Sunteți pe pagina 1din 32

Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.

Incalzire
1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie
exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:
1.2. Caracteristici termice
1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale

1
1
m2 K
R Ri j Re j
a j j
i
e W
j a j j
i: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]
e: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,
cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI
: conductivitatea termic de calcul
TABELUL II (din C107-3)

DIRECIA I SENSUL FLUXULUI


TERMIC

*)

Elemente de construcie n
contact cu:
exteriorul
pasaje deschise (ganguri)

Elemente de construcie n
contact cu spaii ventilate
nenclzite:
subsoluri i pivnie
poduri
balcoane i logii nchise
rosturi nchise
alte ncperi nenclzite
i/Rsi
e/Rse

i/Rsi

e/Rse

8
---0,125

24
-----0,042
*)

8
----0,125

12
-----0,084

8
---0,125

24
---0,042
*)

8
-----0,125

12
----0,084

6
----0,167

24
---0,042
*)

6
---0,167

12
---0,084

Pentru condiii de var : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

Elementul de
constructie
Perete
exterior

Placa peste
subsol

Detaliu

W
mK

l m

W
K

1. intersectie pereti cu
stilpisori
2. intersectie pereti fara
stilpisori
3. colt perete cu stilpisori
4. diafragme si grinzi
cuplare(sus)
5. diafragme si grinzi
cuplare(jos)
6. soclu subsol
7. timplarie
Total
1.perete interior pe placa
peste subsol
2. soclu subsol
Total

Placa peste
ultimul etaj

1. atic terasa 1
Total

m2 K
1
R l W
1
A
= transmitanta termica a puntii termice liniare
= transmitanta termica a puntii termice punctiforme
R r R R

l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;


A = aria elementelor anvelopei;
R= rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A ;
R = rezistenta termic corectat;
r= coeficient de corectie pentru puntile termice

Elementul
de
constructie
Perete
exterior
Planseu
peste subsol

A m2

m2 K
R

Rezistente termice corectate


W
l K l W2
A m K

1 W
R m 2 K

m2 K

Planseu
peste
ultimul
nivel
1.3. Parametrii climatici
1.3.1. Temperatura conventional exterioar de calcul
Pentru iarn, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in functie de zona
climatic in care se afl localitatea , conform STAS 1907/1.
Zona climatica te
I
-12 oC
II
-15 oC
III
-18 oC
IV
-21 oC
1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in conformitate cu
Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea respectiva.
1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare
14.1. Temparatura interioar predominant a incperilor inclzite
Conform Metodologiei Mc001, temperatura predominant pentru cldiri de locuit este: i 20 C
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spatiilor neinclzite de tip
subsol si casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilant termic.
1.4.2. Temperatura interioar de calcul
Conform Metodologiei Mc001 2006/PII, dac diferenta de temperatur intre volumul inclzit si casa
scrilor este mai mic de 4 C, intregii cldiri i se aplic calculul monozonal. In acest caz, temperatura
ij Aj C .
interioar de calcul a cldirii, este: i
Aj
1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de cldur HT si HV
a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H

H HV H T W / K

b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV


a ca naV W
HV

3,6

kG
a densitatea aerului =1,2 3
m
kJ
ca caldura specifica a aerului=1,005

kgK
na numarul mediu de schimburi de aer h 1 (MC001/I)

V volumul incalzit [ m ]

Tabelul 9.7.1 Numrul de schimburi de aer, na, pentru cldiri de locuit i asimilate acestora

Categoria cldirii

Clasa de adpostire

Cldiri individuale (case


unifamiliale, cuplate sau
nsiruite .a.)

neadpostite
moderat adpostite
adpostite
neadpostite
moderat adpostite
adpostite
neadpostite
moderat adpostite
adpostite

Cldiri cu
mai multe
apartamente,
cmine,
internate, .a.

dubl
expunere
simpl
expunere

Clasa de permeabilitate la aer


ridicat
medie
sczut
1,5
0,8
0,5
1,1
0,6
0,5
0,7
0,5
0,5
1,2
0,7
0,5
0,9
0,6
0,5
0,6
0,5
0,5
1,0
0,6
0,5
0,7
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5

ncadrarea cldirilor n clasele de adpostire se face conform tabelului 9.7.2.


Tabelul 9.7.2 ncadrarea cldirilor n clasa de adpostire
Clasa de adpostire
neadpostite
moderat adpostite
adpostite

Tip de cldire
cldiri foarte nalte, cldiri la periferia oraelor i n piee, cldiri la es
cldiri n interiorul oraelor, cu minim 3 cldiri n apropiere, cldiri la
es protejate de arbori
cldiri din centrul oraelor, cldiri n pduri

ncadrarea cldirilor n clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9.7.3


Tabelului 9.7.3 - ncadrarea cldirilor n clasele de permeabilitate la aer
Clasa de permeabilitate
la aer
ridicat
medie
sczut

Tip de cldire
cldiri cu tmplrie exterioar fr msuri de etanare
cldiri cu tmplrie exterioar cu garnituri de etanare
cldiri cu ventilare controlat i cu tmplrie exterioar cu msuri speciale
de etanare

