Universitatea din Bucureti

Facultatea de Geografie
Specializarea Planificare Teritorial

Amenajarea turistic pe litoralul mediteranean al Spaniei:

Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Anghel Alexandru Nicuor

Budulean Luiza Alisa
Grupa 215

-2015-

Amenajarea turistic pe litoralul mediteranean al Spaniei:

Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Spania Curioziti generale

Spania este o ar aezat n partea de Sud a Europei, n Peninsula Iberic, fiind totodat
teritoriul care ocup cea mai mare parte a acestei peninsula. Membr a Uniunii Europene, Spania
are capitala n Madrid, iar forma de guvernmnt este monarhia parlamentar.
Cu o populaie de circa 45 milioane de locuitori, Spania se ntinde pe o suprafa de
504782 km2. De-a lungul Munilor Pirinei, n Nord-Est, Spania se nvecineaz cu Fran a i
Andora, n Nord cu Oceanul Atlantic, n Vest cu Portugalia, iar la Sud cu Marea Mediteran.
Pe lng teritoriul continental, Spania cuprinde i o serie de insule: Insulele Baleare (n
Marea Mediteran) i Insulele Canare (n Oceanul Atlantic).
Relieful spaniol este caracterizat prin podi i munte, altitudinea medie fiind de
aproximativ 660 m. Cea mai celebr zon reliefal din ara mediteranean este Meseta
Spaniol, podiul nconjurat de numeroase lanuri muntoase.
Clima Spaniei este complex. Aici ntlnim trei tipuri: clim temperat-continental n
centru, mediteranean n Sud i n Est i temperat-oceanic n Nord. Reeaua hidrografic este
dens, principalele cursuri de ape fiind Tajo, Duero, Guadalquivir (care se vars n ocean) i
Ebro (care se vars n Marea Mediteran).
Turismul n Spania ocup locul II n Europa i este cunoscut pentru petrecerile pn n
zori de pe litoral, fiind atracia principal pentru milioane de oameni.

Amenajarea Teritoriului Concepte generale

Amenajarea teritoriului ca i concept a aprut n perioada interbelic, ns amenajarea

teritoriului ca practic este mult mai veche. Amenajarea teritoriului n sensul modern al
conceptului i are originea nc din anii 1930, trei fiind rile cu astfel de preocupri: Uniunea
Sovietic (dezechilibrele economice dintre partea european i cea asiatic), Italia (reducerea
disparitilor dintre Nordul puternic industrializat i Mezzogiorno agricol srac) i Marea
Britanie (scoaterea din criz a regiunilor cu o veche industrializare). De fapt, exemplele celor trei
ri scot n eviden tocmai trei din preocuprile politicilor de amenajare a teritoriului: dezvoltare
(inclusiv economic), diminuarea disparitilor regionale, scoaterea din criz prin reconversie a
regiunilor industriale aflate n declin.
n concepia unor dicionare, amenajarea teritoriului este arta sau tehnica de a dispune
oamenii i activitile lor n spaiu (Wikipedia). Altele sunt mai plastice, amenajarea teritoriului
fiind vzut ca o politic i mijloacele prin care este vizat o utilizare economic i uman mai
raional a spaiului geografic (codul de urbanism marocan).
Amenajarea teritoriului constituie un ansamblu de aciuni i de intervenii, politice sau
tehnice, voluntare i concertate, care vizeaz s asigure, cu ordine i n timp, o repartiie adecvat
a populaiei, construciilor, activitilor economice i echipamentelor de infrastructur asupra
unui teritoriu, innd cont de constrngerile naturale, antropice i strategice (P. Merlin, 1988).
Alte definiii consider amenajarea teritoriului ca fiind o geografie prospectiv i deliberat a
aezrilor umane (P. Randet) sau remodelarea structurii i feei unei ri (Charles de Gaulle,
1961).
Dup legea privind Planul Naional de Amenajare a Teritoriului Naional, amenajarea
teritoriului este un ansamblu de activiti complexe, cu caracter global i interdisciplinar, care pe
baza principiului dezvoltrii durabile, se desfoar de la nivelul local (comunal, intercomunal)
la nivel naional.
Charta European a Amenajrii Teritoriului adoptat la Torremolinos (20 mai 1983)
definete ntr-o manier tiinific dar i politic noiunea de amenajare a teritoriului ca fiind
expresia spaial a politicilor economice, sociale, culturale i ecologice a ntregii societi. Tot
n cadrul definiiei mai largi se specific c amenajarea teritoriului este o disciplin tiinific, o
tehnic administrativ i o politic conceput ca o apropiere interdisciplinar i global tinznd
spre dezvoltarea echilibrat a regiunilor i organizarea fizic a spaiului dup o concepie

