instantanee in cazul pretensiondirii prin preintindere .... Pierderi instantanee in cazul pretensionéiii prin postintindere ... Pierderi datorita deformatiei instantanee a betonului Pierderi datorita frecaiii Pierderi in ancoraje ..... Pierderi dependente de timp pentru armaturi preintinse si postintinse. Luarea in calcul a precomprimairii in analiza structurala. Efectele precomprimarii la starea limita ultima .. Efectele precomprimaii la starea limita de serviciu si la starea limita de oboseala .. Calculul pentru anumite elemente structurale particulare Stari limita ultime (SLU) .... Incovoiere cu sau far forta axiaia Fort taietoare Metoda generala de verificare ... Elemente ce nu necesita necesara armaturi de calcul la forta taietoare Elemente la care sunt necesare armaturi pentru forta taietoare Forfecarea dintre Forfecarea in lungul rosturilor de tumnare... Torsiune Generalitati Metoda de calcul Torsiune impiedecata ‘Strapungere Generalitat. Distrubutia incarcaiilor si perimetrul de calcul, de referinta Calculul rezistentei la strapungere ..... aoe Rezistenta la strapungere a dalelor si tla stalpilor fara armatur Bent fora tietoare........ Rezistenfa la strapungere a placilor sau talpilor stp cu armat tdietoare......... ees Dimensionarea cu ajutorul modelelor biele-tiranti Generalitati . a Biele Tiranti Nodur... Ancorare si suprapuneti... Presiuni locale - Oboseall ... Condit de verifcare Forte si eforturi unitare pentru verificarea la oboseal by imkobra for Docs Torrents, - Knowledge Overdose 100 102 103 103 103 104 Pog. 601 214 683 6.8.4 685 686 687 TA 72 73 73.4 732 733 73.4 74 TAA 742 743 eS 2 OM. ~~ GD ssssssssss SRSESRRRSSES One eoo BS Grupairi de acti Procedurd de verificare a armaturilor pentru beton armat si a armaturilor pretensionate... Verificarea cu ajutorul efortului unitar echivalent faja de indicele de degradare Alte verificari Verificarea betonului supus la un efort de compresiune sau la un efort de forfecare ... Stari limita de serviciu (SLS) Generalitati ‘SR EN 1992-1-1:2004 Limitarea eforturilor unitare Controlul fisurarit Consideratii generale Aria minima a armaturilor. CControlul fisurairii fara calcul direct .. Calculul deschiderii Limitarea sagetilor i fisurilor . Consideratii generale Cazuri in care nu este necesar calculul, Verificarea sagetilor prin calcul Prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si pentru beton precomprimat ~Generalitati Generalitati Distanta Diametrele admise Ancorarea armaturilor longitudinale Generalitati... re armaturile de beton armat pentru dornurile de indoire a barelor Efort unitar ultim de aderenta Lungime de ancorare, de referinta Lungime de ancorare de calcul... ‘Ancorarea armaturilor de forta taietoare gi a altor armatunitransversale Ancorare cu ajutorul barelor sudate Innadiri prin suprapunere si piese de upto Generalitati... Innadiri prin suprapunere ... Lungime de suprapunere ‘Armaturi transversale intr-o zona de inndidire prin suprapunere ‘Armaturi transversale in cazul barelor intinse ‘Armaturi transversale in cazul barelor comprimate ‘Suprapunerea plaselor sudate constituite din sarme de inalta aderenta ‘Suprapunerea armaturilor principale ‘Suprapunerea armaturilor de repartitie .... Reguli suplimentare pentru barele de diametru Mare ....... Pachete de bare Generalitati. Ancorarea pachetelor de bare ‘Suprapunere a pachetelor de bare ‘Armaturi pretensionate Dispunerea armaturilor pretensionate si a canalelor Generalitati... Armaturi preintinse 0.0. Canale pentru armaturi po: Ancorarea armaturilor preintinse Generali Transferul fortei de ‘Ancoraje si piese d Deviatori Fraveder constructive pid clamantsl gl rogul specie Generalitati... Grinzi pretensionare. é Ancorarea la forfa de intindere pentru starea Zone de ancorare ale elementelor precomprimatecu armaitura postintinsa.. it ultima /e cuplare pentru armaturi pretensionatee ... by imkobra for Docs Torrents Go - Knowledge Overdose permanenta 104 105 106 107 107 110 110 110 110 110 411 414 116 118 118 118 120 122 122 122 122 123 123 124 125 125 127 128 129 129 129 130 131 131 131 131 131 132 133 134 134 134 135 135 135 135 135 136 136 136 136 137 139 139 139 144 144 141 Pog. 7 of 214 9.10.1 9.10.2 9.10.24 9.10.2.2 9.10.23 9.10.24 9.10.25 9.10.3 10 10.1 10.1.4 10.2 103 10.3.1 103.11 10.3.1.2 103.2 10.3.22 10.5 10.5.1 105.2 ‘SR EN 1992-1-1:2004 ‘Armaturi longitudinale ‘Sectiuni minime gi maxime de armatura Alte prevederi constructive... Intreruperea armaturlor longitudinale intinse Ancorarea armaturilor inferioare la reazemele marginale ‘Ancorarea armaturilor inferioare la reazemele intermediate ... ‘Armaturi de forfa taietoare ‘Armaturi de torsiune ‘Armaturi de suprafata Reazeme indirecte Placi ‘Armaturi de incovoiere Generalitati Armarea placilor in vecinatatea reazemelor ‘Armaturi de colt amen ‘Armaturi la marginile libere Armaturi pentru forta taietoare Plangee dala Dala in dreptul stalpior interior. Dala in dreptul stalpilor de margine sau de colt . ‘Armaturi de strapungere Stalpi ... Generalitati ‘Armaturi longitudinale ‘Armaturi transversale Pereti.. Generalitati... Armaturi verticale ‘Armaturi orizontale .. Armaturi transversale Grinzi-peret..... Fundati Fundatii pe caput pilotilor Funda pent stapi sau pert Generalitati Ancorarea barelor Grinzi de echilibrare Fundatii pe roca... Piloi forati Regiuni de discontinuitate geometrica sau de actiuni Centuri Generalitati... Repartizarea centurilor . Generalitati Centuri periferice, Centuri interioare Centuri orizontale ale stalpilor si/sau peretilor Centuri verticale Continuitatea si ancorarea centurilor Reguli suplimentare pentru elementele si structurile prefabricate de Beton «0... Generalitati Terminologie specifica prezentei sectiuni Bazele proiectarii si cerinte fundamental... Matetiale .n..nnnnnnns : Beton. Rezistenta Curgerea lenta si contractie . ‘Armaturipentru precomprimare Propet scarce ale armdiu lor perks precomprimare. Analizd structurala ... ees eneenst Generalitati... Pierderi de tensiune by imkobra for Docs Torrentagfo- Knowledge Overdose 141 141 141 142 143 144 144 146 146 146 147 147 147 147 148 148 148 148 148 149 149 150 150 150 151 151 151 152 152 182 152 153 153 153 153 154 155 155 156 156 156 156 187 157 187 157 158 158 159 160 160 160 160 161 161 161 161 161 161 162 162 162 Pog. Bof 214 10.9 10.9.1 10.9.2 10.93 109.4 10.9.4.1 10.9.4.2 109.43 10.9.4.4 10.9.4.5 109.46 1094.7 10.9.5 10.9.5.1 10.9.5.2 109.53 10.96 10.9.6.1 1096.2 10963 1097 " W4 W414 1112 12 113, 11.3.4 11.3.2 11.33 11.3.4 11.35 11.3.6 11.3.7 14 14.44 11.42 15 11.54 11.6 11.6.1 11.6.2 11.6.3 11.6.3.1 11.6.4 11.6.4.1 11.6.4.2 11.6.5 11.6.6 7 118 11.84 11.8.2 11.9 11.10 14.12 12 124 123 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Prevederi constructive privind elementele si reguli spe Momente de incastrare in plici Imbinari pereti-plangee Sisteme de plangee ‘Imbinari si reazeme ale elementelor prefabricate Materiale .. ' Reguli generale de dimensionare si prevederile constructive privind imbinarile Imbinari care transmit eforturi de compresiune ..... : : = Imbindri care transmit eforturi de forfecare. Imbinari care transmit eforturi de incovoiere sau de Imbinari consol Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor Aparate de reazem Generalitat. : Aparate de reazem pentru elemente continue (neizolante) Aparate de reazem pentru elemente izolate ... Fundatii pahar Generalitati... Pahare cu pereti amprentati Pahare cu pereti netezi Centuri Structuri de beton cu agregate usoare Generalitati Domeniu de aplicare ‘Simboluri specifice .. Bazelede calcul. Materiale Beton cree Deformatia elastic... Curgere lenta si contractie.... Relalii efort unitar-deformatie pentru analiza structurald neliniara Rezistenta de calcul la compresiune — Rezistenta de calcul la intindere Relatii efort unitar-deformatie pentru calculul sectiunilor.. Beton confinat ee Durabilitate si acoperire armaituri Conditii de mediu Acoperirea si proprietatile betonulul Analiza structurala Capacitatea de rotire ‘Stari limita ultime (SLU) Elemente pentru care nu este necesara armatura de forta taietoare Elemente care necesita armaturi transversale es Torsiune Metodai de calcul ‘Strapungere .... Rezistenta la strapungere a placilor sau talpilor de stalpi faré armaturi de forts tietoare ....... Rezistenfa la strapungere a placilor sau talpilor de stalpi cu armaituri de forta tietoare .... Incarcari locale. Oboseala ‘Stari limita de serviciu (SL) . Prevederi pentru armaituri - Generalitati Diametre admise ale dornurilor de indoire.... Efortul unitar ultim de aderent Prevederi constructive si reguli specifice : Reguli suplimentare pentru elementele si structurile prefabricate de beton . Structuri de beton simplu sau slab armat Structuri de beton simplu sau slab armat ... Generalitat... Materiale by imkobra for Docs Torrente - Knowledge Overdose 162 162 163 163 165 165 165 165 166 166 166 167 167 167 168 169 170 170 170 170 71 172 172 172 172 172 172 172 173 175 175 175 175 176 176 176 176 176 176 176 176 177 177 177 177 177 177 178 178 178 178 178 178 178 178 178 4179 179 179 Pog. 901 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 12.3.1 Beton: ipoteze de calcul suplimentare 125 Analiza structural: stari limita ultime 126 ‘Stari limita ultime (SLU) ... 12.6.1 Rezistenfa de calcul la forfe axiale si la momente 12.6.2 Rupere local 1263 Forfa taietoare .......... 1264 — Torsiune. .. 426.5 Stari limita ultime provocate de o deformatie structural (flambaj) . 1265.1 Zveltetea stAlpilor i peretilor 12.6.5.2 Metoda de calcul simplificata pentru pereti si stalpi 127 ‘Stari limita de serviciu (SLS) 129 Prevederi constructive pentru elemente si reguli specifice 129.1 Elemente structurale 12.9.2 Rosturi de constructie 12.9.3 Fundati izolate si fundatii continue de suprafata . Anexe A (Informativa) B (Informativa) C (Normativa) D (Informativa) E (Informativa) F (Informativa) G (Informativa) H (Informativa) | (Informativa) J (Informativa) Modificarea coeficientilor partiali pentru materiale Deformatii datorate curgerii lente si contractiei . Proprietatile ale armaturilor compatibile cu utiizarea acestui eurocod .. Metoda de calcul detaliata a pierderilor de tensiune din relaxare. Clase informative de rezistenta pentru durabilitate Expresii pentru calculul armaturilor intinse in situatii de stare plan de tENSIUN no Interactiunea solstructura Efecte globale de ordinul doi asupra structurilor Analiza plangeelor dala sia peretilor de contravantuire Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare .. by imkobrafor Docs Torrentggo - Knowledge Overdose 179 179 180 180 180 180 181 181 181 182 183 183 183 183 183 185 187 190 192 194 195 197 199 202 205 Pag. 1001214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Preambul Acest standard european EN 1992, Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton : Reguli generale gi reguli pentru cladiri, a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC250 “Eurocoduri Structurale” al carui secretariat este definut de BSI. Comitetul CEN/TC250 este responsabil de elaborarea tuturor Eurocodurilor Structurale. Acestui standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in iunie 2005, iar standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu pana in martie 2010. Acest standard european inlocuieste ENV 1992-1-1, ENV 1992~ ENV 1992-1-6 si ENV 1992-3. 3, ENV 1992-1-4, ENV 1992-1-5, Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele {ari sunt obligate s& aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria Istoricul programului de eurocoduri In 1975, Comisia Comunitatilor Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, unui program de actiune in domeniul constructor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale si armonizarea specificatilor tehnice. In cadrul acestui program de actiune, comisia a luat inifiativa stabil’ unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea constructillor; in prezent aceste reguli sunt utilizate in statele membre ca 0 alternativa, intr-o prima etapa, la reglementarile nationale in vigoare pe care urmeaza sa le inlocuiasca ulterior. Timp de cinoisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcai reprezentantii statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la aparitia generatii de coduri europene in anii'80. din imei In 1989, comisia si statele membre ale Uniunii Europene si ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb — AELS - au decis, pe baza unui acord’ intre Comisie si CEN, s& transfere la CEN, printr-o serie de mai te, pregatirea si publicarea eurocodurilor, cu domeniu de aplicare de a le atribui in vitor statutul de standard european (EN). In acest mod, se stabileste, de facto, o legaturd intre eurocodur gi totalitatea directivelor Consiliului si/sau decizille Comisiei privind standardele europene (de exemplu Directiva Consiliului 89/106/CEE privind produsele pentru constructii ~ DPC - si Directivele Consiliului 93/37/CEE, 92/50/CEE si 89/440/CEE privind lucréirile i servicile publice, ca si directivele echivalente ale AELS, destinate revigordri piefei interne). Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urmatoare, alcatuite fiecare, in general, din ‘mai multe parti EN 1990 Eurocod Bazele proiectarii structurilor EN 1991 Eurocod 1 Actiuni asupra structurilor EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidairie EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic& EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur EN 1999 Eurocod 9: Projectarea structurilor de aluminiu Acord intre Comisia Comunitatii Europene si Comitetul European de Standardizare (CEN) privind activitatea de elaborare a eurocodurilor pentru proiectarea constructor gi lucrarlor ingineresti (BC/CEN/03/89). by imkobre for Docs Torrents - Knowledge Overdose Pag. 11 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 ‘Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autoritatilor de reglementare din fiecare stat membru si stipuleaza dreptul acestora de a stabil, la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care s& fie incluse in reglementarile privind siguranta constructillor, in cazul in care aceste valori continua sa fie diferite de la 0 fara la alta. ‘Statutul si domeniul de aplicarea eurocodurilor Statele membre ale UE si ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referinta care pot fi utilizate crept: — mijloc de a proba conformitatea constructilor si a lucrarilor ingineresti cu_cerintele esentiale din Directiva Consiliului 89/106/CEE, tn particular cu Cerinta Esentiala nr.1 — Stabilitatea si rezistenta mecanica ~ si Cerinta Esentiald nr. 2 - Securitatea In caz de incendiu; ca baza de specificatii pentru contractarea lucrdirilor de constructii si a servicillor tehnice asociate; — cadru de specificatii tehnice armonizate pentru produsele de constructii (EN si ATE) In masura in care se refera la lucrarile de constructii in sine, eurocodurile au o relatie direct cu documentele interpretative ” la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar daca au o natura diferita de cea a standardelor armonizate de produse’’. In consecint’, aspectele tehnice care rezulta din lucrarile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, in mod adecvat, de c&tre comitetele tehnice CEN si/sau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreaza standardele de produse, in vederea obtinerii unei ‘compatibiltati totale a specificatillor tehnice pentru produse cu eurocodurile. Standardele eurocoduri contin reguli comune de proiectare structural pentru calculul complet al structurilor si produselor componente de natura traditional sau inovatoare. Deoarece eurocodurile nu abordeazai, in mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau condi deosebite de proiectare, proiectantul trebuie sa apeleze la consultanfa unor experti pentru consideratii suplimentare privind aceste cazuri Standarde nationale care implementeaza eurocoduri ‘Standardele nationale care implementeaz4 eurocoduri trebuie s4 confina textul integral al eurocodului (inclusiv anexele) aga cum a fost publicat de CEN; textul eurocodului poate fi precedat de o pagina nationalai de titluri si un preambul national si poate fi urmat de o anexa nationalai Anexa national poate s& contina numai informatii si indicate privind parametrii din eurocod definiti drept Parametri Determinati la nivel national; informatille si indicatele care fac obiectul optiunii autoritatilor nationale sunt utilizate pentru proiectarea constructillor gi a lucrarilor ingineresti din tara respectiva si se referd la: — valor ale coeficientilor partiali si'sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; — valori care se pot utiliza in cazul tn care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului si indic& numai simbolul acestuia; — date specifice {arii respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru ‘incarcarea data de zpada indica; — procedura care trebuie utilizata atunci cand eurocodul prezint& proceduri alternative Poate si contina de asemenea * Conform articolului 3.3 al DPC, cerintele esentiale (CE) trebuie sa fie prezentate into forma concreté in documentele interpretative (DI) pentru a asigura legatura necesaré intre cerintele esentiale si prevederile standardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) si ghidurilor europene armonizate pentru agremente tehnice. *" Conform articolului 12 al DPC (Directiva Consiliului 89/106/CEE) documentele interpretative trebuie: ) 88 prezinte intr-o forma concreta cerintele esentiale prin armonizarea terminologiei si bazei tehnice gi prin indicarea, dupa caz, a claselor sau nivelurilor pentru fiecare cerint&; ) 88 indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerintelor cu specificatile tehnice, ca de exemplu metode de calcul side incercare, reguli de proiectare etc.; c) 8 serveascé drept documente de referint& pentru elaborarea standardelor armonizate $i recomandarilor_ pentru aprobari tehnice la nivel european agremente tehnice armonizate. Eurocodurile, de facto, au un rol similar in domeniul Cerinfei Esentiale nr.1 si al unei parti a Cerinjei Esentjale nr.2. by imkobra for Docs Torrent fp - Knowledge Overdose Pag. 1201214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 i de aplicare a anexelor informative , — ‘referiri la informatii complementare non contradictori, pentru a ajuta utiizatorul la aplicarea eurocodului. Legaturi intre Eurocoduri si specificatiile tehnice armonizate de produse (EN si ATE Este necesar sa existe o coerentai in cea ce priveste specificatille tehnice armonizate pentru produsele de constructii si regulile tehnice pentru lucrarile de constructii ". Pe langa aceasta, orice informatie referitoare la eurocoduri, care insofeste marcajul CE pentru produsele de constructii, trebuie s& mentioneze clar parametrii determinati la nivel national care au fost luati in considerare. Informatii suplimentare specifice EN 1992-1-1 EN 1992-1-1 descrie principalele reguli si cerintele pentru siguranta, aptitudinea in exploatare si durabilitatea structurilor de beton, precum si prevederi specifice pentru cladiri, Se bazeaza pe conceptul de stare limit&, utilizat impreuna cu 0 metoda cu coeficienti partial Pentru proiectarea constructilor noi, EN 1992-1-1 este destinat pentru a fi aplicat direct, impreuna cu alte parfi din EN 1992 precum si cu Eurocodurile EN 1990, EN 1991, EN 1997 si EN 1998 EN 1992-1-1 serveste de asemenea drept document de referint4 pentru alte comitete tehnice CEN care se ocupa de alte aspecte structurale, EN 1992-1-1 este destinat pentru a fi utilizat de ctre : = comitetele care redacteaza alte standarde de calcul de structuri precum si standardele de produs, de incercare si de executie asociate ; - Glienti (pentru formularea cerinfelor lor specifice in materie de niveluri de fiabilitate si durabilitate, de exemplu) ; = de proiectanti si constructori ; - de autoritatile implicate. ‘Sunt recomandate valori numerice ale coeficientilor partiali precum si ale altor parametri de fiabilitate ca valori de baz pentru a furniza un nivel de fiabilitate acceptabil, Acestea au fost stabilite presupundnd un nivel corespunzator al executiei si al gestiunii calitatii. Cand EN 1992-1-1 este folosit ca document de referinta pentru alte comitete tehnice ale CEN, trebuie utilizate aceleasi valor Anexa nationala pentru EN 1992-1-1 Acest standard prezinté valori cu note, care indica cazurile in care se pot face optiuni la nivel national. Astfel, standardul national care implementeaz& EN 1992-1-1 poate avea o anexd national care s& contin parametrii determinati la nivel national care trebuie utilizati pentru proiectarea constructillor si a lucrarilor ingineresti ce se executd in fara respectiva. Alegerile nationale sunt admise in EN 1992-1-1 la paragrafele urmatoare 2.3.3 (3) 5.10.9 (1)P. 9.5.3 (3) 2.42.1 (1) 6.2.2(1) 9.6.2 (1) 2.4.2.2 (1) 6.2.2 (6) 9.6.3 (1) 2.4.2.2 (2) 6.2.3 (2) 97 (1) 6.2.3 (3) 9.8.1 (3) 2.4.2.3.