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie, H T


W
K

H T L HU

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii


W
L U J AJ
K
U J transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii (

Aj = aria pentru care se calculeaz U J m 2


Elementul de
constructie
Perete
Planseu
Timplarie
Usa

W
)
m2 K

Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit

AJ
1

RJ
UJ

R
J

Exterior
Terasa
Lemn
Metal

U J AJ

Usa

Lemn

H U coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite,

W
;Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite
K

HU H iu b
W
K

W
;
K

H iu LT ,iu H V ,iu

LT ,iu - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol


HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite
a ca naV W
H V ,iu

3,6

W
K

H iu LT ,iu H V ,iu

H ue
;
H iu H ue
W

Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior


K
H ue LT , ue H V , ue

W
K

LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in contact cu
mediul exterior
Hv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul exterior
a c a naVu W
H V ,ue

3,6

W
H U H iu b
K

RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER


TABELUL IV(C107/3)
Nr.c
rt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Tipul de etanare la aer


ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )
Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre
Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane
Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite
ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )
Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare
Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de ventilare
Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare
Elemente de construcie cu etaneitate redus
Elemente de construcie evident neetane

na
( h -1 )
0
0,2
0,5
0
0,5
1,0
5,0
10,0

Spaiile nenclzite pot fi :


ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de ncperi nclzite
(cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite, degajamente .a.) ;

spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii nenclzit,
garaje, .a.) ;
rosturi nchise ;
poduri sau etaje tehnice nenclzite.

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:


W

H T L HU
K
W

H=Hv + HT
K
1.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire preliminar,
conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este eo=12C.
Perioada de incalzire se determina cf. SR 4839 (De ex.:
a 10,7 C , altitudinea 96 m, coef. de corelare climatica K=0,84, N1220 3150 grade zile
D 192 zile
eo

Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

Determinarea perioadei de incalzire


24 septembrie 4 aprilie
Valori conventionale
e Temperatura medie
eo C t zile

12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12

0
0
6
31
30
31
31
28
31
4
0
0
192 zile incalzire

22
21,4
17,5
11,3
5,4
0,6
-2,0
0,1
4,5
11,1
16,7
20,3

em C

3,961

Tempertura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a


temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu inclzire ale fiecrei luni.
t e C
em
t

1.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru eo=12C)
QL H ( i e )t kWh

W
- coeficient de pierderi de caldura al cladirii
K

i C -temperatura interioara de calcul


e C temperatura exterioara de calcul (em)
DZ durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)

t numar de ore perioada de incalzire (h).


QL H ( i e )t kWh / an
Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo=12C)
kWh
an

Qg Qi Qs

Qi degajari de cldur interne kWh

Qi i , h (1 b)i , u t kWh
i , h fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite
i ,u 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite

este factor de diminuare

NOTA Daca nu se specific altfel, se pot utiliza valorile degajrilor de cldur interne indicate n SR
EN ISO 13790 anexa K.

i 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,


Ainc aria totala a spatiului inclzit
i ,h i Ainc W
Qs aporturi solare prin elementele vitrate kWh

Qs I sj Asnj t

kWh

W
solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m2 avand orientarea j 2
m
aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

I sj radiatia
Asnj

Asnj A FS FF g m 2

FS Fh Fo F f -factor de corectie pentru umbrire


Fh factorul partial de corectie datorita orizontului;

Fo factorul partial de corectie pentru proeminente;


Ff

factorul partial de corectie pentru aripioare.


FF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
A
FF t
A
g Fw g

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n


FW factor de transmisie solara =0,90
NOTA SR EN ISO 13790 anexa H prezint informaii despre factorii de umbrire (corcetie).
NOTA - Pentru definirea factorului de umbrire i a transmitantei la energia solara a vitrajului, se iau n
considerare numai elementele de umbrire i de protectie solara permanente.
Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna

Zile
Intensitatea radiatiei solare W / m 2

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

NV
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
77,5
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3

31
28
31
4
0
0
0
0
6
31
30
31

SE
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
26,23 91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

SV
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

82,33

82,33

NE
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
77,5
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3

26,23

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a


intensittilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS
Nr.
Orientare Latime Inaltime A m 2 FS
FF
g
ferestre
25
SE
10
SE
10
SV
10
SV

Tip
F1
F2

Aporturi totale pe orientari


I SJ W / m 2
ASNJ m 2

Orientare
NV
SE
SV
NE
TOTAL

Qs I sj Asnj t kWh

Qg Qi Qs kWh

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:


g

Qg
t

1.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1

QSJ W

As m 2

Qg
QL

; 1 1

1 a
1 a 1

- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp

a ao
o
ao = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);
o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;


C
H

C- capacitatea termica interioara a cladirii


J
K

C j A j ij cij d ij A j

= densitatea materialului;

c = capacitatea calorica masica a materialului;


d = grosimea stratului;
A = aria elementului;
Capacitatea termic interioar a cldirii, C, se calculeaz prin nsumarea capacitailor termice ale
tuturor elementelor de construcie n contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate:
C = jAj = ji ij cij dij Aj
unde:
j - capacitatea termica interioar raportata la arie a elementului de constructie j;
Aj - aria elementului j;
ij - densitatea materialului stratului i din elementul j
cij - cldura specific masica a materialului stratului i, din elementul j
dij - grosimea stratului i din elementul j
Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la suprafata
interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata n tabelul 1.1, fie n
mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.
Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice
Aplicare
Determinarea factorului
de utilizare
Efectul intermitentei