directoare. Definiiile acestui concept ajuns disciplin abund, numeroi autori dnd diverse
orientri n funcie de justificrile sau de argumentaiile tiinifice ale eafodajului tiinific pe
care l-au construit. O singur definiie dintre acestea pare a fi destul de cuprinztoare i anume
cea a francezului Claudius-Petit, care n 1950 definea amenajarea teritoriului referindu-se la
teritoriul francez ca o cutare ... a unei mai bune repartiii a oamenilor n funcie de resursele
naturale i activitile economice (Iau, 2012).
Presiunea turistic i dezvoltarea economic a zonelor de coast aflate n contact direct cu
marea necesit politici specifice de dezvoltare echilibrat, precum i o urbanizare controlat
strict pentru a prezerva mediul ambiant att de fragil (Tlng, 2008). Astfel, amenajarea n
astfel de locuri poate fi concentrate de planificarea spaial, dar poate fi modificat i de
mobilitatea populaiei, prezena serviciilor publice etc. Totodat, amenajarea teritorial nu este
doar la nivel regional, ea putndu-se face i la nivel sectorial, n cazul de fa, la nivelul
litoralului spaniol.

Amenajarea Turistic a Litoralului

Litoralul este recunoscut ca destinaie turistic de aproximativ dou secole. De asemenea,
prezint o complexitate de potenial turistic cu componente naturale (plaje stncoase i nisipoase,
apa mrii, bioclimat, peisaje de falez muntoas, de platou sau ale insulelor din larg, uneori i
factori naturali de cur, dar i create de om (vestigii cultural istorice, dotari portuare, asezari
rurale si urbane, echipamente turistice). Dar, prin poziia sa, litoralul la interferena mare-uscat,
configuraia i dimensiunile plajei (de regul ngusta si limitat ca suprafa) este un mediu
fragil, att datorit dinamicii intense a proceselor marine, care conduc la modificari continue, ct
si presiunii exercitate din partea turistilor. Toate acestea sunt elemente de baz n gasirea
modelelor adecvate de amenajare i organizare a spaiului pe litoral.
Pentru amenajarea teritoriului litoral, strategiile sunt gndite, innd cont de mai multe
elemente: sporturi, tratamente de sntate, relaxare, plaja etc., manifestri ale turismului de
coast. De asemenea, se urmrete i conservarea i protejarea culturii i motenirii istorice din
acea zon. Astfel, turismul se extinde cu aciunile de conservare ale litoralului (D. Pearce, 1989).

Cel mai bun exemplu n acest sens este Costa Brava. Faza aristocratic a turismului a fost
aproape inexistent aici, regiunea cuprinznd mici porturi pescreti, puina agricultur i o
industrie de prelucrare a plutei; putine cai de acces pe coast sau ntre acestea i ora ele din
interiorul rii. Perioada postbelic a determinat sosirea turitilor pe perioada de var datorit
coastei i climei atrgtoare i preurilor relativ sczute. Cererea a depait oferta, regiunea
nefiind echipat pentru asemenea activiti. S-a construit n mod neorganizat o staiune turistic,
ns prost gndit. Apoi, odat cu reorganizarea spaial a regiunii, facilitile s-au ntins de-a
lungul plajei, infrastructura a fost modernizat i au fost create ci de acces care nu legau doar
Costa Brava de Spania, ci chiar de ntreaga Europa. Dei a aprut o unitate func ional modern,
contemporan, foarte multe activiti tradiionale au fost pstrate n zon, continund i atrgnd
numeroi turiti curioi.

