Sunteți pe pagina 1din 3

Cultura romana cultura europeana

Cultura Romniei este ansamblul de valori materiale i spirituale produse pe


teritoriul Romniei. Romnia are o cultur unic, fiind produsul geografiei i
evoluiei sale istorice distincte. Este fundamental definit ca fiind un punct
de ntlnire a trei regiuni: Europa Central, Europa de Est i Europa de SudEst, dar nu poate fi cu adevrat inclus n nici una dintre ele. Identitatea
romneasc a fost format pe un substrat din amestecul elementelor dacice
si romane, cu multe alte influene.

Momentele sincronizarii culturale


Pe plan cultural, alinierea european a Romniei este evident. Au fost patru
mari momente ale sincronizrii culturii romneti cu cea european:
1.Primul moment e n veacul al XVI-lea. Saii, vrnd s converteasc pe
romni la protestantism, le tipresc cri bisericeti n romnete. Cel mai
important fapt cultural este opera tipografic a diaconului Coresi, care, prin
crile sale, a contribuit la crearea i rspndirea limbii romne literare.
2.Al doilea moment important strin e n secolul al XVII-lea n Moldova, cnd
civilizaia Apusului i arat adevrata influen asupra romnilor prin
polonezi. Popor de cultur european, datorit culturii lor latine, polonezii au,
nc din veacul al XVI-lea, o mare influen asupra spaiului romnesc.
Grigore Ureche, mitropolitul Dosoftei i alii sunt mai mult sau mai puin
familiarizai cu cultura apusean, tiu ns limba polonez i pe cea latin, n
care puteau citi mai mult. n jurul lor, alii, mai puin crturari, nva ceva
de la ei. Ion Neculce, de exemplu, dei nu cunotea vreo limb strin, e i el
un om ,,cultivat. Aceti crturari i principele Dimitrie Cantemir,., avnd o
vast cultur european, constituie o veritabil micare cultural capabil s
sincronizeze rile Romne cu Europa. Epoca fanariot a rupt rile Romne,
pentru circa 100 de ani, de cultura european. Iluminismul, expresie a
spiritului european, a fost totui prezent la noi, n special prin coala
Ardelean, promotoare a ideologiei naionale. n secolul al XIX-lea, rile
Romne au fost ,,reeuropenizate, rezonnd cu Europa la 1848, la 1856 i n
1918.
3.La mijlocul secolului al XIX-lea, reluarea legturilor dintre rile Romne i
Occident a fost meritul aa-numitei generaii paoptiste. Pleiada fruntailor
revoluiei romne de la 1848, reprezentat de personaliti ca Nicolae
Blcescu, Mihail Koglniceanu, fraii Brtianu, fraii Golescu etc., a creat
micarea politic numit paoptism. Plecai la studii n strintate, tinerii
romni au adus din Occident nvtur i soluii pentru construirea unui stat
national modern. Muli dintre ei erau membri ai unor loji masonice franceze,

aveau legturi cu cercurile politice radicale sau chiar socialiste, erau prieteni
cu ilustre personaliti franceze (Jules Michelet, Edgar Quinet), fapt care a
avut beneficii pentru romnii de acas. Cea de a doua jumtate a secolului al
XIX-lea st, de asemenea, sub influena Vestului, ntr-o competiie pe care o
exercit civilizaia francez i cea german. Personaliti precum Vasile
Conta, Vasile Alecsandri, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol, Ioan
Slavici, Petru Poni i muli alii sunt absolveni ai universitilor franceze i
germane. Intelectualii romni i-au pus ns i ntrebri privind corectitudinea
cii alese n celebra teorie a formelor fr fond, una dintre cele mai
interesante controverse ale istoriei i culturii romne. Ea a fost enunat
iniial de Ion Heliade Rdulescu, Alecu Russo, Barbu Catargiu, Ion Ghica,
Mihail Koglniceanu, dar junimitii au sistematizat n formula cea mai
potrivit. Titu Maiorescu, n celebrul articol ,,n contra direciei de astzi n
cultura romn, expune principalele idei:
Societatea romn modern era considerat o imitaie a celei occidentale.
Exponenii acestei micri, tinerimea imigrant, au mprumutat efectele
civilizaiei occidentale, numai formele, nu i fundamentele ei istorice
necesare, fondul.
Principalele instituii romneti moderne sunt moarte, pretenii fr fond.
ntr-o oarecare msur, teoria formelor fr fond este valabil i astzi, dup
aproape 150 de ani de la enunarea ei.
4.La rndul ei, prima jumtate a secolului al XX-lea s-a impus prin
sincronizarea culturii i civilizaiei romneti cu civilizaiile i culturile
apusene. D.Gusti, P.P. Negulescu, Simion Mehedini, Dan Barbilian, Lucian
Blaga, Al. Rosetti sunt doar civa dintr-o pleiad strlucit de savani
integrai n spiritul european. Procesul este, n mod firesc, bivalent. La
nceputul secolului al XX-lea, Occidentul beneficiaz de contribuia unor mari
personaliti de origine romn: contesa Anna de Noailles, Martha Bibescu,
Emil Racovi, Aurel Vlaicu, Henri Coand, Traian Vuia. n perioada
interbelic, cultura romn a cunoscut un moment de excepional
dezvoltare, mbogind-o pe cea european cu operele lui Constantin
Brncui (creatorul sculpturii moderne), George Enescu(cel mai mare
compozitor roman), Emil Cioran (un mare eseist revendicat si de cultura
franceza), Eugen Ionescu(creatorul teatrului absurdului), Nicolae Iorga (mare
istoric, celebru in lume), Stefan Odobleja, etc.

Specificul cultural romanesc


In secolul al XIX-lea, dominant culturala era +data de cautarea si cultivarea
acelor elemente care reprezentau similaritati intre cultura romana si cele ale
marilor culturi europene. In in schimb, in secolul al XX-lea si la inceputul

secolului XXI, romanii sunt doritori mai mult sa descopere cee ace ii
diferentiaza de ceilalti. Romanismul este descoperit in :
ortodoxism socotit matrice a spiritualitatii romanesti
mostenirea culturala bizantina civilizatia romaneasca considerandu-se
continuatoarea legitima a celei bizantine, Nicolae Iorga lansand chiar
sintagma Bizant dupa Bizant
folclorul satul fiind considerat un model cultural si o sursa de inspiratie
pentru intreaga cultura romana

Impactul comunismului
Sincronizarea istoriei Romaniei cu istoria Europei a fost intrerupta iarasi in
anul 1947, cand in tara noastra s-a instalat comunismul. Cultura noastra a
progresat totusi si in aceste conditii, continuand, sa imbogateasca
patrimoniul stiintei universale, inregistrandu-se rezultate remarcabile in
medicina (Ana Aslan), tehnica (Elie Carofoli), istorie (Constantin Giurescu),
literatura (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Marin Preda), dar si in arta. In
anii comunismului , multor intelectuali li s-a impus tacerea, prin lipsa de
acces la publicare, altii au fost suprimati fizic, unii dintre ei au refuzat sa
colaboreze iar altii s-au convertit la comunism. Regimul politic a dorit
transformarea intelectualilor in functionari ai aparatului de propaganda. In
interior, s-a dezlantuit un razboi impotriva celor de dincolo, fiind
considerati denigratori ai valorilor nationale.
Dupa 1990, ideea europeana a devenit o prioritate a dezvoltarii societatii
noastre in pas cu societatea europeana, continuand sa-si metina si sa-si
conserve baza nationala.

S-ar putea să vă placă și