Sunteți pe pagina 1din 40
Disciplina: SERVICII $I UTILITATI PUBLICE Semestrul Il, anul universitar 2013-2014 VOCABULARUL SPECIFIC SERVICIILOR $1 UTILITATILOR PUBLICE tn sens economic, nofiunea de serviciu acopera un domeniu delimitat de notiunea de utilitate (valoare:de intrebuintare). ‘Serviciile = activitati cu un continut specialize, avand ca rezultat efecte utile imateriale si intangibile, destinate satisfacerii unei nevoi ‘Sociale, Importanta servicilor in economie si ascensiunea lor spectaculoasa este evidentiata de ponderea populatiei ocupate in servicii in economiile {arilor dezvoltate: 50-80%, Va exista intotdeauna o relate intre STAT si servicile publice 4 castigat tot mai mult teren ideea constituiri servicilor intr-un sector distinct al economiei, Servicile constituind obiect de studiu relativ recent, din a doua jumatate secolului XX, Exprimarea unitara a tuturor serviciilor, gisit reflectarea in acceptarea teori de pornire stabilirea sferei de cuprindere a serviciilor. Economia se imparte in trei sectoare cu comportament economic difert (conform teoriei lui Fourastie): ~ Primar (grupeaza in principal actvitaile legate direct de transformarea mediul natural: agricultura, pescuitul, activtaile forestiere si dupa unele acceptiuni, industri extractiva); > Secundar (cuprinde activtatle industriale prelucrstoare); ~ fertlar (include tot ceea ce nu apare in sectoarele primar si secundar: transporturile, {slecomunicatile, comertul, turismul,finanfele, Invajmantul, administratia de stat, cultura, Gerclrea s2natait, gospodiia comunala, bancile, asigurérite etc), find format, In prinerl, din servicii - administrate, banci, comer, asigurari ete. Expansiunéa, diversificarea si ritmurile diferentiate de evolutie ale servicilor au facut ca, in ultima vreme, 8a se ultilizeze tot mai frecvent notiunea de cuaternar peniru a desemna zona modema a activitatilor economice din sectorul teriar: cercetare: invatamaint, educatic; informatica; sanatate; cultura; ocuparea timpului liber etc, Cuaterarul este denumit in literatura de specialitate ca find sectorul gril fafa de om, fiind un simbol al erei post-industriale Dezvottarea servicilor a generat o industrie a serviciior, structurata pe criterile ocupatif $i organizatii prestatoare de servicii Exemple: agrementul (distracti, sport); arbitrajul; procesarea de date; reparalile; sandtatea: Securitatea; spalatorille si curatatorille; traducerile; transportul, tatile definesc acea categorie de servicii care au adesea o component materiala evidenta ti are, prin natura lor, presupun o infrastructura specifics Cele mai importante utilitéti sunt: energia electrica, energia termica, gazul natural, administrarea degeurilor menajere / urbane, alimentarea cu apa, canalizarea, telecomunicatile. Diversele bunuri din economie apartin mai multor categorii, care se structureaza in functie de otiterile exclusivitate si rivaltate, -Exclusivitatea este situatia cand o persoand poate fii acest drept apartinand alfcuiva (persoane / grup); -Rivalitatea este situatia cand o persoana utilizeaz un bun, iar acest fapt determina diminuarea posibilita{ii de folosire a bunului de catre altcineva Sh= piedicat sa foloseasca un bun, eC Disciplina; SERVICH $1 UTILITAT! PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 DIVIZIUNEA CLASICA A BUNURILOR IN ECONOMIE Excluderea de ta consum EXCLUSIVITATE DA NU Bunuri comune: alimente, imbracaminte, mediul natural, DA mobilier etc. pestele oceanic Competitia in consum RIVALITATE Bunuri de club: Bunuri publice: NU coli private, securitatea nationala, cinematografe, cluburi armata, politie Bunurile publice pure sunt alocate in afara relatiilor de piata, datorit urmatoarelor doud caracteristici fundamentale pe care le defin: non-exclusivitate $i non-rivalitate. A) Non-exclusivitate: imposibiltatea ori dificutatea de a exclude indivizii de la folosirea bunurilor publice pure. Nimeni nu poate fi exclus de la beneficiile pe care le ofera domeniul publict De exemplu: iluminatul strazilor, apararea {arii in cazul unor conflicte armate, vizitarea parcurilor publice, mersul pe strada (fie in calitate de pieton fie in calitate de automobilst), 8) Non-rivalitate: lipsa de rivalitate dintre utilizatori in ceea ce priveste consumul bunurilor publice pure. Daca la multimea care se bucura de utilizarea bunurilor publice se va mai ataga un individ ‘sau un grup, acest fapt nu va costa nimic in plus, costul marginal al consumului adifional de astfel de bunuri find egal cu zero. De exemplu, daca la multimea existent se mai adauga un individ sau un grup care 88 se bucure de aparare, de iluminatul public, de protectia politiei, de apa raurilor etc., folosirea suplimentara a acestor bunuri nu urcd costurile / nu costa nimic In plus. Neexistand nici proprietate privaté asupra acestor bunuri si nici costuri suplimentare pentu utilizarea lor, nu exista nici rivalitate intre utilizatorii sau beneficiarii acestor bunuri Exemple comune de bunuri publice: aprarea, drepturile de proprietate, spectacolele municipale (ex.: focuri de artificii), iluminatul stradal, purificarea aerului si a apei, caile pietonale, Parcurile etc. Statutul unui bun public se poate schimba in timp. Sunt bunuri publice acelea care confera beneficiiindivizibile pentru intreaga comunitate, indiferert daca membrii societatii se decid sau nu s& achizitioneze aceste bunuri. Furnizarea eficienta a bunurilor publice impune adesea interventia statu Bunurile private pot fi eficient alocate prin intermediul piefei 2 O OX Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE __ Semestrul Il, anul universitar 2013-2014 De aceea productia gi consumul de bunuri private pot fi libere, in timp ce in domeniul bunurilor Publice se impune interventia unui arbitru numit STAT. La contingenta bunuri publice — bunuri private apar extornalitatile: pierceri/cheltuiel ale cuiva generate de activitatile profitabile ale altcuiva. Cel mal cunoscut caz: poluarea (presupune cheltueli uriage, suportate deopotriva de stat, ca side diversele entitsti ~ organizati, indiviz). CONTROLUL POLUARII ESTE ATRIBUTUL STATULUI | Conceptul de persoand privata a aparut in defintia serviclor publice inaintea celui de-al doilea ‘zboi mondial, in contextul presiunii tot mai mari a nevoii de servicii publice maf flexibile $i operative, Statul, pana atunci singurul gestionar al acestor servici, a inceput s& incredinteze astfel de Servic unor persoane private, facdnd loc ideii de serviciu public prin persoane private, Din punct de vedere teoretic, nu se aduseserdi lamuriri privind contextul in care activitatea unel persoane private poate fi considerata serviciu public. Dilema este rezolvatai in 1964, cénd Laubodere arata ca: ,servi interes general, care poate fi prestaté de o persoana privata, avand prerogativele Puteri publice sub controlul administratiei" Aveasta noua viziune presupune deci existenta a trei condi - interesul general loacele puterii publice - controlul administratiei - intoresul general Alunci cénd analizam activitatea unei persoane private este dificil s& delimitam pana unde merge interesul general si de unde incepe interesul particular. SERVICILE PUBLICE AU CA PRIM OBIECTIV INTERESUL CELOR ADMINISTRATI SI NU OBTINEREA DE PROFIT. ~ mijloacele puterii publice Persoanele private care servesc interesul general sunt privilegiate, se bucurd de autoritate in raport cu terfi, nu de egalitate, Aceasta permite fie monopolul asupra une! activitati, fie emiterea de acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe. pogntrolul administratiei asupra actviaiti de prestar servicii publice deriva din faptul c& 0 Persoand privata poate presta un serviciu public numai printr-o delegare data de o Persoana publica, fe printr-un contract, fie print-un act administrativ unilateral explicit sau implicit Serviciile publice: organizate de stat / 0 colectivitate local, Inflinjate de autoritatea competent’, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinje ale membrilor societatii, in regim de drept administrativ / civil, in procesul de executare a legii Denumini de servicii publice: secretariate, agenti, institute, administrai, sect, ofc, spitale, ‘coli, regii autonome, societati comerciale, ~ Activitati care, din motive de interes general, sunt considerate de catre stat ca neputand 347 Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE Semestrul IJ, anul universitar 2013-2014 {fi reglementate si satisfacute doar de legea piofei sau care nu sunt susceptibile de a fi atribuite initiativei private, Se disting doud dimensiuni ale serviciilor publice: ~dimensiunea sociala, care are legaitura cu drepturile fundamentale ale persoanei, SP flind purtétorul unor valori si insemne comune pentru membrii grupului social respectiv: —dimensiunea economic’, mai veche decat cea socialé si justificata de urmatoarele patru aspecte (considerente ale genezei servicilor publice) J.existenta monopolurilor naturale (unele servicii, cum sunt caile ferate, canalizarea, electricitatea) au fost dintotdeauna ,monopoluri naturale" in care e mai convenabil sa ai o singura refea, si nu concurenta; 2.insuficienta pietei in asigurarea investitilor necesare; 3.insuficion{a gestiunii private a servicillor publice; 4.voinja statului de a coordona $i dirija dezvoltarea economicd, Serviciul public este un ansamblu care grupeaza, dupa natura lor, urmaitoarele patru activita 1. nucleul dur al servicillor publice, care vizeaz’: mentinerea ordinii publice, protectia persoanelor ‘sia bunurlior, securitatea frontierelor, Cu urmattoarele activitati tradifionale: polite, justifie, armata, afaceri externe, finante (colectare impozite si gestionare buget); 2. activitati ce asigura conditile pentru buna desfasurare a altor activitati economice si sociale. pregatirea materialului legistativ, - redactarea normelor in texte de aplicare, - aplicarea si controlul legislaliel, 3. activitati care exced posibilitafile de realizare ale piefei: = protectia socialé, ~ pregaitirea si formarea pe termen lung: scoala, universitatea, cercetarea; 4. productia de bunuri si servicil care nu satisfac intotdeauna conditille de rentabilitate - productia $i distribuirea energiei si gazului; ~ posta; - unele activitati financiare (ex.: gestionarea monedei nationale). jin concluzie: Rofiunea de servicii publice este utilizata pentru a desemna o activitate de interes general, prestaté de un organism / persoana juridica, autorizata de o autoritate a administratiel publice, Petinitia actuala a serviciilor publice s-a conturat la sfarsitul anilor '80, recunoscdndu-se faptul c& unele servicii publice desfagurate de persoane private nu trebuie sa se bucure neaparat de prerogativele puterii publice. Ideea democratismului si descentralizarii a impus in practic sistemul preluarii gestiunii Servicilor publice din mana statului gi predarii lor céitre persoane private, in condijle mai ‘Sus amintite. in acoste condifi s-a consacrat sintagma "servicii private de interes general’ care nu corespunde insa pe deplin celor trei conditii stabilite in practica administratiei publice, nici chiar in {rile dezvottate. Cel putin sub aspectul controlului, serviciile publice actuale sunt subordonate administratiei mai mult ca oricand, Hh eC Disciplina: SERVICH $1 UTILITAT! PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 \dentificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a trei elemente: 1) Continutul serviciului (elementul material): serviciul public este, in primul rand, o activitate de interes general. Trebuie mentionat ca orice activitate de interes general reprezinta si un serviciu public, 2) Elementul volitional, adica intentia puterilor publi puterea publica si-a manifestat intentia de a- Nu exist, deci, servicii publice "prin natura lor” Exist anumite dificultati in identificarea intentiei exacte a guvernantilor, mai ales atunci cand ei incredinteazé anumite activitati de interes general unor persoane private, in mod expres ca fiind servieii publice. Este necesara, de aceea, prezenta a trei indicii pentru a putea identifica serviciul public: - activitatea trebuie sé réspunda unei misiuni de interes general, - organismul privat respectiv trebuie sa dispuna de veritabile prerogative de putere public’; ~ organismul privat respectiv trebuie sa fie supus unui control din partea puterilor publice. Orice serviciu public depinde, deci, in mod direct sau indirect, de vointa unei persoane publice care decide crearea sa, modul de gestiune, regulile fundamentale de organizare. 3) Elementul formal: Regulile aplicabile in mod normal activitatilor de servicii publice provin din acel regim juridic Gdruia Ti este supusa activitatea de interes general in cauza, respectiv regimul de drept administrativ, specific situatilor in care serviciul public este asigurat in mod direct de ctre © persoana publica Realizarea acestei misiuni este insofita intoldeauna de prerogative sau de constrangeri caracteristice (proprii) dreptului public. iu va exista un serviciu public decat dacd asuma 0 activitate de interes general Factorii politici, ca expresie a suprastructuriistatale, iau in considerare scopurile politicilor esentiale si fac compromisurile corespunzatoare intr obiectivele (aflate in conflict): - eficient’; - echitate: - libertate individuala, Rezultatul acestor demersuri se concretizeaz in metodele de actiune. Metodele reprezinta un set de tehnici disponibile de actiune care concuré la alingerea scopurilor politice si se refera, de exemplu, fie la interventii guvernamentale indirecte, fie la interventii directe in relaliile de piata prin reglementari, redistribuiri ale veniturilor, la folosirea unor parghii financiare, la aprovizionarea si la productia public’ de bunuri si servicii, la Testrangerea proprietatii publice prin privatizare ete. Punerea in practica a metodelor mentjonate Inseamna, in ultima instant, exprimarea uneia din cele doua optiuni posibile: - extinderea sectorului public, - extinderea sectorului privat in cadrul sistemelor economice mixte, unde are loc impletirea celor doua tipuri de sectoare care isi modificd ponderea. In caracterizarea celor doua tipuri de sectoare, prin traditie, teoria economic a adoptat urmatoarele ipoteze globale: + a) sectorul privat (sistemul de alocare al piefei concurentiale) asigura eficienta economic maxima; +b) sectorul public (sistemul de alocare prin intermediul statului) asigura echitatea si egalitatea sociala. Sectorul public, in raport cu cel privat, s-a extins in faz incipienta in toate economiile nationale. Pentru definirea acestuia si pentru caracterizarea gradului sau de extindere unil autori folosesc ca ddicator: ~ ponderea cheltuielilor publice (bugetare) in produsul national brut (PNB), ~ ponderea productiel sectorului proprietatii publice in PNB (autori din farile ex-socialiste), as Q iS Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Urmatoarele considerente relevai starea sectorului public: a) Abordarea financiara in majoritatea studillor referitoare la sectorul public predomina abordarea financiar&: - fiscalitatea, - cheltuielile bugetare ~ rezultatele obtinute de sectorul public, negiijandu-se rolul sectorului public in cadrul economiei reale. b) Varietatea conotatiilor (infelesurilor). 1. infelesul traditional — de administraie publica - circumscris ariei de activitate guvernamentala, prin care se realizeaza alocarea fondurilor bugetare, prin acfiunile autorita{i publice de mobilizare gi de repartizare administrativa a acestor fonduri la diferite niveluri — central gi local. 2. interpretarea sectorului public ca autoritate, accentul cézand pe legislatie si pe puterea guvernamentala (latura punitiva si stimulativa) mai mult decat pe buget si alocarea resurselor. 3. este legata de criteriul deciziei publice sau de politcile publice. 4. cfiteriul proprietaitii de stat asupra avutiei. 