Sunteți pe pagina 1din 10

EDUCATORI - REZOLVARE SUBIECT MODEL 2015

SUBIECTUL I
A. LIMBA ROMANA
1. - suverani, crai, monarhi
-sa (te) sperii, sa (te) ingrozesc, sa (te ) infricosez
2. Cratima s-a folosit pentru elidarea vocalei si pronuntarea intr-o silaba a doua cuvinte diferite
(conjunctia s si pronumele personal i)
3. lumea - substantiv comun ; noastra adjectiv pronominal posesiv; venira verb predicativ
4. au venit predicat verbal; si-n tara complement circumstantial de loc
5. Pamanturilor noastre le ducem dorul .
6. Ei nu puteau sa mai rabde .
M-ai rabdat destul.
Ai sai nu au vrut sa auda nici o scuza .
Te rog frumos sa-i duci placinte prietenei tale .
B. LITERATURA ROMANA
Scriei un eseu, de 2-3 pagini, n care s argumentai apartenena unui text poetic
eminescian la romantism.

Criticul Titu Maiorescu, n articolul Direcia nou n poezia i proza romn, din 1872,
nota: Cu totul osebit n felul su, om al timpului modern, deocamdat blazat n cuget, iubitor de
antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, pn acum aa de puin format, nct
ne vine greu s-l citm imediat dup Alecsandri, dar n fine, poet, poet n toat puterea
cuvntului, este d. Mihai Eminescu.

Poemul Luceafarul se ncadreaz n curentul literar romantism, dou dintre trsturile


specifice fiind: folosirea antitezei i utilizarea ca surs de inspiraie a folclorului.
Antiteza, procedeu artistic dominant n acest poem, se evideniaz nc din prima parte a
poemului, prin opoziia dintre lumea pmnteasc, a fetei de mprat: Din umbra falnicelor
boli, Spre umbra vechiului castel i lumea nepmnteasc, a Luceafrului: Colo-n palate de
mrgean, Eu sunt luceafrul de sus. Antiteza se realizeaz i la nivelul descrierii tnrului
Ctlin, n raport cu Luceafrul. nfiarea uman a primului: Cu obrjei ca doi bujori/ De
rumeni, bat-i vina, este n contrast evident cu cea non-uman a celui de-al doilea: Din negru
giulgi se desfor/ Marmoreele brae, i palid e la fa, Iar umbra feei strvezii/ E alb ca de
cear. Conturarea cadrului pmntesc, n care Ctlin i Ctlina i mplinesc dragostea: Sub
irul lung de mndri tei, Miroase florile de tei se face n contrast cu lumea cereasc, n care
este evideniat zborul Luceafrului: Un cer de stele dedesubt/Deasupr-i cer de stele, i din a
chaosului vi/.../Vedea ca-n ziua cea denti/ Cum izvorau lumine. De asemenea, prin utilizarea
pronumelor personale ei i noi, se subliniaz

n poem antiteza dintre fiinele umane,

muritoare, a cror via este limitat, fiind pus sub semnul destinului i fiinele cereti,
nemuritoare: Ei au doar stele cu noroc/i progoniri de soarte, Noi nu avem nici timp , nici
loc/ i nu cunoatem moarte.
O alt trstur care evideniaz apartenena poemului la romantism este utilizarea
ca surs de inspiraie a folclorului. Mihai Eminescu a avut ca surs de inspiraie basmele
romneti Fata din grdina de aur i Miron si frumoasa fr corp, pentru a crea n
Luceafrul atmosfera specific basmelor, nc din incipit: A fost odat ca-n poveti/ A fost ca
niciodat., dar i pentru a prezenta iubirea imposibil dintre dou fiine aparinnd unor lumi
diferite. De asemenea, s-a inspirat din mitul romnesc al Zburtorului, pentru a descrie
elementele spaiale care definesc lumea terestr n care fata de mprat i desfoar existena:
Din umbra negrului castel, dar i una din ntruprile Luceafrului: Pe negre viele-i de pr.
Mitul Zburtorului apare n poem ca simbol al visrii, aspiraiei i revelaiei.
Tema poemului este condiia omului de geniu. nc din primul tablou aceast tem este
susinut de sublinierea trsturilor Luceafrului, ca fiin superioar, dotat cu atribute
deosebite. Aspiraia ctre nlimi, cutarea absolutului, dorina de cunoatere, dorina de nlare
spiritual, de atingere a unui ideal superior, sunt cteva dintre atributele omului de geniu,
2