(1) 6.2.4 (4) 9.8.2.1(1) 24.2.4 (1) 6.2.4 (6) 9.8.3 (1) 2.4.2.4 (2) 6.4.3 (6) 9.8.3 (2) 2.4.2.5 (2) 6.4.4 (1) 9.8.4 (1) 3.1.2 (2)P, 6.4.5 (3) 9.8.5 (3) 3.1.2 (4) 6.4.5 (4) 9.10.22 (2) * A se vedea Art.33 si Art.12 din DPC, cat siclawele 4.2, 4.3.1,4.3.2si 52 ale DI by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 1901214 3.1.6 (1)P 3.1.6 (2)P 3.2.2(3)P 3.27 (2) 33.4 (5) 3.3.6 (7) 44.1.2 (3) 44.126) 44.1.2 (6) 44.1.2 (7) 44.1.2 (8) 4.4.4.2 (13) 4.4.1.3 (1)P 4.4.1.3 (3) 4.4.13 (4) 5.1.3 (1)P 52(5) 55 (4) 56.3(4) 58.3.1 (1) 58.3.3 (1) 58.3.3 (2) 58.5 (1) 5.8.6 (3) 5.10.1 (6) 5.10.2.1 (1)P 5.10.2.1 (2) 5.10.22 (4) 5.10.2.2(5) 5.10.3 (2) 5.10.8 (2) 5.10.8 (3 ‘SR EN 1992-1-1:2004 6.5.2 (2) 6.5.4 (4) 6.5.4 (6) 6.8.4 (1) 6.8.4 (5) 6.8.6 (1) 6.8.6 (2) 6.8.7 (1) 7.2 (2) 8.8 (1) 9.2.1.1 (1) 9.2.1.1 (3) 9.2.1.2 (1) 9.2.1.4 (1) 9.2.2 (4) 9.2.2 (5) 9.2.2 (6) 9.2.2(7) 9.22 (8) 9.3.1.1(3) 9.5.2(1) 9.5.2 (2) 9.5.2 (3) 9.10.23 (3) 9.10.2.3 (4) 9.10.2.4 (2) 11.3.5 (1)P 11.3.5 (2)P 11.3.7 (1) 11.6.1 (1) 11.6.1 (2) 11.6.2(1) 11.6.4.1 (1) 12.3.1 (1) 12.6.3 (2) A21(1) A2.1 (2) A22(1) A22(2) A23(1) C.1(1) 6.13) E1(2) J1 (3) J.2.2 (2) 3 (2) J.3 (3) by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 1401214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Sectiunea 1 Generalitati 1.1 Domeniu de aplicare 4.1.1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 2 (1)P Eurocodul 2 se aplicd la proiectarea clédirilor si lucréirlor de constructiiingineresti de beton simplu, beton armat sau beton precomprimat. Standardul este conform principiilor si cerintelor de siguranta si de aptitudine in exploatare ale constructilor si cu bazele de proiectare si de verificare indicate in EN 1990 Bazele proiectaiii structurilor. (2)P Eurocodul 2 nu trateaz decat ceea ce priveste cerintele de rezistenté mecanica, aptitudine in durabilitate gi rezistent la foc ale structurilor de beton. Celelalte cerinte, de exemplu, cele referitoare la izolarea termica si acustic4, nu sunt abordate. (3)P Eurocodul 2 este destinat sé fie utilzat impreuna cu standardele urmatoare EN 1990: _Bazele proiectairii structurilor EN 1991: Actiuni asupra structurilor hEN Produse pentru constructii in corelare cu structurile de beton ENV 13670: —Executia constructilor de beton EN 1997 Proiectarea geotehnica EN 1998: _Proiectarea structurilor la rezistenta la cutremur; in cazul construiri structurilor de beton in regiuni seismice (4)P Eurocodul 2 cuprinde paitile urmatoare : Partea 1-1 : Reguli generale si reguli pentru cladiri Partea 1-2 : Reguli generale - Calculul comportaiii la foc Partea2: Poduri de beton — Proiectare si prevederi constructive Partea 3: Silozuri si rezervoare 4.1.2, Domeniu de aj are a partii 1-1 a Eurocodului (1)P Partea 1-1 a Eurocodului 2 enunta principiile de baza ale proiectarii structurilor de beton simply, armat sau precomprimat, constituit din agregate de masa volumicé normal sau din agregate usoare, precum si reguli specifice pentru clair (2)P Partea 1-1 trateazai subiectele urmatoare : Sectiunea 1: Generalitati Sectiunea 2: Bazele proiectarii Sectiunea 3: Materiale Sectiunea 4: Durabilitatea si stratul de acoperire al arméiturilor Sectiunea 5: Analiza structurala Sectiunea 6: Stari limite ultime (SLU) Sectiunea 7: Stari limite de serviciu (SLS) Sectiunea 8: Prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si pentru beton precomprimat - Generalitati Sectiunea 9: Prevederi constructive privind elementele si reguli specifice Sectiunea 10: Reguli suplimentare pentru elementele si structurile prefabricate de beton Sectiunea 11: Structuri de beton cu agregate usoare ‘Sectiunea 12: Structuri de beton simplu sau slab armat (3)P Seetiunile 1 si 2 indicd articolele care le completeaz’ pe cele din EN 1990 “Bazele proiectarii structurilor’. (4)P Partea 1-1 nu acoperd : = utilizarea armaturilor lise ; ~ rezistenta la foc ; - aspectele particulare ale unor tipuri de cladiri (cum sun imobilele inalte) : - aspectele particulare ale unor tipuri de lucrari de constructii ingineresti (cum sunt viaductele, podurile, barajele, incintele sub presiune, platformele marine sau rezervoarele);, by imkobra for Docs Torrent ip - Knowledge Overdose Pag. 1501214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 = componentele de beton cu caverne sau de beton celular si cele realizate cu agregate grele sau incluzand elemente de constructie metalica (a se vedea Eurocodul 4 pentru structurile compozite de ofel- beton), 1.2. Referinte normative (1)P Acest standard european cuprinde prin referinfe datate sau nedatate prevederi ale altor publicati Aceste referinte normative sunt citate la locurile corespunzatoare din text si publicatile sunt enumerate in continuare. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale oricareia din aceste publicatii nu se aplicd acestui standard european decat daca ele au fost incorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima editie a publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentele). 4.2.41 Standarde generale de referinta EN 1990 Bases de calcul des structures EN 1991-1-5: Actions sur les structures: Actions thermiques EN 1991-1-16: Actions sur les structures: Actions en cours d'exécution 1.2.2 Alte standarde de referinta EN 1997: Calcul géotechnique EN 197-1 Ciment. Composition, spécifications et critéres de conformité des ciments courants EN 206-1 Béton: Spécification, performance, production et conformité EN 12390: Essai pour béton durci EN 10080: | Aciers pour armature du béton armé EN 10138: Armatures de précontrainte EN ISO 17760: Procédés autorosés pour le soudaje des armatures de béton armé ENV 13670: — Exécution des ouvrages en béton EN 13791. Evaluation de la résistance a la compresion dans les structures ou les éléments ‘Structuraux EN ISO 15630: Aciers pour armature et la précontrainte de béton. Méthodes d'essai 1.3 Ipoteze (1) In afara de ipotezele generale din EN 1990, se aplica ipotezele urmatoare: ~ Structurile sunt concepute si calculate de un personal care au calificarea si experienta cerute. - In uzine, ateliere gi pe santier sunt prevazute o supraveghere gi un control al calitatii adecvate. - Executia se realizeaza de un personal care poseda competentele si experienta cerute - Materialele i produsele de constructie sunt utiizate in maniera specificata in acest eurocod sau conform specificatilor proprii materialelor si produselor utilizate. ~ Structura face obiectul unei intretineri adecvate. - Utiizarea structurii este conforma prevederilor din proiect. - Cerintele de executie si de punere in opera indicate in ENV 13670 sunt satisfacute. 1.4. Distinct intre principii si reguli de aplicare (1)P Se aplicd regulile definite in EN 1990. 1.5. Definitii 1.5.1, Generalitati (1)P Se aplica termenii si definitile din EN 1990. 4.5.2. Termeni ate in acest standard 1.5.2.1 Structuri prefabricate Structurile prefabricate sunt caracterizate prin utilizarea de elemente structurale produse in alt parte decat in pozitia lor finala in lucrare. In lucrare, aceste elemente sunt asamblate astfel incat sA asigure integritatea structural ceruta by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 16 0f 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 4.5.2.2 Elemente structurale de beton simplu sau slab armat Elementele structurale de beton care nu contin armaturi (beton simplu) sau contin mai putine armaturi decat minimul definit in sectiunea 9. 4.5.2.3 Armaturi pretensionate neaderente si armaturi pretensionate exterioare ‘Armaturi pretensionate neaderente pentru elemente postintinse, la care canalele nu sunt injectate in mod permanent gi armaturi pretensionate exterioare sectiunii de beton (pot fi inglobate in beton dupa pretensionare sau si aiba o membrana de protectie). 4.5.2.4 Precomprimare Procesul de precomprimare consta In aplicarea fortelor asupra structurii de beton prin Intinderea unor armaturi in raport cu elementul de beton. Termenul “precomprimare” este utilizat in general pentru a desemna ansamblul efectelor permanente ale procesului de precomprimare, care comporta efort interne in sectiuni si deformatii ale structuril. Celelalte modalitati de precomprimare nu sunt considerate acest standard, 1.6 Simboluri Pentru infelegerea acestui standard se aplica simbolurile urmatoare, NOTA - Notatile utiizate se bazeaza pe standardul ISO 3898:1987, Litere latine mari A Actiune accidentala A Atia sectiunil transversale ‘Ac Atia sectiunii transversale de beton Aria sectiunii armaturii sau armaiturilor pretensionate A, Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Acmin Atia sectiunii minime de armatura Acw —_ Atia armaturilor transversale D-_Diametrul dornului de indoire Des Indice de degradare datorita oboseli E _ Efect al actiunilor E., Exes) Modul de elasticitate tangent in origine (la un efort «. normala la 28 de zile Ezeq Modul de elasticitate efectiv al betonului E., _ Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Ecm Modul de elasticitate secant al betonului E,{{) Modul de elasticitate tangent in origine (a. = 0) Ia timpul f pentru un beton de masa volumic’ normal E, _Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate £, __ Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat EI Rigiditate la incovoiere 0) pentru un beton de masa volumica ECH — Echilibru static F Actiune F, —_ Valoarea de calcul a unei actiuni Fi, Valoarea caracteristica a unei actiuni G. —_ Valoarea caracteristicd a unei actiuni permanente I Moment de inertie al sectiunii de beton L Lungime M Moment de incovoiere Mes Valoarea de calcul a momentului de incovoiere aplicat N Forta axiala ‘Neg Valoarea de calcul a fortei axiale (Intindere sau compresiune) aplicate P __Forta de precomprimare Po) —_Forta initiala la extremitatea activa a armaturii pretensionate imediat dupa tensionare Q —_Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile Qix _Valoarea caracteristica a incdrcarii de oboseald Rezistenta S __Eforturi si momente interne (solicitari) S Moment static by imkobra for Docs Torrentip- Knowledge Overdose Pag. 17 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Stare limita de serviciu (SLS) Moment de torsiune Valoarea de calcul a momentului de torsiune aplicat Stare limit ultima (SLU) Forfa tdietoare Valoarea de calcul a fortei tdietoare aplicate Litere latine mici Popaapog oo hy grat eap = kee XYZ Zz Distant Data geometric Toleranta pentru datele geometrice Ltime total a unei sectiuni transversale sau litimea real a tlpii unei grinzi in forma de T sau L Latimea inimii grinzilor tn forma de T, I sau L Diametru ; Adancime Indiltime utilé a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominal a agregatului Excentricitate Rezistenta la compresiune a betonului Valoatea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului Valoarea caracteristicd a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri la 28 de zile Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masurat& pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului Valoarea medie a rezistentei la Intindere direct a betonului Rezistenta la intindere a armaiturilor pretensionate Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate Limita de elasticitate conventionala la 0,1% a armaiturlor pretensionate de elasticitate conventionale la 0,1% a armaiturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale la 0,2% a armaiturilor pentru beton armat Rezistenta la intindere a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristicd a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a arm&turilor transversale Inditime Inaltime totala a sectiunii transversale Raza de giratie Coeficient ; Factor (sau | sau L) Lungime ; Deschidere Masa Raza Curbura intr-o sectiune data Grosime Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicarii inceircai Perimetrul sectiunii transversale de beton a c&rel arie este A, Componente ale deplasaiii unui punct Indltimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor interne Litere grecesti mici Unghi ; Raport Unghi ; Raport ; Coeficient Coeficient partial Coeficient partial pentru actiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului by imkobre for Docs Torrent @p - Knowledge Overdose Pag. 1801214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietatii Insaisi, asupra imperfectiunilor geometrice gi asupra modelului de calcul utilzat Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P ye Coeficient partial pentru actiunile variabile Q ys Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat ys1a Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat sub incarcarea de ‘oboseala » _ Coeficient partial pentru actiuni, care nu tine seama de incertitudini de model % _ Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incettitudini de model ym Coeficient partial pentru proprietaiile unui material, numai incertitudinile asupra proprietatii materialului fiind luate in considerare 5 Increment/coeficient de redistribuire $ — Coeficient de reducere/coeficient de distribuire & _ Deformatie specifica la compresiune a betonului 4 —_ Deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar maxim f 4, Deformatie specifica ultima a betonului la compresiune & _ Deformatie specifica a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim. x Valoarea caracteristicd a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim 8 Unghi 2 Coeficient de zveltete 1 Coeficient de frecare intre armaiturile pretensionate si canalele lor v Coeficientul lui Poisson y — Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la fortd taietoare € —_ Raport intre capacitatea de aderenta a armaiturilor pretensionate si capacitatea de aderenta a armaturilor de beton armat e Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m® Pro Valoare a pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la o temperatura medie de 20°C A _ Procentul de armare longitudinal Pw Procentul de armare transversal & —_Efort unitar de compresiune in beton —_Efort unitar de compresiune in beton datorité unei forte axiale sau precomprimatil & _Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime la compresiune &, _ Efort unitar tangential @ — Diametrul unei bare de armaitura sau a unei canale de cablu de precomprimare ¢ Diametru echivalent al unui pachet de bare Xt,10) Coeficient de curgere lent’ definind curgerea lent’ intr timpiit sf, in raport cu deformatia etastic’ la 28 de zile 9 (40) Valoare finala a coeficientului de curgere lent& v —_ Coeficienti care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile yo pentru valorile de grupare 1; pentru valorile frecvente ye pentru valorile cvasipermanente by imkobra for Docs Torrent ip - Knowledge Overdose Pap. 1901214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Sectiunea2 Bazele proiectai 24 Cerinte 244 Cerinte de baz (1)P Proiectarea structurilor de beton trebuie efectuata conform regulilor generale indicate in EN 1990. (2)P Pentru structurile de beton trebuie de asemenea aplicate prevederile suplimentare indicate in aceasta sectiune. (3) Gerintele de bazé din EN 1990 sectiunea 2 se considera realizate dacd sunt indeplinite conditile urmatoare ~ se efectueaza un calcul la stari limita, cu metoda coeficientilor partial, aga cum se indica in EN 1990, ~ actiunile sunt conforme cu EN 1991 si = grupari de actiuni sunt conforme cu EN 1990 si - rezistenta, durabilitatea si aptitudinea de exploatare (serviciu) sunt conform cu acest standard. NOTA - Cerinjele referitoare la rezistenta la foc (a se vedea EN 1990 sectiunea & gi EN 1992-1-2) pot impune pentru diferitele elemente dimensiuni superioare celor cerute de conditia de rezistenta structurala la temperaturi normale 24.2 Managementul fiabilitati (1) Regulile referitoare la managementul fiabiltatii sunt indicate in EN 1990 sectiunea 2. (2) Se consider’ c& un calcul efectuat utilizand coeficientii partiali indicafi in acest eurocod (a se vedea 2.4) gi coeficientii partiali indicati in anexele EN 1990 conduce la o structura avand clasa de fiabilitate RC2. NOTA. Pentru mai multe informatia se vedea anexele B si C din EN 1990, 2.1.3 Durata de utilizare proiectata, durabilitatea gi managementul calitatii (1) Regulile referitoare la durata de utilizare a unui proiect, la durabilitate si la gestiunea calitatii sunt indicate in EN 1990 sectiunea 2. 2.2. Principiile calculului la stari limita (1) Regulile referitoare la calculul la stari limita sunt indicate in EN 1990 sectiunea 3. 2.3 Variabile de baza 2.3.1 Actiuni si influente ale mediului 2.3.1.1 Generalitati (1) Actiunile ce se utilizeaza in calcul pot fi obtinute din partile corespunzaitoare ale EN 1991 NOTA 1 - Partile din EN 1991 utiizate in proiectarea structurilor sunt in principal EN 1991-1.1 Greutati specifice, greutati propri, incarcari din exploatare pentru cladiri EN 1991-1. 2 Actiuni asupra structurilor expuse la foc EN 1991-1.3 Incarcairi date de zépada EN 1991-1.4 Actiuni ale vantului EN 1991-1.5 Actiuni termice EN 1991-1 6 Actiuni pe durata executiei EN 1991-1.7 Actiuni accidentale datorité socurilor si exploziilor EN 1991-2 Aciuni in trafic la podur EN 1991-3 Actiuni datorate podurilor rulante gi masinilor EN 1991-4 Actiuni asupra silozurilor si rezervoarelor NOTA 2 - Actiunile spectfice acestui standard sunt indicate in sectiunile corespunzéitoare. NOTA 3 - Actiunile datorita presiunii pamantului si presiunii hidrostatice pot fi deduse din EN 1997. by imkobra for Docs Torrent ip - Knowledge Overdose Pag. 2001214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA 4 - Atunci cand se fine seama de taséiriinegale, se pot utiliza valori corespunzatoare ale tasairilor estimate, NOTA - Dacd este cazul, in specificatile pentru un proiect oarecare pot fi definite gi alte actiuni 2.3.1.2. Efecte termice (1) Pentru verificari la stari limita de serviciu se recomanda sa se {ind seama de efectele termice. (2) La star limita ultime efectele termice se iau in considerare doar dac& acestea sunt semnificative- de ‘exemplu, pentru obosealai, in verificari ale stabilitatii, atunci cand efectele de ordinul doi sunt importante etc. in celelalte cazuri, nu se iau in considerare, cu conditia ca ductiltatea si capacitatea de rotire a elementelor sa fie suficiente. (3) Atunci cand efectele termice luate in caloul, sunt considerate ca actiuni variabile si se aplicd acestora Un coeficient partial si un coeficient y. NOTA. Coeficientul y este definit in anexa din EN 1990 corespunzatoare gi in EN 1991-1-5. 2.3.1.3. Tasarilmigcari diferentiate (1) Se recomanda s& se considere tasdrile/migc&rile diferentiate ale structurii datorate tasdrii solului ca 0 actiune permanent’, G,.., introdusd ca atare in combinatille de actiuni. In general, G,. este reprezentata de un ansamblu de valori corespunzAnd diferentelor (in raport cu un nivel de referinta) de tasare/miscare Intre fundatii sau pati de fundatii, dex, (cu ise noteaza numarul fundatiei sau parti de fundatie) NOTA - Atunci nd, in calcul, se tine seama de tasarlle diferentate, se pot utilza valor estimate ale tasarilor prevazute. (2) In general, se recomanda sa se {ind seama de tasaiile diferentiate in verificarile la stari limita de serviciu. (3) Pentru starile limita ultime, tasarile sunt luate in calcul doar atunci cand sunt semnificative ~ de exemplu pentru oboseala, in verificarile de stabilitate, atunci cand efectele de ordinul doi sunt ‘semnificative etc. In celelalte cazuri, tasairile pot fi neglate pentru starile limita ultime, sub rezerva, totusi, ca ductilitatea si capacitatea de rotire a elementelor sa fie suficiente. (4) Atunci cand tasarile diferentiate sunt luate in considerare, se aplic’ un coeficient parfial efectelor corespunzatoare. NOTA - Valoarea coeficientului partial pentru efecteletasarilordferentiale este defini in anexa lui EN 1990 refertoare la acestea 23.4.4 Precomprimare (1)P Precomprimarea considerata In acest eurocod se aplica prin armaturi pretensionate de ofel de Inalta rezistenfa (sarme, toroane sau bare). (2) Armaturile pretensionate pot fi interioare betonului. Pot fi pretensionate si aderente sau postintinse i aderente sau neaderente. (3) De asemenea, armaturile pretensionate pot fi exterioare structurii, cu puncte de contact la deviatori si la ancoraje. (4) Prevederile privind precomprimarea sunt indicate in 5.10 2.3.2 Proprietatile materialelor gi a produselor 2.3.2.1 Generalitati (1) Regulile referitoare la proprietatile materialelor si produselor sunt indicate in EN 1990, sectiunea 4 by imkobra for Docs Torrent @p - Knowledge Overdose Pag. 21 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (2) Prevederile referitoare la beton, ofel pentru beton armat si ofel pentru beton precomprimat sunt indicate in sectiunea 3 sau in standardul de produs respectiv. 