Elaborarea programului de producie ntr-o exploataie

agricol

Profesor coordonator:

Student:

Confereniar univ. dr. DOBRE Iuliana

Cuprins
2

seria

Cap.1. Programul productiei vegetale

Cap.2. Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole
I.1. Prezentarea exploataiei agricole
I.2. Analiza potenialului tehnico-productiv
I.3. Analiza forei de munc
I.4. Rezultatele economico-financiare
I.5. Analiza SWOT
I.6. Piaa
II. Elaborarea programului de producie
II.1. Prognozarea produciilor medii
II.2. Optimizarea structurii de producie
Cap.3. Programul de comercializare
Cap.4. Programul financiar

Capitolul 1 Funcia de previziune a managementului

3

n acest program se concretizeaz ntreaga producie prevazut a se obine din cultura

plantelor. n cazul unor uniti mari (societi comerciale etc.), programul reprezint o
formalizare a ceea ce urmeaz s se fac n domeniul amintit. Alteori, i acestea sunt cele mai
numeroase cazuri, programul se regsete sub forma unor reprezentri mentale, fr a fi prins
ntr-un document, n memoria unui calculator etc. eful unei exploataii familiale, de
exemplu, i formuleaz idei n legatur cu ceea ce i ct va cultiva, dar este puin probabil c
le va da o form concret pe hrtie sau prin intermediul altor posibiliti, ca s nu mai vorbim
de recurgerea la fundamentarea deciziilor, la corelarea produciei cu factorii ce vor fi utilizai
i, mai departe, la estimri privind rezultatele economice posibile de obinut.
Intr-un fel sau altul, programarea exist, ea trebuie desfurat pe judeci de valoare ,
astfel nct, urmrindu-se realizarea a ceea ce s-a programat, sa se ajunga la rezultate
economice pozitive. Programul cuprinde: structura culturilor (felul acestora si suprafata care
revine fiecareia), ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor (de
altfel, metodele de optimizare a structurii culturilor sunt prezentate n capitolul referitor la
sistemul de productie mentionat), productia medie prognozata (q ) si productia totala aferenta
fiecarei culturi (Q) si cheltuielile de productie totale si pe hectar.
Programul se fundamenteaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere)
a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. Resursele
se vor repartiza pe culturi n functie de solicitarile existente fata de fiecare (cultura), carora li
se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente
specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.
De altfel, n elaborarea programului se are n vedere Modul de folosinta al terenului,
care , n cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine
repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fnete naturale), ca
si posibilele modificari care vor interveni, n suprafata fiecareia, n perioada pentru care se
elaboreaza programul de productie, referitoare la:
cresterea suprafetei arabile prin, de exemplu: arendarea de teren, introducerea, daca
exista posibilitati, n circuitul agricol a unor suprafete;
diminuarea suprafetei arabile din diverse motive (scoaterea din circuitul agricol de teren
arabil, potrivit unor reglementari, sau retragerea din societatea agricola a unor membri).
Suma suprafetelor repartizate pe culturi, n urma procesului de optimizare, trebuie sa fie
egala cu suprafata totala arabila prevazuta n Modul de folosinta al terenului. Elaborarea
programului de productie ia n considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe
4

si, n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit
nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura, si anume:
mbunatatirea structurii categoriilor de folosinta;
executarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate (scarificare, evacuarea apei,
modelari si nivelari) sau pe pajistile naturale (curatirea de vegetatie lemnoasa, fertilizare etc.);
situatia terenurilor amenajate pentru irigat, redata la societatile comerciale prin Balanta
terenului irigat, n care sunt prevazute suprafetele pe categorii de folosinta irigate, la
nceputul anului, carora li se adauga noile puneri n functiune si se scad eventualele casari,
inclusiv programul de cultura pe aceste suprafete (reactia culturilor la irigatii este diferita);
modul de asigurare a necesarului de samnta (NsI)
asigurarea cu ngrasaminte, amendamente si pesticide ( insecticide, erbicide si
fungicide). Cantitatea de ngrasaminte, pe feluri ale acestora, pentru anul pentru care se face
programul (Capi), rezulta din tehnologiile culturilor (dupa ce s-au stabilit dozele convenabile
din punct de vedere economic si ecologic), acesteia i se adauga necesarul de astfel de
substante pentru culturile si suprafetele ce trebuie fertilizate, n anul amintit, pentru recolta
anului urmator (Caui), iar din suma lor se scade eventuala cantitate existenta n stoc (Sti),
obtinndu-se necesarul total pe feluri de ngrasaminte (NtI
Elaborarea programului de productie are n vedere si cunoasterea directiilor de valorificare
a produselor, fiind evidenta legatura sa cu diversele componente (marketing, vnzare,
promovare etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .
Elaborarea programului productiei vegetale , n cazul societatilor care se ocupa si cu
cresterea animalelor, putnd sa existe, totodata si alte activitati, va tine seama de legaturile
sale cu acestea, urmnd sa se prevada cantitatile de produse care le sunt necesare pentru
furaje, pentru prelucrare etc. Gndind asupra nivelului, a structurii obiectivelor si a
elementelor de fundamentare a acestora, trebuie reflectat, n mod implicit, si asupra
satisfacerii cerintelor legaturilor dintre productia vegetala, productia din cresterea animalelor
si din alte componente ale domeniului de activitate. Fie ca se priveste dinspre programul
productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi are o anumita
succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata. n acest fel, se asigura un program coerent si
fundamentat, la nivelul societatii .