5. criteriul analog sistemelor de productie, find vorba de doua categorii de probleme fundamentale: - dimensiunea cererii si ofertei de bunuri si servicii publice stabilita dupa criteri si mecanisme specifice sectorului bugetar, - mecanismele de actionare a sectorului public asupra mijloacelor de productie, sistemul de responsabilitate, modul de infaptuire a interesului individual si public. ¢) Dimensiunea si structura sectorului: © organizatie se considera publica atunei cand, in numele politicii, un anumit grup politic de supraveghere are dreptul de a dispune sau are responsabilitatea asupra rezultatelor financiare oblinute. Prin contrast, 0 organizatie se considera privat atunci cAnd, fie indivizi cum sunt proprietarii sau actionarii (in cazul firmelor), fie organizatille (In cazul organizatillor nonprofit) dispun de rezultatele financiare obfinute in virtutea dreptului de proprietate. Larndul su, sectorul public se compune-din- dou’ categorii mari de organizati de stat = insti i intreprinderi - cu surse specifice de venituri A) Institufiile de stat, reprezentand ministere, agenttli, birouri, organizatii etc. Acestea igi dobandesc veniturile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale gi cuprind: 1) institutiile de stat in sens administrativ, sistemul judiciar, educatia, apararea eto; 2) fondurile guvernamentale (unele dintre acestea au un statut legal independent si sunt administrate separat de trezorerie); 3) asigurarile sociale. B) intreprinderile formeaza aga numitul sector public productiv. Ele cuprind intreprinderile proprietate de stat care isi dobandesc veniturile din vanzarea pe piafa a productiei gi din subventile de la bugetul de stat atunci cand ele nu-si pot procura veniturile necesare pentru a face fata volumului necesar de cheltuieli. Acestea cuprind: 1) intreprinderile de stai aflate in mod direct sub autoritatea guvernamentala. Din aceasta categorie fac parte asa numitele regii autonome - caile ferate, posta, telecomunicatille etc. 2) societatile comerciale mixte cu capital de stat si privat, care reprezint societti cu personalitate jundic’, separate de cele precedente. Adeseori ele se afl in concuren{’ cu firmele private si, ca urmare, sistemul lor de organizare necesita o independent mai mare si libertate in management, iar acfiunile lor sunt cotate la bursa, 3) banoile si societatile de asigurani de stat. gaa &) Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘Semestrul Il, anul universitar 2013-2014. PROBLEMATICA MONDIALA $I EUROPEANA A SERVICIILOR PUBLICE. ROLUL STATULUI Categorii de servicii publice Serviciul public (SP) este o intreprindere / activitate / misiune de interes general. “Caracteristicile generale ale _serviciilor: nematerialtate, intangibilitate, nestocabiltate, dependent de context (limp + loc = ambianta), reproducere identica cificlé (= variabilitate, Particularitate care indeamna la personalizarea servicilor), perceptie variabila (corelaie cu Tespectul, cordialitatea si gentilefea prestatorului = curtoazia prestatorului), pret, chelluieli asociate; impact ecologic “Caracteristicile specifice “ale serviciilor publice: continuitate, accesibiltate, egalitate, Conformitate,fiablitate si incredere, siguranta gi certitudine, informare, comunicare, tarife si cheltuieli asociate Principalele cerinfe pentru servicile publice sunt: universalitatea; continuitatea; flexibiltatea: egalitatea tuturor fata de serviciul public; transparenta, {n literatura de specialitate se prezint’ mai multe clasifieari ale serviciilor publice, variate ca nivel de cuprindere si grad de detaliere. O sintez a acestor clasificari pune in evident& urmatoarele categorii de servicii publice: “serviciul de reprezentare, specific inslitutiei_prezidentiale i altor structuri de. interes (cvasi)general, finantate de stat; ~serviciul de legiferare la care participa Parlamentul, care are drept scop adoptarea de nome Obligatori, care sa reglementeze uniform pe intreg teritoriul (Sri; ~Serviciul public judiciar, infaptuit de cate instantele judecatoresti, care solufioneaza confliciele juridice si sanctioneaza pe cei care incalc’ legea, “senvcile publice realizate de cdtre administratie, care asigura executarea legilor si hotardilor Judecdtoresti, ordinea public’, siguranta nationala si creeaz conaifile de desfasurare a Activitati in domenii precum s&natatea, instructia publica, cultura, transportul ete. Administrajia publica reprezinta activitatea de organizare a executarii gi de executie concreli a legii. In prezent, administratia publica din Romania este structurata pe doua mari niveluri: ~ Administratie publica de stat, care poate presta servicii publice centrale sau tetitoriale. (Servisilo publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de Administratie contralé siele au existat in Tarile Roméne inca inainte de organizarea Guvernului ca organ de stat) ~ Administratie publica local in categoria serviciilor publice locale (la nivel local gijudetean), se includ: ~ servicil publice cu caracter statal (administrativ), Exemple: paza (serviciu public asigurat de corpul gardienilor public); protectie civla: autorizare a constructilor; stare civilé; autoritate tutelara; protectia copilului; urbanism si amenajaea teritoriului, colectare taxe si impozite; situatii de urgen{&; evidenta persoanelor. politie ~ servicii comunitare de utiititi publice: Exemple: alimentarea cu apa; canalizarea si epurarea apelor uzate; coletarea, canalizaea $1 evacuarea apelor pluviale; salubrizarea localitailor, producjia, transport, distributie gi furnizarea energiei termice in sistem centralizat; iluminatul public: alimentarea cu ge naturale; alimentarea cu energie electric&; transportul public local, administrarea fonchlut locativ public; administrarea fondului locativ public, a domeniului public si privat al unitafior administrativ-teritoriale. ~ serviciul public pentru activitati culturale, sociale, de educalie, de tineret si sport (asignri realizarea unor actiuni educative, de petrecere agreabila a timpului liber ete.) ~ servicii publice comerciale. y a Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘Semestrul Il, anul universitar 2013-2014 1. Dupa natura lor, identificdm: servicii publice administrative (SPA) si servicii publice industriale si comerciale (SPIC). Pentru a le distinge s-a recurs la urmatoarele criteri ~ criteriul .obiectului", adica al substanfei activitati; daca activitatea este comparabilé cu aceea a intreprindenii private, se poate considera ca suntem in prozenta unui SPIC (exemplu: activitatea de transport), iar in caz contrar suntem in prezen{a unui SPA (exemplu: un serviciu de asistenta sociala); ~ modul de finantare a serviciului respectiv: dacé serviciul isi acoperd cheltuielile din taxele platite de beneficiari, suntem in prezenta unui SPIC; dimpotriva, daca sursele de finanare vin de Ja buget centralflocal, suntem in prezenta unui SPA, ~ modul de organizare $i funcfionare: dacéi regulile sunt derogatoril de la dreptul civil, atunci este vorba de un SPA, in caz contrar fiind vorba de un SPIC. Sunt, evident, servicii publice administrative cele care functioneaza pe baza regulilor de contabilitate/finante publice. 2. Dupa modul in care se realizeaza interesul general, deosebim: a) servicii publice al cSror scop este satisfacerea directa gi individual a cet8{enilor, ») servicii publice care oferd avantaje particularilor in mod indirect; ) servicil publice destinate colectivitatii in ansamblu. 3. Dupa raporturile cu serviciile private, putem remarca: a) servicii monopolizate; b) servicii pe care administratia publica le exercita in paralel cu persoane autorizate; ©) servicii publice exercitate de persoane private, autorizate sub controlul unei autoritati a administratiei publice. 4. Dupa posibilitatea delegarii serviciilor: ) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritatile publice nu le pot incredinta altor persoane (protectia civil, autoritatea tutelara, starea civil b) servicil publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate, écarisaj, iluminatul stradal, deratizare). 5. Din punct de vedere al importantei sociale: a) servicii publice vitale (alimentare cu ap, canalizare, termoficare); 'b) servicii publice facultative (amenajare parcuri si locuri de distraciii, centre de informare) etc. 6. In raport cu colectivitatile publice de care depind, distingom: a) Servicii publice inteme si extrateritoriale. Intr-o manier& generat’, toate servicille sunt in cadrul geografic al statului, dar sunt unele care se prelungesc in exterior (de exemplu: afacerile externe au 0 administratie centrala si organe si agenti in exterior, serviciul marin-aviatie, care se ecuta in afara granifelor). Cu toate acestea, distinctia prezinta putin interes din punct de vedere al structurii generale gi al regulilor de functionare a servicilor; b) Servicile civile si cele militare. Cele din urm& sunt supuse unei discipline foarte stricte, organizate $i conduse dupa reguli care, partial, le sunt propril. in multe tari ele dispun, chiar ‘in timp de pace, de puterea de rechizitie a oamenilor obligati s4 petreacd un anumit timp sub drapel si de anumite puteri de rechizitie a bunurior. 7. Dupa gradul de cuprindere / aria de manifestare a interesului, distingem a) servicii de important’ nafionat’, organizate la scara intregului teritoriu; b) servicii locale, organizate la scara colectivittilor teritoriale judetene, municipale, orasenesti sau ‘comunale, In Europa, sub influenta Frantei, coordonarea generalé a serviciilor locale gi de stat apartine executivului intr-o unitate administrativa mai vast si anume: prefectul este ajutat de agenti, birouri, servicii. In Spania, acesta se numeste guvemator civil, in Belgia, guvemator de provincie, in Germania, pregedinte de district. ~h- ¢ x Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 8. Dupa regulile juridice aplicabile se pot cistinge: Publice care functioneaza in regim administrativ (And servicille publice sunt organizate i functioneaza ca autoritati administrative, precum si ca organisme aflate sub autoritatea acestora) b. servicii publice care functioneaz4 in regim mixt, de drept privat gi de drept administrativ (servicille publice concesionate in baza unui contract administrativ). © . Dupa agentii care realizeaza | presteaza servi a. servicii realizate de organe sau autoritati ale administrafjei publice (ministere, departamente, direct, ofici, servicii desconcentrate, servicille din primaii i din consilile judetene); b. servicii realizate de institutii publice (gcoli, universitai, spitale, Radio Televiziune); ©. servici realizate de regii (organisme distincte coordonate de catre autoritafi publice); d. servicil realizate de companii najionale; e. f servici realizate de institufii publice cu statut special; servicii de utilitate publica realizate de cdtre organisme neguvernamentale (asociatii si fundati, infiintate de catre particulari si care desfagoara o activitate de interes public, cu scop nelucrativ). 9. Servicii publice concesionate initiativei particulare (in domeniile pe care legea le stabileste), Servicii publice in lume in practica internationala se utilizeaza clasificarea serviciilor dupa natura acestora, modul de folosire, procesul tehnologie, organizare si finantare, acfiune cunoscuti sub denumirea de Clasificarea activitatior din economia national (CAEN). Din acest punct de vedere, serviciile publice sunt incadrate pe sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe gi clase, dupa cum urmeaza (extras): 75 Administratie public& si aparare; asistenta sociala obligatorie 751 Administratie general, 7511 Activitati de administrafie generala. 7512 Administrarea activitatii organismelor care actioneazd in domeniul ingriirii sanatatil, invatmantului, culturii si al altor activitati sociale, cu exceptia asistentei sociale obligatoril. 7513 Administrarea si sustinerea activititilor economice. 7514 Activitati auxiiare pentru guvem.7518 Administrarea activitatilor pentru protectia mediului inconjurator. 752 Servicii pentru societate: 7521 Activita{i de afaceri externe. 7522 Activititi de aparare nationala. 7523 Activitati de justitie. 7524 Activitati de ordine publica. 7525 Activitati de protectie civila. 9500 Activitafi ale personalului angajat in gospodarii personale. ....9900 Activitati ale organizatilor si organismelor extrateritoriale. Roménia a adoptat Clasificarea Aetivitatilor din Economia National (CAEN) inca din anul 1990, ceea ce a permis identificarea tuturor activitajilor gi unificarea denumirilor, sistematizarea si Codificarea lor si pe aceasta baz posibilitatea utilizarii sistemelor informatice de prelucrare si analiza a datelor, conectarea la structurile internationale de tipul tabelelor input-output si la Sistemul Conturilor Nationale. Cel mai ambitios project international de servicil publice din ultimii ani, cel putin din punct de vedere tehnic, In curs de realizare prin Agentia Spatialé Europeana, vizeazé plasarea a ase dispozitive de protectie a planetei impotriva asteroizilor. Modelele de organizare clasica, inclusiv in ceea ce priveste refelele de servicil publice, sunt puse in discutie in conditile intemationalizarii economiei gi piefelor, intensific’rii presiunilor gi afirmarii mai cu pregnanté a neoliberalismului care solicit’ o simplificare a reglementarilor si o reducere a implicarii statulul Putem aminti ca o tendinta relativ recent gi luarea in considerare a constrangerilor mediului sau cadrului natural si a altor infiuente ce {in de cadrul mediului inconjurator, economic, soc! etc. ~9— \ Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Ii, anul universitar 2013-2014 Inca de la inceputurile sale, organizarea relelelor de servicii publice avea in vedere dou elemente considerate nedisociabile: monopolul natural si serviciul public sau de interes general Notiunea de monopol natural se bazeazé pe ideea c& un. anumit numar de factori tehnici, conducand la ideea economiei de scar’, par si demonstreze c& firma unic& ar fi mai eficace decat existenta mai multor firme marunte afiate in concurenta, Nofiunea de interes public apare atunci-cdnd unele activilaji au o important strategica, functionarea lor fiind de natura s4 afecteze interesul general. ot Relele publice au fost organizate in diverse forme, diferite de la {ara la tar’. Fiecare tara are practica sa in materie de servicii publice. Modele principale: - modelul american este bazat in principal pe intreprinderi private, supuse la o serie de limitari gi la puternice constrangeri impuse de reglementati - modelul german in cadrul céruia:se imbina prestatile unor Intreprinderi municipale cu cele ale unor firme private, de regu foarte pufin constranse de caracteristicile tehnice ale serviciilor. Organizarea servicillor publice in Germania este geografica gi nesectoriala: in timp ce in Franta o entitate nationala administreaza centralizat serviciul public al unui sector dat (cu exceptia gestiunii apei), in Germania sunt intreprinderi municipale (Stadtwerke) care administreaza servicii publice din cele mai diferite sectoare. inca de la inceputul secolului al XIX-lea, colectivititile locale au inceput furnizarea de servicii publice fara intervenfia statului. Ele au inoredintat apoi gestiunea acestor servicii unor stabilimente publice. Gestiunea este organizata transversal pentru mai multe sectoare pentru a beneficia de un acces mai confortabil fa surse de finantare. - modelul francez al monopolurilor publice integrate vertical. Functile regal-suverane ale statului francez: justitie, politie, securitate civil, aparare nationalai, finante publice (trezorerie, moneda, impozite), administratia centrala si locala Aceste functii exprima atributile proprit puterii suverane gi nu fac obiectul unei delegari; reprezint& condiile existentei si functionéiii statului, dar gi obligafii de interes general ale statului pentru cetatenii sai - in sectorul non comercial: gratuitafi esentiale, finantate in principal prin impozit sau cotizatii obligatorii. Sunt supuse dreptului administrativ (dar asociaza gi organisme private, sub contract, respectiv asociali Cele mai importante sunt: invitimantul (educatia nationala), sdnatatea, securitatea sociala, ajutorul social, cultura (muzee, teatre, biblioteci, case de tineret etc.), servicii de salubritate, gestiunea infrastructurii (gosele, cai ferate, porturi, aerodromuri etc.) = in sectorul comercial: servicit finantate In principal printr-o activitate comercial, dar care sunt considerate ca avand controlul colectivitafii ca trasatura principala. Se regasesc in aceasta categorie: transporturile: transportul urban, transporturile feroviare regionale, servicille portuare, servile aeroportuare etc.: distributia de gaz, transportul de electricitate, distributia de apa potabil’; servicile postale (distribuirea coresponden(ei si a produselor financiare), comunicatille electronice (servicile de telefonie si transmisia de date, radiodifuziunea), pompele funebre (consecinfé a separérii bisericii de stat, monopolul Inhumarii a fost retras organismelor de cult si incredinfat exclusiv comunelor, care i exercitd direct sau prin delegatie; reprezint serviclu exterior de pompe funebre) Stabilimentele publice, zise industriale si comerciale, care asigura unele din aceste servicil simultan cu servicille non comerciale sunt supuse simultan dreptului administrativ si dreptului comercial. Indiiferent de natura lor, modelele adoptate de diferite {ari urmarese asigurarea unei eficaci economice si a politicii economice in domeniu. In scopul cresterii eficacitatii diverselor servicii au fost repuse in discutie modelele traditionale de organizare, practica economica orientandu-se pe trei directil principale: 1. cresterea functionari si functionaittii concurentei peste tot unde acest lucru este posibil; 2. reagezarea structurilor organizatorice verticale; 3. introducerea de noi forme de reglementare. ji ~Jo- Disciplina: SERVICI-$I UTILITATI PUBLICE semestrul ll, anul universitar 2013-2014 Alunci cdnd statul nu reuseste s rezolve problemele respective ale intreprinderilor publice (este vorba indeosebi de cazul unor {ari cu economii slabe, aflate in imposibiltatea asiguréirii resurselor in cauzé) apeleazd la singura solujie: finantarile sau investitile private. Privatizarea nu se