2.3.2.2 Contractie si curgere lenta (1) Contractia si curgerea lent sunt proprietati ale betonului dependente de timp. Se recomanda, in general, sa sa tind seama de efectele lor pentru verificari la stari limita de serviciu (2) Pentru stdiri limita ultime nu se considera efectele contractiei si curgerii lente decat dac& acestea sunt semnificative — in verificari la star limita ultime de stabilitate, de exemplu, atunci cand efectele de ordinul doi sunt semnificative. In celelalte cazuri aceste efecte nu sunt luate in calcul, pentru staiile limita ultime, cu conditia ca ductiltatea si capacitate de rotatie a elementelor sé fie suficiente (3) Atunci cand se tine seama in calcul de curgere lent, se recomanda sa se evalueze efectele, la dimensionare, in gruparea cvasipermanenta de incarcari, independent de situatia din prolect considerata = permanenta, tranzitorie sau accidentala, NOTA - in majoritatea cazurilor efectele curgerii lente pot fi evaluate sub incarcari permanente gi sub vaiori medi ale precompriméri 2.3.3. Deformatiile betonului (1)P_Consecintele deformatiilor datorate temperaturi, contractiei si curgerii lente trebuie Iuate in considerare, in calcul. (2) Respectarea regulilor de aplicare ale acestui standard admite, in mod normal, s& se {ind seama de aceste efecte. Se recomanda, de asemenea : - s& se minimizeze deformatiile si fisurarea datorate contractiei si curgerii lente In betonul recent tumat, printr-o compozitie adecvaté a amestecului pentru beton; = 88 se minimizeze impiedicarea deformatiilor prin prevederea de aparate de reazem sau de rosturi judicios alcatuite; - daca deformattile sunt impiedicate, sa se find seama in calcul de influenta acestora. (3) La cladiri, efectele temperaturilor gi ale contractiei pot fi neglijate in calculul de ansamblu, cu conditia 8 se prevada rosturi la distant maxima dn,, pentru a compensa deformatile rezultate. NOTA - Valoarea dm este indicata in anexa national. Valoarea recomandata este don = 30 m. Pentru structurile prefabricate valoarea poate fi mai mare decat pentru structurile de beton monolit, deoarece o parte din contractie si curgere lent se produc inainte de punerea in opera a elementelor. 2.3.4 Date geometrice 23.4.1 Generalitati (1) Regulile referitoare la datele geometrice sunt indicate in EN 1990 sectiunea 4. 2.3.4.2. Cerinte suplimentare pentru pilotii forati (1)P In calcul, trebuie s8 se {ind seama de incertitudinile legate de sectiunea pilotilor precum si de procedurile de betonare. (2) In cazul pilotilor forati cu cémaga recuperabilé se recomanda, in absenta altor prevederi, si se adopte, in calculele de dimensionare, urmatoarele valori ale diametrului = da doom < 400 mm, hom = 20 mam = daca 400 < dom < 1.000 mm = dac& doom > 1000 mm hom @8te diametrul nominal al pilotului by imkobre for Docs Torrentygp - Knowledge Overdose Pag. 2201214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 2.4. Verificare prin metoda coeficientilor partiali 2441 Generalitati (1) Regulile referitoare la metoda coeficientilor partiali sunt indicate in EN 1990 sectiunea 6. 24.2 Valori de calcul 2.4.2.1 Coeficientul partial referitor la efectele contract (1) Atunci cand in calculul la stari limita ultime se cere luarea in calcul a efectelor contractiei se utilizeaza coeficientul partial ys. NOTA Valoarea coeficientului 7s care se utiizeazdint-o anumité tard poate fi precizaté in anexa natjonalé Valoarea recomandaté este jou = 1.0. 2.4.2.2 Coeficienti pai eferitori la precomprimare (1) Precomprimarea este destinata, in majoritatea situatilor, sa aiba efecte favorabile; de aceea, pentru verificari la starea limita ultima se utiizeazd coeficientul 7%. Valoarea de calcul a precomprimairii se poate stabili pe baza valorii medii a fortei de precomprimare (a se vedea EN 1990 sectiunea 4). NOTA - Valoarea cosficentului zejey care se utlizeaza Int-o anumita fara poate fi precizaté in anexa national Valoarea recomandata este P,ia = 7,0. Aceasta valoare poate fi utizata sin verficdile la oboseala (2) Pentru verificari la starea limita de stabilitate, in prezenta precomprimarii exterioare, daca o crestere a valorii precomprimarii poate fi defavorabila se utilizeazA coeficientul partial 7 nv NOTA - Valoarea coeficientului rasey care se utiizeaza int-o anumita fard poate fi precizaté in anexa national Valoarea recomandata este 7>,untev = 1,3. (3) De asemenea, se va utiliza coeficientul yuna pentru verificari ale efectelor locale. NOTA - Valoarea coeficientului puri. care se utiizeaza intr-o anumité tara poate fi furnizata in anexa national Valoarea recomandata este jp.wev = 1,2. Efectele locale datorit ancorarii armaturlor pretensionate preintinse sunt luate in considerare in 8.10.2. 24.2.3. Coeficient partial referitor la incarcarile care produc oboseala (1) Coeficientul partial referitor la incarc&rile care produc oboseala este 71 NOTA - Valoarea coefcientului rm care se utiizeaza int-o anumité fara poate fi precizaté in anexa national Valoarea recomandata este j= 1.0. 24.2.4 Coeficienti partiali pentru materiale (1) Se utilizeaza coeficienti partial referitori la materiale, 7c i 7s, definiti pentru starile limita ultime. NOTA - Valorile coeficientlor 7e si care se utiizeaza intro anumita tard pot fi furnizate in anexa nationalé Valotile recomandate pentru situa de proiectare permanente sau variable, pe de-o parte gi accidentale, pe de alté parte sunt indicate in tabelul 2.1N. Ele nu sunt valabile pentru dimensionarea la foc, pentru care se recomanda valorie din EN 1992-1-2. Pentru verificar la oboseala se recomanda folosirea, pentru valorile lui 7¢,.0 $i 7s,ar , @ Coeficientilor partial corespunzatori situatiei de incarcare permanenta indicati in tabelul 2.1N. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 2301214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 2.1N - Coeficienti partiali referitori la materiale, pentru stari limita ultime Situafia de proiectare | 7< (beton) 7 (otel pentru | 7s (ofel pentru beton beton armat) precomprimat) Permanenta TS 715 715 Tranzitori ‘Accidentale 120 7,00 7,00 (2) In privinta coeficientilor partial referitori la materiale pentru verificari la stari limita de serviciu, se recomanda sa se ia valorile din articolele specifice din acest eurocod, NOTA - Valorile coeficientlor 7e si 9 care se utiizeaza intro anumité faré pot fi furnizate in anexa national \Valorile recomandate pentru situa neacoperte de aricolele specifice ale acestui eurocod sunt ye = p= 1.0 (3) Se pot utiliza valori mai mici ale coeficientilor je si ys sub rezerva de a fi justificati prin prevederi care 8 reduca incertitudinile asupra rezistentei calculate. NOTA - Informatie sunt indicate in anexa informativa A. 24.2.5 Coeficienti partiali referitori la materiale pentru fundatii (1) Se recomanda determinarea valorilor de calcul ale proprietatilor de rezistenfa a solului in conformitate cu EN 1997. (2) Pentru determinarea rezistenfei de calcul a pilotilor forati, cu cmasa recuperabild, se recomanda s& se multiplice coeficientul partial »- pentru beton, indicat in 2.4.2.4 (1), cu un factor k; NOTA - Valoarea coeficientului kr care se utiizeaza intr-o anumité tard poate fi precizaté in anexa nationala \Valoarea recomandata este kr= 1.1 24.3. Grupari de actiuni (1) Formatele generale al gruparilor de actiuni pentru star limita ultime si de serviciu sunt indicate in EN 1990, sectiunea 6. NOTA 1 - Expresii detaliate ale combinatillor de actiuni sunt indicate in anexele normative din EN 1990 (anexa At pentru ciidiri, anexa A2 pentru podur etc.), impreund cu valori recomandate pentru coeficienti partial si valori reprezentative ale actiuniior indicate in note, NOTA 2.- O grupare de actiuni pentru verificarea la oboseal este indicata in 6.8.3. (2) Pentru fiecare actiune permanenta (de exemplu, greutatea proprie), se recomanda sa se aplice intregii structuri, fie valoarea de calcul inferioara, fie valoarea de calcul superioarai (retinand valoarea care ‘conduce la efectul cel mai defavorabil). NOTA - Se admit exceptii de la aceasta regula (de exemplu, la verificarea echilbrului static, a se vedea EN 1990 sectiunea 6). In acest caz, se poate utiliza un ansamblu de coeficienti partial difert (Ansamblul A). Un exemplu, aplicabil la clédir, este prezentat in anexa A1 din EN 1990. 24.4 Verificare a ect ibrului static -EQU (1) Formatul de siguranta pentru verificarea echilibrului static se aplicd, de asemenea, la situatille de proiectare pentru echilibru, cum sunt verificarea dispozitivelor anti ridicare sau ridicarea aparatelor de reazem in cazul grinzilor continue. NOTA - Informati suplimentare sunt indicate in anexa A din EN 1990. by imkobre for Docs TorrentyBp - Knowledge Overdose Pap. 2401 214 SR EN 1992-1-1:2004 2.5 Dimensionare asistata de experimentare (1) Dimensionarea structurilor sau elementelor structurale poate fi bazata pe experiment, NOTA - Informa suplimentare sunt indicate in sectiunea 5 sin anexa D din EN 1990. 2.6 Cerinte suplimentare pentru fundatii (1)P Atunci cand interactiunea solstructura are o influenta semnificativa asupra solicitarilor din structura, proprietatile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul conform EN 1997-1 (2) Atunci cand este probabila aparitia tasdirilor diferentiate semnificative, se recomanda verificarea influentei acestora asupra solicitarilor din structural. NOTA 1 - Pentru modelarea interactiunii sol-structura se poate utiliza anexa G. NOTA 2 - Metodele simple, ignorand efectul deforméirii solului, sunt aplicabile, in mod normal, pentru calculul ‘majoritati structurilor. (3) Se recomanda dimensionarea fundatilor de beton in conformitate cu EN 1997-1 (4) Dupa caz, se recomanda sa se tind seama, la dimensionare, de efectele unor fenomene ca tasarea solului, umflarea, inghetul, dezghetul, eroziunea etc. 2.7 Cerinte pentru elemente de prindere (1) Se recomanda sa se ia in considerare in acelasi timp efectele locale cat si efectul de ansamblu al conectorilor. NOTA - Cerintele referitoare la dimensionarea conectorilor sunt indicate in specificatia tehnic& "Metoda de dimensionare a conectorior utiizati in beton” (in curs de elaborare). Aceastd specificatie tehnicd face obiectul dimensionarii urmatoarelortipuri de conectori: conector pusi la pozitie in momentul turnarii betonului, cum sunt: = gujoane cu cap, = sine cu canal, sielemente de prindere instalate in betonul intérit cum sunt: ancore mecanice cu expansiune, = ancore cu impanare in praguri evazate - suruburi pentru beton, = bare ancorate prin aderenté, ~ bare ancorate prin aderenta cu produse expansive, bare ancorate prin aderenta si gaurd evazata. Se recomanda utiizarea conectorilor ale caror performante sunt conforme cerintelor unui standard CEN sau demonstrate de un Agrement Tehnic European. nica “Metoda de dimensionare a conectorilor utiizati in beton” include transmiterea locala a structura In dimensionarea structuri, se recomanda sa se {ind seama de Incarcarile gi de cerinfele de calcul suplimentare indicate in anexa A din aceasta spectficatie tehnic& by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 2501214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Sectiunea 3 Materiale 3.1 Beton 3.4.4 Generalitati (1)P Articolele care urmeazé formuleaza principille si regulile aplicabile betonului de rezistenta normala si betonului de inalta rezistent’ (2) Regulile referitoare la betonul cu agregate usoare sunt indicate In sectiunea 11 3.4.2 Rezistenta (1)P Rezistenta la compresiune a betonului este exprimata prin clasele de rezistenta legate de rezistenta caracteristica (cuantila 5%) masurata pe cilindru fax SAU Pe CUD feriee, Conform cu EN 206-1. (2)P Clasele de rezistenté din acest eurocod se bazeaza pe rezistenta caracteristica masurata pe cilindru, foc , determinata la 28 zile, compatibila cu o valoare maxima Crax- NOTA - Valoarea Gna: c@ se utlizeazé intro anumité fara poate fi indicaté in anexa nationala. Valoarea recomandata este C90/105. (3) Rezistentele caracteristice f. si caracteristicile mecanice corespunzatoare necesare pentru calcul sunt indicate in tabelul 3.1 (4) In anumite cazuri (de exemplu la beton precomprimat), poate fi necesar sa se stabileasca rezistenta la ‘compresiune inainte sau dupa 28 zile, pe baza unor epruvete conservate in conditi diferite fata de cele prevazute in EN 12390. Daca rezistenta la compresiune a betonului este determinata la o varstd {> 28 zile, se recomanda sa se reduca valorile coeficientilor a. $i ax definiti in 3.1.6 (1)P si 3.1.6 (2)P cu un factor k, NOTA - Valoarea ki ce se utilizeaza recomandata este k= 0,85. -0 anumité {ar poate fi indicate in anexa national. Valoarea (6) Daca este necesar s& se specifice rezistenta la compresiune a betonului, f(t), la momentul t, pentru Un anumit numar de faze (decofrare, transferul precomprimarii, de exemplu), se poate lua : f(t) = fan(t) - 8 (MPa) pentru 3 < t< 28 zile faglt) = fom pentru f > 28 zile. Trebuie sd se foloseasca valori mai exacte, bazate pe incercari, mai ales pentru t <3 zile. (6) Rezistenta la compresiune a betonului la varsta ¢ depinde de tipul de ciment, de temperatura gi de conditile de tratare dupa tumare. Pentru o temperatura medie de 20°C si o tratare conforma cu EN 12390, rezistenta la compresiune a betonului la diferite varste f, fon(t), poate fi estimata cu ajutorul expresillor (3.1) si (3.2). fort) = Boclt) fom (3.1) cu Buc{t)= exp (3.2) in care: fort) este rezistenta medie la compresiune a betonului la varsta t zile fem este rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile, conform tabelului 3.1 Bult) este un coeficient care depinde de varsta ta betonului t este varsta betonului, in zile s este un coeficient care depinde de tipul de ciment = 0,20 pentru cimenturi de clasa de rezistenté CEM 42,5 R, CEM 52,5N si CEM 52,5 R (olasa R) ,25 pentru cimenturi de clas de rezistenta CEM 32,5 R, CEM 42,5N (clasa N) = 0,38 pentru cimenturi de clasa de rezistent& CEM 32,5 N (clasa S) by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 2601 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA - exp{ } ate aceeasi semnificatie cae) ‘Atunci cand betonul nu satisface specificat utilizarea expresiilor (3.1) si (3.2). pentru rezistenta la compresiune la 28 de zile, se admite Se recomanda sa nu se foloseasca acest paragraf pentru a justifica ulterior o rezistenté neconforma cu cea de referint&, printr-o crestere ulterioara a valorii sale. In cazul in care elementului i se aplica un tratament termic, se aplicaé 10.3.1.1 (3). (Z)P. Rezistenta la intindere este legaté de efortul maxim atins sub incdrcarea la intindere centrica Uniaxiald, Pentru rezistenta la Intindere din incovoiere, a se vedea 3.1.8 (1) (8) Atunci cnd rezistenta la intindere este determinata ca rezistenta la intindere prin despicare fa2p, S@ ia, ca rezistenta la intindere directa f., 0 valoare aproximativa egald cu f= 0,9fs0 (3.3) (9) Evolutia rezistentei la intindere in timp depinde mult de conditile de tratare si de uscare ca si de dimensiunile elementelor structurale considerate. In prima aproximatie, se poate admite ca rezistenta la Intindere fan(t) este Fart) = (Best) fam (3.4) in care b..(t) este indicat de expresia (3.2) si a= t pentru t< 28 213 pentru 228. Valorile far, Sunt indicate in tabelul 3.1. NOTA - In cazul in care evolutia rezistentel la Tntindere in timp are important, se recomandai sa se procedeze la ‘ncercéri, tinand seama de conditile de exploatare si de dimensiunile elementului. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 27 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 3.1 - Caracteristici de rezistenta si de deformatie ale betonului DOL FOBISESS EAHP"T eg WN 0g) tu VE BuNBy eapen as & gz] oz | cz | oz ve se (om) om Towdos-*isso+sz't=(u)2 dW og2*) nauad ¥'€ BuNBy eapen as ez | zz | oz | 6 st seb (om) € TOOT -OBNIv ez THO PdWN oS? Py naued vi | vt | ove | ov | sev 0% u loon P*-celse+o' eeu) edn oS? "4 naUad €°¢ Bunby Bapen ose gz] oz | cz | 6z ve se (om) 22 [dO IRSRTOFOZ=UET dW 0s2") naued €'€ BinBy open as e oz | sz | vz | ez | zz oz (a) [OTF SZEFe C=OHP an oS? 4 naquad Z'€ BunBy eapen as & ez | ez | ez | oc | ee se (omy) 122 @2> pF LO= HE '€ BuNBy eapen os & ez] sz | zz | 92 | sz | wz} we) ez] sez] ee | ee] oz] ot | ot | (we (egw ut“) (edo) el Niaz = 3 w]e | w]e | se | ze | x | ce] ve | ce | te | oe | o | | “a ‘496 nueno (egw) eepagy = 960% so| co | oo | vs | ss | es | ov |ov| zy | ac}ee|ez|sz|oz| my ‘segeinueno (egw) ps0 = 7% se| ve | ze | ve | oe | oz | ez|oz|] ez joz}erforfer| ri | 2 09/089 <((O1woy)+L)ULZE'Z= (ea) 09/0805 (ggi08'0 = “4 os| ev | ov | vy | ev | ev |eelse| ze |ez}oz|zzjerjor| (ea) (ea) 8 += es | es | a | e | co | as | cs | er] er | ec | ec | oz | vz | oz | wo (egw) sor} se | se | sz | co | 09 | ss | os | or | ve | oc | sz] oz | oe | oe (egw) os | o@ | oc | o | ss | os | sy | or] se | oc | sz} ozrf}oftal ¥ uojeq naqued ejuaysizas ap asei9 Pag. 2801 214 by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose ‘SR EN 1992-1-1:2004 3.4.3. Deformatia elastic (1) Deformatiile elastice ale betonului depind in mare mésura de compozitia acestuia (In special de agregate). Se recomanda sa se considere valorile indicate in acest standard ca valori indicative, valabile pentru aplicatille generale. Daca structura este considerat sensibila la eventuale abateri fat de aceste valori generale, se recomanda determinarea lor de maniera explicit (2) Modulul de elasticitate al betonului depinde de modulul de elasticitate al constituentilor sai. In tabelul 3.1 se indic& valori aproximative ale modulului secant E.,,, pentru G, intre 0 si 0,4f-», pentru betoane continand agregate cuartoase. Pentru agregate calcaroase $i agregate din gresie se reduc valorile cu 10% gi 30 % respectiv, In timp ce pentru agregate bazaltice se maresc valorile cu 20 %. NOTA -- Anexa nationalé a fiecdrei tri poate cuprinde inform: ii complementare dar nu contradictori (3) Evolutia modulului de elasticitate in timp poate fi estimata prin : Ecm(t) = (emt) fom)? Eom (3.5) expresie in care Ean(t) $i fan() sunt valorile la varsta t (zile) gi Ecm $i fon valorile determinate la 28 zile. Relatia intre fon(t) $i fon este indicatd de expresia (3.1). (4) Coeficientul lui Poisson poate fi luat egal cu 0,2 pentru beton nefisurat si zero pentru beton fisurat. (6) In ipsa unor informatti mai exacte, coeficientul liniar de dilatatie termica poate fi luat egal cu 10-10° K" 3.1.4 Curgerea lenta si contractia (1)P Curgerea lenta si contractia betonului depind de umiditatea mediului, de dimensiunile elementult de compozitia betonului. Curgerea lent depinde, de asemenea, de varsta betonului in momentul pri incaircari precum i de durata $i intensitatea incaircaii (2) Coeficientul de curgere lent 9 (t, fs) este functie de E., modulul tangent, care poate fi luat egal cu 1,05 Ean In cazul in care nu se cere 0 mare exactitate, valoarea obtinuta cu ajutorul figurii 3.1 poate fi considerat drept coeficient de curgere lent, cu rezerva ca betonul sa nu fie supus la un efort de compresiune mai mare de 0,45 f.y(to) la varsta fo, in care f este varsta betonului in momentul incarcaiii NOTA - Pentru mai multe informati,inclusiv evolutia curgeri lente in imp se uiizeaza anexa B. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 2901 214 t ‘SR EN 1992-1-1:2004 10 20} 7,0 6,0 5,0 40 30 20 1,0 © 100 300 500 700 900 1100 1300 1500 0 Ax, to) a) Con NX ho(mm) pentru interior ~ RH = 50% NOTE ~ punctul de intersectie inte inte 4 si 5 poate fi si deasupra punctuui 1 = pentru to> 100se poate considera ca fiind suficient de exact aproximarea to = 100 (sise poate utliza linia tangenta) 20/25 25/30 3037 36/45 BIBT C803 C7 0185 Couto 60 50 40 3,0 20 1,0 4100 300 500 700 9001100 1300 1500 O(®, to) ho(onm) b) Conditii pentru exterior - RH = 80% Figura 3.1 - Metoda de determinare a coeficientului de curgere lenta (>, {0) pentru beton in by imkobra for Docs Torrents jormale de mediu + Knowledge Overdose Pag. 2001214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (8) Deformatia de curgere lent fa momentul t=20, ¢,.