reprezentat n poem de ctre Hyperion. Omul de geniu este construit n text, aa cum apare i n
viziunea lui Schopenhauer, prin raportare la omul obinuit. Acesta din urm este reprezentat n
text de fata de mprat, creia, n ultimele versuri ale operei, Luceafrul i adreseaz un firesc
repro: Ce-i pas ie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trind n cercul vostru strmt/ Norocul
v petrece,/ Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i rece. Anumite motive poetice prezente n
text, specifice romantismului, susin tema poeziei: motivul luceafrului, al stelelor, al cerului, al
lunii, al mrii, al visului, al castelului, al fetei de mprat, al Zburtorului, al teiului, al zborului
cosmic.
Incipitul reprezint un element de compoziie al operei, coninnd o formula specific
basmului: A fost odat ca-n poveti, prin intermediul cruia cititorul este avertizat asupra
structurii narative a textului, care este considerat un poem epico-liric. Astfel, ntmplrile sunt
puse sub semnul unui timp nedeterminat (illo tempore), n care faptele sunt unice i irepetabile
A fost ca niciodat.. n aceste condiii, fata de mprat : Din rude mari mprteti, va avea
atribute unice: O prea frumoas fat, i era una la prini, i luna ntre stele. Fata nu este
doar frumoas, ci are atributele perfeciunii: Mndr-n toate cele i ale puritii sufleteti:
Cum e Fecioara ntre sfini.
Un alt element compoziional este reprezentat de elementele de opoziie din text care
sunt puse n eviden prin antiteza dintre omul comun, obinuit, reprezentat de ctre fata de
mprat i omul de geniu, reprezentat de ctre Luceafr. Ambele personaje (le putem numi
personaje, deoarece textul epico-liric este realizat pe baza liricii personajelor) sunt unice,
excepionale n lumea lor. Fata de mprat este una la prini/i mndr-n toate cele/Cum e
Fecioara ntre sfini/i luna ntre stele, iar Luceafrul este unic, prin raportarea sa ca astru
ceresc, la celelalte stele, dar i prin atributele sale, asemntoare cu cele ale lui Dumnezeu, ca
Hyperion: Noi nu avem nici timp, nici loc/ i nu cunoatem moarte.
n opoziie sunt prezentate cele dou nfiri ale Luceafrului utiliznd epitetele care au
rolul de a contura portretul fizic: Prea un tnr voievod/ Cu pr de aur moale i Pe negre
viele-i de pr/Coroana-i arde pare; O, eti frumos cum numa-n vis/Un nger se arat i O,
eti frumos cum numa-n vis/Un demon se arat.

Pentru a scoate n eviden opozitia dintre cele dou fiine de care fata este atras poetul
utilizeaz comparaiile i metaforele crend imagini vizuale: Luceafrul este o fiin
supranatural, care are doar nfiare uman, dar spirit nepmntesc: Dar ochii mari i
minunai/Lucesc adnc himeric, i palid e la fa, Iar umbra feei strvezii/E alb ca de
cear, iar Ctlin este fiin pmnteasc: Cu obrjei ca doi bujori/De rumeni, bat-i vina.
Compoziia poemului include 98 de strofe de tip catren, cu msura versurilor de 7-8
silabe i ritm iambic, combinat cu ritm amfibrahic. Textul conine patru tablouri, construite pe
alternana a dou planuri: terestru-uman i cosmic-universal, aflate n antitez.
Viziunea despre lume a autorului este sintetizat prin tema poemului, condiia omului
de geniu i subliniat n finalul poemului, prin care se descifreaz ceea ce Eminescu numea
sensul alegoric al povetii: Aceasta e povestea. Iar nelesul alegoric ce i l-am dat este c dac
geniul nu cunoate nici moarte i numele lui scap de noaptea uitrii, pe de alt parte, aici pe
pmnt, nu e nici capabil de a ferici pe cineva, nici de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici
noroc.
Aadar, finalul poemului scoate n eviden antiteza dintre lumea omului comun, o lume a
aspiraiilor mrunte, o lume supus destinului, o lume limitat i cea a omului superior, care
aspir ctre absolut. n opinia poetului, omul de geniu este contient de condiia sa etern,
raportat la cea efemer a oamenilor obinuii, de care ncearc s se detaeze cu luciditate: Cei pas ie chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul/ Trind n cercul vostru strmt/ Norocul v petrece/
Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i rece.
SUBIECTUL AL II-LEA
Redactai un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, n care s prezentai rolul nvrii n cadru
formal,nonformal i informal, n nvmntul precolar.
n elaborarea eseului vei avea n vedere urmtoarele repere:
- prezentarea aciunii de nvare n cadru formal, nonformal i informal;
- evidenierea modului de extindere a nvrii dincolo de cadrul formal;
- exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind rolul nvrii n nvmntul
precolar.
4