Coastele Spaniole: Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Coastele spaniole se pliaz perfect n ofertele agen iilor de turism, aici fiind prezent
att o bogat istorie, tradiie, cultur, ct i un adevrat paradis al vieii de noapte, al petrecerilor
fr sfrit, fiind un mediu convenabil pentru toate tipologiile de oameni.
Costa Brava este o regiune de coast n nord-estul Cataloniei, n provincia Girona
(Spania). Incepand cu anii 1950 a inceput dezvoltarea turistica a acestei regiunii principala
ocupatie, pescuitul, devenind secundara. Aceast regiune a litoralului spaniol a fost destinaia
preferat a unor personaliti precum Salvador Dali sau Pablo Picasso (Wikipedia).
Costa Brava este definit prin varietate. Aici nu sunt specifice elementele pe care le
gsim n alte zone similar. Peisajele obinuite i lumina bine definite lipsesc, plajele fiind
nconjurate de vegetaie mediteranean, golfulee ascunse n pduri de pin, parcuri i grdini
botanice care adpostesc plante tropicale etc. Toate aceste elemente au dus la o dezvoltare
continu a turismului.
Situat n Catalonia, Costa Brava sau Coasta Stncoas, prezint rmuri nalte, pline de
stnci ce stau s se prbueasc n ap, iar adesea ele se prelungesc pn n mare, delimitnd

mici golfuri. Vegetaia caracteristic este format din pinii maritime, totul rmnnd slbatic i
natural.
n Costa Brava, pe lng plaja minunat care adun an de an milioane de turi ti, ace ti pot
vizita i Empuria, catedrala care ne proiecteaz cu mii de ani n urm, n atmosfera Greciei i a
Romei antice, un loc n care colonitii greci i succesorii lor, romanii, au adunat o bogat colecie
de sculpturi i de ceramic.
EmpuriaBrava este un ora mai puin obinuit, aflat pe coasta oraului Girona, n
regiunea Costa Brava din Spania. Este unul dintre cele mai mari porturi reziden iale din lume, cu
mai mult de 40 km de canale navigabile, 5000 posturi de ancoraj pentru ambarcaiuni i 7800 de
localnici, populaia ridicndu-se la 80000 n sezonul estival. Empuriabrava este numita adesea
Veneia Spaniei.
Empuriabrava a fost iniial construit pe o mlatina i transformat ntr-o destina ie turistic
n anii 1970. Locul este cutat mai ales de clasa aristocrat a planetei i se bucur de o mare
popularitate, mai ales in randul nemilor i francezilor, dar i al olandezilor i englezilor.
Majoritatea caselor din oras sunt construite n stil clasic mediteranean. Via a de noapte este
vibrant, susinut de baruri, cluburi i restaurante elegante. Muli turiti care vin aici nchiriaz
ambarcaiuni pentru toat durata ederii, sau daca nu, mcar o dat apeleaz la una dintre
companiile ce organizeaz tururi ale canalelor navigabile.
n Empuriabrava, soarele stralucete aproape 300 de zile n fiecare an. Plaja de aici, care
se ntinde pe civa kilometri, este magnific, fiind cutat att de ctre cei care se mul umesc
doar s se bucure de soare, dar i cei dornici s practice sporturi acvatice variate. n plus,
Empuriabrava este un paradis pentru scufundtori. La nord de ora se afla cel mai mare si cel mai
aglomerat centru de scufundari din Europa Skydive Empuriabrava considerat printre primele
trei astfel de locuri din lume.
O alt destinaie din regiunea Costa Brava este Tossa de Mar, care pn la dezvoltarea
turismului n localitate, pricipalele ocupaii au fost agricultura i pescuitul. Pescuitul se practic
i astzi ntr-o oarecare msur, ns turismul rmne principala activitate.