(-0) sub un efort de compresiune constant o, aplicat la varsta ts a betonului este indicata de Fox rlo) = @ (fo). (Oc IE) (3.6) (4) Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta to depaseste valoarea 0,45f.s(to), se recomanda ‘SA se {ind seama de neliniaritatea curgerii lente . Un efort atat de ridicat poate rezulta, de exemplu, din precomprimarea cu armaturi preintinse pentru elementele prefabricate la nivelul armaiturii pretensionate In aceste cazuri se recomanda sa se determine coeficientul teoretic al curgerii lente neliniar in modul urmator dr(20, fo) = @ (#2, fo) EXP (1,5 (Ke ~ 0,45) @7) 1m care ‘ox(2, fo) _ este coefcientul teoretic al curgerii lente neliniar, care inloculeste coeficientul (fo) ke este raportul O/fon(to), in care a. este efortul de compresiune $i fon() rezistenta medie la compresiune a betonului la data incrc&ii (6) Valorile din figura 3.1 sunt valabile pentru temperaturi ambiante cuprinse intre -40°C gi +40°C gio Uumiditate relativa cuprinsa intre RH = 40% gi RH = 100%. Simbolurile utiizate sunt urmaitoarele: (if) valoarea final a coeficientului de curgere lent b varsta betonului in momentul incairc&ri, In zile No raza medie = 2A, /u, unde A, este aria sectiunii transversale si v perimetrul parti expuse uscarii s notarea cimenturilor de clasa S, definite in 3.1.2 (6) N rnotarea cimenturilor de clasa N, definite in 3.1.2 (6) R notarea cimenturilor de clasa R, definite in 3.1.2 (6) (6) Deformatia total de contractie se compune din deformatia datorata contractiei de uscare si din deformatia datorata contractiei endogene. Deformatia datorata contractiei de uscare evolueaza lent, c&ci este in functie de migrarea apei prin betonul intarit. Deformatia datorata contractiei endogene se dezvolta in cursul intaririi betonului: ea se produce, in consecinta, in cea mai mare parte, in cursul primelor zile de dupé tumare. Contractia endogend este —functie _liniara. de rezistenta__betonului Se recomanda sa fie luatd in considerare de manier& explicita atunci cand se toarna beton proaspat in contact cu beton intarit. In consecintd, deformatia totala de contractie «=. este egala cu Fes = Fed + Fea (3.8) in care: fz este deformatia total’ de contractie fg este deformatia datorata contractiei de uscare fq este deformatia datorata contractiei endogene Valoarea final a contractiei de uscare, faq., eSte egald cu kyt.40. Valorile lui ¢.s9 Sunt precizate tn tabelul 3.2 (valori medi probabile, cu un coeficient de variatie de ordinul a 30 %). NOTA - Formula lui caso este indicata in anexa B. by imkobre for Docs Torrenty@p - Knowledge Overdose Pag. 31 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 3.2 - Valori nominale ale contractiei de uscare neimpiedicate &.40 (In oo) pentru beton cu cimenturi CEM de clasa N fed fexcue Umiditate Relativa (in %) (MPa) 20 40 60 80 90 100 20725 062 058 049 0.20 0.17 0,00 40/50 0.48: 0.46 0.38 024 0.13 0,00 60/75 0.38 0.36 0,30 0.19 010 0,00 80/95 0,30 0,28 0,24 0.15 0,08 0,00 ‘BOOS 027 025 O21 015 0.07 0.00 Evolutia contractiei de uscare in timp este indicata de: tect) = Balla fe) «Ko to 9) ‘in care: ‘ky este un coeficient dependent de raza medie ho, conform tabelului 3.3, Tabelul 3.3 - Valori ky in expresia (3.9) bo ky 700 70 200 0.85 300 ors 2500 070 tt (1) a 04h; t este varsta betonului la momentul considerat, in zile; t, este varsta betonului (ile) la inceputul contractiei de uscare (sau umflare). In mod normal, aceasta corespunde sfarsitului tratamentului; ho este raza medie (mm) a sectiunii transversale = 2AdJu cu: A. aria seotiunii de beton; u perimetrul partii sectiunii expuse la uscare, Deformatia datorata contractiei endogene este indicata de ta (t) = Bas(t) coal) (3.11) 5 (fx — 10) 10° (3.12) si Pact) =1 — exp (— 0,2t°°) (3.13) teste timpul exprimat in zile 3.1.5 Relatia efort-deformatie pentru analiza structurala neliniar& (1) Relatia intre . si €. pentru incdrcari uniaxiale de scurté durata, ilustraté in figura 3.2 (efort de ‘compresiune si scurtare exprimate in valori absolute), este indicata de expresia (3.14) Ana Te me by imkobre for Docs Torrentggp - Knowledge Overdose Pag. 2201214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 £1 este deformatia la efort maxim, asa cum este indicata in tabelul 3.1; K= 1,05 Eom * |Ecil fim (fem Conform tabelul 3.1). Expresia (3.14) este valabila pentru 0 < |e.| < |écui| in care é.; este valoarea nominala a deformatiei ultime. (2) Se pot aplica si alte relatii simplificate efort-deformatie, sub rezerva ca ele sa reprezinte corect comportarea betonului considerat. e 0,4 fat - Figura 3.2 - Reprezentarea schematica a relatiel efort 0,05f5 (3.25) G20 62 (fenalhex)? (3.26) Bure Gar + 0,2 olla (3.27) in carecy (= o,) este efortul efectiv de compresiune laterala la SLU datorat confinaiii, é-2 $i go Sunt indicate in tabelul 3.1. Confinarea poate fi obtinuta prin intermediul unor etrieri corect inchigi sau prin armaturi transversale, care ating starea plastica datorita umflari laterale a betonulul 3.2 Armaturi pentru beton armat 3.2.1 Generalitati (1)P Paragrafele urmatoare indica principille gi regullle ap! armaturilor pentru beton armat sub forma de bare, de sarme indreptate, plase gi carcase sudate. Nu se aplicd barelor prevazute cu o acoperire speciala a suprafetei. (2)P Cerintele relative la proprietatile ofelurilor pentru beton armat vizeaz& materialul situat in betonul intarit. Dac& anumite operatiuni efectuate pe santier pot afecta proprietatile otelurilor, acestea trebuie verificate ca urmare a acestor operatii (3)P Atunei cand sunt utilizate arméituri neconforme cu EN 10080, trebuie verificat ca proprietatile lor sunt conforme cu 3.2.2 pana la 3.2.6 si cu anexa C. (4)P Proprietatile cerute armaturilor pentru beton armat trebuie verificate prin aplicarea procedurilor de incercare cerute in EN 10080. NOTA - EN 10080 face referie la 0 limits de elastcitate Re care este legata de valor caracteristice, minime i maxime, pe baza rivelului de calitate pe termen lung a productie. Pe de alta pare, limita caracteristica de Clastcitate f) se bazeaza numai pe armaturie utiizate in structura considerata, Nu exista o relate directa intre fx si valoarea Re. Totugi, metodele de evaluare si de verifcare ale limitei de elastctate indicate in EN 10080 constituie un mijloc suficient de evaluare a fp. (6) Regulile de aplicare relative la carcasele sudate (a se vedea EN 10080 pentru definitie) se aplioa doar la cele constituite din armaturi de inalta aderenta. Carcasele sudate realizate cu alte tipuri de armaturi pot fi definite intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. 3.2.2 Proprietati (1)P Comportarea armaturilor pentru beton armat este definita de proprietatile urméitoare: limita de elasticitate (yy Sau fo2x) limita superioara real de elasticitate (fymex) - rezistenta la intindere (f) = ductilitatea (€ix $i flfy) aptitudinea de a fi indoite - caracteristicile de aderenta (fa: a se vedea anexa C) - dimensiunile sectiunii si tolerantele - rezistenta la oboseala - sudabilitatea - rezistenta la forfecare si rezistenta sudurilor in cazul plaselor sudate gi a carcaselor sudate. (2)P Acest eurocod se aplic’ pentru armaturi de inalt& aderentd, sudate, inclusiv plasele sudate. Procedeele de sudare admise sunt indicate in tabelul 3.4. NOTA 1 = Proprietatile armaturilor pentru beton armat cerute pentru utilizarea conform acestui Eurocod sunt indicate in anexa C. by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 2801 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA 2 - Proprietatile si regulile referitoare la sarme amprentate utilizate in produse prefabricate pot fi indicate in standardul de produs corespunzator. (3)P Regulile de aplicare la dimensionarea si la prevederile constructive prezentate in acest eurocod sunt valabile pentru un domeniu a limitei de elasticitate specificate, cum este f, = 400 MPa pana la 600 MPa. NOTA - Valoarea maxima fy din acest domeniu ce se utiizeaza int-o fara precizaté poate fi furizata de anexa national (4)P Caracteristicile de suprafata ale armaturilor de inalt aderenta trebuie s& fie astfel incat s& asigure o aderenta corecta cu betonul. (5) Se admite obtinerea unei aderente corecte daca se respecta specificatille referitoare la suprafata proiectata a nervurilor, fr NOTA - Valorile minime ale suprafetei proiectate a nervurilor fx sunt indicate in anexa C. (6)P Armaturile trebuie sa aib& o capacitate de indoire astfel incat s& permit folosirea diametrelor minime ale dornurilor indicate in tabelul 8.1 si s& permita reindoirea. NOTA - Pentru cerintele de indoire si reindoire, a se vedea anexa C. 3.2.3 Rezistenti (1)P Limita de elasticitate f, (sau limita de elasticitate conventional la 0.2%, fo2x) si rezistenta la intindere f, sunt definite ca valoarea caracteristica a incéircaii la limita de elasticitate respectiv valoarea caracteristicd a inc&rcarii maxime, la intindere axial, impartite la aria nominala a sectiunii 3.2.4 Caracteristici de ductilitate (1)P Ofelul pentru beton armat trebuie sa prezinte o ductiitate adecvata, definita prin raportul dintre rezistenfa la Intindere $i limita de elasticitate (//f,), $i prin alungirea sub Incarcarea maxima és (2) Figura 3.7 prezinta curbele efort-deformatie pentru ofeluri laminate la cald si pentru ofeluri profilate la rece. NOTA Valorie (fie si ax pentru clasele A,B si C sunt indicate in anexa C. o, a) Otel laminat la cald b) Ofel profilat la rece Figura 3.7 - Diagramele efort-deformatie ale ofelurilor pentru beton armat (efortul de intindere si deformatia apar in valori absolute) by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 37 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 3.2.5 Sudare (1)P Procedeele de sudare a armaturilor pentru beton armat trebuie sa fie cele indicate in tabelul 3.4 iar sudabilitatea trebuie s& respecte EN 10080. (2)P In toate cazurile, sudarea armaturilor pentru beton armat trebuie realizata conform standardului EN ISO 17760. (3)P Rezistenta sudurilor situate pe lungimea de ancoraj trebuie sa fie suficientd pentru a transmite eforturile de calcul (4) Rezistenta imbindrilor sudate dintre bare poate fi consideratd ca adecvata daca fiecare sudurd este capabil’ sd transmit un efort de forfecare superior sau egal cu 25% din forta echivalenta produsului dintre aria nominala a sectiunii si limita caracteristica de elasticitate specificaté. Daca sectiunea celor doua bare este diferita se recomanda sa se utilizeze aria sectiunii barei cu diametru mai mare. Tabelul 3.4 - Procedee de sudare admise gi exemple de aplicare Caz de incareare Procedeul de sudare Bare intinse’ | Bare comprimate ‘Sudurl cu flacara ‘Asamblare cap la Cap ‘Sudura-manualé cu are sau cu | Asamblare cap la cap cu 220mm electrod de umpiere asamblare prin suprapunere, asamblare in cruce®, asamblare cu alte elemente de metal ‘Sodurd automata ‘Asamblare prin suprapunere, asamblare in Set) ‘Asamblare cap la cap cu 220mm ‘Sadura prin ficfune ‘Asamblare cap Ta cap, asamblare cu alle ‘elemente de metal ‘Sudura prin puncte ‘Asamblare prin suprapunere’, asamblare in cruce®* ‘Sudurd eu Wackre ‘Asamblare cap la cap Nupreponderent | Seduramanuald cu are Asenbiare cap le static (ase vedea sap cu@etann eatep ‘Sudurd automata ‘Asamblare cap la cap cu 214mm ‘Sudurd prin puncte ‘Asamblare prin suprapunere®, asamblare In cruce™* NOTE: 41 Numaibarele cu aproximatiyacelasidiametru se pot Imbina prin sudur 2— Raport admis al diametrelor 20,57 5 Ineazul imbindslor portante = 16mm 4- In cazul imbinatilor portante = 28mm, 3.2.6 Oboseaki (1)P Atunci cand este necesara verificarea la oboseald, aceasta trebuie efectuaté conform EN 10080. NOTA - Informatie sunt indicate in anexa C. 3.2.7 Ipoteze de calcul (1) Se recomanda efectuarea calculelor, pe baza ariel nominale a sectiunii armaturilor si deducerea valorilor de calcul din valorile caracteristice indicate in 3.2.2. (2) Pentru calculele curente se poate adopta una dintre cele doua ipoteze (a se vedea figura 3.8) a) ramura superioara inclinata, cu o limita de deformatie egal cu 4. $i un efort unitar maxim K fy IZ. pentru sia, cu K= (ff), ) ramura superioara orizontala, fara necesitatea de a verifica limita de deformatie. NOTA 1 - Valoarea lui ss ce se utilizeaza Intr-o anumita tara poate fi indicata in anexa nationala. Valoarea recomandata este ag = 0,96 by imkobre for Docs Torrentg@p - Knowledge Overdose Pag. 3801214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA 2.- Valoarea (Wf) este indicata in anexa C. kf wa khn -- 4 Khaly te k= (fli fax fal A] Diagrama simplificat B] Diagrama de calcul fro Es Figura 3.8 - Diagrama efort-deformatie simplificaté si diagrama de calcul pentru ofeluri pentru beton armat (intinse sau comprimate) (3) Valoarea medie a masei volumetrice se poate considera 7 850 kg/m’. (4) Valoarea de calcul a modulului de elasticitate E, se poate lua 200 GPa 3.3 Armaturi pretensionate 3.3.1 Generalitati (1)P Acest articol se aplic’ sarmelor, barelor si toroanelor utilizate ca armaturi pretensionate in elementele de beton. (2)P Armaturile pretensionate trebuie s4 aibé un nivel acceptabil de scazut de susceptibilitate la coroziune sub tensiune. (3) Nivelul de susceptibilitate la coroziune sub tensiune poate fi considerat acceptabil de sc&zut daca armaturile pretensionate satisfac criterille specificate in EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European corespunziitor. (4) Cerintele relative la proprietatile armaturilor pentru beton precomprimat se referd la materialele plasate in pozitia lor final in structura. Atunci cAnd metodele de producere, incercare si de atestare a ‘conformitatii armaturilor sunt conforme cu EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European, se poate admite ca cerintele acestui eurocod sunt satisfacute, (5)P Pentru ofeluri conforme acestui eurocod, rezistenta la intindere, limita de elasticitate conventional la 0,1% gi alungirea la rupere sunt indicate in functie de valorile caracteristice ; aceste valori sunt notate ox fran $i FeSpectiv ex. NOTA - EN 10138 face referire la valoarea caracteristica, la valoarea minima gi la valoarea maxima, pe baza nivelului de caltate de lunga durata a product. In contrast, fom si fo Valorie caracteristice ale limite de elastictate conventonala 51 rezistenta caracteistcd la intindere, se Dazeaza doar pe armature pretensionate necesare in structura consideratd, Nu existalegaturd directs Intre cele doua seturi de valor. Totus, metodele de tevaluae side verficare indicate in EN 10138 si valoarea caractersticé a incarcar corespunzatoare la 0,1% din Slungirea remanent, Fyn, Imparjtala Secfiunea Sp indicaté in acelasi standard, constitu un mijoe sufcient de evaluare a valorii fo,1s. (6) Atunci cand se folosesc armaturi neconforme cu EN 10138, proprietatile acestora pot figura intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. (7)P Fiecare produs trebuie sa fie clar identificabil fata de sistemul de clasificare indicat la 3.3.2 (2)P. by imkobre for Docs Torrentgfip- Knowledge Overdose Pag. a9 of214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (8)P_Armaturile pretensionate trebuie clasificate din punctul de vedere al relaxarii aga cum se indica la 3.3.2 (4)P sau cum se indica intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. (9)P Fiecare livrare trebuie insotita de un cettificat care contine toate informatiile necesare identifica caracteristicilor de la (i) pnd la (iv) de la 3.3.2 (2)P si la nevoie, informatii complementare. (10)P Sarmele si barele nu trebuie imbinate prin sudura. Sérmele constitutive ale toroanelor pot confine suduri decalate, cu conditia ca acestea sd fi fost realizate inaintea trefilarii la rece. (11)P In cazul armaturilor pretensionate livrate in colaci, Indoirea maxima dupa dezdoire a unei lungimi de fir sau de toron trebuie s& fie conform cu EN 10138 sau cu valoarea care figureaz intr-un Agrement Tehnic European corespunzaitor. 3.3.2 Proprietati (1)P Proprietatile armaiturilor pretensionate sunt it Agrement Tehnic European. icate in EN 10138, partie de la 2 pana la 4 sau intr-un (2)P Armaturile pretensionate (sarme, toroane gi bare) trebuie clasificate in functie de caracteristicile urmatoare (i) rezistenta, definita prin valoarea limitei de elasticitate conventional la 0,1% (fo,x), prin raportul dintre rezistenta la intindere si limita de elasticitate conventionala(fx /fjo.x) $i prin alungirea sub incarcarea maxima («4); (ii) clas, care indic& comportarea la relaxare; (ii) sectiune; (iv) caracteristicile de suprafata. (3)P Masa real a armaturilor pretensionate nu trebuie sa difere de masa nominal cu mai mult de valorile limita specificate in EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European. (4)P Acest eurocod defineste trei clase de relaxare : = Clasa 1 : sérma sau toron — relaxare normala = Clasa 2 : sarma sau toron — relaxare scdzuta ~ Clasa 3 : bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar. NOTA - Clasa 1 nu este acoperita de EN 10138. (6) Calculul pierderilor de tensiune datorita relaxarii trebuie s& se efectueze pe baza valorii prco0, pierderea prin relaxare (in %) la 1000 dupa tensionare, la 0 temperatura medie de 20 °C (ase vedea EN 10138 pentru definirea incercarii de relaxare izoterma), NOTA - Valoarea pro este exprimata sub forma unui procent din efortul intial ; ea este obfinuta pentru un efort initial de 0.7%, unde f, este rezistenta efectiva la intindere a armaturii pretensionate , masurata pe epruvete. Pentru calculele de dimensionare, se utlizeaza rezistenta caractersticd la Intindere (ffx). Aceasta a fost luata in calcul in expresille urmatoare, (6) Picco poate fi luat egal cu 8% pentru clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 si 4% pentru clasa 3, sau se ia din certificat. (7) Pierderea prin relaxare poate fi obtinuta plecand de la certificatele de incercairi ale fabricantului, sau definita ca raport in procente din variatia efortului imparftd la efortul initial, aplicdnd una din expresiile de mai jos. Expresiile (3.28) si (3.29) se aplica la sérme respectiv la toroane cu relaxare normal sau cu relaxare scdzuta, in timp ce expresia (3.30) se aplica barelor laminate la cald supuse la un tratament termic complementar, ie a) lasat — —“ = 5,39 Pq ,e°""| —— 10° 2 Clasa 5,39 Prone’ (&) 0 (3.28) on by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 4001214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Ac. caf thee) Clasa 2 * = 0,66 oq? iam] 10° (3.29) = ou Pros "(1000 ae As, caf tO Clasa 3 P= 1,98: 90° "| —— 10 (3.30) oy 1000 In care: gy este valoarea absoluta a pierderilor prin relaxare, 4g, in cazul precompriméiii prin postintindere, ¢ este valoarea absolut a efortului initial Gama (a 8@ vedea 5.10.3 (2)); In cazul precomprimarii prin preintindere, gp, este efortul de control mai putin pierderile instantanee care se produc in cursul procesului de intindere, a se vedea 5.10.4 (1) (i) t este timpul dupa intindere (In ore); = Gill, CU fy Valoarea caracteristic’ a rezistentei la intindere a otelului; iow este valoarea pierderii prin relaxare (In %), 1000 h dupa intindere la o temperatura medie de 20°C. NOTA - Se recomandai a se aplica anexa D in cazul in care pierderile prin relaxare sunt calculate pentru intervale diferite de timp (faze diferite) si in cazul in care este necesara o exactitate mai mare. (8) Valotile finale ale pierderi prin relaxare se obtin la un timp t egal cu 500 000 h (aproximativ 57 ani). (9) Pierderile prin relaxare sunt foarte sensibile la temperatura otelului. Daca se aplica un tratament termic asupra betonului (de exemplu aburire, autoclavizare), se aplicd prevederile de la 10.3.2.2. In celelalte cazuri, atunci cdnd temperatura este superioara valorii de 50°C, se recomanda o verificare a pierderilor prin relaxare. 