Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Recenzie
Recenzie
tipul de organizare
rolul intelectualilor
Partidele social - democrate s-au unit la initiative Internationalei din 1864 sau au fost
profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internationalism solidar pana la razboiul din
1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni.
Internationalismul a implicat, printre altele o lunga colaborare cu marxismul care le-a servit
drept dogma si pe care au incercat sa-l raspandeasca si sa-l impuna tuturor partidelor
muncitoresti.
-Partidele majoritare, se caracterizeaza atat prin pluralismul filozofic cat si religios;
-Partidele social-democrate minoritare, este specific anumitor tari nordice.
-Partidele social-democrate "consociative"
-Dezidentele de dreapta
4.Traditia comunista apare ca o ramura a social-democratiei care se detaseaza de curentul
sau principal dupa I razboi mondial si Revolutia rusa din 1917. Partidele politice comuniste se
deosebesc prin : -internationalism
-organizare
-ideologie
Miscarea comunista e rezultatul voluntarismului revolutionar al unui grup de militanti ai
Partidului Muncitoresc Rus : bolsevicii.
Partidele comuniste se redefinesc in raport cu criteriile de baza :
-Precursorii- partidele comuniste care s-au rupt de Moscova mai devreme pentru a fuziona
cu dizidentii de stanga ai social-democratiei;
-Reformistii- comunistii ortodocsi care au stiut sa se foloseasca de o "cale" nationala spre
socialism si au iesit de sub tutela moscovita pastrand controlul asupra aparatului comunist pentru
a-l reforma;
-Ortodocsii- partidele comuniste ramase fidele modelului comunist prin reevaluarea
"mostenirii" si care acceptau o evolutie doctrinara;
-Integristii- formatiunile ramase fidele dogmei comuniste impotriva tuturor si a orice.
Trasaturile comune ale partidelor patrimoniale :
Partidele patrimoniale se regasesc intr-un program politic comun, reflectare a bazei lor
sociale.
1.Programul politic-aceasta familie datoreaza unitatea programului politic; partidele
burgheze reusesc sa realizeze armonia intre scop si mijloace, intre programul politic si optiunea
societatii.
2.Baza sociala- programul unitary al partidelor patrimoniale consta in baza lor sociala, care
le face sa fie mediatori privilegiati ai lumii industriale si de afaceri.
Plecand de la un nucleu conducator "burghez", partidele patrimoniale au devenit adevarate
partide attrape-tout.
3.Origine- partidele care apara cauza capitalistilor au luat nastere in sec. al XIX-lea din
doua traditii ideologice foarte diferite :
-prima elitista si ostila participarii maselor populare , privilegia ierarhiile aristocratice si
puterea regala;
-a doua a luptat pentru instaurarea unei veritabile democratii liberale bauata pe votul
universal.
Tipuri de partide patrimoniale :
1.Partidele conservatoare - in sec. al XIX-lea, erau purtatoarele sperantelor nobilimii si
ale Bisericii. Ele s-au format pentru a lupta impotriva principiilor Revolutiei franceze si pentru
apararea vechiului regim, reprezentand dreapta istirica.
-Partidele majoritare
-Conservatorii care s-au specializat
-"Dreapta orleanista"
2.Partidele liberale- s-au grupat pentru a apara interesele burgheziei. Ei au reprezentat
mult timp "stanga" ; ele se gaseau atasate regimului cenzitar sau democrate . partidele liberale au
pastrat intotdeauna o structura elitista, respingand autoritarismul plebiscitar.
-Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur partid liberal a reusit sa
aiba un govern majoritar.
-Declinul liberalilor, acest declin este rezultatul succeselor obtinute de Partidul
Conservator.
3.Partidele radicale- o parte a burgheziei s-a angajat intr-o politica de colaborare cu
miscarea muncitoreasca. Uneori aceasta colaborare a ajuns pana la comunisti. Evolutia sa pe
termen lung a facut ca partidul ce o reprezinta sa treaca de la alianta sociala la blocul burghez
jucand rolul de "pivot".
Stanga radicala daneza reprezinta cel mai bine cazul radicalilor care , confruntati cu
"dilemma liberalilor", au optat pentru alianta cu stanga. Ei au ajuns astfel la putere ca sustinatori
ai social-democratiei.
4.Dreapta in sistemele nepolarizate - in anumite tari precum Italia, Benelux, Suedia,
conflictul de clasa nu a reusit sa polarizeze complet viata politica.
CLIVAJUL BISERICA / STAT :. PARTIDELE CLERICALE & ANTICLERICALE
Confuzia creata de denumirile "dreapta" si "stanga" se datoreaza in principal influentei
conflictului dintre Biserica si Stat.