poate insa realiza cu mare usurin{&, intervenind 0 serie de probleme, limit obstacole, fiind necesare proceduri legale si regiementari complexe. Modalitafile de privatizare sunt adesea dificil de. pus in practica, flind necesara evaluarea activelor, organizarea ofertelor, negocieri, redactarea a numeroase €ontracte si necesita existenta unui cadru juridic gi fiscal foarte clar, care, de cele mai multe ori, Indeosebi in tarile in tranzitie spre economia de piafé sau in {arile in curs de dezvoltare, nu este inca pusa la punet © modalitate, premergaitoare unor eventuale privatizari ulterioare, este gi realizarea unor proiecte de investifi si productie-prestatiiin comun cu anumite firme private. Caracteristicile serviciilor publice in U nea Europeana Conceptul de serviciu public nu constituie un element de consens: semnificatia sa este fie de servicii oferite marelui public, fie semnific’ servicil oferite de un organism al sectorului Public, fie inseamné servicii efectuate ca o obligatie de interes general. Principial, serviciul public nu constituie o misiune a Uniunii Europene, termenul fiind menfionat Pasager (art. 73) in Tratatul de instituire a UE, ca element de servitute in transporturi. Serviciul public priveste statele gi comunitafile locale. Instantele comunitare sunt in mésurd s& abordeze intreprinderile atunci cAnd sunt situafii de Conflict intre serviciul public gi principiul liberei concurente. Autoritaile publice pot impune unui furnizor de servic anumite obligatti in interesul public, cu compensarea corespunzatoare, evitand ca aceast situatie si genereze conflicte in legatura ou libera concurenté. In Tratatul privind 0 Constitutie pentru Europa (art. 122), Roma, se menfiona ca: legea european stabileste principle si fixeaz conaiile, fara s prejudicieze competenta Statelor membre de a furniza, executa si finanta servicille publice. Ratificarea acestui Tratat a fost suspendata in anul 2005, servicile publice ramanand supuse regimului tratatelor anterioare (Amsterdam $i Nisa). Se face distinctie intre serviciul de interes general si serviciul de interes economic general. Conform Curtii de justitie a UE: ~ servicille de interes general sunt acelea care sunt considerate de autoritatile publice ca avand acest caracter si se supun obligatiel specifice de serviciu public; - serviciile de interes economic general sunt servicii de natura economicd pe care Statele membre sau Comunitatea Europeand le desfasoara ca obligalie specifica de serviciu public in virtutea criteriului interes general Uniunea Europeand nu este preocupata de servicile de interes general pe cat este interesati de serviciile de interes economic general Daca servicille de interes general constituie preocupari ale statelor, Uniunea Europeand este interesata s& asigure principiul liberei concurente in cadrul serviciilor de interes economic. general, principiu fundamental al polticii economice a Uniunii Europene. Pentru aceasta Uniunea European duce o politica de liberalizare a principalelor sectoare de servicii Publice: energie, transporturi, servicii postale si telecomunicati Urmatoarele servicii au fost recunoscute ca serviaii de interes general de c&tre Curtea de Justitie a comunitatii europene: colectarea, transportul si distribulia corespondentei; furnizarea Neintrerupta de energie electrica pe tot teritoriul; mentinerea navigabilitatii unui curs de apa important; distribufia apei; furizarea de prestafii in domeniul telecomunicatillor, furnizarea de mijloace de lupta impottiva poluarii in bazinele portuare; emisiunile TV. =M- OQ EX Disciplina: SERVICH $FUTILITATI PUBLICE- somestrul Ii, anul universitar 2013-2014 Pentru introducerea concurenfei in aceste servicii Comisia europeand urmareste 2 asigure tuturor celor implicati un acces egal la infrastructura specifica, chiar dacd sunt de rezolvat probleme de natura monopolului natural Finantarea serviciilor este ldsata la aprecierea statelor. fie prin redevente de la utilizatori, fie prin ‘compensafii de la stat; fie prin co-sustinere intre activitati rentabile si nerentabile; fie din fesurse comerciale complementare (venituri din publicitate); fie din combinatii ale acestor posibilitéti. - Cartea Alba privind reforma guvernantei Crearea Uniunii Europene a avut si are incontestabile efecte pozitive, insé concomitent au fost observate si dezvoltiri de perceptii gi atitudini adverse, pierderea increderii in institutiile europene, vorbindu-se chiar de o ,falie" ce se creeaz intre Uniunea Europeana si cetaitenii sai S-a constatat c3 exist perceptia cA institufile si guvernanta europeand nu sunt capabile s& functioneze cu bune rezultate in domenii de foarte larg interes si cu implicatie majora In plan social, cum sunt: somajul, securitatea alimentard, criminalitatea, conflictele de pe plan european si din zonele vecine spafjului european. jin cazul unor rezultate bune, acestea sunt percepute de cetaler actiunilor gi interventilor guvernelor nationale. Masurile sunt adoptate de comun acord in Consiliul Europei de reprezentantii {arilor membre sau chiar propuse de acestia. Se remarca 0 slab’ cunoastere a sistemului de instituffi europene, a atributilor acestor institutiisi a diferentelor dintre diferitele institut gi, astfel, nu se stie cine adopta decizille, formulandu-se opinii gi imagine defavorabile fata de acestea. europeni ca find urmarea Fa{a de aceasta situatie, s-a concluzionat c& se impune o reforma substanfialé a guvemantei europene, adoptandu-se .Cartea Alba a Guvernantei Europene’, care conline cateva directi de actiune, supuse unui proces de consultari publice. S-a apreciat ca la baza unei bune guvernante si a perfectionarilor propuse in Cartea Alba trebuie s4 stea cinci principii: deschiderea, participarea, responsabilitatea, eficacitatea si coerenta Aceste principit sunt specifice sistemiului democratic gi statului de drept din arile membre si care ‘se aplica la toate tipurile de guvernanta, respectiv globala, europeana, nalionala, regiorala silocala. Propunerile de perfectionare a guvemantei comunitare avansate de Cartea Alba sunt grupate In patru sectiuni: |. Cresterea gradului de participare a actorilor la elaborarea $i implementarea politicilor Unisnii Europene; se doreste sporirea transparentei guvernantei UE, accederea la cetafeni prin intermediul democratiei regionale si locale, participarea sporité a societatii civile, realizarea unei consultéri mai eficiente si mai transparente a actorilor si grupurilor de interese in cadrul elaborarii polticilor UE, legaturi mai stranse si mai fructuoase cu diverse retele. Il. Poltici, reglementari si rezultate mai bune; se vizeaza. - cresterea flexibilitati legislatiei comunitare, - sporirea increderii in opiniile expertilor, - combinarea instrumentelor de politica in vederea obtinerii unor rezultate mai bune, - simplificarea dreptului comunitar, - implicarea sporita a agentillor de reglementare, - perfectionarea aplicarii legislatiei comunitare la nivel natfonal. I. Consolidarea legéturii intre guvernanta europeand si rolul Uniunii Europene pe plan mondial. Contribujia UE la guvernanta mondial ar trebui s& aiba ca obiective: pacea, cresterea economea, combaterea somajului si justia social —ho— Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE semestrut i, anul universitar 2013-2014 Este necesara deschiderea UE tn faja actorilor guvemamentali si neguvernamentali din alte regiuni ale lumii i sa tind seama de incidenta pe plan international a politiclor sale, ca si de necesitatea adoptarii unei abordéri mai proactive a refelelor internationale. 1V. Examinarea rolului institupitor, Se impune refocalizarea politicilor gi institutiilor UE cu mai multd claritale asupra obiectivelor sale de dezvoltare pe termen Tung si concentrarea fiecéirei institutii comunitare asupra sarcinilor sale esentiale. = Dezbaterile publice au relevat, in primul rand, necesitatea perfectionarii guvernantei pe linia cresterii gradului de participare, indeosebi a cetafenilor, la elaborarea politcilor UE pe baza principiior propuse. Noua cultura legislativé comunitaré urmareste s& asigure garantia cd legislatia comunitara este mai adecvata noilor cerinte, provocarilor actuale, congifilor tehnice si chiar realitatilor locale. In anul 2002 au fost adoptate trei comunicari privind guvernanta globala: ~ »Un parteneriat mondial pentru 0 dezvoltare durabila": plecdnd de la deficientele si neimplinirle guvemantei mondiale se precizeaz& c& solutia o reprezinta realizarea unui echilibru mai A bun intre mecanismele pietei mondiale si institutile cu atributi in domeniul economic gi al guvernantei mondiale; ~ Finanfarea dezvoltari in vederea diminuarii decalajelor (discutie asupra arhitecturii monetare $1 financiare internationale), »Promovarea Cadrului European pentru Responsabilitatea Social a Intreprinderilor’ (0 continuare la Carta Verde), continand o strategie a promovarii responsabilitaji intreprinderilor, cu antrenarea tuturor factorilor interesati (de la institutii si organisme, la Intreprinderi, grupuri interesate si consumatori) Structura ¢i calitatea guvernantei reprezinta factori cu influent determinanta asupra coeziurii sociale, dezvoltarii economice, prezervarii mediului natural, respect&rii drepturilor omului gi libertatilor fundamentale. ~Buna guvernanfa poate fi consideraté ca un management transparent si responsabil al resurselor naturale, umane, economice si financiare cu scopul realiz4rii unei dezvoltari durabile si echitabile. Pentru UE buna guvernanté implic& perfectionarea continua a unor politici sectoriale, cum sunt cea agricola, ecologic’, comercial’ ~Asigurarea unei bune guvernan(e implica abord3ri pragmatice, cum ar fi realizarea unui set de a indicatori ca un instrument de a implementa guvernanta in toate strategile gi interventile finanfate de comunitate. Rolul statului in economie {n ultimele doua decenii ale secolului treout s-a afirmat o stare de nemullumire cu privire la rolul excesiv al statului in viata societati, Ceea ce s-a consacrat ca stal-providenta a inoeput a fi criticat gi s-au emis opinii care vizeaz reducerea rolului statului in economie, in principal Mai ales cntica liberala a accentuat cateva aspecte care ilustreaza dezavantajele acestei stari de fapt ~ cheltuieli publice foarte mari; ~ numarul mare de functionari, ~ ponderea excesiva a prelevarilor din veniturile persoanelor, ~ cresterea perpetua a datoriei publice. Statul providena semnificd ansamblul functiilor statului avand ca obiect variate aspecte: protectie Sociala, educatie, aparare, interventji economice, reglarea dezechilibrelor, in sens stric, statul providenté desemneaza functia de redistribuire efectuata de stat prin sistemul de securitate sociala, urmarea fiind beneficierea de servici' sociale in schimbul contributie obligatori a cotizatii sociale. are eC Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Criza statului providenté este urmarité pe trei zone distincte: financi legitimitate. a) _ Criza financiara a statului-providenta se refera la: - cresterea putemica a cheltuielilor pentru protectia sociala, ceea ce a necesitat o crestere repetatd a nivelului prelevarilor obligatorii; ~cresterea mai redusd a incas&rilor. Chettuielile au devenit atat de mari incat au depasit major preleviirile, situatie care a generat un deficit cronic al sistermului securitafii sociale. Cele mai mari cheltuieli au fost inregistrate in sectorul medical, sistemul de pensii gi alocatile de gomaj. b) —_Criza de eficienta a statului provident’ se referd fa costul ridicat al bunurilor si servicillor noncomerciale pe care statul insusi le produce. Lipsa de competitie in sectorul de stat genereaza firesc aceasta stare de lucruri. ©) Criza de legitimitate a statului-providenta este generat de dificultatle tot mai mari In respectarea principiilor de bazé ale functionaii lui, si anume: - principiul asigurrii mutuale contra riscurilor: riscul nu devine o realitate decat pentru cativa dintre cei care se asigura; - principiul solidaritafi faf& de cei mai slabi: se considera c& sSracii, bolnavii, persoanele in varst& i somerii au dreptul la asistenta Liberalismul modem accept acest rol protector al statului, dar critic’ amploarea sa actuala si dezvoltarea sa fara limite, pronuntandu-se pentru un stat minimal. 3, de eficienta si de Motivatia critici iberale se referd la - efectele perverse ale asistentei: protectia poate genera o mentalitate de asistati; cei care beneficiaza de ea ar putea agtepta in mod pasiv bundstarea, fericirea si protectia fata de orice rise, fra sd mai incerce s& se descurce prin el insisi; ~ ingreunarea sarcinilor (obligatilor) sociale penalizeaza oferta de locuri de munca: cresterea cotizatiilor sociale si in special a sarcinilor patronale apas pe costurile salariale, deci actioneaza ca o franai pentru angajare (patronii sunt incitati s substituie munca prin capital, adic sa inlocuiasc4 muneitorii cu utilaje); ~ reducerea inegalitafilor si teoria “inegalitaji echitabile": redistribuirea verticala (de la bogalj, c&tre sdraci) este legitima atéta timp cat diferente sunt mari. In prezent, in {Srile occidentale dezvoltaté, 0 mare parte din populatie are sentimentul cd aparfine clasei medil (,p&tura de mijloc’), ca urmare necesitatea reduceri inegalitatiior este mai putin pregnant’ Remediile liberale cu privire la servicille publice vizeazé o gama larga de propuneri care au ca obiect comun tendinta de a se transfera o parte din cheltuielile statului-providenta asupra asigurarilor voluntare si a economisirii individuale, astfel incat s8 se objind o mai mare responsabilizare a beneficiarilor de servicii publice. De exemplu, in domeniul sanatatii se poate proceda la’ - reducerea partii cheltuielilor de sanditate acoperite de catre securitatea social si cresterea parti asumate de catre pacien{i, precum si recurgerea la asigurari private complementare; ~ privatizarea ofertei de ingrijiri medicale (odaté cu dezvoltarea clinicilor i a spitalelor private), astfel incat s’ se obtina o reducere a costurilor sub efectul cdutdrii profitului si sub efectul concurentei In domeniul pensiilor, capitalizarea ar veni sA completeze sistemul de repartizare: persoanele active ar fi indemnate sa isi realizeze un capital de batranefe inca din timpul activit ‘in SUA nu exista un sistem generalizat de protectie social, sistemul actual fiind unul mixt care combina: 1) un sistem de asigurari privat, pentru categorille de venituri medi si ridicate; asigurarile sunt contractate pe langa companiile de asigurari, fie de catre indivizii ingigi, dacd sunt muncitori independen{i sau liber profesionisti, fie prin intermediul intreprinderilor lor. Majoritatea -14- Qa ea Disciplina: SERVICII $1 UTILITAT] PUBLICE Semestril Il, anul universitar 2013-2014 Intreprinderilor mici gi mijlocii refuza s& subscrie ins, in situatia tn care companiile de asigurari le impun prime mai ridicate decat intreprinderilor mari. Pe langa aceste cotizatii destinate asigurarilor, intreprinderile mai retin gi cotizatile de Pensie de la salariatii lor, pe care le incredinfeaz spre gestiune unor organisme ‘specializate in acest sens. 2) un sistem public de protectie care. garanteaz’i un minimum de acoperire a cheltuielilor de sanatate pentru persoanele in varst& de peste 65 ani si pentru cei mai saraci. Oferta americana de ingrijiri medicale este mixta: - spitalele publice primesc pacientii cu venituri reduse, = clinicile s! lanturile de spitale private practica plata actului medical. ‘In cadrul servicilor private de sanatate exista si formula contractelor de sanatate, care asiguré prestatii standard, aldturi de prestatii dependente de suma forfetara cu care se contribuie. Tarifele depind de factori precum: varsta si antecedentele familiale ale pacientului Fata de propunerile liberale s-au fomulat mai multe rezerve, de natura limitelor si riscurilor pe care le presupune o astfel de abordare. prima limita este de natura sociala: nu este sigur c& cetfenii statului-providen{a ar fi dispusi sA renunfe la avantajele pe care le prezinta, chiar daca il consider ca avand o eficienta redusa gi ca fiind prea costisitor. in al doilea rand, nu este sigur cé-modelul liberal ar fi, din punct de vedere economic, mai eficace, Sistemul american este ce! mai costisitor din lume (consuma 14% din Produsul National Brut, fala de 9,4% in Franta si 6,6% In Marea Britanie) si lasa totusi un american din sapte f8r8 nici o protectie sociala. Spitalele publice sunt suprasolicitate, iar costurle ingriirii medicale in linicile private sunt foarte mari. Pericolul principal consta in agravarea inegalitatilor, mergand pana la crearea unei societiti duale: de 0 parte se afla cei mai bogati, care au mijloacele s4 se asigure si s& isi pregateascé o pensie convenabild, iar de cealalt’ parte sunt sdracii, somerii si invalizi, care nu ar putea niciodata sa cotizeze suficient pentru a realiza acest lucru. alta parte a critici liberale esté indreptata impotriva statului producditor. Se insist asupra ideii cA statul nu trebuie sa produc bunuri si servicii comerciale, deoarece in economia de piata . intreprinderile private indeplinesc mai bine acest rol. Intreprinderea publica nu este stimulata s& urmareasca reducerea costurilor si sé vanda la cel m: bun pret, deoarece ea nu este supusa stimulentelor care acfioneaza asupra intreprinderii concurentiale (tentatia profitului gi frica de faliment), Gestiunea publica a servicillor colective (servicit noncomerciale) este costisitoare. Pozitia liberald este mai nuantata in ceea ce priveste productia acestor servicii Adam Smith considera cd statul trebuie s& creeze gi s& menfind institutille publice, edificiile s1 lucrarile publice care, desi foarte utile, nu permit obtinerea unui profit suficient pentru a acoperi cheltuielile unui individ sau ale unui grup de cetateni, care, deci, nu ar putea lo intreprinda Adam Smith ardta astfel limitele piefei si justifica necesitatea ca statul s4 produc bunuri si servici socialmente ,utile', dar care sunt nerentabile pentru o intreprindere privat. Doctrina liberalé nu contesta rolul de jucdtor al statului in oferta de bunuri publice: ansamblul agentilor economici beneficiaza de efectele lor externe, fie c& este vorba despre educatie, cultura, cercetare sau protectia mediului Liberalii denun{a ins’ monopolul de gestiune si functionarea birocratica a acestor servicii, care = cresc costurile si cauté un mod ca aceste servicii s4 fie produse de catre piata si sa fie ‘supuse concurentel, ceea ce ar contribui la scaderea costului lor pentru colectivitate. Remediile liberale vizeaza privatizarile si gestiunea comerciala de pial a servicillor colective. Privatizarea unei intreprinderi publice inseamna vanzarea majoritatii sau totalitatii capitalului actionarilor privali ~ AG. Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Numeroase exemple evidentiaza aceasta formula ca instrument la care se apeleaza atunci cand Se considera ca statul trebuie s8 echilibreze raporturi economice si sociale generatoare de nemultumire social, De exemplu, Guvernul Margaret Thatcher a privatizat circa juméitate din sectorul public englez: British Aerospace, Brilish Gas, British Airways, British Telecom, British Stoo! otc. Guvemul Jaques Chirac a pus in aplicare un program de privatizar ale unor importante organizati: Compania Genoral de Electricitate, Agence Hawas (presa), TFI, diverse banci $i companit de asigurari Obiectivele privatizarilor: 1) cresterea productivitafi; supuse concurenfei, intreprinderile privatizate isi vor ameliora rentabiltatea, pentru a putea supravie{ui competitiei economice, 2) ameliorarea finantelor publice: sumele obtinute din privatizare pot fi utiizate de ctre stat pentru rambursarea datoriei publice; 3) dezvoltarea actionariatului popular, cu efecte in educarea proactiva a cetaitenilor; 4) finantarea publica si gestiunea privata. Gestiunea de pia{é a servicillor colective presupune incredintarea gestiunii acestora unor intreprinderi private, pe baz de contract cu statul. Ca si pentru pietele de lucrari publice, statul ar supune o cerere de oferta concurentei si ar alege dintre intreprinderi pe cea care ofera condiftile cele mai avantajoase. Statul mane ins suveran in decizia de a produce servicile-colective gi de asemenea el asigur’ finanfarea acestora. De exemplu, comunele pot sa incredinteze gestiunea cantinelor scolare unor intreprinderi private. Statul subventioneaza, insa, pretul meselor si le controleaza calitatea, De asemenea, statul poate concesiona unor intreprinderi private construirea si gestionarea autostrazilor: sistemul de taxare face posibila rentabilizarea acestei activiti. Dezbaterile legate de rolul statului in economie in general gi fata de serviciile publice, in particular, nu vizeazé denigrarea, ci imbunaitatirea rolului statului Nu se doreste, deci, revenirea la ipostaza statului minimal, ci la apropierea statului de nevoile reale ale societatii gi la perfectionarea coniributiei sale in asigurarea unui climat de satisfatie si armonie sociala, Societatea doreste un stat mai econom si mai eficace In gestiunea sa. Factorii calitat ‘mediului ilor publice sunt abordabili din perspectiva: prestatorului; beneficiarului; Din perspectiva prestatorului intereseaz3: ~ aspecte tehnico-materiale (materii prime accesibile, de calitate bund, prelucrabile comod si tehnologii flexibile, sigure, nepoluante, echipamente durabile si fiabile), ~ aspecte economice (materii prime gi tehnologii ieftine, pretabile la substituiri de reteta si tehnologie), - starea piefei (concurenta, caracterul — trendul crescator / descrescator al piefei specifice), - caracteristicile clientilor de servicii publice (nivelul de educatie, nivelul de informare, orizontul de asteptare (V. ultilitatea marginal), starea de motivare, potentialul economic), ~ aspecte normative (permisivitatea / rigoarea cadrului normativ) etc. Din perspectiva beneficiarului intereseazdi + componenta materiala: conformitatea cu specificatile prestatiei; nivelul tehnic al echipamentelor utiizate; ambianta spatiul - componenta umana: profesionalismul prestatorului, profilul moral al personalului, curtoazia personalului, - componenta economica: raportul calitate — pret; transparenta si onestitatea pretului; ~ aspecte variate privind ceitalticlieni ai serviciilor publice: nivelul de educatie, statutul social etc.; - componenta simbolic’: imaginea, brandul, mediul cultural == a Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul II, anul universitar 2013-2014 Din perspectiva mediului (care se refera la diverse entitati interesate / implicate) In care se~ desfagoara servicille publice intereseaza - caracterul nevoli de servicii publice si tendinta acestei nevoi, ~impagtul economic, cultural, social etc. al servicillor publice asupra colectivitafi - efectele serviciilor publice asupra mediului. Pentru beneficiarii de servicii publice, cel mai evident rezultat al calitéfii unui serviciu public este satisfactia clientului. Exemple de tehnici de stimulare gi sporire a calif unui serviciu public: serviciul suplimentar, ‘sporul de ambianta, sporul de gentilete, spectacolul prestatiei, bonus la pret, informare activa ete. Excelenta in serviciile publice???: prestatie peste asteptari! surpriza placuta! Pentru evaluarea si masurarea calitatii in serviciile publice se utiizeaz’ indicatori specifici pentru fiecare caracteristic’; (ex.: nr. de intreruperi in furnizare, durata intreruperilor, orarul de functionare, gradul de siguranta, nr. de apeluri / afigri / anunturi) Cand se pune problema protectiei consumatorilor de servicii publice se analizeaza: starea sistemului normativ specific, concordanta dintre prevederi si realitate, nr. de petitii / reclamati, nr. de rezolvari din partea celor rectamati ete. Referitor la contractele de servicii publice, se vor avea in vedere: natura clauzelor contractuale, caracterul abuziv al unor clauze, inegalitatea de statut a parlor, sursele de: litigi, rezolvarile/ modul de rezolvare. TAR Aa ey Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 ORGANIZAREA $I GESTIUNEA SERVICIILOR PUBLICE Piata serviciilor si utilitatilor publice Piata serviciilor este cadrul in care se manifesta cererea de servicii din partea clientilor/cetatenilor Sau Persoanelor juridice dar si oferta de servici furnizate de diferite organizati publice si/sau private. in acest context, identificarea si analiza cererii de servicii Publice pe piata este o necesitate pentru managerii din organizatiile prestatoare de servicii Factorii care influenteaz cererea de servicii sunt urmator ~ pretul serviciului ofert; ~ pretul serviciilor de substitutie, daca acestea exista; - schimbérile in preferintele clientilor/cetatenilor; - segmentul de populatie servit de catre organizatie; ~ capacitatea organizatiei de a investi pentru calitatea si/sau de a diversifica serviciul ; ~ previziunile managerilor in legtura cu preturile servicillor publice: - pozitia organizatiei prestatoare de servicii pe piala Principalii factori care influenteaza oferta pe piata servicilor sunt urmatori ~ pretul serviciului public; ~ preturile resurselor necesare realizarii serviciului; ~ gradul de inzestrare tehnica al organizatiei specializata in producerea serviciilor ~ preturile altor servicii care ar putea fi realizate de organizatie; ~ previziunile managerilor in leg&tura cu politica preturlor, ~ numarul fumizorilor de servicii publice. Cererea de servicii publice este o componenta a piefei servicillor care nu trebuie identificata cu nevoia sociala, Nevoia sociala reprezinta ansamblul dorintelor a cdror satisfacere este considerat de membrii Uunei colectvitati ca fiind indispensabila pentru asigurarea conditilor de viata in conformitate cu nivelul de dezvoltare gi statutul grupului. Nevoia sociala de servic se manifest nu numai sub forma nevoilor individuale ci si sub forma nevoilor generale. Nevoile generale de consum sunt satisfacute prin intermediul unor servicii publice (Invaimént, sanaiate, protectia mediului ete.) care sunt subventionate de la bugetul de stat sau de la bugetele colectivitatilor locale precum si prin intermediul unor servicii private a caror contravaloare este achitata de beneficiarii acestora Nevoile generale ale aparatului de producfie genereaz, de asemenea, aparifia unor servicii de cercetare, analize economice, de informatica’, de leasing etc. menite s& contribuie la cresterea eficienfei activitati diferitilor agenti economici si, pe aceast baz’, |a satisfacerea nevoilor individuale ale membrilor societatii Daca nevoia sociala defineste ansamblul necesitatilor de consum de servicii dar si de bunuri ale cetatenilor/populatiei, cererea de servicii are o arie mai restrans& cuprinzdnd numai acea Parte a nevoii sociale satisfacuta de organizatille publice gi/sau private prin intermediul unui proces de vanzare-cumparare. Referirea se face la servicille publice care functioneaza in afara telatiilor de piata, deoarece satisfacerea lor depinde in mare masura de resursele financiare alocate de administralie, de calitatea pregatiri functionarilor publici permanenti si alesi, de preocuparea acestora Pentru a identifica si salisface interesul public prin servicille publice furnizate. Daca organizatile prestatoare de servicii din prima calegorie pot satisface atat unele interese Publice cat si interesele private, cele din cea de a doua categorie, care funcjioneaza in afara pietei serviaillor, se reduc la satisfacerea intereselor publice generale. —Ne— Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestru! il, anul universitar 2013-2014 in ultimii ani s-a demonstrat c’ multe din conceptele utlizate'de organizatile publice si/sau private Pot fi aplicate, in forme specifice, si in organizajile administrative specializate in satisfacerea interesului public general. Pentru cunoasterea piefei, managerii, functionarii publici si politicienii folosesc diferite tehnici de cercetare a piefei, cum ar fi: consultarea cettenilor/clientilor, observarea direct’, interviul etc. Piefele servicilor pot fi imparfite in funcfie de céteva criteri - amplasarea geografica; - elementele demografice; - comportamentul economic / stilul de via\a care caracterizeaza clientil. Purtatorii cererii de servicii sunt utilizatorii servicilor de utiitati publice. Au calitatea de utiizator beneficiani individuali sau colectivi, direoti ori indirecti, ai servicilor de utiltati publice: a) utilizatorii casnici - persoane fizice sau asociali de proprietarillocatar: b) agentii economici; ©) institutille publice. Date find caracteristicile servidillor de utilitafi publice, relatia dintre utiizatorii — beneficiari gi prestatori se reglementeaza printr-o suita de drepturi gi obligati Cele mai importante drepturi pe care le au utilizatorii sunt: ~ utllzarea, libera $i nediscriminatorie, a servicilor de utlit3ti publice, in condifile contractului de furnizare/ prestare; ~ solicitarea si primirea, in condifile legii si ale contractelor de fumnizare/prestare, de despagubiri ‘sau_compensalii pentru daunele provocate lor de catre operatori prin nerespectarea obligatillor contractuale asumate ori prin furnizarea/prestarea unor servicii inferioare, cantitativ gi calitativ, parametrilor tehnici stabiliti prin contract sau prin cadrul normativ; ~ renunjarea, in conditile legi, la servicille contractate; - primirea, de la furnizor, si utiizarea de informati privind servicille de uit; ~ sesizarea deficienfelor, asocierea in organizalii pentru apararea intereselor si consultarea in legaitura cu servicile publice de utilitati; ~ primirea de ajutoare, in conditile legil, pentru utilizarea acestor servicii Obligatiile de baza ale utilizatorilor ~ beneficiari fat de_prestatori sunt: - fespectara normelor de exploatare a sistemelor de utilitati publice; - acceptarea unor inconveniente temporare legate de interventii in refelele de servici - plata contravalorii sevicilor de utiltati; ~ facilitarea accesului si interventiei personalului si echipamentelor specifice sistemelor de servicii in situatii impuse de incendii, avarii etc. ~ respectarea normelor de igiena si Sanatate publica impuse de cadrul normativ, Oferta de servicii publice A. Servicii colective noncomerciale Serviciile publice furnizate / prestate de entitati ale administratiei publice nu au caracter comercial (sunt noncomerciale). Ratiunea existentei acestei categorii de servicii publice este o functie a statului, pe care o numim functie paternal, care consta in a) - fumnizarea catre colectivitate a unor servicii la un pret inferior costului lor de productie, fie Producandu-le ele insele, prin intermediul servicillor publice (Intreprinderi), fie incredintand productia lor sectorului privat subventionat; b) - finantarea acestei producti prin intermediul prelevarilor obligatorii asupra menajelor gi asupra ‘intreprinderilor. iat Disciplina: SERVIC $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Serviciile colective furnizate de stat raspund unui triplu obiectiv: 1) satisfacerea (inl&turarea) lacunelor pietei; 2) de a permite economiei si beneficieze de factorii externi pozitivi care sunt atagati se (infrastructurile, cercetarea fundamental, protectia mediului etc.); 3) de a face servicille accesibile tuturor cetatenilor, chiar si celor mai sraci: ele sunt oferite gratuit ‘sau la un pret inferior costului de productie (educafia, sanatatea etc) lor Statul «jandarm’ reprezinta functia pe care statul o are inca de la originile sale si care const& in: ~ asigurarea securitatii persoanelor si bunurilor in interiorul ‘{Arii, cu ajutorul Politiei gi Justitiei; ~ apararea teritoriului national impotriva oricarei agresiuni externe, cu ajutorul diplomatiei (Afaceri Externe) si Apararii Nationale (armata). Celelalte servicii colective noncomerciale sunt oferite de stat, inclusiv de autoritatile sau colectivitafile locale, in doud moduri: a) - Statul asigura el insusi produclia; este cazul ansamblului servicillor publice de invatm&nt, medicale (spitale publice), culturale (muzee, biblioteci, case de cultura, etc.), de cercetare, de echipare gi de intretinere a relelei rutiere, de iluminat public etc. ) - Statul nu asigura decat finanjarea gi deleaga productia sectorului privat. invatamantul si snatatea sunt domeniile unde coexista instituiile publice cu cele private; pentru acestea din urma (scoli private, clinici, etc.), statul igi poate asuma o parte din finantare (in special cheltuielile de functionare). Statul isi pastreaza ins prerogativa de a acredita aceste institut si un drept de control asupra gestiunii lor, deoarece este vorba despre activitafi subvenfionate si de mare important sociala. © a doua ratiune a servicillor publice este daté de functia de redistribuire (una din functiile importante ale statului) care a aparut din necesitatea de a asigura fiecaruia o cat mai buna protectie social posibila. In acest caz, statul a pus in functiune, in mod treptat, un sistem de redistribuire, constituit initial ca un tem de asigurari mutuale impotriva principalelor riscuri ale viefi: boala, accidente de munca etc. Solidaritatea s-a extins apoi la numeroase alte categorii: pensionari, gomeri, alte persoane inactive, fara resurse, familii care au mai multi copii in grj& etc. Funefia de redistribuire presupune doua momente principale: a) prelevarea de cotizatii sociale asupra veniturilor: cofizatile sunt plitite de tre cei care se asigura; b) redistribuirea acestor cotizatii sub forma de prestatii sociale: pensii, cheltuieli medicale, alocatii famille etc. pentru cei aflafi in situafii defavorizate. in Roménia, in perioada curenta, a devenit larg cunoscutd formula ajutorulul celor cu venituri reduse pentru cheltuielile de intretinere din timpul sozonului rece. B. Sectorul nonguvernamental — prestator de servicii publice Acest sector cuprinde totalitatea organizalillor neguvernamentale (,persoane juridice de drept Public sau privat, de interes obsteso, nepolitice, fra scop lucrativ, recunoscute potrivit legii a avand personalitate juridica si care nu sunt investite cu exercitiul autoritatii de stat si nici nu fac parte din sistemul administratiei publice’). Aceste organizatii nonguvernamentale (asociatii, fundatii, ligi, societti) sunt, de fapt, structuri care, fiind independente de administratie, nu urmaresc nici accesul la puterea politica la nivel local sau national si nici objinerea de profit (resurse financiare necesare activitatii lor, avand alte surse decat activitatea economic’, specifica agentilor economici). Tho a Disciplina: SERVICH $1 UTILITAT! PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Oferta de servicii publice ‘a acestor prestatori se refera la activititi in domeniile: cultural, artistic, educativ, de Invatamant, stintific, umanitar, religios, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistent’ si servicii sociale, de protectia mediului, al dezvoltarii economice, sociale si comunitare, de reprezentare a asociatillor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punerea in valoare a monumentelor $i siturilor istorice. C. Agentii economici prestatori de servicii publice - Persoanele fizice sau juridice care dispun, controleaz’ sau utiizeaz factori de producfie si Participa la viata economica a unei tari sunt cunoscute sub denumirea de agenti economic Contabilitatea nationala distinge gase categorii de agenfi economici: menajele (gospodarile), Societaile nonfinanciare, administratille publice, administratile private, societafile financiara si intreprinderile de asigurari. || Menajele (gospodarile) sunt entitéti care cuprind una sau mai multe persoane care ocupa aceeasi regedint4 principala. Functia principal a menajelor const in consumul final al bunurilor $i al servicillor. Menajele pot de asemenea sa produc bunuri si servicii, atunci end ele au calitatea de intreprinzatori individuali 2. Societitile nonfinanciare sunt unitati a caror functie principal este produclia de bunuri gi de servicii comerciale (de pial). Resursele lor principale provin in cea mai mare parte din vanzarea productiei lor pe piafa Jin funetio de natura relatilor de proprietate distingem: 4) Societatile private, care se caracterizeazé prin faptul ca tot capitalul lor apartine unor persoane private. Din punct de vedere al statutului juridic, societafle private pot fi: sovietati cu raspundere limitata, societ8ti pe actiuni, societati in comand comand pe actiuni, societati in nume colectiv, societati cooperatisto. ) Societatile si regile autonome din sectorul public au fie statut de regie autonomé, fie sunt societa{i mixte (cu capital mixt). Regiile autonome sunt intreprinderi publice mari, care produc bunuri si servioii comerciale (de iat) si pentru care administratia nu este singurul lor client. simpli, societéti in 3. Administratiile publice sunt entitéfi ale cdror resurse vin in principal din prelevarile obligatori (impozite si cotizatii sociale). Au doua functii principale: a) productia de servicii noncomerciale destinate colectivitatii; b) redistribuirea, Administratille publice grupeaza trei sub-sectoare: a) administratile publice centrale: statul si anumite organisme atagate acestuia; ») colectivitatile locale (comune, judefe), precum si diverse administratii locale (comunitai urbane, birouri de ajutor social, camere de comert $i industrie etc.): ©) organismele de secuntate social, a céror functie esentialé este redistribuirea: ele percep cotizatille sociale si le redistribuie apoi menajelor sub forma de prestatii sociale. 4. Administratiile private (organizafii neguvernamentale, nonprofit): sindicatele, asociatil, ligile, fundatiile etc. Administrafille private au ca functie principalé producerea de servicii Roncomerciale rezervate unor grupuri specifice de menajo, sau vanzarea de servicii comerciale, dar .fard scop lucrativ, adic fra profit’. Majoritatea resurselor lor provin din contributile voluntare ale membrilor administratilor private respective. 5. Institutiile financiare au ca functie principala finantarea economiei, concretizata in trei activitati principale: colectarea, transformarea si repartizarea disponibilitatilor financiare: intermedierea financiara intre agentii economici care doresc s& igi plaseze economille si cei care doresc s8 imprumute fonduri; - transformarea economiilor plasate pe termen scurt in credite pe termen mediu sau lung; ~24— eC AY Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE Semestrul jj, anul universitar 2013-2014 = circulatia $i crearea de mijloace de plata Resursele institutilor financiare provin in principal din economille colectate sau din contractate pe pietele de capital, precum si din moneda pe care ele 0 creeaza. 6. Sociotatile de asigurare au ca funclie asigurarea, adica garantarea unor pla (indemnizafii) in azul realizar unor riscuri la care sunt expusi cei care se asigura Resursele acestor societal provin din primele prevazute in contraciele subsctise de care cei care se asigura, din cotizatii voluntare (in cazul mutualelor), précum gi din dohanzile aduse de cé&tre (fondurile plasate). Administratia publica Prin administratie public se infelege ansamblul organelor care, pe baza legii si in executarea acesteia, realizeaz’ actiuni specifice, de interes general. Conceputé ca un sistem de organizare, administratia public’ este alcatuiti dintr-o serie de componente bine structurate, cu atribufi diferite, care conlucreaza intre ele. Admnistrajia public’ are ca scop realizarea unor interese generale ale statului sau ale unei colectivitati distincte, recunoscute de oatre stat. Prin scopul su, administralia publica este strans legatd de: ~ Puterea legiuitoare care fi circumscrie obiectul, ~Puterea judecatoreasca, ale crei hotdrari sunt aplicate gi executate adeseori in sfera administratiei publice; - puterea executiva (fara a se identifica cu aceasta). Activitatea desfasuraté de acestea are in vedere organizarea gi asigurarea executarii, precum si executarea in mod concret a legilor. Finalitatea ei presupune satisfacerea unor nevoi si interese generale ale colectivitatii umane prin asigurarea unei bune functionari a servicillor publice gi prin executarea unor prestafii catre Particulari, executare ce se realizeaz4 de catre autoritatile statale sau de c&tre autoritatile autonome alese. a Intr-un spatiu socio-economic se face distinctie intre: ~administratia publica centrala, care cuprinde entitatile cu atributi la nivel national si -administratia publica locala, care cuprinde entitafile cu atributi la nivel judetean/local. Caracteristicile administratiei publice centrale A. Administratia este dublu-subordonata: in primul rand, dreptului legii (care stabileste obiectivele, ii formeaza limitele, ii impune respectarea unor garanfii — ,...adminietratia, oa doua magistraturé', V. Lascar) gi, in al doilea rand, Guvernului (caré-i stabileste factorii superiori de conducere i fi furnizeaz mijloacele necesare). B. Administrajia este ierarhizata si ordonata: ierarhizarea administrativa inspirata din ierarhia militaré este necesara pentru a asigura coeziunea si disciplina administratiei. Ea permite Guvemului sa-i cunoasca activitatile, iar in cadrul Propriei structuri, faciliteaza transmiterea ordinelor prin verigile succesive, repartizarea responsabilitatilor si supravegherea executarii, Numai intr-un cadru ierarhic se poate exercita puterea de comanda si control gi se poate asigura disciplina. Puterea derivata din ierarhie se manifesta asupra functionarilor numiti si asupra actelor emise de autoritatea inferioara. C. Controlul in administratie poate fi ~ administrativ, efectuat fie din interiorul administratiei,fiind legat direct de puterea ierarhicd, fie din exterior acolo unde exista libertati publice si un liber exercifiu al suveranitatii populare; ~ juridic, caz in care este asociat ideii puterii suverane de control, care este delegata tribunalelor. da OX Disciplina: SERVICM $i UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Aspectul juridic se manifesta in verificarea legalitaii deci Priveste oportunitatea acestora. lor administrative, dar nu in ceea ce D. Administrajia este remunerata, civil, laicd, egalitard ~ Pentru munca depusé, functionarii publici sunt remunerati cu salariu, din bugetul public: = Nevoile publice, altele decat cele pe care le implic’ aprarea national, sunt satisfécute. prin intermediul administratiei civile a ~ Peste tot, in {rile democratice, administratideste laic’, pentru c ea foloseste un personal care nu intervine direct pentru asigurarea unor nevoi religioase; in unele state, in mod exceptional, cultul religios are caracter de serviciu public. ~ Administratia publica este egalitara, in sensul c furnizeaza servicii tuturor, in mod egal, fara a face distinctie de origine, rasa, apartenenta politica, principiu care nu este intotdeauna si peste tot aplicabil. = Formalismul si birocrajia sunt propril oricarei administratii, ceea ce difer este numai gradul in care acestea se manifest, trebuind evitate exagerarile care ar putea avea ca rezultat instaurarea unui regim nedemocratic. E. Administratia are un caracter de continuitate si necesita din ce in ce mai mult cunostinte specifice ~ Pe de o parte, administratia este realizata de o&tre reprezentanti alegi ai populatiei, de catre functionari temporari, dar mai ales de c&tre funcfionari permanenti care formeazA corpuri de functionari si care-i confer administratiei un caracter de continuitate. ~ Totodata, ansamblul activitatilor si servicillor publice pe care administratia le presteaz& trebuie realizat in mod neintrerupt. F. Administratia este structurat vertical si orizontal ~ Vertical, ea este divizata in servicii si grupe de servicii Astfel, de exemplu, administratia centrala este impartita pe ministere, care au urmatoarele verigi componente: departamente, directii, servicii gi birouri, De asemenea, ministerele pot avea in subordine directii a nivel teritorial (udefean). Alaturi de ministere exista institufii publice, agentii independente, societati nationale sau corporatii publice, cu serviciile din cadrul lor. ~ Structurarea pe orizontala se regaseste atat in administratia centrala, ct si in administratia teritoriala de stat si administratia locala. G. Administratia publica este intr-o continua expansiune: de peste o jumatate de secol, In toate {Arile lumii, administratia se dezvolta, se extinde: exist o crestere evident a serviciilor Publice. Pretutindeni statul intervine din ce in ce mai mult in viata nafiuni Caracteristicile administratiei publice locale Administratia publica locala din Romania este reglementata, in principal, de: Constitutie si de Legea nr. 215/2001 (modificata prin legea 286/206) a administratiei publice locale. Exist multe alte regiementari care completeaza sau detaliaza cadrul legal in care se desfésoara activitatea autoritijilor locale. Dintre acestea putem aminti legile: Bugetului de Stat, finantelor publice, finantelor publice locale, contenciosuluiadministrativ, servicilor comunitare de utilitéti publice, privind regimul constructilor, protectiei mediului etc. in organizarea gi functionarea administratiei publice locale opereazd o serie de caracteristici specifice (principii), pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ - teritoriale din Romania, continute de Legea 215/2001 gi deserise in continuare. 1. Principiul autonomiei locale. Conform art. 3, alin 1 prin autonomie locala se infelege dreptul gi Capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatior locale pe care le reprezinta, treburile Publice" -2- eC Oo Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anu! universitar 2013-2014 2. Principiul descentralizarii servicilor publice. Este un principiu esenfial al autonomiei locale si Const in organizarea, functionarea, controlul si desfiintarea servicillor publice de c&tre autoritatile administratiei locale. Principiul “descentralizarii prezint dou forme: descentralizarea teritoriala si descentralizarea tehnica, 3. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale. Consilile locale si judetene, précum gi primarii si Consilul Generai al Municipiului Bucuresti se aleg prin vot universal,*egal, direct, secret si liber exprimat. Viceprimari,, pregedintele gi vicepresedin{ii consiliului judejean sé aleg prin vot indirect. 4. Principiul consultarii_cetatenilor in solujionarea_problemelor locale de interes deosebit. Problemele care sunt discutate intotdeauna gedinjé publica gi in legatura cu care Primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum sunt: ~ bugetul local; ~ administrarea domeniului public si privat al comunei sau al oragului; ~ Participarea la programe de dezvoltare judelean’, regionala, zonal sau de cooperare transfrontaliera; ~ organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitafilor $i amenajarea teritoriului; - asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizafii neguvernamentale, ersoane juridice romaine sau straine. Autoritatile administratiei publice locale pot infiinta servicii publice in condifile Legii nr. 215/2001 in orice domeniu de activitate. Pentru functionarea normala a oricirei comunitafi, sunt necesare o serie de activitati specifice de interes general, cum ar fi alimentarea cu apa, transportul de energie termicé, distribuirea gazelor, canalizare, salubritate etc. Infiintarea servicilor publice este atributul exclusiv al autoritaiilor deliberative, respectiv al consililor locale, iar organizarea si funcfionarea lor constituie atributul autoritajilor executive, adic’ al prefectilor si primarilor. In categoria serviciilor publice locale se includ: * Servicii publice cu caracter statal; + serviciile comunitare (infiintate la nivel local, dar si judetean); * servicii comunitare de utilitati publice; * alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor comunitare de utili publice); servicii publice comerciale; + serviciul public pentru activitafi culturale. lile serviciilor publice si clasificarea intreprinderilor publice Principii fundamentale si princi de actiune Chiar si in cazul in care gestiunea este asumata de catre o intreprindere privat, definitia precizeaza obligatile servicilor publice care au la baza o serie de principii privind finalitatile si misiunile acestora, grupate in doua categorii: principii fundamentale ale servicilor Publice, principii de acfiune ale servicillor publice. A. Principiile fundamentale 1. Principiul egalitatii Acesta instituie obligativitatea de a nu se face nici o diferena intre utilizatori in ceea ce priveste accesul la servicile publice, cat si in cea ce priveste serviciul oferit in sine 2. Principiul neutralitati 24, a Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE ‘Semestrul ll, anul universitar 2013-2014 Neutralitatea garanteaza liberul acces al tuturor cetatenilor fr discriminare, la servicille publice 3. Principiul continuitatit Continuitatea impune permanenta servicilor esentiale pentru viata social (poliie, pompieri), a serviciilor medicale (spitale), a servicillor de comunicare si a anumitor servicii tehnice (electricitate, gaz, apa etc). Ea implica ca toate servicille publice s& functioneze intr-o maniera regulata, fara intreruperi, in afara celor prevazute de reglementérile in vigoare, si in funefie de nevoile si agteptarile utilizatorilor. B. Principiile de actiune 1. Transparenta si responsabilitate. Tofi utiizatorii dispun de dreptul de informare asupra acfiunii serviciilor publice si acestea au obligatia de a informa utilizatorii intr-o maniera sistematic’; transparenta trebuie conceputé ca o conditie a dialogului si concertérii, dar gi ca un instrument de control al actiunii servicilor caitre utilizator. 