3.3.3. Rezistenta (1)P Limita de elasticitate conventionala la 0,1% (fa, ) si valoarea specificata a rezistentei la intindere (foc ) sunt definite ca valoarea caracteristicd a incdrcairii cAreia Ti corespunde o alungire remanent de 0,1%, respectiv valoarea caracteristica a incarcarii maxime la intindere axiala, impaitite la aria nominalai a sectiunii, aga cum se indica in figura 3.9. Figura 3.9 - Diagrama efort-deformat \dere gi deformatia apat a ofelurilor de precomprimare tipice (efortul de valori absolute) by imkobre for Docs Torrentggp - Knowledge Overdose Pap. 41 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 3.3.4 Caracteristici de ductilitate (1)P Armaturile pretensionate trebuie s prezinte o ductilitate adecvata, asa cum se specifica in EN 10138. (2) Se considera ca arméiturile au o ductilitate adecvata la intindere daca alungirea sub incdrcarea maxima corespunde valorii specificate in EN 10138. (3) Se considera ca armaturile au o ductilitate adecvata la indoire daca armaturile pretensionate satisfac cerintele referitoare la aptitudinea de indoire din EN ISO 15630. (4) Pentru armétura de precomprimare trebuie intocmite diagrame efort-deformatie, bazate pe indicate de productie, si puse la dispozitie de catre fabricant in anexa la certificatul ce insoteste livrarea (a se vedea 3.3.1 (9)P). (5) Se poate considera o duc! 2k itate adecvaté la intindere pentru armaturile pretensionate daca fyx / fo... NOTA - Valoarea lui k ce se utilizeaza intr-o tara precizaté poate fi indicaté in anexa nationala. Valoarea recomandata este k= 1,1. 3.3.5 Oboseala (1)P Armaturile pretensionate trebuie s prezinte o rezistenta la obosealai suficienta. (2)P Limitele intre care variaz eforturile pentru oboseala, in cazul armaturilor pretensionate, trebuie si fie conforme cu EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. 3.3.6 Ipoteze de calcul (1)P Calculul structural este realizat pe baza ariei nominale a sectiunii armaturilor pretensionate si pe valorile caracteristice fro sfx $1 cx (2) Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luaté 205 GPa pentru sarme si bare. Valoarea realé poate varia intre 195 GPa si 210 GPa, dupa procedeul de fabricatie. Se recomanda ca in certificatele care insotesc livrarea sa figureze valoarea corecta. (3) Pentru toroane, valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luaté 195 GPa. Valoarea real poate varia intre 185 GPa si 205 GPa, dupa procedeul de fabricatie. Se recomanda ca in cettificatele care insotesc livrarea sa figureze valoarea corectd. (4) Masa volumica medie a armaturilor pretensionate poate fi luata in calcul egala cu 7 850 kg/m’. (6) Se poate admite c& pentru armaiturile pretensionate amplasate in structuri, valorile indicate mai sus sunt valabile pentru temperaturi cuprinse intre -40°C si +100°C. (6) Valoarea de calcul a efortului in armatura fx, este fo.x/5 (a se vedea figura 3.10). (7) Pentru dimensionarea sectiunilor, se poate face una dintre ipotezele urmaitoare (a se vedea figura 3.10) : - ramura inclinata, cu o deformatie limit és. Calculul poate, de asemenea, sai fie bazat pe relatia efort-deformatie real, daca aceasta este cunoscutd, eforturile de dincolo de limita de elasticitate fiind reduse ca in figura 3.10, sau - ramura superioara orizontala, fara limita pentru deformatie. NOTA - Valoarea ai care se utiizeaza intr-o tara precizata poate fi indicata in anexa nationala. Valoarea recomandata este &.s = 0,9¢,. In lipsa unor valori mai exacte, valorile recomandate sunt é,s = 0,02 i fos Aa = 0,9. by imkobre for Docs Torrentygp - Knowledge Overdose Pag. 4201214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 B iagrama simplificata B JDiagrama de calcul € e, & fol Ep ud Fe Figura 3.10 - Diagrama efort-deformatie simplificata si diagrama de calcul pentru armaturi pretensionate (efortul de intindere gi deformatia apar in valori absolute) (6) Se poate admite c& pentru armaturile pretensionate plasate in structuri, valorile indicate mai sus sunt valabile pentru temperaturi cuprinse intre ~40 °C si +100 °C. (6) Valoarea de calcul a efortului in armatura fos, ete foo.n/7s (a Se Vedea figura 3.10). (7) Pentru dimensionarea sectiunilor, se poate face una dintre ipotezele urmatoare (a se vedea figura 3.10) = ramurd inclinata, cu o deformatie limita «4. Caloulul poate, de asemenea, sd fie bazat pe relatia efort-deformatie reali, dac& aceasta este cunoscutd, eforturile de dincolo de limita de curgere fiind reduse ca in figura 3.10, sau - ramura superioara orizontala, férd limita pentru deformati NOTA - Veloarea aa care se ulilizeaza int-o tard precizata poate fi indicaté in anexa nationalé. Veloarea recomandata este £4 = 0,9¢,.. In lipsa unor valori mai exacte, valorile recomandate sunt Eu = 0,02 si foo.1k px = 0,9. 3.3.7 Armaturi pretensionate amplasate in teci/canale (1)P Armaiturile pretensionate amplasate intr-o teac& sau intr-un canal (de exemplu armaturi aderente plasate in canale sau armaturi neaderente plasate in teci) trebuie protejate intr-un mod adecvat si permanent impotriva coroziunii (a se vedea 4.3). (2)P Armaturile pretensionate amplasate intr-o teacd sau intr-un canal trebuie protejate in mod corespunzator contra efectelor focului (a se vedea EN 1992-1-2). 3.4 Dispozitive de precomprimare 3.4.1 Ancoraje si piese de cuplare 3.4.1.1 Generalitati (1)P Paragraful 3.4.1 se aplica dispozitivelor de ancorare (ancoraje) si dispozitivelor de asamblare (piese de cuplare) utilizate in constructille precomprimate prin postintindere atunci cand: (i) ancorajele sunt utilizate pentru transmiterea eforturilor de la armaturi la beton in zona de ancoraj; (ii) piese de cuplare sunt utiizate pentru a asigura asamblarea armaturilor individuale astfel incat s& se obfina armaturi continue. (2)P Ancorajele si piesele de cuplare destinate sistemului de precomprimare considerat trebuie sa fie conforme Agrementului Tehnic European corespunzator. (3)P Detalille constructive ale zonelor de ancoraj trebuie sa fie conforme cu 5.10, 8.10.3 si 8.10.4, by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 4301214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 3.4.1.2 Proprietati mecanice 3.4.1.2.1. Armaturi pretensionate ancorate (1)P Ansamblul armatura-ancoraj si armaturd-cuplaj trebuie s& pre alungire si de oboseala suficiente pentru a satisface cerintele proiectului caracteristicile de rezistent’, (2) Se poate admite c& acestea sunt indeplinite daca : (i) Proprietatile geometrice si mecanice ale componentelor ancorajului sau ale pieselor de cuplare sunt conforme cu Agrementul Tehnic European in cauzé si nu exist pericolul ruperii lor premature. (ii) Ruperea armaiturii nu este provocata de legaitura cu ancorajul sau piesa de cuplare. (ii) Alungirea la rupere a ansamblului este > 2%. (iv) Ansamblurile armaturd-ancoraj nu sunt situate in zone puternic solicitate. (v) Caracteristicile de oboseala ale componentelor ancorajelor si pieselor de cuplare sunt conforme cu Agrementul Tehnic European in cauza. 3.4.1.2.2 Piese de ancoraj si zone de ancoraj (1)P Rezistenta pieselor de ancoraj si a zonelor de ancorare trebuie sa fie suficienta pentru a permite transferul fortei precomprimare la beton, iar aparitia de fisuri in zonele de ancorare nu trebuie sa schimbe functionarea ancorajelor. 3.4.2. Armaturi pretensionate exterioare (neaderente) 3.4.2.1 Generalitati (1) 0 armatura exterioara (neaderenta) este o armatura situata la exteriorul sectiunii de beton asociata, silegata de structura doar prin ancoraje si deviatori. (2)P Sistemul de precomprimare ce se utilizeaz pentru armaturi exterioare trebuie s& fie conform cu Agrementul Tehnic European in cauza. (3) Se recomanda respectarea regulilor 3.4.2.2 Ancoraje (1) In cazul armaturilor neaderente, se recomanda sa se indice, in Agrementul Tehnic European privitor la acestea, raza de curbura minima a armaturii In zona de ancoraj. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 4401214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Sectiunea4 Durabilitatea si stratul de acoperire al armaturilor 4.1 Generalitati (1)P O structura durabila trebuie sa satisfacd cerintele de aptitudine de exploatare, de rezistenta si de stabilitate pe intreaga durata de utilizare din proiect, fara vreo pierdere semnificativa de functionalitate nici lucrari de intretinere neprevazute excesive (pentru cerintele generale a se vedea, de asemenea EN 1990). (2)P Protectia ceruta pentru structura trebuie s fie stabilité considerand utilizarea prevazuta, durata de utilizare din proiect (a se vedea EN 1990), programul de intrefinere avut in vedere precum i actiunile asteptate. (3)P Trebuie luate in considerare posibila important a actiunilor directe si indirecte, conditile de mediu (4.2) siefectele ce rezulta, NOTA - Exemplele includ deformatile datorts curgeri lente si contractei (a se vedea 2.3.2) (4) Protectia armaturilor impotriva coroziunii depinde de compactitatea, de calitatea si de grosimea stratului de acoperire, pe de-o parte (a se vedea 4.4), si de fisurare pe de alta parte (a se vedea 7.3). ‘Compactitatea si calitatea acoperirii sunt obtinute prin controlul valorii maximale a raportului ap/ciment si de continutul minim de ciment (a se vedea EN 206-1); ele pot fi asociate unei clase minime de rezistenta a betonului NOTA - Informatii complementare sunt indicate in anexa E. (6) Atunci cnd este posibila inspectia si inlocuirea pieselor de fixare metalice, acestea pot fi utiizate in locuri expuse, daca sunt acoperite cu un material protector. In caz contrar, se recomanda sa se utilizeze prinderi din materile rezistente la coroziune. (6) In anumite situafii particulare (structuri provizorii sau structuri cu caracter monumental supuse la actiuni extreme sau neobisnuite etc.), se recomandai sa se ia in considerare cerinte suplimentare, in plus faté de cele indicate tn aceasta sectiune. 4.2 Conditii de mediu (1)P Conditile de expunere sunt conditile fizice si chimice la care este expusd structura, in plus fata de actiunile mecanice. (2) Conditile de mediu sunt clasate conform tabelului 4.1, bazat pe EN 206-1. NOTA - Compozita betonului afecteaza até protectia armaturilor cat si rezistenfa betonulul la atacuri, Anexa E 8, cu caracter indicat, clasele de rezistenta pentru diferte clase de expunere. Aceasta poate conduce la alegerea de clase de rezistenta superioare celor cerute de calculul structural. In acest caz, se recomandé se adopte pentru caleulul arma minime si controlul deschideri fisurlor rezistenta fan , cu valoarea cea mai Tidicata (a se vedea 7.2.2... 7.34) (3) In plus fata de conditile din tabelul 4.1, se recomanda sA se ia In considerare anumite forme particulare de actiuni agresive sau de actiuni indirecte atacuri chimice datorate, de exemplu - utilizar cl&dirii sau a constructiei (stocare de lichide etc.) - acizi sau sulfati in solutie (EN 206-1, ISO 9690) - cloruri continute in beton (EN 206-1) - reactii alcali-agregate (EN 206-1, standarde nationale) atacurifizice datorate, de exemplu - variatiilor de temperatura - abraziunii (a se vedea 4.4.1.2 (13)) ~ penetraril apei (EN 206-1), by imkobre for Docs Torrentjip- Knowledge Overdose Pag. 4501214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 4.1 - Clase de expunere in functie de conditiile de mediu,conform EN 206-1 Notare clas Descriere mediu inconjurator: 1 Nici un rise de coroziune, nici de atac Exemple informative care prezinta alegerea claselor de expunere xo 2 Coroziune Beton simplu si fara piese metalice Inglobate: orice expunere in afar de inghet/dezghet, de abraziune side atac chimic. Beton armat sau cu piese metalice ‘inglobate: foarte uscat —_____| \dusa de carbonatare Beton la interiorul cladirlor unde umiditatea aerului ambiant este foarte scdzuté XCt Uscat sau umed in permanent Beton la Interiorul cladirlor unde umiditatea aerului ambient este scézuté Beton imersat in permanenta in apa XC2 Umed, rareori uscat ‘Suprafete de beton supuse la contact de lung termen cu apa Un mare numdir de fundati Kes Umiditate moderata Beton la interiorul cladirilor unde umiditatea aerului ambiant este medie sau ridicata Beton exterior adapostit de ploaie XGr ‘Alernativ umed gi uscat ‘Suprafete de beton supuse la contact cu apa, dar ru intra in clasa de expunere XC2 ‘3 Coroziune indu: je cloruri XD1 Umiditate moderate ‘Suprafete de beton expuse la clorun tansportate pe cale aeriand XD2 Umed, rareori uscat Piscine Elemente de beton expuse la ape industriale ‘care contin cloruri XDS ‘Alernativ umed gl uscat Elemente de pod expuse la stropire cu apa care Dale de parcaje pentru stationare vehicule ‘4 Coroziune indusa de cloruri prezente in apa de mare contin cloruri Gosele XSt Expus la aer vehiculand sare marind dar | Structuri pe sau in proximitatea unel coaste ‘ar contact direct cu apa de mare xS2 Imersat in permanenta Elemente de structuri marine XS3 Zone de maree, zone supuse la stropire sau | Elemente de structuri marine labruma ‘Atac inghetdezghet XF1 | Saturare moderata in apa, fara agent Suprafete vericale de beton expuse ploi gi antipolei Inghetului XF2__| Saturare moderata in apa, cu agent Suprafete vertcale de beton in ucran ruere antipolei expuse Inghetului s! aerului vehiculand agent de dezghetare XFS | Saturare puternicd in apa, fara agent ‘Suprafete orizontale de baton expuse Ta ploaie §1 antigolei la inghet XF4 | Saturare putemnicd in apa, cu agent Drumuri sitablere de pod expuse la ager antipolei sau apa de mare expuse la inghet Atacuri chimice dezghet. ‘Suprafete de beton verticale direct expuse la stropirea cu agenti de dezghet sila inghet, Zone ale structurilor marine supuse la stropire gi XAT Mediu cu slaba agresivitate chimica ‘Soluri naturale gi apa in sol dupa EN 206-1, tabelul 2 KAZ Mediu cu agresivitate chimica ‘Soluri naturale gi apa in sol moderaté dupa EN 206-1, tabelul 2 KAS Mediu cu agresivitate chimica ‘Soluri naturale giapa in sol Fidicata dupa EN 206-1, tabelul 2 by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 4601214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 4.3 Cerinte de durabilitate (1)P Pentru a atinge durata de utilizare din proiect ceruta pentru structurd, trebuie uate prevederi corespunzatoare, cu scopul de a proteja fiecare element structural de actiunile mediului inconjurditor. (2)P Cerintele de durabilitate trebuie sa fie luate in calcul la conceperea structurii alegerea materialelor, prevederile constructive; executie, controlul calit3ti inspect verificari; prevederi speciale (utilizarea de ofel inoxidabil, acoperiri, protectie catodica). 4.4 Metode de verificare 4.44. Acoperirea cu beton 44.1.1 Generalitati (1)P Acoperirea este distanta intre suprafata armaturii (incluzand agrafele si etrieri, precum si armaturile suprafata, daca este cazul) cea mai apropiata de suprafata betonului si aceasta din ura, (2)P Acoperirea nominala trebuie specificaté pe planuri. Se defineste ca acoperirea minima Cnn (a se vedea 4.4.1.2) plus o suplimentare care tine seama de tolerantele de executi (ase vedea 4.4.1.3): Caer Crom = Cnin * AGaew (4.1) 444.2 Acoperire minima, Cmin (1)P Trebuie prevazut un strat de acoperire nip Pentru a garanta = buna transmitere a fortelor de aderenta (a se vedea, de asemenea, sectiunile 7 si 8) - protectia armaturilor impotriva coroziunil (durabilitate) = rezistenfa la foc convenabila (a se vedea EN 1992-1-2). (2)P Valoarea utilizaté este cea mai mare dintre valorile Cnn care satisfac in acelasi timp cerintele referitoare la aderenté si conditile de mediu. Grin = MAX {Cmintd; Cminaur + ACgury = ACgurst = ACaur aaa; 10 mm} (4.2) In care: Grin» acoperirea minima fat de cerintele de aderent’, a se vedea 4.4.1.2 (3); Cringwe ACOperitea minima fata de cerintele de mediu, a se vedea 4.4.1.2 (5); Acay,, Marj de siguranta a se vedea 4.4.1.2(6); AGaurst feducerea acoperirii minime in cazul ofelului inoxidabil, a se vedea 4.4.1.2 (7); ACauraas feducerea acoperirii minime in cazul unei protectii suplimentare, a se vedea 4.4.1.2 (8). (3) Pentru a se asigura, in acelasi timp o transmitere fara riscuri a forfelor de aderenta gi un beton suficient de compact, se recomanda ca acoperirea minima sa nu fie mai mic decat valorile Grin. indicate in tabelul 4.2. Tabelul 4.2 - Acoperire minima C min. din conditia de aderenta Cerinje fata de aderenta Dispunerea armaturior ‘Acoperire minima Gas" ‘Armaitura individual Diametru barei Pachet de armaturi Diametru echivalent (d,)(a se vedea 8.9.1) 7 Dacd dimensiunea nominal @ cele mal marl granule de agregal este mai mare de 52 mm, se recomanda sa se mareasca Cn cu 5 mm, by imkobra for Docs Torrentyip- Knowledge Overdose Pag. 47 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA - in ceea ce priveste acoperirea armaturlor pretensionate pre-intinse si acoperirea canalelor de precomprimare de sectiune circularé sau plaid, pentru armaturi aderente, valorile lui crn» care se utiizeaza intr-o {ard precizata pot fi furizate de anexa nationala. Valorile recomandate pentru canale de beton cu armatura postintinsa sunt urmatoarele canale de sectiune circulara : diametrul canale plate : cea mai mica dimensiune sau jumatate din dimensiunea cea mai mare, dacé aceasta este mai mare Pentru canale de sectiune circulard sau plate nu existé cerinta mai mare de 80 mm. Valorile recomandate pentru armature pretensionate preintinse sunt urmatoarele 4,5 x diametrul toronului sau sarmei netede 2,5 x diametrul sarmei amprentate. (4) Pentru ancoraje, in cazul betonului precomprimat, se va prevede acoperire minima a ancorajul conform Agrementului Tehnic European corespunzator. (5) Acoperirea minima a armaturilor pentru beton armat si a armaturilor pretensionate intr-un beton de masa volumica normala, care tine seama de clasele de expunere si de clasele structurale, este Cnin su NOTA - Clasele structurale gi valorile Crna utiizate intr-o tard precizata pot f furnizate in anexa national. Clasa Structurala recomandata (durata de ullizare din proiect egala cu 60 de ani) este clasa $4, pentru rezistentele, cu ilu de indicatie, ale betonului indicate in anexa E, tabelul 4.3N prezinté modifcarile clasei structurale recomandate. Casa structurala minima recomandata este clasa S1. Valorile recomandate ale Cningx Sunt indicate in tabelul 4.4N (armaturi pentru beton armat) si in tabelul 4.5N (armaturi pretensionate). Tabelul 4.3N - Clasificare structurala recomandata Giasa structurala Criteria Clasa de expunere conform tabelul 4.1 xO KET] xC2/xC3]—XC4 XD1 | XD2/XS1 | XDSIXSZT XS3. Dural de utizare din Plajorare cu Majoare cu. Mlajoare cu. Majoare cu. Majrare cu. Majorare cu. Majorar cu proiect de 100 ani oud clase Houaclase Houd clase Houdclase fioua clase Houd clase Houd clase Glasa de rezistena” f.c3087 C3087 C3545 CAOISO C400 —fCAOIBO f CASISS fricgorare fricgorare fricporare ficgorareficgorareficgorare_ icgorare Todas futcass futclasd futdesd futdasd futclasd fut casé Element asilabl—Jriegorare Jricgorare fricgrare fricgorare fricporare fricorare fricporare unei placi Toasa futcass futclasd futdasa futdass futclasd fut casé (pozitia armaturilor neafectata de procesul de constructo) Control special Pricsorare Jmicsorare ficgorare micgorare ficsorare icgorare — ficsorare al calitatii de utcass futclasé futclasé futciasa futclasd futclasa put casé productie a betonului NOTE referitoare la tabelul 4.3N: 1 - Clasa de rezistenta si raportul ale se considera ca sunt legate. Pentru a objine o permeabilitate redus& se poate considera o compozitie speciala (tip de ciment, raport a/c, pai fine). 2.- Limita poate fi redusa cu o clasa de rezistenta daca aerul antrenat este peste 4%. by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 4801214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 4.4N - Valori ale acoperirii minime Cnin,dur cerute de conditia de durabilitate in cazul armaturilor pentru beton armat conform cu EN 10080 Geringai de mediu pentru Grin aur (mm) Clasa Clasa de expunere conform tabelul 4.1 structurala x0, XOt_[_xc27xe3_ [xcs | XD1xS1 | XD27XS2_[_XDSXSS St 10 10 10 15 20 25 30, ‘82 10 10 15 20. 25. 30. 35. 83 10 40 20 25. 30, EG 40 34 10 15 25. 30. 35. 40, 45 35 15 20 30 35. 40, 45. 50. 86 20 25 35. 40. 45, 50. 55. Tabelul 4.5N - Valori ale acoperirii minime Cnindur Cerute de conditia de durabilitate in cazul armaturilor pentru beton precomprimat Cerinfa de mediu pentru Grin aur (mm) Clasa Clasa de expunere conform tabelul 4.1 structurala XO, Xi_[_xc27xe3 [xcs | XDIxS1 | XD27XS2_[_XD3IXSS ST 10 15 20 25. ED 35. 40 S2 10 15 25: 30. Ey 40, 45, $3 70 20 30. EF 40. 45. 50. Sa 10 25. 36. 40. 45, Eo EF 35 15 30 40. 45. 50, Ed 60. 86 20. 35 45 50. 55. 60. 5 (6) Se recomanda sa se majoreze acoperirea cu o marja de sigurant Aca, NOTA - Valoarea lui Aca, care se utlizeazd into fark precizaté poate f fumizata de anexa national. Valoarea recomandata este Acqu,,= 0 mm. (7) Acoperirea minima poate fi redusa cu Aciu.