C
= s Se transforma in h
H

a ao
o

Grosime maxima
cm
10
3

1 a
1 a 1

1.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii


a
ed id
H
ed temperatura de echilibru;
id = temperatura interioara de calcul;
V j A j
id i j =
V j A j
factorul de utilizare al aporturilor
g W -aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire
Temperatura de echilibru a cladirii este: ed id

g
H

De ex.:
a 10,7 C
eo 15,9
K 0,58 D

EO

228 zile

Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

Determinarea perioadei de incalzire


8sept. 23aprilie
Valori conventionale
e Temperatura medie
eo C t zile

15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9
15,9

0
0
23
31
30
31
31
28
31
23
0
0
228 zile incalzire

22
21,4
17,5
11,3
5,4
0,6
-2,0
0,1
4,5
11,1
16,7
20,2

1.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic


QL H ( i e )t kWh ; t=228*24=5472 h
2.8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii
Qg Qi Qs kWh

Qi degajari de cldur interne kWh

em C

5,56

Qi i , h (1 b)i , u t kWh
i , h fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

i 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,


Ainc aria totala a spatiului inclzit
i ,h i Ainc W
i ,u 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite
t 228 24 5472 h
Qs aporturi solare prin elementele vitrate kWh

Qs I sj Asnj t

kWh

I sj radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand orientarea j
m 2
Asnj aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

Asnj A FS FF g m 2
FS Fh Fo F f

Fh factorul partial de corectie datorita orizontului;


Fo factorul partial de corectie pentru proeminente;
F f factorul partial de corectie pentru aripioare.
F f factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

Ff

At
A

g Fw g

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n


FW factor de transmisie solara;

Luna

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire


Zile
Intensitatea radiatiei solare

W / m
2

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31
28
31
29
0
0
0
0
28
31
30
31

NV
SE
15,3
70,3
28,4
94,7
38,7
93,1
52,2
90,4
69,8
85,1
77,5 31,95 91,7
81,2
107,0
73,9
119,8
58,9
116,6
36,5
109,1
16,4
60,4
12,3
59,2

86,32

SV
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

Aporturi totale pe orientari

NE
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
86,32 77,5 31,95
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3

A m

Orientare

SNJ

I SJ W / m 2

QSJ W

NV
SE
SV
NE
TOTAL
t 228 24 5472 h

Qs I sj Asnj t kWh
Qg Qi Qs kWh
1.9. Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh
Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile de caldura ale
cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare,
, astfel: Qh QL Qg ; = factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care reprezinta
raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
1

Qg
QL

1 a 1
Qh QL Qg kWh / an

1.10. Consumul de energie pentru inclzire , Qfh


kWh
an

Q fh Qh Qth Qrh , h Qrwh

Qh kWh / an -necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;


Qth totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de caldura
recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a
temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate
deja in considerare la temperatura interioara conventionala;
kWh
an

Qth Qem Qd

Qem pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator


Qem Qem, str Qem, c kWh
Qem , str pierderi

Qem, str

de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;

1 em
Qh kWh
em

em eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1

Anexa II. Tab.1B)


1 em
Qem,str
Qh kWh
em
Qem , c pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand
metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;

Qem, c

1 ec
Qh kWh
ec

ec eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);


1 ec
Qem,c
Qh kWh

ec

Qem Qem,str Qem,c kWh


kWh

Qd U i ( m ai ) Li t H
energia termica pierduta pe reteaua de distributie
an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

1
d
1
ln a
2iz
di a d a

Ui

W
mK

W
iz coeficientul de conductie a izolatiei
mK

d a diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];

d i diamentrul conductei fara izolatie [m];

1 W
coeficientul global de transfer termic
0,33 m 2 K
retur
m tur
70 C temperatura medie a agentului termic;
2
ai temperatura aerului exterior conductelor
Li lungimea conductei [m];
t H t 24 228 24 5472h -numarul de ore in pasul de timp [h];

Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori

d i m d a m Li m
W m C ai C t H h
Ui
mK

kWh
an

Qd

Subsol
Coloane
Racorduri

Qth Qem Qd

kWh
an

kWh
caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri
an

Qrh,h

Qrwh Qcoloane Qdistributie , acc caldura

recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de

incalzire .
kWh
an
kWh
Qrwh
an

Qrwh Qcoloane,acc Qdistributie,acc

Q fh Qh Qth Qrh,h
Emisia de CO2

conform calcul apa calda

kg
an

Eco 2 Q f , h , l f h , co 2 Q f , w, l f w, co 2 Wi , l f i , co 2
f h , co 2 f w, co 2

kg - factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.13 i 1.14.


kWh

Tabel 1.13. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenionali


Combustibil

1)