Lloret de Mar este cea mai cunoscut staiune din Nordul Barcelonei, la o distan de 65
km de metropola spaniol. Lloret este considerat un loc perfect de vacan pentru toate
categoriile de vrst. Cele dou plaje, Fenals i Lloret, zona de promenad, centrul vechi i
Parcul Acvatic se numr printre atraciile acestei staiuni cunoscute i pentru viaa de noapte
extrem de agitate din timpul verii. Oferta turistic este vast, putnd satisface i pe turi tii cei
mai exigeni. Istoria, arta, arhitectura, posibilitatea de practicare a diferitelor sporturi, inclusiv un
raport excelent cu marea, vine s ajute infrastructura turistic.
Astfel, Costa Brava ofer o oportunitate extreme de interesant, fiind o regiune plin de
cultur, istorie, tradiie, dar i modern i plin de animaie.
Costa Blanca se refer la peste 200 km de coast aparinnd de provincia Alicante din
Spania. Numele de "Costa Blanca" a aprut ca nume promoional folosit de compania aerian
BEA cnd au lansat zborurile ntre Londra i Valencia n 1957. Are o industrie turistic bine
dezvoltat, fiind o destinaie popular printre turitii britanici i germani. Se ntinde de la ora ul
Denia n nord, dincolo de care se afl Costa de Valencia, pn la Torrevieja n sud, dincolo de
care se afl Costa Calida. Aici se gsesc destinaii turistice importante, printre care Benidorm i
Alicante.
Pn recent, Costa Blanca a fost vzut de muli ca i o coast neatins. Astzi e
important destinaie turistic pentru muli ceteni europeni, fie pentru cei ce merg s-i petreac
aici vacanele, fie pentru cei crora le place s cltoreasc sau pentru cei care doresc s se mute
pentru totdeauna aici. Acest fapt a indus o tent de cosmopolitanism, men innd nc vii tradi iile
culturale. Aceast coast este flancata de muni si prezeint o diversitate a terenului. Aici sunt
prezente plaje (blue flag beaches), poteci montane, insule, rezervaii naturale i sate autentice
spaniole. Aceast regiune este afectat pozitiv de ctre numarul n crestere a vizitatorilor. Printre
ofertele prezente se numr cele de natur sportiv sau cele de natur cultural precum muzeele,
galeriile de art si siturile cu importan istoric. Gastronomia este de asemenea important in
aceast regiune, existand restaurant cu specific autohton sau internaional ce servesc diverse
feluri de mncare.

Valea Jalon, portiunea interna a regiunii nordice a Costei Blanca, este considerat de
multi ca si fiind una din cele mai frumoase zone rurale din Spania. Valea Jalon este un exemplu
perfect ce ilustreaza acest fapt, prin frumusete naturala, vegetatie si munti.
Multe dintre plajele de pe Costa Blanca au un steag albastru, iar unele dintre ele sunt
foarte celebre, cum ar fi Levante si Poniente din Benidorm. Natura in acesasta zona ofera, de
asemenea, surprize placute, cum ar fi dunele Guardamar, faleza Penon de Ifach in Calpe;
lagunele Torrevieja-La Mata; Rezervatia Naturala de Tabarca Island si fauna sa marina si Fuentes
de Algar, un grup de cascade si izvoare din Callosa d'en Sarria.
Situat in regiunea Marina Baixa, in Alicante, Benidorm este una dintre destinatiile
turistice de top din Costa Blanca, datorita plajelor sale excelente si a unei game variate de cazare,
restaurante si activitati de petrecere a timpului liber. Centrul sau istoric se afla pe un promontoriu
si contrasteaza cu bulevardele largi captusite cu cladiri, magazine si cafenele in aer liber, care se
extind de-a lungul coastei.
Benidorm sau Manhattanul Spaniei este una dintre principalele destinatii turistice
estivale din Spania, sinonima cu capitala distractiei, cu peste patru milioane de turisti anual. Aflat
pe malul estic al Marii Mediterane, pe Costa Blanca, Regiunea Alicante, Benidorm este statiunea
care nu doarme niciodata. Amestecul dintre mare si munte se imbina, dar si zgarie-norii de pe
tarm, motiv pentru care statiunea este asemanata cu Manhattan.
Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt nenumarate: plimbari, bai, sporturi nautice
scufundari, schi acvatic, windsurf si excursii cu vaporul la insula Benidorm. In statiune puteti
vizita si patru parcuri tematice pentru intreaga familie Aqualandia, Mundomar, Terra Mitica si
Terra Natura. Multiplele oferte de cazare, alimentatie, de relaxare si agrement satisfac si gusturile
celor mai exigenti turisti.
Albir, o alt locaie de top din Costa Blanca, s-a transformat dintr-o comunitate mica in
ultimii ani intr-o destinatie de vacanta cunoscuta. Atrage de vizitatori din locuri indepartate, pe
care ii face sa faca din aceasta statiune casa lor permanenta. Ea are propriul sau caracter si totusi
se imbina cu restul partii din Costa Blanca.