« atunci cand se utilizeaza otel inoxidabil sau atunci cand se iau alte prevederi speciale. In acest caz, se tine seama de efectele asupra ansamblului proprietatilor materialelor in cauza, inclusiv aderenta. NOTA - Valoarea lui Acasa care se utiizeaza intr-o tard prectzata poate fifurizata de anexa national. Valoarea recomandata, in absenta unor precizari suplimentare, este Acar. =O mm. (8) in cazul unui beton ce beneficiazd de o protectie suplimentara (acoperiri, de exemplu), acoperirea minima poate fi redus cu ACau. ass NOTA - Valoarea lui Acw.sss care se utiizeaza intr-o tard precizata poate fi furnizata de anexa nationala. \Valoarea recomandata, in absenta unor precizairi suplimentare, este ACau a (9) In cazul unui beton turnat pe santier in contact cu alte elemente de beton (prefabricate sau turnate pe santier), acoperirea minima in raport cu interfata poate fi redusdi la valoarea corespunzand celei cerute pentru aderenta (a se vedea (3) de mai sus), sub rezerva ca : ~ betonul apartine cel putin clasei de rezistenta C25/30; ~ expunerea suprafetei de beton la mediul exterior este de scurta durata(< 28 zile); - interfata este facutd rugoasa. (10) Se recomand& ca acoperirea minima a armaturilor pretensionate neaderente s8 fie conform Agrementului Tehnic European. (11) In cazul fetelor exterioare neregulate (beton cu agregate aparente, de exemplu), se recomanda s& ‘se M&reasca acoperirea minima cu cel putin 5 mm. (12) Se recomanda s& se acorde o atentie specialé compozitiei betonului (a se vedea EN 206-1 sectiunea 6) atunci cand se prevede cA acesta va fi expus la Inghet-dezghet sau la un atac chimic (Clasele XF si XA). In situatii de acest tip, in mod normal va fi suficienta 0 acoperire conform 4.4, (13) In ceea ce priveste abraziunea betonului, se recomanda s& se acorde o atentie speciala agregatelor, conform cu EN 206-1. O opfiune consta in a {ine seama de abraziunea betonului prin marirea stratului de by imkobre for Docs Torrentjfip- Knowledge Overdose Pap. 4901214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 acoperire (grosime de sacrificiu). Se recomanda, in acest caz, marirea stratului mini cu k; pentru clasa de abraziune XM1, cu k, pentru clasa XM2 si cu ks pentru clasa XM3. de acoperire Grin NOTA - Clasa de abraziune XM1 corespunde la o abraziune moderat@, cum ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la circulatia vehiculelor echipate cu anvelope. Clasa de abraziune XM2 corespunde la o abraziune importanta, cum ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la circulatia stivuitoarelor ‘echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc. Clasa de abraziune XM3 corespunde la o abraziune extrema, cum. ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la circulatia stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri sau metalice sau masini cu genile. Valorile k;, ke gi ks de utilizat intro tard precizata pot fi fumizate in anexa nationala. Valorile recomandate sunt respectiv 5 mm, 10 mm si 15 mm, 4.4.1.3 Luarea in calcul a abaterilor de executie (1)P Pentru calculul acoperirii nominal Crom, acoperitea minima trebuie majorata, la nivelul din proiect, pentru a fine seama de abaterile de execuitie (Acie,). Astfel, acoperirea minima trebuie marita cu valoarea absolut a abaterii acceptate. NOTA - Valoarea lui Acie, ce se va utiliza intr-o tara precizaté poate fi furnizata de anexa nationala. Valoarea recomandata este Acye, = 10 mm, (2) Pentru cladiri, abaterea acceptata este indicata in ENV 13670-1. Aceasta valoare se poate lua, in mod normal, si pentru alte tipuri de structuri. Se recomanda s& se {ina seama de aceasta abatere la alegerea acoperirii nominale de calcul. Se recomanda ca la proiectare s8 se utilizeze acoperirea nominala de calcul si ca aceasta s fie specificaté pe planuri, dac& nu se specific’ o alté valoare (valoarea minima, de exemplu). (3) In anumite cazuri abaterea acceptata si In consecin{a toleranta Acsey, pot fi reduse. NOTA - Reducerea lui Acsoy 08 se utilizeaza, in aceste cazuri, intro tara precizata poate fifurnizaté de anexa natjonala. Valorile recomandate sunt urmatoarele : - atunci cénd fabricatia este supusa unui sistem de asigurare a caltatii in care supravegherea include masurarea acoperini, este posibil sé se reduc marja de calcul pentru tolerantele de executie Aco, astfel incat 40mm > Acayy 25 mm. (4.3N) = atunci cand se poate garanta utilizarea unui aparat de masurd foarte precis pentru supraveghere precum si respingerea elementelor neconforme (elemente prefabricate, de exemplu), se poate reduce marja de calcul Pentru tolerante de executie Acaey astfel incat 40 mm 2 ACaee 2 0 mm, (4.4N) (4) In cazul unui beton tumat in contact cu suprafete neregulate, se recomanda in general, s se mareasca acoperirea minima luand o marja mai mare pentru calcul. Se recomanda si se aleaga o marire in raport cu diferena cauzata de iregularitate, acoperirea minima trebuind s& fie cel putin egal cu ky mm pentru un beton turnat in contact cu un sol care a fost pregatit(inclusiv prin beton de egalizare) si ke mm Pentru un beton tumat in contact direct cu solul. De asemenea, se recomanda si se mareasc& acoperirea armaturilor pentru orice suprafata prezentdnd iregularitati, cum sunt suprafete striate sau beton cu agregate aparente, cu scopul de a tine seama de iregularitatea suprafefei (a se vedea 4.4.1.2 (11) de mai sus). NOTA - Valorie lui ki si kz ce se utiizeaza intr-o tara precizaté pot fi furizate in anexa natjonala. Valorile recomandate sunt 40 mm si respectiv 75 mm. by imkobre for Docs Torrente - Knowledge Overdose Pag. S00f 214 SR EN 1992-1-1:2004 Sectiunea 5 Analizé structurala 5.1. Generalitati 5.1.1. Cerinte generale (1)P Analiza structural are ca obiect determinarea distributiei, fie a solicitarilor, fie a eforturilor, deformatiilor si deplasarilor in ansamblul sau intr-o parte din structuré. Daca este necesar, trebuie efectuata o analiza local complementara. NOTA - In majoritatea cazurilor curente, analiza serveste la determinarea distributei solicitor. Veriicarea completa sau demonstrarea rezistentei sectiunilortransversale este in acest caz bazata pe aceste solic Pentru anumite elemente particulare, totus, metodele de calcul folosite (calcul prin metoda elementuli fit, de ‘exemplu) nu furnizeaza solctari ci efortun, deformati si deplasari, Exploatarea acestor rezultate in vederea unei verficaricorespunzatoare necesita folosirea de metode speciale (2) Analizele locale pot fi necesare atunci cand ipoteza distributieiliniare a deformatiilor unitare nu se aplica, de exemplu : ~ in vecinatatea reazemelor; = local, in dreptul sarcinilor concentrate; = la noduri grinda stalp; ~In zonele de ancoraj; - la schimbarile de sectiune transversala. (3) Intr-un camp de eforturi plane, determinarea armaturii se poate face dupa o metoda simplificata. NOTA - Una dintre aceste metode este indicata in anexa F. (4)P Caloulele trebuie efectuate modeland geometria si comportarea structurii. Modelele trebuie sa fie adaptate la problema considerata. (6) Geometria este, de obicei, modelata considerand ca structura este constituité din elemente liniare, din elemente plane si, uneori din placi curbe subtiri. Modelarea geometriei este abordata In 5.3 (6)P Calculul trebuie sa ia in considerare geometria, proprietatile structurii $i comportarea sa in fiecare stadiu de construire. (7) Modelele de comportare curent utilizate pentru calcul sunt = comportare liniar elastica (a se vedea 5.4); - comportare liniar elastic cu redistribuire limitata (a se vedea 5.5); = comportare plastica (a se vedea 5.6), incluz&nd in special modelarea prin biele si tira (ase vedea 5.6.4); = comportare neliniara (a se vedea 5.7) (8) In cladiri, deformatiile elementelor liniare si ale placilor supuse la efort de forfecare si efort normal pot fi negliate atunci cand se considera c4 sunt mai mici de 10 % din deformatiile de incovoiere. 5.1.2 Cerinte specifice pentru fundatii (1)P Atunei cAnd interactiunea sol-structura are o influenta semnificativa asupra efectelor actiunilor in structura, proprietafile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul conform EN 1997-1 NOTA - Pentru mai multe informati prvind calculul fundatilor de suprafata, se raporteaza la anexa G (2) Dimensionarea fundatilor de suprafaté poate fi efectuata utilizand modele sit pentru a descrie interactiunea so-structura plificate adecvate NOTA - Efectele interactiunl sok structura pot fi, de obicei, negijate in cazultapilor de fundati curente precum gi la gfnzile de legatura din capatul pilotior. (3) Pentru dimensionarea_fiecarui pilot, se recomanda sa se determine actiunile tinand seama de interactiunea intre piloti, grinda de legatura si teren. by imkobre for Docs Torrentygp - Knowledge Overdose Pag. 51 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (4) Atunci cand pilotii se dispun pe mai multe randuri, evaluarea actiunilor pe fiecare pilot se face luand in considerare interactiunea intre pilot. (5) Aceasté interactiune poate fi neglijata dacé distanta liber intre pilofi este mai mare ca dublul diametrului pilotilor. 5.1.3 Cazuri de Incarcare si grupari (1)P Grupairile de incdreari considerate (a se vedea EN 1990 sectiunea 6) trebuie sé tind seama de cazuri de inc&rcare pertinente, permitand stabilirea conditilor de dimensionare determinante in toate sectiunile structurii sau intr-o parte din aceasta, NOTE - Atunci cand se cere o simpificare a numarului de dispuneri a incarcarlor care se utiizeaza int-o tard precizaté se raporteaza la anexa nationald. Pentru clédiri, se recomandé sé se utlizeze prevederile simplificate de incércari de mai jos (a) 0 travee din doua suporta incarcairile variabile gi incarcarile permanente de calcul (ya + ¥cGi+ Pn), celelalte traveei suportand doar incarcarea permanenta de calcul, yaGi + Pm (b) doua traveei adiacente oarecare suporta incarcarile variabile gi incdrcéiile permanente de calcul (yaQ\ + YoGi* Pr), lar restul traveelor suport doar incarcéirile permanentai de calcul, ysGi* Pr. 5.1.4 Efecte de ordinul doi (1)P Efectele de ordinul doi (a se vedea EN 1990 sectiunea 1) trebuie luate in calcul atunci cand acestea afecteaz4 semnificativ stabilitatea de ansamblu a structurii precum si atingerea starii ultime in sectiunile critice. (2) Se recomanda sai se tind seama de efectele de ordinul doi in modul indicat la 5.8. (3) Pentru cladiri, efectele de ordinul doi pot fi neglijate atunci cand sunt inferioare anumitor limite (ase vedea 5.8.2 (6)) 5.2. Imperfectiuni geometrice (1)P Analiza elementelor si structurilor trebuie s& tind seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiuni geometrice precum si abaterile in pozitia incarcarilor. NOTA - Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, tate in calcul. prin coeficientii partial referitori la materiale. De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt incluse in analiza structuri. In 6.1(4), pentru calculul sectiunilor, se indica 0 excentricitate minima. (2)P In calculul fa stari limita ultime, imperfectiunile trebuie luate in calcul atat pentru situafii permanente cat si pentru situatii accidentale de incdircare. (3) Imperfectiunile nu sunt luate in calculul la stari limita de serviciu. (4) Prevederile urmatoare se aplica elementelor supuse la compresiune axiala precum si structurilor supuse la incarcari verticale, in principal la cladiri. Valorile numerice indicate sunt asociate unor tolerante normale de executie (clasa 1 din ENV 13670). Pentru alte tolerante (clasa 2, de exemplu), se recomanda ajustarea valorilor in consecinta. (6) Imperfectiunile pot fi reprezentate printr-o inclinare 6, 8, = Oo-Gy-Gy (5.1) jin care: @ este valoarea de baz @, —_este un coeficient de reducere legat de lungime sau inaltime : @, = 2/1 ; 2B ky + koxi/d pentru fy < 50 MPa (6.10a) 6 = ky + kexsd pentru fa > 50 MPa (6.10b) > ks cand armaturile utilizate apartin clasei B sau clasei C (a se vedea anexa C) > ke cand armaturile utilizate apartin clasei A (a se vedea anexa C) cu: 6 raportul dintre momentul dupa redistribuire si momentul elastic x, Indltimea axei neutre la starea limita ultima dupa redistribuire - inaltimea utilé a sectiunii NOTA - Valorile kr, ko, ks . ks, ks gi ke care se vor utiliza intro fara precizata pot fi furnizate in anexa nationala Valorile recomandate sunt k; = 0,44, ks = 1,25(0,6+0,0014/eau2), ke = 0,54, ky = 1,25(0,6+0,0014/ea12), ks = 0,7 $i ke= 0,8. Ena este deformatia ultima a sectiunii, aga cum se indica in tabelul 3.1 (5) Se recomanda s& nu se efectueze redistribuiri in cazul in care capacitatea de rotire nu poate fi stabilita in mod sigur (de exemplu la colturile cadrelor precomprimate). (6) Pentru calculul stalpilor, se recomanda s& nu se {ind seama de nici o redistribuire a momentelor elastice provenind din efectul de cadru. 5.6 Analiza plastica 5.6.1 Gene itt (1)P Metodele bazate pe analiza plastica nu trebuie utilizate decat pentru verificarile la SLU. (2)P Ductiltatea sectiunilor critice trebuie sa fie suficienta pentru ca mecanismul dorit sa se produca. by imkobre for Docs Torrents - Knowledge Overdose Pag. S801 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (3)P Se recomanda ca analiza plastica sa fie bazata pe metoda staticd (limita inferioara de plastic sau pe metoda cinematica (limita superioara de plasticitate). NOTA - Anexa national fi poate india informati complementare necontraditori (4) Efectele incarcairilor anterioare pot fi, in general, neglijate si se poate admite o crestere monotond a intensitatii incarcairiler. 5.6.2 Ani plastica a grinzilor, cadrelor si placilor (1)P Analiza plastica pentru stari limitd ultime, fra verificare directa a capacitatii de rotire se poate folosi daca sunt satisfacute conditile de la 5.6.1 (2)P. (2) Ductilitatea ceruta poate fi considerata suficienta, fara verificare explicita daca ansamblul conditilor de mai jos este verificat i) aria sectiunii armaturilor intinse este limitata in aga fel incat oricare ar fi sectiunea considerat xJd < 0,25 pentru betoane de clas de rezistenta < C50/60 xJd < 0,15 pentru betoane de clasa de rezistenta > C55/67 !) armaturile pentru beton armat apartin fie clasei B, fie clasei C i) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare gi momentele din cmp este cuprins intre 0,5 si 2. (3) In cazul stAlpilor, se recomanda s& se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi. Acest moment trebuie inclus in calculul la strépungere, pentru cazul structurilor cu plansee dala. (4) Atunci cand se efectueaza analiza plastic’ a plicilor, se recomanda sa se {ind seama de orice neuniformitate a armarii, de forfele din armaturile ce impiedicd ridicarea colturilor si de torsiunea in lungul laturilor libere. (5) Metodele plastice pot fi extinse la placi a cdror sectiune nu este plina (placi nervurate, sau cu goluri) daca acestea au o comportare similar unei plac! pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunil 5.6.3 Capacitate de rotire (1) Metoda simplificata utilizaté pentru grinzi si pci continue armate pe o singurd directie este bazata pe capacitatea de rotire a unor poriuni de element cu o lungime egala cu 1,2 indltimea sectiunii. Se admite c aceste zone sufera o deformatie plastica (se formeaza o articulatie plastica) sub gruparea de inc&rcari considerata. Verificarea rotirii plastice la starea limitd ultima este considerata ca satisfaicuté dacé se demonstreazA c& sub incarcarile considerate, rotirea calculatd, 0, , este mai mic sau egala cu rotirea plasticé admis (ase vedea figura 5.5), 0,6h 0,6h Figura 5.5 - Rotirea plastica 0. a unt al unei pla ectiuni drepte de beton armat in cazul uns continue armate pe o directie (2) in zona articulatillor plastice, x/d nu trebuie s8 depaigeasca 0,45 pentru betoane de clas& mai mica ‘sau egal cu C50/60 si 0,35 pentru betoane de clas mai mare sau egala cu C55/67. (3) Se recomand ca @, si se determine plecdnd de la valorile de calcul ale incdircarilor si ale proprietaitiior materialelor si de la valoarea medie a precomprimarii in momente de timp relevante. by imkobre for Docs Torrentssfip- Knowledge Overdose Pap. 5901 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (4) In metoda simplificatd, rotirea plastic admis poate fi determinata prin multiplicarea valorii de bazé a rotiri admisibile, 0,.., cu un coeficient de corectie K, care depinde de flexibilitatea la forta taietoare. NOTA = Velorile lui Gps care se utiizeaza int-o faré precizat® pot fi fumizate de anexa national. Valorile recomandate pentru clasele de armatura B si C (clasa A nu este recomandata pentru analiza plastica) gi beton de clasa de rezistentainferioara sau egala cu C50/60 pe de-o parte, sau egala cu C90/105 pe de alta parte, sunt indicate in figura 5.6N. Valorile pentru clasele de rezistenté C 55/67 pand la C 90/105 pot fi interpolate. Valorile se aplicé pentru 0 flexibilitate la forta taietoare de J= 3,0. Pentru valori dterite ale flexibiitatii se multipica 61s cu k, k, =VaB (641N) in care J este distanta dintre punctul de moment nul si punctul de moment maxim dupa redistribuire, raportat la ‘indiimea util d. Pentru a simplifica, se poate calcula 2 pentru valorile de calcul concomitente ale momentului ineovoietor si ale forfei tdietoare Mca! (Vss + d) (6.12N) O.4(mrad) 35 Weds 37S | Mos| Dacd momentele de la extremitati Mo: $i Moz provoaca\ Intinderi pe aceeasi fat, rm se ia pozitiv (adic& C < 1,7), sau negativ (adica C > 1,7) In cazurile urmatoare, se ia rn = 1,0 (adic& C = 0,7) = elemente de contravantuire, pentru care momentele de ordinul inti rezulté doar sau in cea mai mare parte din impertectuni sau din incarcar transversale ~ elemente de necontravantuie, in general (2) In cazul incovoierii oblice, criteriul de zveltete poate fi verificat separat, pe fiecare directie. Dup& rezultatul verficarii este posibil: (a) s8 se neglieze efectele de ordinul doi in cele doua directii, (b) sa se ia in calcul doar pe una dintre directi sau (c) sd se ia in calcul efectele de ordinul doi in cele doua directi 5.8.3.2. Zveltetea si lungimea efectiva a elementelor izolate (1) Coeficientul de zveltee este definit ca 2 loli (5.14) In care: J este Lungimea efectiv, a se vedea 5.8.3.2 (2) pana la (7) este raza de giratie a sectiunii de beton nefisurata (2) Pentru o definitie generald a lungimii efective, a se vedea 5.8.1. figura 5.7 prezinta cdteva exemple de lungime efectiva a elementelor izolate cu sectiune constanta, tor 4 ray of a) lo b)lb=2/ cc) =0,7/ d)l=!/2 elo A) 1/2 21 Figura 5.7 - Exemple de moduri de flambaj gi lungimile efective corespunzatoare in cazul elementelor izolate (3) Pentru elementele comprimate ale cadrelor regulate, criteriul zveltefii (a se vedea 5.8.3.1) se verifica luand pentru lungimea efectiva valoarea / determinata in felul urmator: Elemente de contravantuire (a se vedea figura 5.7 (f)) |, =051 ¢ (6.15) Elemente de necontravantuire (a se vedea figura 5.7 (g)) by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 6301214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 _ kek k_)(, 1, =1 on 1+10 BE (tL) (+) (5.16) incare : ky, kp sunt zveltetile relative la Incastrarea partial la extre! k= (0/M)x (EI/I) 6 este rotirea elementelor care se opun rotirii pentru momentul IM; a se vedea de asemenea figura 5.7 (f) si (9) EI _ este rigiditatea la Incovoiere a elementului comprimat, a se vedea de asemenea 5.8.3.2 (4) si (5) 1 este indltimea liber a elementului intre legaturile de capait tile 1, respectiv 2: NOTA - k = 0 este limita teoretica ce corespunde incastrati perfecte, iar k = ~ este limita ce corespunde unui reazem simplu, Deoarece incastrarea perfecta este rara in practica se recomanda pentru k; gi ke © valoare minima de 0,10. (4) Daca un element adiacent comprimat (stalp), intr-un nod, este susceptibil s8 contribuie la rotatie la flambaj, atunci se inlocuieste (EI/) in definitia lui k cu (EI/1),+(EI /).), in care a si b reprezinté elementul comprimat (stalpul) situat deasupra respectiv dedesubtul nodului (5) Pentru definirea lungimilor efective, se tine seama de efectul fisurarii asupra rigiditatii elementelor ce se opun deformarii, cu exceptia cazului in care se poate demonstra ca acestea nu sunt fisurate la SLU. (6) In alte cazuri decat cele citate mai sus la (2) si (3), de exemplu in cazul elementelor la care forta normala si/sau sectiunea variaza, se recomanda sa se verifice criteriul de la 5.8.3.1 cu o lungime efectiva stabilita pe baza incarcarii de flambaj (calculata printr-o metoda numerica, de exemplu) 1, =2JEI/N, (6.17) in care: EI este 0 valoare reprezentativa a rigiditatii la incovoiere Na este incdircarea de flambaj exprimata pentru acest E/ (in expresia (5.14) valoarea lui / corespunde aceluiasi E/) (7) Efectul de tm ransversali poate fi luat in calculul lungimii efective prin intermediul factorului f indicat in 12.6.5.1. In acest caz, in expresia (12.9) si in tabelul 12.1, se inlocuieste Jy CU lo determinat aga cum se indica in 5.8.3.2. 