Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HEMORAGICE
4. Referitor la rolul streptokinazei în tratamentul AVC ischemic acut se poate afirma că:
A) Este foarte eficientă, obţinându-se o reducere a mortalităţii de aproape 20%
B) Creşterea uşoară a ratei sângerărilor intracraniene nu reprezintă un motiv de îngrijorare,
beneficiile folosirii streptokinazei depăşind cu mult riscurile utilizării acestui tratament
C) Streptokinaza poate fi administrată chiar şi pacienţilor cu valori foarte mari ale tensiunii
arteriale (TA=200/120 mmHg)
D) În unul dintre studiile asupra utilizării streptokinazei, invaliditatea moderată la 3 luni a fost
redusă
E) În cazul unui AVC ischemic acut streptokinaza se administreză în doză de 1,5 milioane
unităţi, într-o oră, în perfuzie intravenoasă continuă
14. Sindromul Wallenberg, cauzat cel mai frecvent de un infarct ce afecteză partea laterală a
bulbului, cu sau fără partea laterală a cerebelului se caracterizează prin:
A) Sindrom Horner ipsilateral
B) Nistagmus
C) Sensibilităţile termică şi dureroasă diminuate pe jumătate de corp, ipsilateral leziunii
D) Ataxia membrelor de partea leziunii
E) Sindrom piramidal ipsilateral
16. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare constă în:
A) Hemiplegie controlaterală
B) Hemianestezie (hipoestezie) controlaterală
C) Sindrom vestibular central
D) Hemianopsie omonimă
E) Abulie
17. Implicarea emisferei dominante în ocluzia completă a arterei cerebrale medii poate
produce:
A) Hemianopsie omonimă
B) Hemianestezie controlaterală
C) Apraxie constructivă
D) Afazie globală
E) Hemiplegie controlaterală
20. Referitor la explorările paraclinice din hemoragia subarahnoidiană se poate afirma că:
A) Trăsătura caracteristică a unei rupturi anevrismale este prezenţa sângelui în LCR obţinut
prin puncţie lombară
B) Scanarea TC este foarte eficientă pentru a prevedea spasmul arterelor vertebrală, bazilară
sau al arterelor cerebrale posterioare
C) Explorarea Doppler transcraniană a fluxului în arterele cerebrală medie proximală,
cerebralele anterioare şi posterioare şi în artera bazilară, poate să detecteze cu acurateţe
debutul vasospasmului
D) Angiografia pe patru vase este în general practicată pentru a localiza şi a descrie detaliile
anatomice ale anevrismului şi pentru a determina dacă există alte anevrisme nerupte
E) Electrocardiograma nu evidenţiază nici un fel de modificări ale segmentului ST şi ale
undei T
21. Vasoconstricţia cerebrală segmentară poate produce uneori infarct cerebral. Printre
cauzele unei astfel de vasoconstricţii se pot număra:
A) Administrarea de substanţe opioide
B) Eclampsia
C) Traumatismele capului
D) Hemoragia subarahnoidiană
E) Intoxicaţa cu simpatomimetice
22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la arterita temporală (arterita cu celule
gigante):
A) Este o afecţiune relativ comună la persoanele tinere
B) Rareori poate produce un accident vascular cerebral
C) Sistemul carotidian extern, îndeosebi arterele temporale, constituie sediul unei inflamaţii
granulomatoase subacute, cu un exudat cu celule gigante
D) Ocluzia ramurilor coroidale posterioare ale arterei oftalmice produce frecvent cecitate la
unul sau la ambii ochi
E) Vasculita poate afecta rareori şi arterele coronare, cu producerea unui infarct miocardic
acut
23. Maladia Binswanger (encefalopatia subcorticală cronică progresivă) se caracterizează
prin:
A) Scanarea CT sau RMN detectează arii periventriculare de distrugere a substanţei albe şi
glioză
B) Afectează în special substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale
C) Boala apare la pacienţi mai vârstnici, cu hipertensiune severă de o lungă perioadă de timp
D) Substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale devine infarctizată subacut
E) Sunt deseori asociate atacuri lacunare
25. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive după hemoragia subarahnoidiană sunt:
A) Reruptura
B) Tromboflebita sinusului cavernos datorată produşilor de liză a sângelui coagulat aflat în
spaţiul subarahnoidian
C) Hidrocefalia
D) Meningita septică
E) Vasospasmul cerebral
28. Ocluzia completă a arterie cerebrale medii la nivelul trunchiului său determină:
A) Hemiplegie ipsilaterală
B) Hemianestezie controlaterală
C) Afazie globală dacă este afectată emisfera dominantă
D) Mutism akinetic
E) Afazie Wernicke în afectarea emisferei nedominante
29. În componenţa poligonului Willis intră următoarele artere, cu excepţia:
A) Artera comunicantă anterioară
B) Arterele comunicante posterioare
C) Arterele cerebrale posterioare, în segmentul postcomunicant
D) Arterele vertebrale
E) Arterele cerebrale anterioare, în segmentul precomunicant
37. Printre simptomele prodromale care pot sugera localizarea unui anevrism nerupt şi faptul
că acesta creşte în dimensiuni se numără:
A) O paralizie de nerv VI poate sugera existenţa unui anevrism în sinusul cavernos
B) Paralizia de nerv III , mai ales când este însoţită de midriază, pierderea reflexului
fotomotor şi durere localizată deasupra şi în spatele ochiului indică existenţa unui anevrism în
expansiune la joncţiunea arterei comunicanta anterioare cu cerebrala anterioară
C) Durerea în interiorul sau în spatele ochiului şi în regiunea inferioară a tâmplei poate să
apară datorită unui anevrism în expansiune al cerebralei medii
D) Durerea occipitală şi cervicală posterioară poate semnifica prezenţa unui anevrism în
expansiune la joncţiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotidă internă
E) În cazul unui anevrism supraclinoidian în expansiune pot să apară defecte de câmp vizual