2. Simplificare si accesibilitate. Existenta unor proceduri gi texte de lege clare gi ugor de inteles constituie garanfia statului referitoare la neutralitatea gi respectarea legil in condi identice Pentru tofi, in functie de situatia fiecdruia. Efortul’ de simplificare si transparenta administrativa reprezinta un factor esential al relatiei serviciilor publice cu utilizatori 3. Participare si adaptare. Cei care lucreaza in cadrul serviciului public, precum si utiizatori, trebuie sa gaseasca si sd consacre cai pentru a coopera mai activ in vederea imbunatatiri acestuia 4. Incredere $i fiabilitate. Utilizatorul are dreptul la aparare juridica sila fiabilitate in relatiile sale cu administratia si cu servicille publice. Aceasta inseamna cA statut trebuie sa stabileasc& clar modaiitafile si condifile de functionare a servicillor publice, precum si regulile dupa care sunt efectuate prestatile. intreprinderea public& Nofiunea generala a unitatii economice prestatoare de servicii publice - producatoare de bunuri Publice este intreprinderea publica - unitate cu personalitate juridic’, neconstituité exclusiv pe baza capitalulul privat si care se raporteaza la autoritatéa statului. Trdsatura comuna tuturor intreprinderilor publice este raportarea lor de principiu la dreptul privat si mai ales la dreptul comercial. Regula se aplic’ tuturor aspectelor activit3tii lor Personalul intreprinderilor este compus din salariati supusi dreptului muncii Caracterul public al intreprinderilor publice antreneaz anumite exceptii in aplicarea dreptului privat: 4) Anumiti conducaitori sunt numii si revocati prin decizie administrativa; 2) Intreprinderii ji pot fi atribuite anumite prerogative de putere public’; 3) intreprinderea publica este supusa, pe de alta parte, unor reguli care-i delimiteaza libertatea de actiune; 4) Problema proprieta{ii asupra bunurilor intreprinderii nu se pune in aceiasi termeni ca in cazul intreprinderii private. Este important s& se stie daca masa bunurilor pe care ea le pune in ____ executie reprezinté proprietatea sa sau a statului, 5) intreprinderea publica este supusa unor numeroase controale administrative gi financiare. Clasificarea intreprinderilor publice in clasificarea intreprinderilor publice se opereaza cu doua criterii A. Dupa gradul de implicare in gestionarea servicillor publice distingem: intreprinderi care asigura si intreprinderi care nu asigura gestionarea unui serviciu public. Atunci cdnd ‘intreprinderea gireaz& un serviciu public, creste ponderea dreptulul public In cadrul regimului ei juridic. B. Dupa regimul juridic al intreprinderii distingem doud tipuri de intreprinderi, derivate unul din societatea anonima de drept privat (banci si asigurari, intreprinderi nafionalizate, intreprinderi constituite in societati de stat” sau ,societfi nationale”), celdlalt din institulia ublica. ce -a5— Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Un element de complexitate suplimentar rezult8 din faptul c& societafile economice mixte, cu toate rezerva un loc capitalului privat, sunt considerate ca veritabile intreprinderi publice atunci cand persoanele publice detin majoritatea capitalului. In aceste societati, supuse in Principiu dreptului societtilor comerciale, faptul ca statul define el singur sau ca majoritar capitalul a redus la o simpla afirmatie aplicarea dreptului privat. Practic, organismele de conducere sunt aproape identice; copiate fidel dupa cele ale societatilor private: fie un consiliu de administratie si un pregedinte general, simplu organ de execufie conform majoritatti statuturilor, dar detinator, practic, al unor puteri foarte largi, fie un director si un consiliu de supraveghere in Romania, dup’ anul 1989 s-au conturat urmatoarele trei tipuri de intreprinderi publice, conform acestui criteriu: 1. Regiile autonome: au_personalitate juridicd si, ca atare, functioneaz pe baz de gestiune gi autonomie financiara, dar sub autoritatea consililor locale. Aceasta particularitate determina o serie de consecinfe juridice pe care consiliul local trebuie s& le aiba in vedere. 2. Societatile comerciale de servicii publice, pe actiuni sau cu réspundere limitata: infiinjate in temeiul Legii 15/1990 care si-au inclus in patrimoniu terenurile sau imobile cu terenurile aferente. Ca si regiile autonome, societaitle comerciale de sub autoritatea consilllor locale au anumite particularitati (multe aspecte sub autoritatea administratiei publice locale), care le disting de societatile cu capital privat. In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale prestatoare de servicii publice, distingem urmatoarele situati: a) societaiile comerciale infiintate in temeiul Leaii 15/1990 care si-au inclus in patrimoniu imobilele cu terenurile aferente, Trebuie mentionat faptul ca administratia locala nu a primit in schimb Nici macar 0 actiune din capitalul social al acestor societai. Prin privatizarea acestora administratia local a pierdut orice drept de control (cazul fostelor ICRAL-uri transformate in societdti comerciale); b) societalile comerciale infiinjate de administratia publica local cu capital_intearal_public: actionarul unic este consiliul local care, la rndul su, numeste consiliul de administrate gi directorul, Numirea conducerii se face politic (nu pe criterii profesionale), din organele de conducere fac parte functionari din primarie (nespecialist) iar eficienta unei societ comerciale subordonate total administratiei este aceeagi ca in cazul regiilor autonome, ~adica slab, ©) societatile comerciale cu capital majoritar privat in care autoritatile administrafiei publice detin un anumit numar de actiuni. in aceste cazuri administratia tsi pastreaza un drept de veto numai in ceea ce priveste strategia societatil (fara a interveni in actul de conducere, tehnic sau executiv), 3. Institutii (stabilimente) publice: persoane de drept public create special pentru a asigura satisfacerea interesulul general, au personalitate juridicd distinct fata de stat sau de colectivitatile locale, dispun de patrimoniu si de buget propriu si pot incheia contracte in fume propriu, Coordonarea activitatii lor poate fi facut prin reprezentantii consiliului local in organul de conducere al institujiei_sau prin contractul cu institutia publica, caz in care managerul/consiliul de administratie al institutiei actioneaza prin drepturi gi obligati' de natura contractuala si réspund material, civil sau penal, dupa caz. La nivel national functionarea servicillor publice este caracterizaté de ,tutela administrativa', adicd de obligatia conducerii institujiei de a objine aprobarea pentru decizile pe care le adopta, fie de la ministerul de resort, fie de la Ministerul de Finante Institutille publice functioneaza dupa principiul specializarii, care le interzice s desfagoare activitati care nu au legatura cu obiectul/misiunea lor aga cum este definit in actul lor constitutiv. in Practica, institutile publice nu pot desfasura activitati pur administrative pentru a-si realiza scopul si ca atare desfasoard activitati comerciale sau industriale complementare. 4. intreprinderile publice concesionare: este in principal cazul intreprinderilor specializate in producerea si distribuirea de electricitate si gaz. in majoritatea {arilor dreptul de “A6— Disoiplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 administrare a unor astfel de servicii este incredintat unor intreprinderi in baza conditilor stipulate precis Intr-un caiet de sarcini, care contine atributii, condifii de fixare a tarifelor, obligatii de virare a unor subventii de catre concedent, de plat a redeventelor catre concesionar etc.) 5. Grupurile publice: fenomenul care caracterizeaz in cea mai mare masuré evoluia intreprinderilor publice este formarea, in jurul unei intreprinderi publice-mama, a unor filiale i subfiliale care formeaza un grup public. 6. intreprinderile economice mixte: societ&ti anonime ai c&ror actionari sunt in parte agenti Privati, gi, respectiv, persoane publice care devin astfel asociate in procesul de gestiune. 7. Agentiile economice specializate: autoritatile administrafiei publice locale pot asigura prestarea unor servicii prin intermediul unor agenfiiinfiintate intr-un anumit domeniu. Gestiunea serviciilor publice id Gestiunea arata modul de asigurare a perenitati servicillor publice, mijloacele specifice care permit concilicrea exigentelor pe termen scurt cu cele pe termen lung, ansamblul de tehnici de control si organizare, management, administrare, © privire generala asupra gestiunii servicilor publice arat& ci se di gestiunea directa, gestiunea delegata i formula parteneriatelor. ing trei grupuri de situati: 4. Gestiunea directa Se poate vorbi de gestiune direct atunci cand 0 autoritate local ia in responsabilitatea sa organizarea si functionarea unui serviciu public. Acesta se afla in competenta sa si, in aceasta ipoteza, nici o persoana juridic’ de drept public sau privat nu se poate interpune Intre serviciul public gi colectivitate. Sunt doua tipuri de gestiune directa: regia simpla i regia depersonalizata A. Regia simpla: un serviciu public gestionat in regie simpla este cel in care autoritatea local care a decis crearea serviciului sau c&reia legea i-a incredintat aceasta responsabiltate, asuma direct functionarea serviciului astfel incdt acesta se confunda total cu aceasti Colectivitate, iar serviciul nu apare decat sub forma unei activitati a acestei colectivitafi, Ca urmare, regia simpla nu are nici personalitate juridica distinct de cea a colectivitati si nici autonomie financiargs Aceasta implica uméitoarele caracteristici: ~ decizille privind functionarea si organizarea serviciului sunt adoptate de catre organul doliberativ ‘$i organul executiv al colectivitati ~ mijloacele financiare ale serviciului sunt fumizate de cétre bugetul general al colectivitatii in care intra si din eventualele venituri objinute de pe urma serviciului, ~ personal serviciului este recrutat dintre functionarii colectivitati ~ bunurile serviciului apar{in domeniului public $i privat al colectivitat Aceste caracteristici pun in eviden{a controlul total al colectivitatii asupra serviciului respectiv.~ Deci, gestiunea in regie simpla permite organelor colectivitatii sé-si impuné fara intermediar conceptille lor privind gestiunea servicilor publice, conceptii pe baza carora ei au fost alesi do catre cetateni. B. Regia depersonalizata: acest mod de gestiune apare in cazul serviciilor publice comunale: care nu dispun de personalitate, dar care au autonomie financiara si organe de gestiune Proprii, care vin in sprijinul autoritatilor reprezentative ale colectivitatl. =2y~ BY Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘Semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Aceast metoda de gestiune prezinté urmatoarele caracteristic ~ se confunda intotdeauna, din punct de vedere juridic, cu autoritatea administrativa in subordinea creia se aft’, ~ colectivitatea care a creat serviciul detine controlul asupra gestiunii sale; > este prevézuta ou autonomie financiar’, constituind un organism de gestiune cu o pozitie individuala in cadrul colectivitafi. Regia dispune de un buget distinct de bugetul general al Colectivitati, acesta fiind votat de o&tre organul deliberativ al acesteia; ~ organizarea este relativ complexa intrucat, find creata de cdtre organul deliberativ al colectivitati, regia este administrata, sub autoritatea organelor executive gi deliberative ale acesteia, de etre un consiliu de exploatare si un director desemnati de cdtre organul executiv, la propunerea organului deliberativ. In cadrul unei asemenea regii, atributile de gestionare a servicilor publice sunt repartizate intre urmétoarele autorita{i: organele deliberative si executive ale colectivitatii; consiliul de exploatare; directorul regiei 2. Gestiunea delegata Acest tip de gestiune exist atunci cand colectivitatea local, care a creat serviciul public, decide 84 Incredinfeze gestiunea acestuia unei persoane publice sau private distincté de colectivitatea locala. Persoana care gestioneaza, in general o persoand juridicd, se interpune intre serviciul public si colectivitate. Colectivitatea nu poate interveni in functionarea serviciului, dar isi pastreazi competenta de a controla daca gestionarul Tespectiv igi realizeaza sarcinile in conformitate cu cerinfele interesului general. Exist doua tehnici de delegare a gestiunii unui serviciu de interes local: delegarea unilateral si delegarea contractual’ Delegarea unilateralé: este rezultatul unui act juridic unilateral (lege, act administrativ) prin care unei persoane publice sau private i se incredinteazé gestionarea unui serviciu public, de cele mai multe ori de natura administrativa. Aceasta forma de delegare se poate face catre © persoana publica sau cdtre o persoana privat’: a) delegarea unilateral céitre 0 persoan’ publicé - Regia autonoma: serviciul public este incredintat unei institujii publice, adic unei persoane juridice de drept public, creata prin lege sau de catre organul deliberativ al colectivitatii locale, Un asemenea mod de gestiune are urmatoarele caracteristici: ~ serviciul public este incredintat unilateral unui organism public care are personalitate juridica si autonomie financiara, deci o persoana juridica distinct de colectivitatea locala. ~ regia autonoma nu poate gestiona decat serviciul public sau serviciile publice limitativ definite pe care colectivitatea i le incredinfeaza (principiul specializarii se opune competentei generale @ colectivitaiiteritoriale), aceasta gestiune se realizeaza sub controlul colectivitati: ~ conducerea serviciului este asigurata de catre organe proprii, respectiv consiliul de administratie (organ deliberativ) si directorul (organ executiv) care dispun de competenta de a intocmi acte juridice unilaterale si de a Incheia contractele necesare pentru functionarea serviciulul Tespectiv; aceste organe sunt numite direct sau indirect de cite autoritatea local deliberative: ~ fegia autonoma dispune de un buget propriu supus principillor echilibrului si contabilitatii publice. Regia autonoma este, in general, rezervata servicilor publice industriale si comerciale. Avantajele cele mai importante ale regiei autonome, ca mod de gestiune locale sunt urmatoarele: ~ autonomia gestiunii administrative gi financiare a serviciului public fata de colectivitatea care |-a creat si care nu intervine direct in functionarea sa; =29- " Disciplina: SERVICH $1 UTILITAT! PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 - suplefea gestiunii in cazul serviciilor publice industriale si comerciale: € - eficiena in gestiune datorita specializarii regiei autonome. +») delegarea unilateral céitre o persoand privata este deseori utilizat la nivelul serviciilor publice Nationale, mai ales pentru serviciile publice administrative, pe care legea le incredinteaz& nei persoane juridice de drept privat fara ca, in prealabil, s4 fie inchelata o conventie intre cel care deleaga gi cel care este delegat Delegarea unilaterala catre 0 persoand privat este rareori intalnita atunci cand este vorba despre serviciile publice locale deoarece 0 colectivitate local nu dispune de posibilitatea de a impune unei persoane private gestiunea unor asemenea servicil Delegarea contractuala: autoritatea local, competent si creeze un serviciu, decide sA incredinjeze gestiunea acestuia — pe bazd de contract - unei persoane distincte de colectivitate. Conventia inchelata intre colectivitatea care deleaga si persoana delegata constituie un contract administrativ in care se concretizeaz4 acordul partilor si modalitatile financiare ale delegari. Aceste contracte sunt insotite de caiete de sarcini in care sunt definite drepturile si obligatile p&rtilor cu scopul de a asigura o functionaré a serviciului potrivit principiilor generale ale servicillor publice (continuitate, adaptare constant, egalitatea in fata serviciului public, transparenta). Delegarea contractuat’ poate fi incredintata unei asociatii care s4 gestioneze anumite activitat, cum ar fi cele culturale, sportive, turistice, privind alimentafia gcolara etc. Asociatia de drept Privat asiguré 0 mare suplefe in functionare, permite administrarea serviciului de cdtre Persoane direct interesate in gestiunea sa si le permite acestora s4 beneficieze de un Fegim fiscal avantajos. Cu toate acestea, formula nu corespunde serviciului de natura comuna si sunt cazuri In care colectivitatile locale nu-si asuma intotdeauna obligatille asocialillor pe care le-au delegat. jn practica economica si sociala se disting mai multe modalitati de delegare contractual a serviciilor publice: concesionarea, arendarea, regia interesata si geranta. Concesionarea: conventia cea mai clasicd de concesionare a serviciului Public, in cadrul careia autoritatea administrativa locala insdrcineaz& o intreprindere exterioard sa gestioneze serviciul public pe o perioada de timp bine determinata, pe riscul si raspunderea acesteia, ‘intreprinderea concesionara find remunerata din tarifele platite de catre utilizatorii servicillor. Caracteristicile concesionarii: ~ imputarea ‘iscurilor asupra concesionarului: concesionarul se angajeazé sa asigure buna functionare a serviciului public pe cheltuielile sale, asumandu-si inclusiv pericolele sf siscurile ce rezulté din realizarea serviciului respectiv; - realizarea investitilor initiale de catre concesionar; = remunerarea concesionarului de catre utilizatori; ~ mentinerea unui control public de catre administratia care a ficut concesionarea: - durata contractului este stabilita de la inceput, conform legii, daca aceasta exista. Arendarea: arendarea reprezinté un mod de gestionare a serviciului public in cadrul cruia autoritatea administrativa remite unei intreprinderi exterioare un echipament pe care aceasta urmeaza sa-| exploateze pe riscul si raspunderea sa. in legislatia romaneasca, arendarea este 0 modalitate care nu este permis decat in cazul terenurilor. Caracteristicile arendéri: ~ Imputarea riscurilor asupra concesionarului: cel care arendeazé gestioneaza serviciul pe riscul sau si suporta eventualele pericole. Cc A Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul |, anu universitar 2013-2014 ~ Realizarea investitilor initiale de cétre concesionar: cel care arendeazé nu finanteaza investifile initiale ca in cazul concesiunii, colectivitatea pundndu-i la dispozitie sub 0 anumité forma servicille Ia cheie. Cel care arendeazé are obligatia do a pléti o tax pentru utilizarea instalatilor apartinand colectivit5fi. - Remunerarea concesionarului de catre utilizatori: intreprinderea percepe tarifele platite de c&tre beneficiani prostatiei, varsénd o taxa fixd Ja bugetul local, diferenta dintre tarif $i taxa constituind remunerarea sa. - Mentinerea unui control public de eatre administratia care a facut concesionarea: colectivitatea trebuie sa verifice in permanenta daca cel care arendeaza face in mod constant operatiile de intretinere $i reparati $i isi indeplineste obligatjle financiare care ii revin. ~ Durata contractului: cel care arendeazé nu este implicat in amortizarea investitilor (instalatillor), de aceea durata contractului are in vedere o duraté muit mai scurta decét in cazul concesionérii. Regia interesata si geranta: reprezinta acele metode de gestiune in cadrul cdrora autoritatea local deliberativa insarcineazé o intreprindere exterioara sA asigure gestionarea serviciului, dar conservandu-¢i responsabiltatea financiara. Caracteristicile regiei interesate $i ale gerantei: - colectivitatea isi pastreaza responsabilitatea general a serviciului; - colectivitatea suport chettuielile financiare $i determina conditile de functionare, dar nu asigura gestiunea zilnica a acestuia, a fiind incredintata unui responsabil sau unui gerant; - nu exist o relatie financiaré direct intre intreprinderea exterioara si utilizatori intrucat colectivitatea localé este responsabila cu perceperea tarifelor de la beneficiaril servicillor. 