Factor emisie CO2


(kg/kWh)1
Carbune
0,342
Combustibil lichid
0,270
Gas
0,205
Lemn
0,036
Termoficare
0,24
Valoare pentru cea mai mica Pci
kg
factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului 1.14.
kWh

f i , co 2 f h , co 2 0,09

Tabel 1.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricitii


Electricitate
Factor emisie CO2 (kg/kWh)1
Medie anuala
0,09
Iarna extrema
0,557
nclzire
0,224
1)
Valoare aplicat n Frana
Indicele de emisie echivalent CO2
E
kgCO2
I co 2 co 2
Ainc m 2 an
Producerea si utilizarea apei calde de consum
Se va face calculul necesarului de energie corespunztor instalaiilor de alimentare cu ap cald de
consum din cldiri, realizandu-se:
- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald, pentru o zon sau pentru o
cldire avnd o anumit destinaie, Qac;
- calculul pierderilor de energie pe traseele distribuiei i recirculrii pentru alimentarea cu ap
cald, Qac,p,d;
- calculul pierderilor de energie corespunztoare sursei de producere a cldurii; stocrii
(acumulrii) sau furnizrii cu intermiten a apei calde de consum, Qac,p,s i Qac,p,g.
Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate:
n

Qac =

* c * Vac * ( ac - ar )

[J]

i 1

n care:

c
Vac

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );


cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];

ac
ar
i

temperatura de preparare a apei calde [oC];


temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [oC];
1, n reprezint indice de calcul pentru categoriile de consumatori.

Vac = a x Nu / 1000

[ m3 ]

n care:
a
necesarul specific de ap cald de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea de
utilizare/folosin, pe perioada considerat;
Nu
numrul unitilor de utilizare / folosin a apei calde de consum (persoane etc)
Valorile pentru a i Nu depind de:
- tipul i destinaia cldirii;
- tipul activitii desfurate n cldire;
- tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe activiti care
difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;
- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau
categoria restaurantelor.
Anexa II.3.A
(informativ)
Tabel A.1 - Necesarurile specifice de ap cald n funcie de destinaiile cldirilor
Nr.
crt.

Destinaia cldirii

Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)


a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum
b) n cazul preparrii locale a apei calde:
- n cazane funcionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice
- n cazane funcionnd cu lemne,crbuni sau combustibil
lichid

Necesar specific a , l
ap cald de consum
de 600C
75
60
55

Not:
1. Datele din tabelul A1 se iau n considerare la calculul necesarului de cldur i de combustibil
pentru prepararea apei calde de consum i la stabilirea capacitii rezervorului de acumulare (pentru
ap rece i ap cald de consum).
2. Necesarurile specifice de ap din tabel pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere a pierderilor
i a risipei de ap.
Numrul de persoane Nu aferent cldirilor de locuit se determin ca valoare medie, n funcie de
indicele mediu de ocupare a suprafeei utile a cldirilor, utiliznd urmtoarea procedur de calcul:
se determin suprafaa util Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri, buctrie, baie etc; nu se
consider suprafaa balcoanelor i teraselor);
se apreciaz indicele mediu de locuire, iLoc, ca avnd valori cuprinse n intervalul 0,04 0,055
(valoarea corespunde unei suprafee utile pentru o persoan de 18-25 m 2, n funcie de tipul

cldirii (individual, niruit sau bloc) i de amplasarea acesteia (jude i mediu urban sau
rural);
se determin numrul mediu normat de persoane aferent cldirii, utiliznd urmtoarea relaie de
calcul;
N u S u i lic [persoane/ap]

sau Nu=iloc*Sloc

Pierderile totale de cldur corespunztoare instalaiei de alimentare cu ap cald de consum,


Qac,p se exprim prin suma pierderilor de cldur al fiecrui sistem component, dup cum urmeaz:
Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s

[J]

n care:
Qac,c pierderea de cldur datorat furnizrii / utilizrii la consumator a apei calde la temperatur
diferit de temperatura nominal de calcul [ J ]
Qac,d pierderea de cldur pe conductele de distribuie [ J ];
Qac,s pierderea de cldur corespunztoare sistemelor de acumulare a apei calde de consum [ J ];
n

Qac,c =

i 1

* c * Vac,c * ( ac,c - ar )

n care:
densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );
cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe perioada
considerat [m3];
ac,c
temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];
ar
temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [oC];
i =1, n reprezint indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.

c
Vac,c

Tabel 3.3 - densitatea i cldura specific a apei calde n funcie de temperatur


[oC]
5oC 10 oC 15 oC 40 oC 50 oC 55 oC 60 oC
3
[kg/m ]
999, 999, 999, 992,2 988,0 985,6 983,2
9
7
1
c [J/(kg K)] 4200 4188 4184 4182 4182 4182 4183
n mod convenional, temperatura apei reci ar se consider egal cu 10 oC.
Pentru a ine seama de diferitele zone geografice se pot lua n considerare variaii locale n funcie de
categoria sursei, conform datelor din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

5
5

Temperatura apei reci (oC), n lunile anului:


II
III IV V
VI VI VIII IX X
I
8
9
11 12 13 14 14
13 11
8
10 12 15 18 20 18
15 12

10

11

12

13

13

14

13

12

10

11,0

10

10

11

11

11

12

12

12

12

11

11

10

11,5

Captare a apei din:


I
Rauri de munte
Rauri de campie sau
lacuri
Puuri de mic
adancime
Puuri de medie
adancime

XI
9
10

XI
I
7
7

Medi
e
10,5
12,5

Temperatura de preparare a apei calde de consum se difereniaz fa de temperatura de utilizare a apei


calde; pentru preparare, se adopt temperaturi de 45-60 oC, iar pentru utilizare, temperaturile se
ncadreaz n intervalul 35 i 60 oC, dup cum urmeaz:
- pentru igien corporal 35 40 oC;
- pentru splat / degresat 50-60 oC.
Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprins in intervalul 45-60 oC, n funcie de
poziia echipamentului de preparare n raport cu punctele de consum.
In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatur nominal de
preparare a apei calde de consum, temperatura de 60 oC.
Volumul de ap cald de consum corespunztor pierderilor i risipei de ap, Vac,c:
Pierderile de ap cald de consum se pot estima i cu ajutorul unor coeficieni de calcul, astfel
nct volumul real de ap cald necesar consumului este determinat de valoarea teoretic a volumului
de ap cald amendat de coeficieni supraunitari, care majoreaz valoarea teoretic, n funcie de

timpul de ateptare pentru furnizarea, la punctele de consum (datorit lipsei sistemelor de recirculare a
apei calde i datorit strii tehnice a armturilor)
Vac V ac , c Vac f 1 f 2

[m3];

Se pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii f:


f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate n sistem centralizat , fr recirculare
f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate n sistem local centralizat
f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate n sistem local
f2 = 1, 10 pentru instalaii echipate cu baterii clasice
f2 = 1, 05 pentru instalaii echipate cu baterii monocomand
n care:
f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum
f2 depinde de starea tehnic a armturilor la care are loc consumul de ap cald
Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum se calculeaz cu relaia:
Qac,d ,i 1 / 1000 U i Li m,ac,d ,i amb t ac z 12 [kWh/an]
n care:
Ui

coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct [W/m K];


Tabelul I.3 din MC001 II-3, Anexa II3.I. pag. 205
Li
lungimea conductei i [m];
m,ac,d,i temperatura medie a apei in conducta respectiv [oC]; 60 oC
amb
temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC]; tsb
tac
durata de furnizare a apei calde de consum, respectiv intervalul de timp pentru care se face
evaluarea [zi/lun];
z
timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi].

Sisteme realizate in perioada

Tabelul I.3 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur pentru sisteme de distribuie a apei calde de
consum.
Amplasare
conducte

Descriere

Diametrul exterior
al conductei
neizolate [mm]

Aparente neizolate

Conducte din oel sau


cupru

D < 18
18 < D < 35
35 < D < 64
64 < D

ngropate in perete
exterior neizolat

Conducte din oel, cupru


sau material plastic

Coeficient specific
de pierdere de
cldur U
[W / mC]
0, 6
1, 0
2, 0
3, 0
1, 4

1950 - 1979
Sisteme realizate in perioada 1980 prezent

ngropate n perete
exterior izolat

Conducte din oel, cupru


sau material plastic

1, 0

Aparente izolate

Conducte izolate cu vat


mineral i manta
metalic.

0, 4

ngropate in perete
exterior neizolat

Conducte din oel, cupru


sau material plastic

0, 8

ngropate n perete
exterior izolat

Conducte din oel, cupru


sau material plastic

1, 0

Conducte izolate
Grosime izolaie e
= 1 / 2 estandard

Conducte amplasate pe
perei i tavan

0, 3

Conducte izolate
Grosime izolaie e
= estandard

Conducte amplasate n
zone nenclzite

0, 2

Conducte izolate
Grosime izolaie e
= 2 estandard

mbuntirea eficienei
energetice

0, 15

Pentru ntreaga instalaie de distribuie, pierderea de cldur total se va calcula prin nsumarea
pierderilor de cldur aferente tronsoanelor de calcul componente:
Q ac,d Q ac,d,i

[kWh/an]

Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori


D (m) Li m
Ui
tac
Qac,d
tINC
m C ai C
[W/mK]
[zi/luna] (kWh/an) (zile/an)

Qac,d
(kWh/an)

Subsol
Coloane
Racorduri

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de
incalzire:

kWh
an

Qrwh Qcoloane,acc Qdistributie,acc

Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua boilerului amplasat n subsolul unei cldiri
existente (ntr-un spaiu rece) se determin cu relaia:

Qac , s

0,001 S Lat
n ( acb amb )
m iz h
,
0,10

m iz

[kWh/an]

(3.15)

n care:
SLat - suprafaa lateral a acumulatorului
[m2]
m - grosimea peretelui acumulatorului (metal)
[m]
m - conductivitatea termic a peretelui
[W/mK]
iz - grosimea medie a izolaiei
[m]
iz - conductivitatea termic a izolaiei, n funcie de starea acesteia [W/mK]
nh - numrul mediu de ore de livrare a apei corespunztoare pentru fiecare lun k din sezonul de
nczire
[h/lun]
acb - temperatura medie a apei n acumulatorul de ap cald de consum, determinat cu relaia:
acb 0,70 ac 0 ,
(3.16)
unde ac 0 reprezint temperatura de preparare a apei calde de consum, n seciunea de ieire din
echipamentul de stocare; se consider ac 0 55 60 o C .
Consumul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum:
k

Qacc= Qac+Qac,p

Observatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3,6 * 106.