Actiunea de invatare in cadrul formal, nonformal si informal este omogena jucand un rol
impotant in educatia copilului mai ales prescolar .
Educatia formala este educatia planificata, institutionalizata incepand cu varste cat mai
fragede mai nou datorita societatii care impune sau invita la aceasta. Educatia formala este
asigurata de cadre didactice specializate, in cazul prescolaritatii fiind vorba de educatoare cu
studii in domeniu si instruite si ca locatie e gradinita cu activitatile ei .
Educatia nonformala e descrisa sau ajutata de activitatile extracurriculare si de obicei se
afla in afara celor doua amintite mai sus. Nu se desfasoara in cadrul scolii dar o completeaza
.Prescolarul isi dezvolta cultura si o completeaza prin aceasta. Aceste activitati deschid spiritual
elevului, ii deschide noi orizonturi, il modeleaza, il implica si il face sa aiba mai multa incredere
in fortele proprii.
Educatia informala reprezinta experientele de invatare si dezvoltare indirect care apar ca
urmare a interactiunilor copilului cu diverse medii de comunicare (familie, mass-media, prieteni,
comunitate etc). Aceasta dezvolta atitudini, valori, abilitati si cunostinte uneori prin repetitia in
mod automata a activitatilor celor din jur fara a constientiza faptul ca se desfasoara o activitate
de invatare .
In acest context in primul rand, trebuie pus accent pe toate aceste tipuri dar cele din afara
educatiei formale sunt mai deosebite si dezvolta caracterul punand accent pe personalitatea
elevului. Spun acest lucru deoarece intr-un sistem educational aglomerat si structurat pe
acumulare de informatii ca al nostru e deosebit de important ca prescolarul sa poata avea acces la
informatie si educatie si in afara scolii /gradinitei. Acest lucru presupunand o familie interesata
de educatie si gata de a investi timp si bani daca e necesar pentru a implica prescolarul in diverse
activitati in care poate fi ajutat, manipulat, educat si chiar provocat sa-si dezvolte abilitatile pe
care le are sau sa isi cultive altele in vederea formarii unei persoane cultivate, educate. Scoala cu
activitatile propuse, nu ofera tot ansamblu de idei preferate sau benefice prescolarului deci
activitatile informale si nonformale raman sa adauge, sa ajute si chiar sa perfectioneze ceea ce
educatia formala activeaza.
In al doilea rand, invatamantul prescolar fiind axat pe joc sub toate formele posibile da
loc si lasa prescolarului libertatea si senzatia libera de a-si dezvolta armonios activitatile fara a fi
5

perceputa ca activitate de invatare cum de exemplu e la invatamantul primar unde copiii devin
constienti de ora /lectie /activitate. De aceea exista libertatea educatorului sa dezvolte si sa atraga
copilasii cat mai mult spre educatia din gradinita in sensul ca poate manipula ideile astfel incat
activitatile de educatie sa fie foarte placute si creative. Educatia in gradinita e foarte importanta
deoarece se pun bazele comunicarii, se pun bazele limbajului logic, al elementelor de baza din
multe domenii folosite mai tarziu in scoala. E mult mai simplu ca educatia sa aiba pasi mici,
repetitivi si de calitate astfel incat trecerea la scoala sa fie naturala. La nivelul I prescolarul e
provocat la socializare pe toate aspectele si la nivelul II se pune accent pe pregatirea pentru
scoala in sensul de activitati cat mai concrete pentru a ajuta prescolarul sa poata avea disciplina
de a sta in banca, pe scaun un timp limitat. De asemenea, se dezvolta limbajul in sensul ca mai
tarziu scolarul poate lectura cerinta ideilor in scoala si intelege astfel incat sa poata raspunde
corect. Cel mai greu e sa se raporteze la cerinte lungi sau cerinte formulate cu ajutorul cuvintelor
de legatura unde au tendinta sa fragmenteze si sa raspunda limitat sau gresit.
In concluzie, educaia prescolara cu toate cele trei forme ale ei este foarte importanta
deoarece are un efect pozitiv asupra abilitilor copilului si asupra viitoarei sale cariere colare,
n special pentru copiii provenii din medii socio-economice foarte defavorizate, n sensul c
acetia progreseaz n plan intelectual, dezvolt atitudini pozitive fa de nvare precum i
motivaia de a depune n viitor un efort real n coal. Pe de alt parte, s-a constatat c educaia
are un efect pozitiv asupra abilitilor intelectuale i sociale ale copiilor, independent de mediul
lor de provenien, atunci cnd instituiile precolare promoveaz cu adevrat calitatea, att n
ceea ce privete mediul fizic ct i interaciunile adult/copil.