5.8.3.3. Efecte globale de ordinul doi la cladiri (1) Ca o alternativa la criteriul de la 5.8.2 (6), se admite ca se pot neglija efectele globale de ordinul doi la oldiri dac& (5.18) In care: Fves_ este Incdircarea verticala totala (pe elementele contravantuite si pe elementele de contravantuire) ne este numérul de etaje Leste inditimea totald a cladirii deasupra nivelului de incastrare pentru moment E., este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului, a se vedea 5.8.6 (3) (sectiunea de beton nefisuraté) a elementului (elementelor) de contravantuire I, este momentul de inertie NOTA - Valoarea hk; ce se ullizeaza int-o tard precizata poate fi furizati de anexa nationala. Valoarea recomandata este ky = 0,31, Expresia (5.18) nu este valabila decat daca sunt indeplinite toate conditile de mai jos: ~ instabilitatea la torsiune nu este dominanta, adicd structura este relativ simetric& by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 6401 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 globale de forfecare sunt negliabile (aga cum este cazul sistemelor de contravantuire ‘cu pereti fara goluri mari) - elementele de contravantuire sunt fixate rigid de baz, adica rotirile sunt negliabile - rigiditatea elementelor de contravantuire este practic constanté pe toatd indillimea - Incarcarea vertical& total creste aproximativ cu aceeasi cantitate la fiecare etaj (2) Constanta k; din expresia (5.18) poate fi inlocuité cu k, daca se poate demonstra c& elementele de contravantuire nu sunt fisurate la starea limita ultima, NOTA 1 - Valoarea kz ce se utllizeaz Intr-o fara precizaté poate fi indicaté de anexa natjionala. Valoarea recomandata este kz = 0,62. NOTA 2 - Pentru cazul in care sistemul de contravantuire prezint& deformatiiglobale ~ datorita fortei tdietoare - semnificative si/sau rotiri semnificative la capete, a se vedea anexa H (care indicé cadrul in care se inscriu regulile de mai sus. 5.8.4 Curgere lent (1)P Efectul curgerii lente trebuie luat in calcul in analizele de ordinul doi, cu luarea in considerare atat a conditilor generale privitoare la curgerea lenta (a se vedea 3.1.4) ct si a duratei de aplicare a diferitelor incarcari din gruparea considerata. (2) Durata incre&rii poate fi luata in calcul intr-un mod simplficat prin intermediul unui coeficient efectiv de curgere lent 9. care, utiizat Impreuna cu inc&rcarea de calcul, indica o deformatie de curgere lenta (ourbura) corespunzaitoare incarcaili cvasipermanente 1 = 9 (2040) Moca! Mocs (6.19) In care: 9 (210) este valoarea finala a coeficientului de curgere lentd, definitd la 3.1.4 Mocap este momentul incovoietor de ordinul intai in gruparea cvasipermanenta de ‘incarcairi (SLS) Mocs este momentul incovoietor de ordinul intai in gruparea de incrcari de calcul (stu) NOTA - Este posibil sa se defineascé yw plecdnd de la momentele incovoietoare totale Mem si Mes, dar aceasta necesita oiteatiesio verficare a stailitai sub incdrcari cvasi permanente cu ge= y(f0) (3) Daca Moe» / Mees Variaz’ pe un element sau structura, raportul se poate calcula in sectiunea de moment maxim sau se poate utiliza o valoare medie reprezentativa, (4) Efectul curgerii lente poate fi ignorat, ceea ce insemna a admite ger ‘concomitent conditile urmatoare: = 9 (w,t0)<2 STS ~ Moca/Nea= ht 0, dac& sunt indeplinite Aici, Mces este momentul de ordinul doi si h este indltimea sectiunii pe directia corespunzatoare. NOTA - in cazul in care conditiile ce permit neglijarea efectelor de ordinul doi conform cu 5.8.2 (6) sau 5.8.3.3 sunt satisfacute la limita, negliiarea concomitenta a efectelor de ordinul doi gi a curgerii lente poate sa nu fie destul de acoperitoare, cu exceptia cazului in care coeficientul mecanic de armare (w, a se vedea 5.8.3.1 (1)) ‘este mai mare sau egal cu 0,25. 5.8.5 Metode de calcul (1) Printre metodele de calcul se numéra o metoda general bazata pe o analiza neliniara de ordinul doi (ase vedea 5.8.6) si cele doua metode simplificate de mai jos (a) metoda bazatd pe rigiditatea nominal, a se vedea 5.8.7 (b) metoda bazata pe curbura nominala, a se vedea 5.8.8 NOTA 1 - Alegerea metodei simplficate (a) sau (b) ce se utiizeaza Int-o tara precizata poate fi fumizata de anexa nationala. by imkobre for Docs Torrentgfip- Knowledge Overdose Pag. 6501214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 NOTA 2 - Momentul nominal de ordinul doi indicat de metodele simplificate (a) si (b) este uneori mai mare ca momentul corespunzétor instabiltati. Aceasta ate ca scop s se asigure compatibilitatea momentului total cu rezistenta secfiunii (2) Metoda (a) poate fi utiizat atat pentru elemente izolate cat si pentru structuri, cu conditia ca Tigiditatea nominala sa fie estimata de maniera corespunzatoare; a se vedea 5.8.7. (3) Metoda (b) este potrivitd in special pentru elemente izolate; a se vedea 5.8.8. Totusi, utlizand ipoteze realiste privitoare la distributia curburilor, metoda indicaté la 5.8.8 poate fi utlizata pentru structuri 5.8.6 Metoda generala (1)P Metoda general este bazaté pe o analizd neliniara incluzand neliniaritatile geometrice, adic efectele de ordinul doi. Se aplica regulile generale pentru analiza neliniara indicate la 5.7 (2)P Curbele efort-deformatie pentru beton si ofel trebuie sa fie adecvate unei analize globale. Se fine seama de efectul curgerii lente (3) Se pot utiliza relatile efort-deformatie ale betonului si otelului indicate de expresia (3.14) de la 3.1.5 respectiv de figura 3.8 de la 3.2.7. Folosind diagramele efort-deformatie bazate pe valorile de calcul, analiza furnizeaza direct 0 valoare de calcul a incrcrii ultime. Pentru aceasta, in expresia (3.14) gi in expresia lui k, fom Se inlocuieste cu rezistenta de calcul la compresiune fas 51 Em Se inlocuieste cu Eas = Eom Mee (6.20) NOTA - Valoarea lui yz ce se utiizeaza int-o fara precizata poate fi fumizaté de anexa nationala. Valoarea recomandatd este jc =1,2 (4) in absenta unor modele mai rafinate, curgerea lenta poate fi ual valorilor deformatillor diagramei efort-deformatie a betonului de la 5.8.6 (3) printr-un factor (1 + gai), care geste coeficientul efectiv de curgere lenta defini la 5.8.4. (6) Se poate lua in calcul efectul favorabil al participarii betonului intins. NOTA - Acest efect este favorabil si poate fi neglijat pentru simpificarea calcululul (6) in mod normal, conditile de echilibru si de compatibilitate al deformatillor relative trebuie satisfacute in mai multe sectiuni drepte. O optiune simplificatoare const in a nu lua in calcul decat sectiunea (sectiunile) criticd (critice) si a presupune o variatie rational’ a curburi intre aceste se = variatie asemanatoare aceleia de exemplu a momentului de ordinul intai sau o alta variatie rationale. 5.8.7 Metoda bazata pe rigiditatea nominala 5.8.7.1 Generalitati (1) Intr-o analiza de ordinul doi bazata pe rigiditate, se recomanda sa se utilizeze valorile nominale ale rigidit&ti la incovoiere, valori care tin seama de efectele fisuréirii, al neliniaritatii materialelor si al curgerii lente asupra comportarii globale. Aceasta se aplica,de asemenea, elementelor ce intervin in calcul- grinzi, placi sau fundatii, de exemplu. Daca este cazul, se tine seama de interactiunea sol structura (2) Momentul de calcul ce rezulta se utilizeaz& pentru dimensionarea sectiunilor la incovoiere cu forta axiald aga cum se indica la 6.1. 5.8.7.2 Rigiditate nominala (1) Rigiditatea nominala a elementelor zvelte, cu sectiune oarecare, lucrand la compresiune, poate fi calculata in modul urmator: EL= KEusle + KeEsle (521) jin care: E.4 _ este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului, a se vedea 5.8.6 (3) by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 68 0f 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 I. este momentul de inertie al sectiunii drepte E, este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al ofelului, a se vedea 5.8.6 (3) 1, este momentul de inertie al sectiunii armaturilor fata de centrul de greutate al sectiunii de beton K, _ este un coeficient ce tine seama de efectele fisurdrii, a curgerii lente etc. ase vedea 5.8.7.2 (2) sau (3) K, este un coeficient ce tine seama de contributia armaturilor, a se vedea 5.8.7.2 (2) sau (3). (2) Daca p = 0,002 coeficientii ce se utilizeaza in expresia (5.21) pot fi luati cu valorile urmatoare: kiko I (1 + ges) (6.22) in care: peste coeficientul de armare, As/Ac A, este aria totald a sectiunii armaturilor A: este aria sectiunii de beton va este coeficientul efectiv de curgere lentdi; a se vedea 5.8.4 k; este un coeficient care depinde de clasa de rezistentd a betonului, conform expresiei (5.23) kz este un coeficient care depinde de efortul normal si de zveltete, conform expresiei (5.24) k= aff, /20 (MPa) (6.23) a ko= m-— <0,20 5.24 Q=n 170 < (5.24) In care: neste forta axiala relativa, Nes / (Actix) 4 este coeficientul de zveltete, a se vedea 5.8.3, Daca coeficientul de zveltete 2 nu este definit, k, poate fi luat egal cu k= 10,30 < 0,20 (5.25) (3) O alternativa mai simpla este sa se adopte, in expresia (5.21), daca p > 0,01 valorile urmatoare: K,=0 K.= 0,3 / (1 + 0,59e1) (5.26) NOTA - Aceasta simplficare se poate adopta ca o prima iterate, urmata apoi de un calcul mai exact aga cum se indica la (2). (4) In structurile static nedeterminate, se recomanda s& se find seama de efectele nefavorabile ale fisurarii elementelor adiacente elementului considerat, Expresiile (5.21 ... 5.26) nu se aplica, in general, la acest tip de elemente, Este posibil sa se find seama de o fisurare partiala si de participarea betonului intins, de exemplu, in maniera indicata la 7.4.3. Totusi, pentru a simplifica, se poate admite ca sectiunile sunt in Intregime fisurate. Rigiditatea se stabileste pe baza unui modul efectiv al betonului : Ecae = Ecol 1+ 01) (6.27) in care: Ea; este valoarea de calcul a modulului de elasticitate, conform cu 5.8.6 (3) a este coeficientul efectiv de flambaj; se poate utiliza aceeasi valoare ca pentru stalpi. 5.8.7.3 Coeficient de amplificare al momentelor (1) Momentul total de calcul, incluzand momentul de ordinul doi, poate fi exprimat plecdnd de la momentul rezultat din calculul de ordinul intai cu expresia et ~ [ail a M, in care: ‘Mocs este momentul de ordinul i, ase vedea 5.8.8.2 (2) by imkobre for Docs Torrentgfip- Knowledge Overdose Pag. 67 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 B este un coeficient care depinde de distributia momentelor de ordinul intai vedea 5.8.7.3 (2)(3) Neg — este efort normal de calcul Nz este incdrcarea de flambaj bazata pe rigiditatea nominal (2) In cazul elementelor izolate cu sectiune constant supuse unei forte axiale constante, se poate admite © distributie sinusoidal a momentului de ordinul doi. In aceste condi: Barc (6.29) iin care: co este un coeficient care depinde de distributia momentului de ordinul intai (de exemplu, 0 = 8 pentru un moment de ordinul intai, constant, co = 9,6 pentru o distributie parabolica si co = 12 pentru o distributie triunghiulara simetricd etc.) (3) In cazul elementelor care nu sunt supuse la incdrcati transversale, momentele de capat de ordinul cu valoare diferit’ Mo; $i Mzo, pot fi inlocuite cu un moment de ordinul intai echivalent Mz9, constant, asa cum se indica la 5.8.8.2 (2). Pentru coerenta cu ipoteza unui moment de ordinul intai constant, se adopt co = 8. NOTA - Valoarea co = 8 se aplica, de asemenea, elementelor cu dublé curbura. De notat ca in anumite cazuri, in functie de zveltete si fort& axialé, momentul (momentele) de capat poate fi mai mare decat ‘momentul majorat corespunzator. (4) Atunci cand relatile 5.8.7.3 (2) sau (3) nu se aplic’, f = 1 constituie in mod normal o simplificare rezonabil. Expresia (5.28) poate fi, In aceste conditii redusd la : Moss re M, 1 (Wos/ Na) NOTA - 5.8.7.3 (4) se aplicd, de asemenea, calculului global al unor anumite tipur de structuri~ cum ar fi structure contravantuite cu peret structural sau analoge, de exemplu — unde solctarea principal este ‘momentul incovoietor in elementele de contravantuire. Pentru alte tipuri de structun, in anexa H (H.2) se indica o abordare mai general 5.8.8 Metoda bazata pe o curburé nominala 5.8.8.1 Generalitati (1) Aceasta metoda se aplica in special la elemente izolate supuse la 0 fortd axial constant si avand lungime efectiva dat (a se vedea 5.8.3.2). Metoda furnizeaz un moment nominal de ordinul doi bazat pe 0 deformatie, aceasta flind la randul ei bazata pe lungimea efectiva si pe curbura maxima estimatai (a se vedea de asemenea 5.8.5 (4)). (2) Momentul de calcul ce rezulta este utilizat pentru dimensionarea sectiunilor la incovoiere cu forta axiald aga cum se indica la 6.1. 5.8.8.2 Momente de incovoiere (1) Momentul de calcul este Mea = Mocs Ma (6.31) in care: Mocs este momentul de ordinul intdi, ce include efectul imperfectiunilor, a se vedea, de asemenea, 5.8.8.2 (2) M, este momentul nominal de ordinul doi, a se vedea 5.8.8.2 (3) Valoarea maxima a lui Mes este indicata de distributile lui Mocs $i Mz ; distributia lui Mz pe lungimea efectiva poate fi luata ca parabolicd sau sinusoidal NOTA - in cazul elementelor static nedeterminate, Mocs este determinat pentru conditile reale de capat, in timp ce Mz depinde de conditile de capat prin intermediul lungimil efective, a se vedea 5.8.8.1 (1). by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 6801214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (2) Momentele diferite de capat Mo: $i Moz pot fi Inlocuite cu un moment de capat de ordinul intai ‘echivalent Mos : ‘Moe = 0,6 Mz + 0,4 Moy = 0,4 Mog (6.32) Momentele Mo; $i Mc se iau de acelasi semn daca provoaca intindere pe aceeasi fata si de semne opuse in caz contrar. In plus, | Meo |2| Mos | (3) Momentul nominal de ordinul doi Mz din expresia (5.31) este M2 = Nes @2 (6.33) este forta axial de calcul este deformatia e, = (1/r) l/c este curbura, a se vedea 5.8.8.3 este lungimea efectiva, a se vedea 5.8.3.2 coeficient care depinde de distributia curburilor, a se vedea 5.8.8.2 (4). (4) In cazul unei sectiuni constante, se adopt, in mod normal, ¢ = 10 (= x”). Dac&d momentul de ordinul inti este constant, se recomanda sa se adopte o valoare mai mica (8 constituie o limita inferioara, care ‘corespunde unui moment total constant). NOTA - Valoarea x* corespunde unei distribu sinusoidale a curburior. In cazul unei curburi constante, ¢ = 8. De notat c& c depinde de distributia curburii totale, in timp ce cp in 5.8.7.3 (2) depinde de curbura corespunzaitoare doar momentului de ordinul inti 5. 3 Curbura (1) In cazul elementelor cu sectiune constanta si simetrica (inclusiv armarea), se poate adopta Ur= KK Me (5.34) in care: K, este un coeficient de corectie ce depinde de forfa axiald, a se vedea 5.8.8.3 (3) K, este un coeficient ce tine seama de curgerea lent, a se vedea 5.8.8.3 (4) Mo = eys/ (0,45 d) ta ha Es deste indiltimea utilé; a se vedea de asemenea 5.8.8.3 (2). (2) Daca toate armaturile nu sunt concentrate pe fetele opuse, dar o parte este distribuita paralel cu planul de incovoiere, d este definit prin: d= (hi2) + ig (6.36) care i, este raza de giratie a sectiunii totale a armaturilor. (3) Pentru K, din expresia (5.34), se ia: K,=(n,-n)An, -y)1 (5.36) n= Neg! (Aches); forta axial relativa Neg este forfa axiala de calcul n= to ‘Mg este valoarea lui n corespunzAnd momentului capabil maxim; se poate presupune c& Magi = 0,4 = Aa hal (Ac fos) Az este aria totala a sectiunii armaturilor A, este aria sectiunii drepte de beton. by imkobra for Docs Torrentigip- Knowledge Overdose Pap. 6901214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (4) Se recomanda s& se tind seama de efectul curgerii lente prin intermediul coeficientului K,= 1+ Boo 21 (637) care: ‘9a este coeficientul efectiv de curgere lentd, ase vedea 5.8.4 B= 0,35 + fyl200 - 2/150 Zeste coeficientul de zveltete, a se vedea 5.8.3.1 5.8.9 incovoiere oblica (1) Metoda general descrisa la 5.8.6 poate de asemenea sa fie utilizata si pentru incovoiere oblic&. Prevederile care urmeazé se aplica in cazul metodelor simplficate. Se acorda o atentie deosebita identificdrii combinatiei de momente pentru care este dimensionata sectiunea elementului (2) O prima etapa se poate consta in efectuarea unui calcul separat pe fiecare directie, fara a tine seama de incovoierea oblica. Se {ine seama de efectul imperfectiunilor numai pe directia unde au cel mai defavorabil efect. (3) Nu este necesara nici o verificare suplimentara daca coeficientii de zveltete satisfac urmatoarele doud condi Jy lig S2 Si ba Uoy $2 (6:38a) si excentricitatile relative e,/h si e,/b (a se vedea figura 5.7) satisfac una din conditile urmatoare e,/h, e./b, <0,2 si =< 0,2 (5.38b) 6,1 Bay Mag tn care: bh sunt latimea si inaltimea sectiunii eq = i, -V12.1 gi hea = i, -V/12 pentru o sectiune rectangulara echivalent& Jy, ta Sunt Coeficientii de zveltete li dupa axa y si axa z respectiv jy ie sunt razele de giratie dupa axa y si axa z respectiv z= Mey | Nea ; excentricitatea In directia z = Megy | Neg : excentricitatea in directia y Mca, este momentul de caloul in raport cu axa y, include momentul de ordinul doi Mes: este momentul de calcul in raport cu axa Z, include momentul de ordinul doi Nea este forta axiala actioneaza in gruparea de incarcari corespunzaitoare. Figura 5.8 - Definirea excentricitatilor 2, si e. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 7001214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 (4) Daca nu sunt satisfaicute conditile indicate de expresiile (5.38) se va tine seama de incovoierea oblic& prin integrarea efectelor de ordinul doi pe fiecare directie (daca nu pot fi negliate conform cu 5.8.2 (6) sau 5.8.3). In absenta unei dimensionairi exacte la incovoiere oblicd a sectiunii, se poate adopta urmatorul criteriu simplificat : \ (¥) + | <10 (5.39) Mex M wy Mcaiy este momentul de calcul ce actioneaza in raport cu axa consideratai, incluzand momentul de ordinul doi; Masxy este momentul capabil pe directia considerata; a este exponentul; pentru sectiuni circulare sau eliptice: a = 2 pentru sectiuni rectangulare: NedNes [0.1 [07 | 10 a= 70 [15 [20 cu interpolare liniara pentru valori intermediare Nex fora axiala de calcul Nes = Aches + Asha, forta axiala capabila de caloul a sectiunii cu A. atia brut’ a sectiu ‘A, aria sectiunii armaturilor longitudinale. 5.9 Instabilitatea laterala a grinzilor zvelte (1)P Instabilitatea laterala a grinzilor zvelte trebuie luata in considerare atunci cand aceasta este necesar, de exemplu, in cazul grinzilor prefabricate, in cursul transportului si al montajului, in cazul grinzilor insuficient contravantuite in structura finita etc. Imperfectiunile geometrice trebuie luate in considerare. (2) La verificarea grinzilor necontravantuite se iau in calcul o deformatie lateralé egal cu /300, cu 7 = lungimea totala a grinzii, considerata ca o imperfectiune geometric. In_structurile finite, se poate tine seama de contravantuirea asigurata de elementele asamblate, (3) Efectele de ordinul doi asociate instabilitatii laterale pot fi neglijate daca sunt satisfécute conditile urmatoare = situatii permanente : we Tay gi h/b<2,5 (6.40a) ~ situatii tranzitorii : by ¢_70__ si hb<3,5 (8.40b) b (nib) in care: J _este distanfa intre elementele care se opun rasucirii h este inditimea totala a grinzii in zona central a lo. beste latimea talpii comprimate. (4) In calculul structurilor se va fine seama de torsiunea asociata instabiltatiilaterale. 