A.2 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminat
Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i
eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior) utilizand (pentru
cladiri de locuit) Tabelul: Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit
(pag.226) in functie de numarul de apartamente si de numarul de camere ale acestora.
Tabel 4: Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit
W light
W light
Tip locuin
Suprafa
Consumul specific
Consumul
considerat
mediu de energie
specific mediu
electric
de energie
electric
[ kWh / sezon / m 2 ] [ kWh / an / m 2 ]
m 2
[kWh/sezon]
[kWh/an]
1

Garsoniera
Apartament
2 camere
Apartament
3 camere

Sezon
rece

Sezon
cald

25
40

8.7
6.3

6.2
4.5

60

6.5

4.5

Sezon
rece

Sezon
cald

14.8
10.8

217
253

155
180

372
433

11

390

270

660

Apartament
4 camere
Apartament
5 camere

80

5.3

3.6

8.9

420

294

714

120

4.2

2.9

7.1

498

350

848

Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaa vitrat/suprafaa pardoselii ncperii) ntre 0,30 i 0,45
i existena grupurilor sanitare cu ferestre exterioare.
Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0,30, valorile din tabel se mresc cu 10 %.
Pentru apartamente cu grupuri sanitare fr ferestre exterioare, valorile din tabel se mresc cu 5 %.
Racire/Climatizare
Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001 PII- 2:
Necesarul de energie pentru racirea cladirii:

Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii


cladirii [MJ]
QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia
racirii cladirii [MJ]
R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii

2.14.1. Stabilirea perioadei de racire


Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.
Q
emz i 1 surse , z
H t

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

energia de la soare si surse


interioare , calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de
sezon de racire)conform II.2.4.9 si II.2.4.10 din MC001/II-2.
H =HT+Hv- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al
incaperii (de la incalzire)

- durata unei zile

- factor de utilizare a pierderilor de caldura


a R parametru adimensional ce depinde de constanta de
timp a cladirii pentru racire

i
Luna
[ C ]
15-ian
25
15-feb.
25
15-mar.
25
15-apr.
25

Determinarea perioadei de racire


26 mai - 9 septembrie
Valori conventionale
t
[ zile
e temperatura medie
]
[ C ]
0
-2.4
0
-0.1
0
4.8
0
11.3

emz [C ]
17.84
17.84
17.84
17.84

15-mai
15-iun
15-iul
15-aug.
15-sep.
15-oct.
15-nov.
15-dec.

25
25
25
25
25
25
25
25

6
30
31
31
9
0
0
0
107

16.7
20.2
22.0
21.2
16.9
10.8
5.2
0.2
zile de racire

17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84

2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV


caldura totala transferata
Transferul de caldura prin transmisie
o HT- coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii
o

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

- numar ore racire

Transferul de caldura prin ventilare


o HV- coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k]
o

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

- numar ore racire

2.14.3. Degajari de caldura de la surse interioare ( conform II.2.4.9 din


MC001/II-2)

0 - energia furnizat de sursa interioar l dintr-un spaiu

adiacent neclimatizat, in timpul sezonului


o Qsurse,k = surse,med,k x t - energia furnizat de sursa k n spaiul climatizat, n
timpul sezonului
o Qsurse = oc + ap,e + il + acm + i,r,v + proc - fluxul total de cldur datorat
surselor interioare
oc + ap = 14069,025 [W] - caldura metabolica degajata de ocupanti si
caldura de la aparatura electrica
il = 2340 [W] - fluxul de cldur cedat de iluminat,
acm = 2769,56 [W] - fluxul de cldur cedat de instalaiile de ap cald
menajer
proc = 12802,17 [W] - fluxul de cldur cedat de procese tehnologice i
prepararea hranei,
surse =31980,76 [W] - fluxul total de caldura
o t=

- numar ore racire

2.14.4. Aporturi de caldura solare (conform II.2.4.10 din MC001/II-2)

- energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente


perimetrale exterioare ale cladirii
o
o

-radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare orientare


-factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin elemente
exterioare, a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k

-aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un unghi


inclinat dat

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de


racire
2
Intensitatea radiatiei solare [W/m ]
Zil
Luna
e
S
V
E
N
111. 30. 77.1
77.1
71.2
Ianuarie
0
76.7
29
9
5
13.6
5
13.6
5
Februari
0
106.9
53.
20.7
20.7

O
49.6
85.0

e
Martie

103.5

Aprilie

94.8

Mai

91.6

Iunie

30

96.8

Iulie

31

94.9

August
Septemb
rie
Octombri
e
Noiembri
e
Decembr
ie

31

138.1

9
65.
9

30

30

76
74.
9
79.
6
72.
2

39.6

39.6

65.9

65.9

76.9

76.9

70.1

70.1

73.8

73.8

136.8

78
84.
6

51.2

51.2

125.7

66

25.2

25.2

73.3

15.3

15.3

68.9

33
27.
3

11.7

11.7

0
124.
80
167.
20
205.
60
233.
50
200.
80
233.
20
175.
50
114.
20
54.2
0
41.3
0

217.
50

Aporturi solare pe orientari pt elem


vitrate
Orienta Asnj
Isj
2
re
[m ]
[W/m2]
Qsj [W]
S
35.60
111.29
3962.26
E
55.77
77.15
4302.36
V
51.26
77.15
3954.45
12219.0
TOTAL
7
Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace
o