SUBIECTUL AL III-LEA
1. Explicai rolul jocului n desfurarea activitilor instructiv-educative n nvmntul
precolar, avnd n vedere urmtoarele repere:
- precizarea legturii dintre domeniile de dezvoltare i tipurile de joc adecvate acestora;
- evidenierea legturii dintre nivelul de vrst i un tip de joc potrivit;
- exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind rolul jocului n desfurarea
activitilor instructiv-educative n nvmntul precolar.
6

ROLUL JOCULUI IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE


IN INVATAMANTUL PRESCOLAR.
Parerea mea e ca practica si teoria educatiei au demonstrat de mult ce loc ocupa jocul in
viata prescolarilor, in activitatea de instruire si educare a acestora in gradinita. Prin intermediul
jocului, copiii isi imbogatesc experienta cognitiva, invata sa manifeste o anumita atitudine pozitiva sau negativa - fata de ceea ce-l inconjoara, isi educa vointa, si, pe aceasta baza
formativa, isi contureaza profilul personalitatii. In zilele noastre, jocul trebuie apreciat ca baza a
conceperii intregii activitati instructiv-educative. Privit prin aceasta prisma, in procesul de
invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare a copiilor, ca procedeu metodic
de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si, in
sfarsit, ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatilor psihofizice pe toate planurile.
In primul rand, la gradinita de copii "ar fi cu totul imposibil sa facem altfel". Ar fi
imposibil, pentru ca, la acest nivel al dezvoltarii stadiale, nu sunt constituite inca mecanismele
psihice ale actelor neludice, pe care se sprijina activitatea de invatare sistematica. Mecanismele
respective se afla abia in fazele initiale de constituire, ritmul evolutiv si al perfectionarii lor
depinzand de nivelul la care se ridica jocul insusi. Conceperea jocului ca forma de activitate este
cel mai important aspect particular al formelor pe care le imbraca invatamantul la acest nivel. O
mare parte din timp, copiii il ocupa in gradinita cu activitati preferentiale. Acestea sunt
structurate pe domenii experentiale astfel incat sa existe o gama larga de domenii in care copilul
prescolar sa isi dezvolte limbajul si cultura necesara si sa exerseze diferite tipuri de jocuri .
Jocul este socotit o activitate fundamentala a copiilor de la 3 la 7 ani si are o contributie
valoroasa in dezvoltarea lor intelectuala, etica , estetica si fizica, existand jocuri specifice fiecarui
domeniu de dezvoltare. Pentru domeniul dezvoltare fizica, sanatate si igiena personala sunt
potrivite jocurile sportive, pentru dezvoltarea motricitatii si cea senzo-motorie, pentru domeniul
de dezvoltare socio-emotionala se aleg jocuri de interactiune intre copii, jocuri de rol, pentru
domeniul de dezvoltare a limbajului si a comunicarii se aleg jocuri cu subiecte din basme si
povesti, joc de rol, jocuri pentru imbunatatirea limbajului si dezvoltarea vocabularului, pentru
domeniul dezvoltarea cognitiva se utilizeaza jocuri de logica si rezolvare de problema, puzzle7