In timpul lunilor de vara, o piata mica de artizanat si de arta meserii locale se deschide
la malul marii. Se pot achizitiona de aici bijuterii originale, bunuri din piele si suveniruri.
Esplanada Albir atrage toata lumea pentru plimbari placute de-a lungul malului marii.
Dominat de imaginea impunatoare a Stancii Ifach, Calpe se afla pe malul Mediteranei,
inconjurata de un peisaj frumos cu munti si podgorii. Multe civilizatii antice stabilite in acest
oras nareaza istoria pe care o pastreaza, printre care se numara baile romane "Baos de la Reina"
(Baile Reginei).
Traditii adanc inradacinate coexista armonios cu industria turismului, fiind una dintre
principalele destinatii de pe Costa Blanca. Unsprezece kilometri de plaje si golfuri, un port de
agrement si un mediu natural deosebit fac parte din oras. Este inclusa aici gastronomia sa
uluitoare, o prezentare autentica de preparate din bucataria Alicante. Calpe, un oras cu o istorie
lunga si traditii adanc inradacinate, este, de asemenea, una dintre principalele destinatii turistice
de pe Costa Blanca.
Asa cum este comun in orasele din Alicante, Calpe are, de asemenea calendar cultural
umplut cu petreceri si activitati de petrecere a timpului liber, cum ar fi Carnavalul Fallas de San
Jose (19 martie), focurile de San Juan (24 iunie) si sarbatorile locale, dedicate Fecioarei Zapezii,
care are loc pe 5 august.
Costa del Sol este o regiune format din orae de coast i comuniti din partea de vest
a Mlaga, n sudul Spaniei, n comunitatea autonom Andaluzia. Numele se traduce prin "Coasta
Soarelui". Iniial, format din aezri pescreti linitite, regiunea a fost transformat radical n
ultima parte a secolului al XX-lea ntr-o destinaie turistic de renume mondial, cu o aglomeraie
urban aproape continu de aezri i staiuni pe toat lungimea coastei.
Aezrile din regiune dateaz din epoca bronzului, aceasta aparinnd alternativ de
numeroase popoare i culturi,precum fenicienii, cartaginezii, romanii, vandalii,vizigoii i maurii,
nainte de Reconquista.

Zona este puternic urbanizat, cu un cordon aproape continuu de cldiri de-a lungul
coastei. Stilurile arhitecturale sunt un amestec de vile albe, joase, i cldiri foarte nalte, mai ales
n staiunile turistice, n detrimentul geografiei sale.
Din punct de vedere turistic, Costa del Sol este, cu siguranta, o destinatie completa.
Plajele sunt excelent amenajate, hotelurile au clasificari diferite pentru toate gusturile,
shoppingul este o activitate de rutina, terenurile de golf sunt splendide, sporturile de apa pe toata
coasta, peisajele incredibile, muzeele interesante, cetatile impresionante, plimbarile placute, viata
de noapte nu suporta termen de comparatie si lista poate continua cu echitatia, ciclismul si
multiplele posibilitati de petrecere a timpului liber.
Cea mai accesibila statiune a coastei este Torremolinos. Aflat la 7 kilometri vest de
aeroportul din Malaga, statiunea este in prezent o suburbie a orasului. Viata de noapte este
extrem de activa, plajele sunt dintre cele mai largi si curate iar hotelurile cu clasificari diferite
accesibile din punct de vedere financiar. Aquapark Torremolinos, cel mai mare parc acvatic de
distractii de pe Costa del Sol se afla in aceasta statiune. Alaturi de el, se afla un obiectiv nu mai
putin atractiv, Crocodile Park, unde puteti face un tur ghidat pentru a vedea cei peste 300 de
crocodili, de la pui, pana la cele mai mari exemplare, in mediul lor natural.
Benalmadena, statiune al carei nume are o puternic rezonanta araba (Ben Al
Madena/Medina), dar, cu exceptia omniprezentelor decoratii ceramice, statiunea nu are un aspect
de localitate araba, ci dimpotriva, unul al unei statiuni moderne, europene. Statiunea este "lipita"
de Torremolinos, la vest de aceasta, trecerea dintr-o statiune in alta ar trece neobservata, daca nu
ar exista un panou care sa anunte acest lucru.
Mergand de-a lungul plajei, de la Torremolinos la Benalmadena, chiar in capatul estic
al statiunii se ajunge in Puerto Deportivo sau Puerto Marina, portul de iahturi, unde puteti
admira frumoase iahturi ancorate la tarm. Puteti face chiar o croaziera pe mare pe un astfel de
iaht si sa admirati delfinii din Mediterana. Acest port este, dupa parerea multora, unul din cele
mai frumoase locuri de promenada, iar magazinele de tot felul fac plimbarea si mai placuta.
Pentru familiile cu copii, cea mai interesant atracte de aici este Aquarium Sealife, un frumos
acvariu, deschis tot timpul anului. Pe acoperisul acvariului este amenajat un teren de minigolf, cu