- factor de corecie ce ine cont de schimbul de cldur prin radiaie al


peretelui ctre bolta cereasc, [m2K/W];

- coeficient de absorbie a radiaiei solare de ctre elementul opac


considerat;

o
o

- aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];


- rezistena termic a elementului exterior opac, determinat conform
Partea I aMetodologiei, [m2K/W];

- coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform


Partea I aMetodologiei , [W/m2K];

Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru


elemente opace
Up
Ap
Fcer
ap
Rp,se
Asp
Ti Orient
[W/m2K
2
2
2
2
[m ] [m K/W] [W/m K]
[m K/W]
[m2]
p
are
]
PE

335.8
8

0.6470

0.70

0.54

1.84

152.12

PE

743.7
9

0.4908

0.70

0.54

1.86

255.53

PE

756.2
5

0.4908

0.70

0.52

0.52

70.11

TE

377.3
0

0.6226

0.67

1.35

0.74

157.38

Aporturi solare pe orientari pt elem


opace
Orient
Asnj
Isj
Qsj
2
2
are
[m ]
[MJ/m ]
[KWh]
43473.3
PE S
152.12
1028.83
0
50625.1
PE E
255.53
713.23
5
13890.1
PE V
70.11
713.23
4
87901.6
TE O
157.38
2010.71
1
195890.
TOTAL
20
2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura

tR/t0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de

timp a cladirii pentru racire

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);


= 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.


1. Penalizarile acordate cladirii.
Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III-a. Se
cere
discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12
pozitii mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex. pentru o
cladire individuala nu se va penaliza lipsa contoarelor de caldura, daca aceasta
este dotata cu sursa proprie de caldura etc.). Se determina valoarea p 0 conform
relatiei (II.4.2) din Metodologie partea a III-a.
2. Notarea energetica a cladirii.
2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.4.1)
din Metodologie partea a III-a, in care valoarea q T se refera la suma utilitatilor
termice care se aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit:
incalzirea spatiilor, prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma
consumurilor specifice de caldura [kWh/m2an].

exp B1 qT po B2 ,

100,

pentru
pentru

qT po qTm kWh / m2an


qT po qTm kWh / m2an

(II.4.1)

n care:

B1, B2 - coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de ncadrare a cldirii
din punct de vedere al utilitilor existente conform tabelului II.4.1,
po
- coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a energiei n
raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien i ntreinere a cldirii i
instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,
qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obinut prin nsumarea valorilor minime
din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile, conform fig. II.4.1.
2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap. III.3.4.2 din
Metodologie partea a III-a);
2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire la utilitatile termice
aplicabile, conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.
Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici generale, valabile
pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei :
a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real;

b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori vitrai) pentru
cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru cldiri cu alt destinaie dect
de locuit aria elementelor de construcie transparente se determin pe baza indicaiilor din Anexa
A7.3 din Metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de
aria util a pardoselii incintelor ocupate (spaiu condiionat);
c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii
sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11, tab. 11.4.
d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n
cazul cldirii reale;
e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este = 0,26;
f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale;
g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1, considerndu-se c
tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea este de tip
controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurrii confortului
fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);
h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz:
- staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul
cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu
preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt racordate
la un sistem de nclzire districtual;
i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform
reglementrilor tehnice n vigoare;
j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza
coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor statice; de
asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de nclzire;
k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur
general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap cald de consum la
nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact;
l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre
nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente;
m)Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor
moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/mK, avnd o grosime de minimum
0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare
conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum
este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint numrul mediu normalizat de persoane
aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint aria util a spaiului nclzit / condiionat;
p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare
este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i care funcioneaz
conform procesului cu consum minim de energie;
q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii
rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice (dup caz);
r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.
2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din
Metodologie partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.

C. Auditul energetic al cladirii.


Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza
atat anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si in functie de notele din
CE asupra solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC.
Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa
supraterane( izolare planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau ganguri de
trecere, schimbare vitraj in zona principala (cu mentinerea valorii ratei de
ventilare in limita admisa de min. 0.5 sch/h), izolare terasa etc.) si remedierea
izolatiei termice a conductelor de apa clada, inlocuirea cazanelor, introducere de
armaturi eficiente pentru apa calda, dotarea cu debitmetre individuale pe
racordurile de apa calda, contorizarea caldurii etc. pentru instalatiile termice.
Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti
determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care j este numarul de ordine al
pachetului de solutii. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare
a rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.
Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu
cap. III.2.3 din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR
durata de recuperare a investitiei suplimentare, determinata prin rezolvarea ec.
(I.3.8) din cap. III.2.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite
cu relatia (I.3.9). Se accepta numai solutii in care N R<NS si in general se admite ca
NR<10 ani. Se recomanda: f = 0.10 si i = 0.04. Se considera ca se dispune de
intreaga suma necesara realizarii modernizarii energetice.
Soluiile tehnice propuse pentru reabilitarea energetic a obiectivului analizat se refer la
intervenii asupra cldirii si asupra instalaiilor:
a) nlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC;
b) izolarea termic exterioar a planeului de teras si izolarea termic exterioar a pereilor
exteriori
Analiza economic a msurilor de modernizare energetic a cldirilor existente conduce la
alegerea msurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre
care indicatorul fundamental l reprezint valoarea net actualizat, VNA (m) . Implementarea efectiv
a unui proiect de modernizare energetic presupune ns i analiza finanrii posibile a proiectului, din
punct de vedere al schemei de finanare posibil de aplicat i din punct de vedere al suportabilitii
beneficiarului proiectului.
Valoarea Net Actualizat (VNA) este dat de relaia:
VNA C0