Partidele crestin-democrate
Dintre toate politicile existente astazi in Europa , nici una nu este mai rau inteleasa decat
democratia crestina.
1. Trasaturile commune
A) "Interclasismul"- partidele crestin- democrate reflecta structura sociala a comunitatii
catolice, ele dispun de o baza militanta si electorala care se raspandeste in ansamblul
claselor sociale. Acest character "interclasist" al partidelor crestin-democrate este
dezechilibrat de un singur aspect : suprareprezentarea taranilor.
democratiei crestine. Aceste doua familii provenite din clivajul Biserica / Stat au dat culoare
vietii politice in majoritatea tarilor catolice. Doar Islanda si Quebec au facut exceptie de la
aceasta regula din cauza unei lungi dominatii engleze.
CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE : PARTIDELE DE CENTRU & STATO NATIONALISTE -familia centralista regrupeaza partidele nascute din procesul de edificare
nationala. Aceste partide difera prin chiar tipologia lor, cel mai greu de incadrat intr-o tipologie
europeana.
Trasaturile distincte ale partidelor de centru :
Partidul Radical Democrat Elvetian, fondat de invingatorii razboiului Sonderbund, isi are
originea in curentul national-liberal, care spre 1848 a animat intelligentsiain Germania, Austria si
Elvetia.
1.Raspandirea geografica - electoratul lor se afla in zone precise si limitate ; aria lor
geografica se limiteaza deseori la o regiune.
2.Orizontalitatea - din punct de vedere al organizarii si al tendintelor interne , partidele
periferiste se apropie foarte mult de partidele crestin-democrate; ele se contureaza sub forma de
partide de mase de tipul social-democrat. Similitudinea dintre partidele periferice si cele crestine
se releveaza in ceea ce priveste baza electorala. Paridele periferiste au baza taranasti solide, iar
spectrul lor larg le permite sa ajunga pana la clasele muncitoresti sindicalizate.
3.Anticentralismul- partidele periferice care apara periferia au o tendinta de respingere a
centralismului. Din punct de vedere politic , autonomistii nu au incredere in puterea centrala si in
birocratie. Ei militeaza pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apara
granitele locale sau municipale si zonele intermediare in general.
Tipurile de partide :
fenomenul regional a izbucnit in tarile unde, din diferite motive, mobilizarea periferiei nu se
facuse inca.
3.Tipul neo-centralist.
CLIVAJUL SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR & TERIAR
Clivajul pune in opozitie pe proprietarii din sociatatea industriala si pe cei ai lumii urbane,
cu interesele rurale si cu aparatorii naturii de cealalta parte. Atata timp cat a ramas la stadiul
precapitalist, acesta nu a afectat decat Scandinavia, Elvetia si Europa Central- Rasariteana. El a
aparut ca un caz special in tarile care n-au cunoscut feudalitatae - Norvegia, Suedia, Finlanda,
Islanda.
Industrializarea si capitalismul au ramas mult timp localizate in orasele si zonele
industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumularilor precapitaliste, care au rezistat
indelung, antrenand astfel o serie de consecinte economice, culturale si ecologice.
Au urmat apoi doua valuri succesive de contra-mobilizari :
1.Partidele muncitoresti - agrarienii au format partide de clasa dupa modelul partidelor
muncitoresti sau liberale. Baza lor sociala este taranimea, ale carei interese ei le apara.
Obiectivul lor a fost unul economic : sa oblije Statul sa impiedice scaderea preturilor produselor
agricole.
2.Partidele ecologiste - s-au nascut in mediul urban prin constientizarea efectelor
puternicului dezechilibru natural provocat de logica economiei de piata. Populatia rurala
disparand ca societate distincta, iar agricultura fiind integrata in sectorul agro-alimentar, taranii si
terenurile agricole, care pastrau "natura culturala" nu mai indeplinesc aceasta functie.
CONCLUZII :
Repartizarea geografica precum si realinierile care survin in sistemele de partide duc la
cateva reflectii sumare :
a) Dupa razboi s-a putut constata declinul democratiei crestine
b) Fie vis-a-vis, fie alaturi de Europa tripolara, se intinde Europa cu iesire la
Atlantic - Marea Britanie si Danemarca
c) Se mai poate inca repara traseul care se estompeaza incetul cu incetul al
unei Europe a taranilor liberi si mandri.
d) Clivajul
centru
/
periferie
Irlanda, Islanda, Malta si Corsica.
afecteaza
periferiile
Dupa 1970 ramane problema noilor clivaje care se pune datorita turbulentelor care
afecteaza sistemele de partide din Europa.