tematica din lumea piratilor. Obiectivul principal in Benalmadena este insa, fara ndoiala, Tivoli
World, parcul de distracii, aflat chiar langa gara feroviara. Alaturi de Tivoli World statia de
plecare a telefericului, Telefrico de Benalmdena, cu care se poate urca de la nivelul marii la
aproape 800 m altitudine pe muntele Calamorro, de unde se poate vedea o panorama a intregii
coaste.
Fuengirola este un fost sat de pescari care arata astazi foarte "chic". Cel mai important
obiectiv de vizitat in Fuengirola, situat lang Piata Primariei, este Bioparc, o gradin zoologica
mai speciala, in care animalele nu sunt tinute in custi. Vara se organizeaza vizite nocturne, cu
cina si un spectacol de dansuri africane. Tot n Fuengirola, puteti sa vizitati El Castillo Sohail,
aflat pe malul marii, dincolo de port, la capatul vestic al plajei statiunii.
Cea mai exclusivista statiune a coastei este Marbella, situata la 60 km de aeroport.
Statiunea se intinde pe o lungime de 27 de kilometri intre Capopino si San Pedro. Este vestita
pentru plajele sale cu nisip fin, pentru terenurile de golf (aflate in topurile Europei), pentru
cazinourile si hotelurile sale de lux dar si pentru o viata de noapte pe cat de rafinata pe atat de
activa. Portul Banus este inconjurat de o zona rezidentiala si foarte moderna, in timp ce partea
veche a orasului (centrul istoric) apartine caselor albe si colorate, construite dupa tiparul adaluz.
Concluzie
Amenajarea teritoriului din zona litoral a Spaniei se bazeaz att pe cultur i tradi ie,
ct i pe de modernism. Astfel, turitii sunt atrai i de viaa plin de distrac ie de pe Spania
costier, ct i de istoria acesteia, n fiecare an, atrgnd milioane de vizitatori.
Motivele care i-au determinat pe cei mai multi dintre vizitatorii Costei del Sol sunt
statiunile de un rafinament aparte, cu plajele cu nisip fin si ape limpezi,peisaje spectaculoase,
infrastructura turistica excelenta si o viata de noapte greu de egalat. Costa del Sol este
recunoscuta drep paradis al jucatorilor de golf. De aceea unul dintre numele ei informal este
Costa del Golf. Aici se gaseste cea mai mare concentrare de terenuri de golf din Andaluzia si
de pe continentul European, iar localitatile din regiune dateaza din Epoca Bronzului. Costa del
Sol a fost invadata de-a lungul vremii de fenicieni , greci, romani, cartaginezi, vandalii, vizigotii
si mauri. Influentele si amprenta acestora sunt evidente in cultura si arhitectura, iar din punct de

vedere istoric , populatia de aici a trait in satele de pescuit si in muntii de-a lungul coastei. Multe
dintre satele din apropierea coastei s-au transformat in statiuni elegante dar cu toate acestea si-au
pastrat farmecul lor arhaic.

Bibliografie:
1. Caloianu, N., Grbacea, V., Hrjoab, I., Marin, I., Iancu, S., 1982. Geografia
continentelor: Europa. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
2. Cocean, P., 2005. Geografia Europei. Presa Universitar Clujan, 157 p.
3. Grbacea, V,. 1999. Geografia continentelor. Europa de Sud: regiuni geografice,
Litografia UBB, Cluj-Napoca
4. Marin, I., Marin, M., 2002. Europa, Geografie Regional. Editura Universitar.
Bucureti.
5. Gheorghila, A., 2010, Geografia Turismului, Editura Credis, Bucureti.
6. Ispa, A., 2010, Amenajarea Turistic a Teritoriului, Editura Didactic i Pedagogic,
Braov.
site-uri web:
ro.wikipedia.org
geografilia.blogspot.ro
www.paralela45.ro
www.christiantour.ro
www.mareea.ro