C Ek
k

Xk

(I.3.2)

n care:
X

C0
CE
f
i
k

1f
1 ki
t 1

costul investiiei totale n anul 0 [Euro];


costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
rata anual de cretere a costului cldurii [ ];
rata anual de depreciere a monedei (Euro) [ ];
indice
n
funcie
de
tipul
energiei
(1 gaz natural, 2 energie termic, 3 energie electric)
durata fizic de via a sistemului analizat [ani].

(I.3.1)

utilizate

n cazul sectorului privat rata de depreciere asumat se consider 0,11.


VNA aferent investiiei suplimentare datorat aplicrii proiectelor de modernizare energetic i
economiei de energie rezultat prin aplicarea proiectelor menionate:
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

(I.3.4)

n care:
C(m) costul investiiei aferente proiectului de modernizare energetic, la nivelul anului 0,
[Euro];
CE reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicrii proiectelor de modernizare
energetic la nivelul anului de referin, [Euro/an]:
C Ek c k E k
(I.3.5)
n care
Ek - reprezint economia anual de energie k estimat, obinut prin implementarea unei msuri
de modernizare energetic, [kWh/an],
ck - reprezint costul actual al unitii de energie k, [Euro / kWh].
Condiia ca o investiie n soluia de modernizare energetic s fie eficient este urmtoarea:
VNA (m ) 0

respectiv:
X A in care

C( m )

C E

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de modernizare


energetic, NR, se determin prin nlocuirea duratei de via estimat cu N R ca valoare necunoscut n
relaia (I.3.4) explicitat conform relaiei (I.3.1), i prin punerea condiiei de recuperare a investiiei:
VNA (m) 0 :
C( m )

ck Ek

k 1

NR

1f
1 ik
t 1

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare energetic a unei
cldiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determin cu relaia:
C( m )
, [Euro/kWh]
e
N E
n ceea ce privete investiia suplimentar C (m) , proiectat la nivelul anului 0 beneficiarul de
investiie dispune de ntreaga sum la momentul 0, caz n care VNA, corespunztoare investiiei,
coincide cu valoarea C(m);
a) Analiza eficienei economice referitoare la nlocuirea ferestrelor simple cu ferestre
termorezistente cu tmplrie din PVC
Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este urmtoarea:
CT C ATE

[Euro]

n care
C reprezint costul unitar

ATE reprezint aria total a tmplriei exterioare,

C = 40 EUR/m2
ATE = 993 m2 (inclusiv usi exterioare)
CT = 39720 EUR = C(m)
VNA C0

C Ek
k

Xk

n care:
X

1f
1 ki
t 1

C0 =39720 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE= CE2
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 1925301 EUR
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

C(m) =39720 [Euro];


E2 = Q=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=8646,8 Euro/an
VNA(m)= 39720-8646,8 *26,17 = -186566 EUR
Cum VNA(m)<0, solutia adoptat este eficient din punct de vedere economic.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de modernizare
energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
C( m )

NR

1 fk
c k E k
k 1
t 1 1 i

Rezult: NR = 4,5 ani


Costul unitii de energie economisit:
C( m )
=0,006 Euro/kWh
e
N E
b) Analiza eficienei economice referitoare la izolarea termic exterioar a planeului de teras
si a peretilor exteriori cu cu panouri termoizolante din PUR cu grosimea de 4 cm.
Relaia general de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcie
exterioare opace este urmtoarea:
C T A A IZ [Euro]
n care
AIZ reprezint aria total a pereilor care urmeaz a fi termoizolai, msurat la exteriorul

acestora = 14103 m2,


A reprezint costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).

A = 20 Euro/m2;
CT = 282160 Euro
VNA C0

C Ek
k

Xk

n care:
X

1 fk
t 1 1 i

C0 =282160 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 656847 EUR
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

C(m) =282160 [Euro];


E2 = Q2=2467696-2139874= 327822 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=9572 Euro/an
VNA(m)= 282160-9572*26,17 = 31650
Soluia nu este eficient din punct de vedere economic deoarece VNA(m)>0.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de modernizare
energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
C( m )

NR

1 fk
c k E k
k 1
t 1 1 i

Rezult: NR = 27,5 ani


Costul unitii de energie economisit:
C( m )
=0,043 Euro/kWh
e
N E
n concluzie cea mai eficient din punct de vedere economic soluie de modernizare energetic
este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip termopan.