uri, pentru domeniul capacitatii si atitudinii in invatare se utilizeaza jocuri care dezvaluie gradul
de implicare a copilului in activitatile de invatare, cat si modul in care abordeaza sarcinile de
lucru.
Asadar, toate tipurile de jocuri se pot folosi pentru fiecare domeniu in parte, dar exista si
jocuri specifice anumitor domenii.
Pentru nivelul I sunt preferate jocurile ce duc la socializare in principal, adica jocuri de
grup, jocuri de rol, jocuri pe grupe, echipe sau pereche pe cand la nivelul II se combina cu cele
individuale in care se pune accent si pe creatia si hotararile proprii astfel incat prescolarul sa
ajunga la maturitatea alegerilor corecte in ce-l priveste .
In al doilea rand, perioada prescolara se caracterizeaza prin dilatarea vietii interioare ce are
o independenta relativa ca si jocul care este dominat de "proiectii" mai ample decat la varsta
anterioara. Prin joc, copilul descopera noi modalitati de expresie atitudinala care ii sporesc
vigoarea sa actionala si dinamismul sau, nevoia de explorare. Putem afirma ca, la varsta
prescolaritatii, jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a anumitor obstacole iar "moralitatea
ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemente de
disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Este suficient sa privesti copiii
in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile
lor psihologice. Unii copii se exprima deschis, clar, dezinvolt, in timp ce altii sunt mai retinuti,
inhibati, mai putin activi. Se poate constata, fara indoiala, ca in toate jocurile intervin si se
exerseaza elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea gandirii, capacitatea de imaginare a unor
solutii, aplicarea in practica a acelora care au fost memorate si care si-au dovedit eficienta. Toate
laturile vietii psihice, incepand cu cele mai simple si terminand cu cele mai complexe se educa,
se exerseaza si se dezvolta prin intermediul activitatii ludice. Trasaturile de personalitate aptitudini, deprinderi, interese, aspiratii, caracter, temperament - se exprima prin comportament.
Activitatea ludica constituie un teren fertil prin care se pot evidentia aceste caracteristici, dar se
pot si exersa si dezvolta cu ajutorul jocului. Dupa modul cum se adapteaza si se integreaza in joc,
mai rapid sau mai lent, dupa respectarea regulilor de joc si a actiunii celorlalti participanti, dupa
felul in care coopereaza si indeplineste sarcinile jocului, se poate aprecia vointa si perseverenta,
calmul si capacitatea de organizare, etc.
8

Concluzia e ca la varsta prescolara, intalnim un nivel optim al receptivitatii si sensibilitatii


copilului, al mobilitatii, flexibilitatii psihice, care permite o achizitie insemnata de potentialitati
specific umane. Gandirea prescolarului se dezvolta in stransa legatura cu limbajul si activitatea
pe care o desfasoara. Diversitatea jocurilor arata ca jocul are functii potentiale foarte numeroase
si complexe, fiind principala modalitate prin care se poate realiza activitatea de predare-invatareevaluare in invatamanul prescolar. Asa, dupa cum sublinia Ursula Schiopu: "Activitatea ludica
furnizeaza informatii importante privind psihodiagnoza inteligentei".
2. a) Enumerai 3 metode de nvmnt utilizate n nvmntul precolar.
b) Descriei una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avnd n vedere
urmtoarele repere:
- definirea metodei alese;
- precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;
- menionarea a 3 dintre avantajele utilizrii metodei alese;
- identificarea a 3 dintre limitele asociate acesteia.
a)Trei metode utilizate in invatamantul prescolar : Observatia ,Exercitiul si R.A.I.
b) Exerciiul ocup ca metod un loc remarcabil n educaia precolar i colar mic. Aparine
categoriei de metode active, bazate pe aciunea real a copilului. Este aproape de natura
precolarului, care dorete i poate s se angajeze n aciune, iar dac o face ordonat, dirijat, cu
sarcini precise, rezultatele sunt de bun augur pentru propria sa evoluie psihic. Se utilizeaz n
mai multe tipuri de activiti, dar cu precdere n cele de educaie fizic i n cele destinate
pregtirii pentru scriere; l regsim i n activiti de consolidare a cunotinelor despre mediul
nconjurtor, n consolidarea unor cntece nvate, a unor deprinderi de pictur (tehnici
deosebite), de activitate manual etc. Are ca scop eliminarea elementelor de prisos n executarea
unor sarcini, dezvoltarea capacitii de angajare individual ntr-o activitate, concentrarea
ateniei, dezvoltarea perseverenei i a altor trsturi de personalitate. Nu se utilizeaz singur ci
n combinaie cu una sau mai multe dintre celelalte metode. Se adreseaz explicit principiului
legrii teoriei de practic, dar faciliteaz respectarea tuturor celorlalte principii didactice.

Principalele avantaje sunt formarea priceperilor si deprinderilor corecte si constiente atat in plan
motric cat si mental, oferind o mai buna posibilitate de transferare a cunostintelor si deprinderilor
dobandite.
Limitele folosirii acestei metode sunt : Dezvoltarea unor automatisme, nu lasa loc creativitatii la
maxim in executare si poate deveni plictisitoare si neatragatoare pentru prescolari daca nu e
manuita bine si cu material didactic atragator .

10