5.10 Elemente si structuri precomprimate 5.10.1 Generalitati (1)P Acest standard trateaza precomprimarea aplicata betonului de armaturi supuse la intindere. (2) Efectele precomprimarii pot fi luate in calcul ca o actiune sau ca o rezistent’ cauzata printr-o deformare si curbare initiale. Capacitatea portanta se calculeaza in consecinta. (3) In general, precomprimarea se introduce tn combinatile de actiuni definite in EN 1990, ca parte a cazurilor de Inc&rcare gi efectele ei sunt introduse in momentul si forta axial’ care actioneaz’ pe sectiune. by imkobra for Docs Torrentiggp - Knowledge Overdose Pap. 71 of 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 us, pentru verificarile de rezistenta ale sectiunii, se li armaturilor pretensionate la ceea ce aduce rezistenta lor suplimentara dincolo de precomprimare. Aceasta contributie poate fi calculaté in ipoteza ca originea curbei efort-deformatie a armaturilor pretensionate este deplasata datorita precomprimarii, (6)P Orice cedare fragila a elementului cauzaté de ruperea armaturii pretensionate trebuie evitatd. (6) Pentru evitarea unei cedar fragile, se aplica una sau mai multe dintre metodele de mai jos Metoda A: prevederea unei arméiri minime conform cu 9.2.1 Metoda B: prevederea de armaturi aderente preintinse. Metoda C: asigurarea unui acces usor la elementele de beton precomprimat pentru a se putea verifica $i controla starea armaiturilor prin metode nedistructive sau printr-o supraveghere corespunzatoare. Metoda D: demonstrarea de maniera satisfacdtoare a fiabilitatii armaturilor pretensionate. Metoda E: garantarea oa, daca s-ar produce o cedare, fie datorita unei cresteri a incarcairilor, fie datorita unei reduceri a precomprimari, sub gruparea de incarcari frecvente, fisurarea s-ar produce inainte de atingerea rezistentei ultime, tinand seama de redistribuirea momentelor datoritd fisurdrit NOTA - Metodele care se folosesc intro tard precizata pot fi indicate in anexa nafionela 5.10.2. Forta de pretensionare in timpul tensionarii armaturilor 5.10.21 Forfa de pretensionare maxima (1)P Forta aplicata armaturii pretensionate Prax (forta aplicata la capatul activ in timpul tensionarii) nu trebuie si depaseascd valoarea urmatoare Prax = Ap * pmax (6.41) in care. ‘Ay este aria sectiunii armétturilor pretensionate Spmax este efortul maxim aplicat armaturii = min {ke fo j Ke" fot} NOTA - Valorie lui kr gi ke ce se utiizeaza int-o tard precizata pot fi furizate de anexa natfonala. Valorile recomandate sunt k; = 08 gi kz = 0.9 (2) Aplicarea unei forte de pretensionare mai mare se admite cu conditia ca forta aplicata de pres s& poatd fi msurata cu exactitate de +5 % din valoarea finala a fortei de pretensionare. In acest caz, forta de pretensionare maxima Prax poate creste pana la ks: fo.1x (de exemplu in cazul armaturilor preintinse pe standuri lungi, cand se poate produce o frecare puternicé neasteptata), NOTA - Valorile ks ce se utilizeaza intr-o tard precizata pot fi furnizate de anexa nationald. Valoarea recomandata este ks= 0,95, 5.10.22 Limitarea eforturilor unitare in beton (1)P Zdrobirea sau despicarea betonului la capetele elementelor de beton precomprimat cu armatura preintinsa sau postintinsa trebuie evitata. (2) Se evita zdrobirea sau despicarea locala a betonului sub ancorajele armatturilor postintinse conform Agrementului Tehnic European corespunzator. (3) Rezistenta betonului in momentul aplicarii precomprimarii sau al transferului nu este mai mica decat valoarea minima definita in Agrementul Tehnic European corespunzator. (4) Daca pretensionarea se aplica in etape, armatura cu arméitura, rezistenta ceruta pentru beton poate fi Tedusa. Rezistenta minima f.,(t) la timpul f este egala cu ks [%] din rezistenta betonului ceruté pentru by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 7201214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 pretensionarea integral precizaté in Agrementul Tehnic European. Intre rezistenta minima si rezistenta betonului ceruta pentru pretensionarea integrala, valoarea poate fi interpolata intre ks [%] $i 100% din forta de pretensionare integrala. NOTA - Valotie ky si ks ce se utiizeazé intr-o tard precizaté pot fi furizate de anexa nationala. Valorile recomandate sunt ky = 50% gi ks = 30%. (5) Se stabileste SA se limiteze efortul de compresiune in betonul din structurd datorat fortei de precomprimare precum si altor inearcdiri ce actioneaz in timpul tensionarii transferului efortului de pretensionare: 50,6 fal) (5.42) jn care fa(t) este rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la timpul fla care se aplica forfa de precomprimare, In elementele de beton precomprimat cu armaturé preintinsd, efortul in momentul transferului poate fi marit pana la valoarea ke: f(t), daca se poate demonstra prin incercairi sau prin experienté cd fisurarea longitudinala este evitata. NOTA - Valoarea ke ce se utlizeaza intr-o tara precizata poate fi fumizaté de anexa nafionald. Valoarea recomandata este ke = 0,7 Daca efortul de compresiune depaseste in permanent 0,45 fx({), se fine seama de ne-liniaritatea curgerii lente. 5.10.2.3. Masurari (1)P In cazul pretensionarii prin postintindere, forta de pretensionare si alungirea corespunzatoare a armaturii trebuie verificate prin masurai, iar pierderile reale de efort datorita frecari trebuie controlate, 5.10.3. Forta de pretensionare (1)P La un timp precizat t si la o distant (sau lungime de arc) indicat x de extremitatea activ a armaturii pretensionate , forta de pretensionare medie probabild P,,.(x) este egalé cu forta maxima Prox aplicata la capatul activ din care se scad pierderile instantanee gi pierderile dependente de timp (a se vedea in continuare). Toate pierderile se iau in valoare absoluta. (2) Valoarea fortei de pretensionare initiale Ppo(x) (la timpul t = fo) aplicata betonului imediat dupa intinderea armaturilor si fixarea ancorajelor (pretensionare prin postintindere) sau dupa transferul fortei de pretensionare (pretensionare prin preintindere) se obtine scdzdndu-se din forta de intindere Prax pierderile instantanee AP(x) si nu depasesc valoarea urmatoare : Pro) = Ap » opma(X) (6.43) in care: 2ero(X) este efortul in arméturd imediat dupa intindere sau transfer min { ky fh: ke' foo.1x } NOTA - Valorile lui ky si ke ce se utilizeaza intr-o tara precizata pot fi furnizate de anexa nationala. Valorile recomandate sunt k; = 0,75 si ke = 0,85, (3) La determinarea pierderilor instantanee AP(x), se iau In considerare, la pretensionarea prin preintindere sau postintindere, dupa caz, urmatoarele pierderi instantanee (a se vedea 5.10.4 si 5.10.5): - pierderi datorate deformarii elastice a betonului APs: - pierderi datorate relaxairli pe termen scurt AP, - pierderi datorate au frecarii AP,(x) - pierderi datorate lunecdiii in ancoraje AP.: (4) Valoarea medie a fortei de pretensionare P,,(x) la momentul t > fp se determina in functie de metoda de precomprimare. In plus fata de pierderile instantanee indicate la (3), se iau in considerare pierderile dependente de timp AP-...,(x) (a se vedea 5.10.6) rezultate datorita curgeri lente si contractiei betonului, pe de-o parte si datorité relaxarii pe termen lung pe de alt& parte gi Py(x) = Pro(X) = APeran(X). by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 73.01 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 5.10.4. Pierderi instantanee in cazul pretensionarii prin preintindere (1) Se iau in considerare urmatoarele pierderi care se produc in timpul tensionarii armaturilor : (i) in timpul procesului de tensionare: pierdere datorita frecarii la nivelul deflectorilor (in cazul sarmelor sau toroanelor curbe) si pierderi datorité lunecarii In ancoraje ; (ii) inainte de transferul fortei de pretensionare la beton: pierdere datorita relaxarii armaturilor in perioada dintre pretensionare si transfer; NOTA - In cazul unui tratament termic, pierderile datorita contractei si relaxati sunt modificate si sunt calculate tinand seama de aceasta;se recomanda, de asemenea, sa se tina seama de efectele termice directe (a se vedea anexa D). (ii) in momentul transferului forfei de pretensionare la beton: pierdere datorita deformatiei elastice a betonului, ce rezulté din actiunea armaturilor pre-intinse eliberate din ancoraje, asupra betonului 5.10.5. Pierderi instantanee in cazul pretens rin pos: 5.10.51. Pierderi datorita deformatiei instantanee a betonul (1) Se ia in calcul pierderea de tensiune corespunzatoare deformatiel betonului datorata intinderii succesive a armaturilor. (2) Aceasta pierdere, P.,, poate fi calculata ca o pierdere medie in fiecare armatura cu relatia j-Ao.(t) Ap, =A,-E,-5] L4o40 5.44 a Ap Ey x E,,(t) (5.44) In care: ‘Aoctt) este variatia efortului in centrul de greutate al armaturilor la timpul t j este un coeficient egal cu: (n-1)2n in care n, este numarul de armaturi identice thtinse succesiv. Aproximativ, se poate lua j= 1/2 1 pentru variatii datorate actiunilor permanente aplicate dupa pretensionare. 5.10.5.2 Pierderi datorita frecarii (1)Pierderile AP,(x) in armaturile post-intinse datorita frecarii pot fi estimate cu relatia: AP, (X) = Prax (1-€ °°) (5.45) in care: @ este suma deviatilor unghiulare pe distanta x (indiferent de directia si semnul lor) este coeficientul de frecare intre armatura si canal (canal) k este deviatia unghiularé accidentala pentru armaturi interioare (pe unitate de lungime) x este la distanta, in lungul armatturi, de la punctul unde forta de pretensionare este egala CU Prax (forta la capatul activ in timpul tensionaril) Valorile lui si k sunt indicate in Agrementul Tehnic European corespunzator. Valoarea lui depinde de caracteristicile de suprafata ale armaturilor si ale canalului, de prezenta sau nu a ruginii, de alungirea armaturi si de profilul ei, Valoarea lui k pentru deviatia unghiulard accidentala depinde de calitatea executiei, de distanta intre punctele de reazem ale armétturii, de tipul de canal sau de canal si de intensitatea vibrariiutilizate in timpul tumaiii betonului. (2) In lipsa unor indicate furnizate de un Agrement Tehnic European, se pot utiliza, in expresia (5.45), valorile lui « indicate tn tabelul 5.1. by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 7401214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 5.1 - Coeficienti de frecare pentru armaturi pretensionate postintinse - armaturi interioare si armaturi exterioare neaderente ‘Armaitur, “Armaturl exterioare (neaderente) interioare’ | ~Ganal de Canalde | Canal de ofeV | Canalde otel/ HDPE/ uns& HDPE/ neunsa neunsa uns ‘Sarma trefilatl Ta rece OAT 0,25 O14 O78 0.12 Toron 0.19 0.24 0.12 0.16 0.10 Bare striate 0.65 - 5 a 5 Bare lise 0,33 = 5 = = 1) in cazul armaturlor care ocupa aproximaty jumBlale din sectunea canaluluy NOTA - HDPE ~ polietilena de inalté densitate. (3) In lipsa_unor indicate furnizate de un Agrement Tehnic European, valorile deviatilor unghiulare aceidentale k pentru armaturi interioare sunt in general 0,005 < k < 0,01 pe metru. (4) Pentru armaturile pretensionate exterioare, pierderile de pretensionare datorita deviatilor unghiulare accidentale pot fi neglijate. 5.10.5.3 Pierderi in ancoraje (1) In caloul se tine seama de pierderile de tensiune datorita lunecaril in ancoraje In timpul operatiei de ancorare dupa intinderea armatturilor, ca gi de pierderile datorité deformarii ancorajului insusi (2) Valorile lunec&rii sunt indicate in Agrementul Tehnic European. 5.10.6 Pierderi dependente de timp pentru armaturi preintinse si postintinse (1) Pierderile dependente de timp se calculeazé considerand urmaitoarele doua cauze (a) pierderi datorité reducerii alungirii armaturilor cauzate de deformarea betonului din curgere lent si contractie, sub incarcairi permanente; (b) pierderi cauzate de reducerea efortului in armatura datorité relaxarit NOTA - Relaxarea ofslului depinde de deformatia rolativa a betonului din contracto si curgere lenta. Accasta interactiune poate fi luaté in calcul de manieré generala i aproximativa prin intermediul unui coefcient de reducere de 0,8. (2) O metoda simplficaté pentru evaluarea pierderilor dependente de timp la abscisa x sub incarcari permanente este indicata de expresia (5.46). At.) O09 APessr = AAO pcrsir = Ay (5.46) 142.2 1+ 0,89(¢,4, 24 086) ‘in care: Adpcrser este valoarea absoluta a variatiei efortului in armaturi la abscisa x, la momentul f, din curgere lent, contractie si relaxare; fs este valoarea estimata a contractiei, asa cum se indicd la 3.1.4(6), in valoare absoluta; E este modulul de elasticitate al otelului de precomprimare, a se vedea 3.3.3(9) Eom este modulul de elasticitate al betonului (tabelul 3.1); Aap este valoarea absoluté a variatiei efortului in armaturi la abscisa x, la momentul t, din relaxare. Se determina pentru un efort; op = 0pG+Pyot yr) care ap = 4,(G+Pro* y2Q) este efortul initial in armaturi datorita fortei de precomprimare initiale si inc&rcArilor cvasipermanente ‘otto ) este coeficientul de curgere lent la momentul t, pentru o incarcare la timpul f eap este efortul in beton in vecintatea armaturilor, sub actiunea greutatii propril si a fortei de precomprimare initiale ca si a altor incarcdiri cvasipermanente, dupa caz. Valoarea lui aap poate rezulta pe de-o parte din greutatea proprie si by imkobre for Docs Torrentepip- Knowledge Overdose Pap. 7501 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 forta de pretensionare initial& sau din gruparea cvasipermanent’ de ‘inc&rcari considerata in totalitatea ei, (¢.(G+Po0+y2Q)), dupa faza de constructie considerata. Ay este aria sectiunii tuturor armaturilor pretensionate la abscisa x A este aria sectiunii beton Ie este momentul de inertie ale sectiunii de beton Ze este distanta dintre centrul de greutate al sectiunii de beton si armaiturile pretensionate Eforturile de compresiune si deformati relative corespunzéitoare au in expresia (5.46) semn pozitiv. (3) Expresia (5.46) se aplicd armaturilor pretensionate aderente cu valorile locale ale eforturilor; pentru armaturi neaderente ea se aplicd cu valorile medii ale eforturilor. Valorile medii se calculeaza intre sectiuni drepte definite prin punctele de inflexiune teoretice ale armaturii, pentru precomprimarea exterioara sau pe toata lungimea armaiturii pentru precomprimare interioara. 5.10.7 Luarea in calcul a precomprimat in analiza structural (1) Precomprimarea exterioara poate genera momente de ordinul doi (2) In structurile static nedeterminate pot apare momente din efectele secundare ale precomprimaii (3) In analiza liniaré trebuie considerate atat efectele primare cat si efectele secundare ale precomprimarii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forte si de momente (ase vedea 5.5). (4) In analiza plastica si in analiza ne-liniara, efectele secundare ale precomprimarii pot fi tratate ca rotatti plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitatii de rotatie. (6) Se poate admite existenta unei aderente totale intre otel si beton dupa injectarea canalelor armaturilor postintinse. Totusi, inainte de injectare armaiturile sunt considerate neaderente. (6) Se poate admite c4 armaturile exterioare sunt rectilini intre deflectori. 5.10.8 Efectele precomprimat a la starea ul (1) In general, valoarea de calcul a fortei de precomprimare poate fi determinata cu relatia Pas(X) = 7" Pmu(X) (a se vedea 5.10.3 (4) pentru definirea lui Pp, (x) si 2.4.2.2 pentru 7p). (2) In cazul elementelor precomprimate cu armaturi permanent neaderente, este in general necesar s4 se iain considerare deformatia intregului element atunci cand se calculeaza cresterea efortului in ofel. In lipsa unui calcul mai detaliat, se poate admite c& cresterea efortului de la precomprimarea efectiva pana la efortul de la starea limita ultima este Agp.us. NOTA Valoarea lui Anpins 62 8 utiizeaza intr- tard precizaté poate ffurizatd de anexa natjonala. Valoarea recomandata este Avpu.s = 100 MPa (3) Daca cresterea efortului se calculeazé utilizand starea de deformatie a intregului element, se utilizeazA valorile medii ale proprietaitilor materialelor. Valoarea de calcul a cresterii de efort ‘Acoa = Ay: yap 88 Obtine aplicand succesiv coeficientii partiall 74P.up $i 7P.nt NOTA - Valorile 7 se.aup $i Yarn 08 Se utilizeaza intr-o tara precizata pot fi furizate de anexa nationala. Valorile recomandate sunt 7,p.up = 1,2 $1 yp. = 0,8. Daca se face un calcul cu sectiuni nefisurate, se poate admite 0 valoare limita inferioara a deformatilor, iar valoarea recomandata este 7 sp.up = Ysein = 1,0. 5.10.9 Efectele precomprimarii la starea limita de serviciu sila starea limita de oboseala (1)P Calculele la starea limit de serviciu trebuie sa {ina seama de variatille posibile ale forfei de pretensionare. Se definesc doua valori caracteristice ale fortei de pretensionare la starea limit de serviciu Prsup = Fou Pre (Xx) (5.47) Pasot = Fit Pra) (5.48) tn care: by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pap. 760f 214 ‘SR EN 1992-1-1:2004 Pysup este valoarea caract superioara Pi este valoarea caracteristica inferioara . NOTA - Valorie ui rup Si fay 08 88 utiizeazd int-o fard precizaté pot fi furizate de anexa nationald. Valorile recomandate sunt urmatoarele = pentru armaturi preintinse si armaturi neaderente : reup = 1,05 $i tine = 0,95 ~ pentru armaturi postintinse cu armaturi aderente : rau +10 Si Fine = 0,90 - cAnd se iau masuri corespunzatoare (de exemplu masurarea directa a fortei de pretensionare) we = 1.0. Fup 5.11 Calculul pentru anumite elemente structurale particulare (1)P Placile ce rezema direct pe stAlpi sunt definite ca plangee dal. (2)P Peretti de contravantuire sunt pereti de beton simplu sau de beton armat ce contribuie la stabilitatea laterala a structurii NOTA - Pentru informa privind caiculul plangeetor dala si a peretilor de contravanture, a se vedea anexa | by imkobre for Docs Torrentip- Knowledge Overdose Pap. 77 of 214 SR EN 1992-1-1:2004 imita ultime (SLU) Sectiunea6 Stari 6.1 Incovoiere cu sau fara forta axiala (1)P Prezenta sectiune se aplicd zonelor fara discontinuitati ale grinzilor, placilor si a altor elemente similare ale cror sectiuni rman aproximativ plane inainte si dupa inc&rcare. Dimensionarea si alcatuirea constructiva a Zonelor fara discontinuitate a grinzilor si placilor ale c&ror sectiuni nu réman plane dupa incarcare, pot fi efectuate conform 6.5, (2)P Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor drepte de beton armat sau de beton precomprimat se bazeaza pe ipotezele urmatoare = sectiunile plane raman plane - armaturile aderente (armaturi pentru beton armat sau armaturi pretensionate), fie céi sunt intinse sau comprimate, sufera aceleasi deformatii relative ca betonul adiacent ~ rezistenfa la Intindere a betonului este neglijata - eforturile in betonul comprimat se deduc din diagrama efort-deformatie de calcul indicata la 3.1.7 ~ eforturile in armaturile pentru beton armat sau pentru beton precomprimat se deduc din diagramele de calcul indicate la 3.2 (figura 3.8) si In 3.3 (figura 3.10) - evaluarea eforturilor din armaturile pretensionate tine seama de deformatia lor relativa initial (3)P Deformatia la compresiune a betonului trebuie limitaté la é.2, SAU Ens, dupa diagrama efort- deformatie utiizata, a se vedea 3.1.7 si tabelul 3.1. Deformatille armaturilor pentru beton armat si beton precomprimat trebuie limitate la cy daca aceasta limita exista; a se vedea 3.2.7 (2) si 3.3.6 (7) respectiv. (4) In cazul sectiunilor drepte cu armare simetrica, supuse la un efort de compresiune, se adopta o excentricitate minima @> = h/30, sau 20 mm dacd aceasté valoare este mai mare, h este indltimea sectiu (5) In zonele sectiunilor care sunt supuse la o incarcare aproximativ centricd (e/h < 0,1), cum ar fi placa comprimata a grinzilor chesonate, se limiteaz deformatia medie la compresiune in aceasta parte a sectiunii la c22 (Sau és daca se utilizeaza relatia biliniara din figura 3.4). (6) Valorile limita ale deformatiilor relative admise sunt prezentate in figura 6.1 (7) Pentru elemente de beton precomprimat cu arméituri permanent neaderente, a se vedea 5.10.8. (8) In cazul armaturilor pretensionate exterioare, se admite c& deformatia armaturii Intre dou& puncte de contact consecutive (ancoraje sau piese de deflectare) este constant’. Deformatia armaturii este egalai cu deformatia relativa initiala, obtinuta imediat dupa terminarea intinderii, majoraté cu deformatia ce rezulté din deformarea structuriiintre zonele de contact considerate. Asse vedea de asemenea 5.10. (1+ eeleca)h (1- Boles : ®& l- limita de deformatie corespunzitoare arméturii de beton armat la intindere ita de deformatie corespunzatoare betonului la compresiune £]-tmita de doformatis coreepunzitoare betonulul la compresiune pura Figura 6.1 - Diagrama deformatiilor admise la starea limita ultima by imkobre for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. 7801 214