3. Interventia parteneriala Parteneriatele se manifest ca moduri de gestiune locala atunci cand o colectivitate locala participa, in mod voluntar, la 0 actiune hotaraté de catre colectivitate ins&isi sau de catre stat, aceasta avand o incidenta directa asupra dezvoltarii zonei sale. Se disting: -Cooperarea intercomunala: colectivitatile locale se pot uni pentru a exercita in comun o anumité competenta atribuita lor de cdtre lege. Se poate spune c aceast cooperare intercomunal constituie un prim exemplu de gestiune parteneriala, -Gruparile de interes public: interventia partenerialé se deruleaz’, de asemenea, si prinir-o gestiune partajata prin lege intre mai multe colectivitat locale, implicand, eventual, si statul, find cu att mai bine administraté dacd persoanele publice competente, deci interesate, accepta sa actioneze ca parteneri. Drept exemple pot fi citate domeniile: scolar, cultural, sportiv, al turismului, al luptei impotriva calamitatilor etc, Parteneriatul in alte sectoare de activitate Interventia partenerialé a cunoscut 0 dezvoltare substantial in sectoarele de activitate sau de competente care implica, in principal, interventia statului, dar nu sunt lipsite de importanta nici cele pentru dezvoltarea colectivitatilor locale (Invayamant superior, transporturi feroviare, cai nationale de comunicatie etc). In concluzie, buna gestionare a intereselor unei colectivitti locale nu se limiteaza numai la cautarea celor mai performante moduri de exploatare a servicillor publice care {in de competenta sa, ea implica, de asemenea, ca aceasta colectivitate, ori din proprie initiativa, ori la cererea statului sau a altei persoane publice sau chiar particulare, sa acoepte s& joace, mai ales in plan financiar, rolul de partener in situatia in care actiunea administrativa formeaza un tot gi nu se supune unui proces de divizare in mai multe parti. —to= Ge Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘Semestrul Il, anul universitar 2013-2014 RESURSELE SERVICIILOR PUBLICE Resursele materiale in serviciile publice Resursele materiale ale servicillor publice se referd la totalitatea elementelor materiale de care dispun servicile publice, intre care cele mai importante sunt: suprafetele de teren, constructlle, amenajarile specifice si bunurile mobile Indeosebi in cazul inireprinderii de utitati publice, resursele materiale sunt foarte importante ca dezvottare gi valoare. Din punct de vedere tehnic, aceste resurse constituie asanumitele rotele de utilitati publice. in cadrul unei astfel de retele se deosebesc: -echipamentele / instalalle de captare / preparare / productie a agentului ull (ap, energie, gaz ‘combustibil etc.); ~reteaua de transport; -spatile de stocare / depozitare, dupa caz; -feleaua si echipamentele de distributie si contorizare etc. Aproape fara exceptie, aceste resurse sunt realizate prin programe ample de investiii si reclama eforturi si cheltuieli mari pentru exploatare, intrefinere, reconditionare si reparatil Pentru unele utilitafi, aceste refele sunt organizate in sisteme nationale de transport si distributie, aga cum este cazul sistemului energetic national, care impune aceasta situatie ca urmare a caracterului nestocabil al energiei electrice. Alte retele sunt organizate dupa considerentul proximitai resursei ori al unitafi spatiului de servire. Aspecte numeroase si de importana exceptionala in legatura cu resursele materiale ale servicilor publice vizeaza achizifile Ca membru al UE, in contextul angajamentelor asumate de Romania in cadrul capitolulul "Libera circulatie a _mérfurilor’ si al recomandérilor Comisiei Europene, este necesar sé se perfectioneze sistemul de achizitii publice, sistom inifiat imediat dupa 1990, Semnificatia acestui imperativ trebuie urmarita in statutul acestor achizitii si in natura resurselor financiare utilizate pentru aceste achizitii, respectiv ,banul public’ Pe aceasta linie trebuie observate numeroasele realizari gi modificari ale sistemului de achizifi ~ cadrul normativ (in continua prefacere), - formarea de experti in achizifii publice, ~ imbunatatirea pregatiri absolventilor din universitati in legaturé cu aceste cerinfe ale insititutilor statului, ~ statuarea unor principii specifice in acti tea servicillor publice. Dintre cerintele menite s& asigure progrese reale in materie de achizitii publice, enumeram ~ cunoasterea cadrului normativ, ~ programarea riguroasa a calendarului de achiziti, ~ profesionalizarea corespunzatoare a celor care vor realiza caietele de sarcini i evalua contractele de achiziti, ~ formarea capacitatii tehnice, ~ stapnirea tehnicii de lucru in sistemul electronic creat in acest scop, insugirea modalititilor de organizare si desfasurare a lipurilor de licitafii specifice, - formarea unui stil de operare si comunicare transparent, perfectionarea in realizarea coniractelor si urmérirea derulari acestora, - acumularea cunostintelor juridice necesare ete. a Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul ll, anul universitar 2013-2014 ‘Scopul imbunaitatirii sistemului de achizitii publice il constituie: - promovarea concurentei intre operatorii economici, ~ garantarea tratamentului egal gi nediscriminarea operatorilor economici; asigurarea transparenfei si integritatii procesului de achizifie public’, ~ asigurarea utilizar eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de tre autoritatile contractante. a Principiile care stau la baza atribuiri contractului de achizilie public’ sunt: ediscriminarea; tratamentul egal; recunoasterea reciproca; transparenta; proportionalitatea;eficienta utiizarii fondurilor, asumarea raspunderi. Resursele umane in serviciile publice Persoanele care detin funcfi publice in sectorul public poarta denumirea de funcfionari publici. Investirea intr-o functie publica atrage, in special pentru funcfionarii publici numiti, 0 proceduré ‘specific’ de depunere a jurdmdntului de credin(a. Caracteristici ale functionarului public: ~ actioneaza in institutile administrative; ~ ocupa postur ~ define functii publice; - este numit de 0 autoritate competent; ~ este ales conform legii - este investit legal cu atribufile functiei sale; - are statut propriu; - desemnarea, numirea sau alegerea funclionarului trebule s& se facd in conformitate cu dispozitile din actele normative; ~ acordarea unui salariu fix pentru pozitia in organizatie, pentru pregatirea si vechimea titularului, in functie de competenta decizionala, stabilité de lege, funclionarii publici pot fi grupati astfel: ~funetionari de decizie; - functionari care participa la pregatirea deciziilor; - functionari care participa la executarea decizillor. Este necesar s se fac distinc{ie intre functionarii publici de decizie gi functionarii publici de executie. Funetionarii publici care participa la luarea decizilor detin functii de conducere in: ~ administratia publica centrala; - administratia public’ locala, ~ compartimentele organizatorice centrale sau locale (de ex.: in directile generale, in directit sau in servicii); - compartimentele de studiu. Putem enumera aici: secretarii generali din ministere; sefii sau directorii de departament; directorii generali, directorii din compartimentele administratiei centrale si locale. Aceste posturi sunt prevazute prin cadrul legal referitor la statutul functionarului public. Recrutarea si selectia personalului pentru sectoru! public este dependent de calitatea procesului care cuprinde: analiza postului; figa postului; specificaia de personal; analiza CV-urilor; pregatirea interviurilor, alegerea si adaptarea testelor specifice la situatille reale. Pentru a fi motivati, angajatii trebuie sa fie pregaliti si sa stie ce asleptari are organizatia Prin recrutarea functionarilor publici se infelege airagerea si descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante, 7h eo Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Procesul de recrutare a personalului este unul complex gi, frecvent, organizatile intampina greutai in derularea lui efectiva. Pentru depasirea unor situatii de genul acesta se recomand’ o analiza a principalelor cauze care pot determina o retinere siisau dimpotriva o atractie din artea candidatilor. Pentru recrutare exista trei tipuri de agenti externi: agentile de plasare; expertii in probleme de depistare a candidatilor, experti in probleme de selectie. Politica de personal reuneste ansamblul proceselor de pregatire 4 personalului, de perfectionare a pregatiri, de recrutare, seleciie, evaluare, promovare si incetare din functie a functionari Cele mai importante elemente de atractie pentru sectorul public pot fi: conditile de lucru, nivelul salarilor, siguranta locului de munca, avantajele oferite etc. Specialistii recomanda, de asemenea, 0 consultare a celorialfi angajati ai organizatjei in leg&turé cu aducerea unui coleg in colectiv. Manageril publici au obligatia de a cerceta nevoile candidatilor, de a se adapta la acestea si a selecta acele persoane considerate potrivite pentru posturile gi/sau functille publice existente in structura organizatiei Selectia consta intr-un ansamblu de procese de analiza a calitatlor si a pregatirii profesionale a candidatilor, in scopul numiri pe posturi gi/sau funcfii publice in administratie a functionarilor publici necesari Selectia se poate face in mai multe moduri: candidatura prin posta (transmiterea unui CV); concursul (diverse variante); interviurile, simulairile, conversatile. Metodele si tehnicile de selectie a functionarilor publici permanenti sunt: ~ testele (de inteligenta, de cunostinte si personalitate), ~ probele de verificare a cunostintelor, ~ convorbirile /interviul cu candidati, ~ verificarea unor criteriiformale (ex.: conditii de studi), ~ cercetarea referin{elor si calificativelor candidafilor (de la locul de muna anterior), - angajarea de proba etc. Principalele criterii luate in considerare in selectarea resurselor umane general gi intr-oinstitutie publica, in special, sunt urméitoarele: Capacitatea noului angajat de a identifica nevola sociala gi de a ofen o prestatie corespunzétoare postului ocupat; ~ Gradul de flexibilitate in gandire si comportament, respectiv capacitatea resurselor umane de a identifica si intelege sistemul de nevoi sociale in schimbare gi a oferi un serviciu public la nivelul cerinfelor, atat explicite cat si neexprimate, ale clientului, - Capacitatea de inovare a angajatilor pentru a descoperi soluii inedite la problemele specifice ale cetaitenilor, ale societatii si a concepe modalitatile corespunzaitoare de satisfacere a nevoilor cu resurse financiare minime, cunoscut find faptul od organizafille, in special cele publice, dispun de resurse limitate pentru realizarea gi livrarea unui serviciu public. r-0 organizatie, in Cu exceptia catorva persoane, care prin alegeri devin functionari publici, majoritatea functionarilor sunt investii in functie printr-un act administrativ de numire, unilateral. Odat& cu numirea, functionarul public este investit cu atributile corespunzatoare postului pentru care a candidat. Atributile, sarcinile, competentele si responsabiltatile functionarilor publici sunt stabilite de lege. Toate persoanele care indeplinesc conditile legii pots candideze la concursul pentru ocuparea postului gi/sau la functia publica declarat& vacanta. Prin functie publicé se intelege ansamblul sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor cu care sunt investite persoanele desemnate sau numite pentru a realiza obiectivele compartimentului si/sau institutiei din care fac parte. Functia managerialé sau de executie in managementul public reprezinté ansamblul sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin persoanelor din sistemul administrativ (de - wy Cc er Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 obicei functionari publici permanenf) pentru a realiza obiectivele precis definite ale ‘compartimentului s/sau institufiei respective Exist diferente intre titularii funefilor publice si ttularii functilor manageriale. Titularii functior publice sunt, de obicei, reprezentantii puterii politice. Titulari funetilor manageriale sunt functionatii publici profesionisti. Titularii functiei publice pot functiona maxim Uoua legislatii pe cand fitularii pozitlor manageriale pot functiona perioade mai mari de tir. Daca in dreptul public numirea functionarului este un act administrativ unilateral, in dreptul privat raporturile dintre patron si functionar sunt bazate pe conventie (v. Codul civil). Situatia juridied a functionarului public este statutar’. Conform legii, numirile in functile superioare in administrajia centrala, incepand de la functia de director, se fac de Pregedintele Romaniei (prin decret), iar numirile in celelalte functii se fac de c&tre minigtri (prin ordin). Tn administratiile publice locale, in temeiul principiului autonomiei locale, numirile functionarilor Publici se fac de catre primari (prin dispozifie) pe baza de concurs organizat potrivit legit. Asigurarea resursei umane in servicile publice constituie una din cele mai importante functii ale managementului organizatiei Fiind prin definitie 0 activitate de interfaté cu publicul, serviciul public reclama angajatilor calitati profesional adecvate postului ocupat si capacitati de interrelationare pozitiva cu oamenii, in cele mai variate ipostaze. Acest considerent impune un efort corespunzator pentru a mobiliza gi orienta capacitatea fizica gi intelectuala a resurselor umane din cadrul organizatiei publice catre furizarea eficienta a serviciul public. Este necesar un plus de atentie din partea managerilor publici in procesul de recrutare $i selectie a personalulul capabil s& identifice nevoile sociale specifice unor grupuri mai mici sau mai mari ale societafii in ansamblul ei si abilitati in descoperirea unor metode si tehnici potrivite prin care s& fie posibila valorificarea resurselor umane mobilizate pentru realizarea serviciului public. Desi, in mod obignuil, se acord’ mai multa atentie recrutéirii gi selectiei personalului de decizie din corganizatille publice, totusi acest proces ar trebui si reprezinte o prioritate si pentru personalul de executie din aceste intreprinderi, La fel de importante sunt si aspectele referitoare la monitorizarea, perfectionarea $i dezvoltarea resurselor umane din administratia publica pe toata durata activitatii lor, tinand seama de muttimea situatillor in care cetdtenii au contact cu aceste institufii si de impactul major al calitaii acestor resurse pentru calitatea vieti cetatenilor. Resurse financiare specifice Prin definitie si trac publice se realizeaza cu resurse financiare care apartin statul administratiei centrale / administratiei locale / sectorului public etc. (cu ,bani publici*). Tabloul general al resurselor financiare pentru servicille publice la nivel statal este oglindit in bugetul de stat. Modificarea caracterului ,public’ al acestor servicii, repectiv proliferarea formulelor mixte si consacrarea chiara formulei ,intreprinderii private in sectorul public’ au_determinat modificarile actuale in ceea ce priveste resursele financiare folosite in serviciile publice. Bugetul de stat cuprinde resursele financiare care se mobilizeazi anual prin lege, puse la disporitia statului in vederea 34 a Disciplina: SERVICII $I UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 - finan{rit actiunilor social-culturale $i instructiv educative, - asiguréirii apariril (Sri - mentinerii ordinii publice; - infaptuiri justities - finanri unor investiti si a unor activtai de interes strategic; ~ asigurérii protectie’ $i refacenii mediului inconjuréitor, - asigurérii masurilor de proféctie social a populatiel, stabilite prin lege; - realizirii programelor de cercetare; - realizarii altor actiuni de interes national. Veniturile bugetare sunt grupate in: a)Venituri fiscale adic’ venituri care provin din impozite si taxe directe, precum si venituri din impozite si taxe indirecte; b) Venituri nefiscale adic incaséri care se vireazé la bugetul de stat sau Ia bugetele locale, Justificate prin calitatea de proprietar a statului sau colectivitatiior locale asupra respectivelor surse de venituri (varsaminte din profitul net al regillor autonome, varsiminte de la institufile publice), ¢) Venituri din capital adic’ acele venituri care provin din valorificarea unor bunuri ale statului afate in administrarea institutilor publice sau din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat gi de mobilizare. Clasificatia bugetara asigura gruparea sistematica a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat, permite cunoasterea continutului acestora si face posibilé adoptarea masurilor corespunzatoare pentru incasarea la termen a veniturilor facilitind efectuarea cheltuielilor Potrivit destinatille aprobate de catre organele competente, precum si adoptarea deciziilor, jn limitele competentelor stabilite prin lege, pentru modificarea pe parcurs a prevederilor atunci cand cerintele perioadei de executie o impun. Clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor se compune din: - clasificafia venituritor pe capitole si subcapitole si clasificafia funcfionalé a cheltuielilor pe pti, capitole si subcapitole; - clasificatia economica a cheltulelilor pe titluri, articole si alineate in conformitate cu destinatia creditelor indicat’ de clasificatia economicd. Clasificatia organica sau administrativa (clasificatia in profil departamental) prezinta cheltuielile $i veniturile dupa criteriul organizarii in ministere, agentii guvernamentale, institutii Publice autonome, unitati administrativ-teritoriale (udete, Municipiul Bucuresti) in Romania, din categoria institutilor care participa la constituirea resurselor financiare publice si la intrebuintarea lor fac parte: - Parlamentul; - Administratia prezidentiala; - Guvernul, - Ministerele si celelalte organe ale administratiei centrale; - Autoritatile administratiei pubtice locale; - Autoritatea judecdtoreasca; - Institutile publice de subordonare centrala sau localé. Clasificatia functional repartizeaza cheltuielile dupa domeniile do atributli ale statului si ale autoritatilor locale. Ajutd la fixarea prioritatilor in ceea ce priveste planificarea cheltuielilor. iin general, in cadrul sau se regasesc urmatoarele rubrici de cheltulel: - autoritati, administratia general - cheftuieli social-culturale (invatamant, cercetare, sdnatate, sport, cultura, religie, asistenta sociala); - protectia mediului; 35 — Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE ‘semestrul Il, anul universitar 2013-2014 ~ acfiuni economice (industrie, energie, agricultura, transporturi, comert, turism, telecomunicati); ~ cheltuieli cu serviciul datoriei, Clasificatia economica indica felul cheltuielior efectuate de catre institutile publice (salari, Cheltuieli materiale i servic etc), permitand centralizarea si compararea cheltuielilor Pentru aceleasi destinajii pe ministere gi unitati administrativ-teritoriale. Finantarea colectivitatilor locale Autonomia financiara a colectivitatilor locale, expresie a principiului autonomiei financiare a entitatilor sociale, presupune existenfa unui buget propriu, distinct de cof al statului, in care figureaza venituri $i cheftuieli Autonomia financiara reprezinta condiia sine qua non a descentralizérii administrative. Pentru a se realiza autonomia financiara, colectivitatile locale trebuie: ~ 8 dispuna de resurse proprii suficiente pentru a face fata responsabilitilor ce le revin; ~ a-Si poat determina in mod liber veniturile gi cheltuielile; Controlul asupra resurselor financiare vizeaz doar legalitatea operafiunitor. Autonomia financiara a colectivitatilor locale are o dubla dimensiune: ~ Dimensiune juridie3, care consta in recunoasterea unei libere puteri de decizie a autonitatilor locale, putere care nu trebuie sa fie impiedicata de un control foarte strict din partea statului; ~ Dimensiune materials, care consta in posibiltatea colectivitatilr locale de a-si asigura acoperirea cheltuielilor prin resurse proprii, fard s& fie obligate s apeleze la transferuri din partea statului, pentru a-si echilibra bugetele. Autonomia financiara a colectivitatil locale implicd crearea unor sisteme ale finanfelor publice locale eficace, echitabile gi corelate cu necesitatile si politicile statului in practica europeana exista trei sisteme de finantare a colectivitaiilor locale: ~ finanjarea pe baza veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor, in virtutea dreptului colectivitatilor locale de a percepe taxe gi impozite locale si de a exploata domeniul public si privat aparfinand unitatilor administrativ - teritoriale; - finanjarea integrala din bugetul central pe baz de transferuri financiare din partea statului; - finantarea mixta, prin completarea veniturilor proprii cu sume primite de la bugetul central Carta European a Autonomiei Locale prevede urmatoarele: ~ Colectivitatile locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse propril suficiente de care ele pot dispune in mod liber, in exercitarea competentelor lor ~ Resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie s& fie proportionale cu competentele prevazut de Constitutie sau de lege. ~ Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie s& provind din taxele gi impozitele locale pentru care acestea au puterea de a fixa rata de impozitare, in limitele legii ~ Resursele financiare de care dispun colectivitatile locale trebuie s fie de natura suficient de diversificata si evolutiva pentru a le permite sa urmareasca, pe cat posibil, evolufia real a cheltuielilor bugetare aflate in competenta lor. ~ Sprijinirea colectivitatilor locale mai sarace din punct de vedere financiar necesita punerea in functiune a unor mecanisme de redistribuire financiare sau a unor masuri echivalente destinate s4 corecteze echitabil efectele repartifiei ilegale a resurselor potentiale de finantare, cat si a sarcinilor ce le revin. Asemenea mecanisme sau masuri nu trebuie sa reduca libertatea de a opta a colectivitatilor locale in domeniul lor de responsabilitate. ~ Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor de atribuire a resurselor ce le tevin prin redistribuire. =36- Disciplina: SERVICH $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 ~ Pe cat posibil, subventile acordate colectivitaijilor locale nu trebuie sai fie destinate finantarii unor proiecte punctuale - Atribuirea de subventii nu trebuie s& aducd_prejudiciu libertatii fundamentale a politicii colectivitatilor locale in propriul domeniu de competent. ~ In scopul finan{arii cheltuielilor de investitii, colectivitatile locale trebuie s4 aiba acces, in conformitate cu legea, la piafa nafionala de capitaluri. Ratificarea de catre Parlamentul Romaniei a Cartei Europene a Autonomiei Locale impune obligativitatea respectarii prevederilor ei si, in mod special, a celor care se referd la realizarea autonomiei locale a colectivitatilor teritoriale. Sursele principale de venituri ale bugetelor locale Exista cinci surse principale: A) Impozite si taxe locale, colo mai importante fiind considerate: - impozitul pe proprietatea privat; - impozitul pe venitul personal; - impozitul asupra societatilor comerciale, intainit sub diverse forme, cum ar fi - impozitul pe cifra de afaceri; ~ impozitul pe benefici, - impozitul pe fondul total de salar, - impozitul pentru reziden{a (taxa de locuit); - impozitul pe profesie (taxa profesional’), - alte impozite gi taxe locale exclusive. B) Taxe $i tarife \a diverse manifestari cultural-sportive organizate de catre administratia publica locald, bilete de intrare la muzee, utiizarea bazelor sportive; - diverse alte servicii ale administratiei publice locale. C) Transferuri financiare de |a alte niveluri de autoritate, care pot fi clasificate astfel: ~ impozitele partajate, care pot lua forma: - cotelor-parti din impozitele centrale prelevate de catre stat; - cotelor-aditionale la unele impozite centrale; ~ subventiile, de care colectivitatile locale beneficiaza numai pentru un serviciu determinat (scop precizat); - alocatile, pe care colectivtatile locale decid ele insele cum sale utlizeze; ~ transferurile speciale, pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionale ale autoritatjlor locale. Transferurile financiare reprezint& surse de venituri ale bugetelor locale, primite din partea altor autoritati publice cu scopul de a permite autoritafilor locale s4-gi indeplineasca in mod adecvat obligatille ce le revin prin lege sau pentru a satisface anumite cerinfe de politica general stabil’ de catre Guvern. ‘Subventiile sunt transferuri financiare utilizate pentru a finanta cheltuieli sau anumite categorii de cheltuieli speciale cu scop bine definit. Destinatia acestor cheltuieli poate fi stabilita mai mult sau mai putin precis, lasnd autoritatilor locale un anumit grad de autonomie in utilizarea efectiva a sumelor atribuite. O subventie se poate acorda ~ sub forma unei sume forfetare, caz in care colectivitatea locala o poate utiliza conform scopului bine precizat pentru care a fost acordata, ~ solicitand si participarea financiara a colectivitatior locale intr-o proportie prestabilita Acordarea de subventii se justific’, in principal, in trei situati a) finantarea servicilor publice delegate de catre stat: in general, este vorba de subventii forfetare distincte penttu fiecare din serviciile delegate, subventille acoperind cea mai mare parte a cheltuielilor necesare. ) incurajarea colectivitatilor locale de a furniza servicii in avantajul nerezidentilor. ~39- oO Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Il, anul universitar 2013-2014 Exemplul clasic il reprezinta drumurile intens circulate ale unor localitati care sunt frecventate de vehiculele apartinand unor nerezidenti. Costurile de intretinere nu pot fi acoperite numai de focuitoni zonei respective, ele depasind capacitatea lor financiaré si de aceea sunt necesare subventile. In majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, subventiile sunt atribuite colectivitatilor locale pentru furnizarea de servicii publice in urmatoarele domenii: invajamént, asistenta social, impulsionarea activitafii economice si crearea de noi locuri de munc, constructia de drumuri gi locuinte, cultura, petrecerea timpului liber, s&natate publica, diverse servicii de mentinere a ordinii publice si protectia populatiei, gospodarie comunala, distributia apei, canalizare, transport in comun, distribufia energiei termice, pentru serviciile furnizate de catre administratia public’ local’. in cadrul modelului de clasificare a surselor de venituri ale bugetelor locale agreat de nivelul Consiliului Europei, taxele gi tarifele incasate ca rezultat al furnizarii unor servicii publice de interes local sunt impéitite in mai multe categori: - servicii administrative (exemplu: eliberarea de certificate, permise, autorizati); ~ efectuarea unor servicii de gospodarie comunala etc. jin general, natura si marimea subventilor sunt stipulate prin lege sau prin texte de aplicare pertinente. Chiar daca sunt stabilite prin lege (ca toate cheltuielile guvernamentale), suma global trebuie sa fie votata gi repartizata de ctre Parlament. Prin aceasta, subventiile ofera guvernelor centrale un mijloc prin care acestea pot sa influenteze structura cheltuielilor colectivitailor locale. Acest lucru se poate face prin trei modalitati: - modificarea anual a sumei globale a subventilor, ~ repartizarea, intr-un mod diferit, a subventillor intre diferitele colectivitati locale; ~ crearea de noi subventii sau anularea unora dintre ele. Alocatiile sunt transferuri financiare neafectate unui scop bine precizal, colectivitatile locale avand libertatea de a le utiliza conform proprillor necesita Singurele ingradiri pot sa apara in legatur cu competentelor autoritatilor administratiei publice locale, care sunt stabilte prin lege si in legatura cu nevoia de distinctie dintre cheltuielile de functionare gi cele de investi Alocatiile se pot atribui ca sumé forfetara (de exemplu, in functie de numarul de locuitori sau de nivelul de cheltuiel), {inand cont de efortul fiscal al colectivitatii locale respective, nivelul alocatilor putand fi direct sau invers proportional cu veniturile propri, lund in consideratie fiecare situafie particulara. Carta Europeana a Autonomiei Locale recomanda recurgerea la alocatii, cat mai des posibil, deoarece atribuirea lor nu prejudiciaza libertatea fundamentala a colectivitatilor locale de a-si stabil politicle si prioritatile din propriul lor domeniu de competenta. Trebuie subliniat faptul c 0 descentralizare fara o redistribuire justa a resurselor financiare poate produce: "paradis fiscal” in unele colectivitati locale, riscul ca regiunile defavorizate s& nu beneficieze de servicii descentralizate suficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ. D) imprumuturi: - interne si externe: - pe termen scurt (de trezorerie) gi pe termen mediu $i lung; - din credite bancare sau din obligatiuni municipale. Imprumuturile se impun in practica in diverse situatii, cel mai des intalnite fiind: - necesitatea de a finanta investitile, in lipsa unor venituri suficiente (impozite si taxe locale, transferuri financiare); inadaptarea strategiei financiare: in mod normal, colectivitatile trebuie s4 voteze un buget in echilibru, in care nu trebuie supraestimate incasarile gi nici subestimate cheltuielile, Ca regula general, orice decalaj intre ritmul incasari veniturilor si co! al alocarii cheltuielilor creeaza o nevoie potentiali de finantare, care nu se poate acoperi decat cu un credit 38 — ay Disciplina: SERVICII $1 UTILITATI PUBLICE semestrul Ii, anul universitar 2013-2014 - conditile inadecvate in care a fost negociat un credit anterior: uneori, colectivatile locale sunt use jn situafia de a contracta credite ale c&ror conditii impuse de c&tre b&nci pot s& ‘compromité libera administrare a colectivitatilor si. care pot antrena sarcini financiare excesive. E) Alte surse de venituri: (grupeazé sursele de venituri care nu fac parte explicit din categorie A-D) ~ Veniturile obtinute din exploatarea bunurilor care formeazA patrimoniul colectivitatilor locale {exemplu: concesionairi, inchirieri, locati); ~veniturile objinute din vanzarea unor bunuri din proprietatea privata a colectivitatlor locale; ~ veniturile provenite din operafjuni financiare; ~ veniturile provenite din amenzi, contravenfji, recuperari, majorari pentru intarzierea la plata unor taxe sau impozite; - veniturile care provin de la institufi afiate sub autoritatea administratiei publice locale; - venituri din fondul de amortizare; - donafii, contributii de la persoane fizice sau juridice, in mod normal, cheltuielile efectuate pentru furnizarea servicillor publice de interes local ar trebui s fie acoperite, in totalitate, din veniturile proprii: impozite si taxe locale; taxe, tarife si redevente; alte surse de venituri de la nivel local. Din punct de vedere al autonomiei colectivitatilor locale, impozitele gi taxele locale exclusive sunt cele mai importante surse de venituri ale bugetelor locale. in cadrul modelului de clasificare a surselor de venituri ale bugetelor locale agreat de Consiliul Europei, impozitele i taxele locale au fost impartite in sase categorii - impozitul pe proprietatea privat ~ impozitul pe venitul personal; ~ impozitul asupra societafilor comerciale; ~ impozitul pe rezidenta (taxa de locuit ~ impozitul pe profesie (taxa profesionala), ~ alte impozite si taxe locale, care nu se incadreaza explicit in categoriile de mai sus. Taxele si tarifele pentru servicii publice locale Taxa este 0 suma perceputa pentru servicille administrative specifice prestate cetéfenilor (cliberarea unei autorizatii de constructii, acordarea unui privilegiu, autorizarea folosirii domeniului public) fara ca, totusi, sé poaté fi determinata o relatie directa si explicita intre costul serviciului prestat si suma perceputa. ‘Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiinfate. Sumele rémase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferent intre veniturile incasate gi platile efectuate, se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie, la incheierea exercifiului bugetar. Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice gi juridice care se folosesc de servicille Publice locale pentru care s-au instituit taxele respective, Tariful este suma perceputa in vederea asigurérii unui serviciu specializat in cantité{i masurabile (cuantificabil). Tarifele sunt stabilite astfel incat sumele percepute sa acopere integral sau partial costurile legate de prestarea serviciului respectiv (ex.: energie termica, transport urban de calatori). Tarifele se deosebesc de celelalte categorii de incasari prin urmatoarele criterii: ~ sursa: tariful nu poate proveni decat ca 0 contrapartidé a unui serviciu public; ~ contribuabilit: tariful va fi platit numai de catre beneficiarii serviciului public;