Cap

2.

DIAGNOSTICUL
AGRICOLE

ECONOMICO-FINANCIAR

AL

EXPLOATAIEI

I.1.Prezentarea exploataiei agricole

Societatea agricol S.C. Dnil S.R.L. s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri n
anul 2005. Situatia ntr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru
cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului i de
recoltare.
Suprafaa totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva gru, porumb, floareasoarelui i rapi. Societatea deine echipament agricol modern cu eficienta maxim si dispune
de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judeul Prahova.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnic ( utilaje agricole,
magazii de depozitare a cerealelor-silozuri, maini, tractoare) i de baza material (seminte,
carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).
I.2 Analiza potenialului tehnico-productiv
ORGANIZAREA STRUCTURAL A SOCIETII
Structura organizatoric a societii agricole, de data recent, rspunde obiecivelor
strategice privind organizarea activitilor de producie agricol. n cadrul organigramei se
observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor, iar pe urmatorul nivel
ierarhic conducerea administrativ executiv fiind asigurat de manager cu atribuii i
rspunderi specifice postului. Subordonai managerului general sunt directorul economic,
directorul tehnic si compartimentul de marketing. Pe urmtorul nivel ntlnim compartimentul
ecoonomico-financiar subordonat directorului economic i compartimentul de producie
subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are ntocmit fia postului n baza creia i
desfaoar activitatea la fiecare loc de munc (ferma, sector, compartiment functional). Fora
de munc de care dispune societatea agricol este format din muncitori permaneni i din
asociaii care doresc s participe la procesul de munc.
AGA

Director economic
Compartiment
Economico-financiar

Compartiment de marketing

Director tehnic
Compartiment de producie

F1- vegetal
F2- vegetal

Dintr-un total de 100 de salariai, 80 sunt permaneni, n timp ce restul de 20 lucreaz

sezonier.
Se observa ca 90 % din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar n ceea
ce privete gradul de mbatranire, 10% reprezinta salariaii peste limita de varst.
STRUCTURA DE PRODUCIE
ntre structura de producie i cea organizatoric trebuie s existe relaii de legatur i
condiionare. Printr-o structur de producie eficient, societatea devine competitiv pe pia.
Structura culturilor din societatea agricol este specific zonei de cmpie, societatea cultivnd
doar culturi de cmp. n perioada analizat, terenul arabil de care dispune societatea a fost
repartizat dupa cum urmeaza:
Nr crt

Cultura

1
2
3
4
Total

Grau
Porumb
Floarea-soarelui
Rapit

Suprafata
H
%
a
100
150
100
150
500

20,0
30,0
20,0
30,0
100,0

POTENIALUL MATERIAL
Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de
munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a
unui produs determinat
Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;
2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;
3. sa amelioreze conditiile de munca
4. sa sporeasca productivitatea muncii
5. sa amelioreze conditiile de munca
6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata
scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
Mijloace fixe existente
Nr
crt
1.
1.1
1.2
2.
3.
4.
7

Specificare
Tractoare, din care:
U 650
U 800
Plug PP 3-30
Semanatoare SUP 29M6
Semanatoare SPC 8M

Numar
15
9
6
9
6
8

5.
6.
7.

Disc GD 3.2
Remorca 2RB5A
Combina Sema 140

6
9
7

I.3. Analiza forei de munc:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normal a activitatii societatii se afla:
Director general
Sef de ferma
Tehnician
.....
Structura fortei de munca:
Nr. crt
1
2

Specificare

Numarul

Total salariati
100
Salariati cu studii 90
superioare
Salariati
aflati 10
peste limita de
varsta

feminin
40
40
5

Sex
masculin
60
50
5

I.4. Rezultatele economico-financiare

Date privind activitatea financiara a societatii:
Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8

9
10
8

Indicatori
Stocuri
Active circulante
Active curente
TOTAL ACTIVE
Capitaluri proprii
Total datorii
Pasive curente
Cifra de afaceri
Productia vanduta
Venituri
din
vanzarea
marfurilor
Venituri din exploatare
Prestari servicii terti
Venituri financiare
Venituri exceptionale

2009
13 180 000
17 164 050
28 156 050
58 500 100
130 350 300
90 390 400
75 835 825
130 660 250
130 660 250
0

Valoare
2010
9 230 100
13 820 600
15 820 300
38 871 000
16 660 400
13 100 450
15 840 750
17 420 000
17 420 000
0

2011
10 501 400
15 901 200
16 601 400
43 004 000
20 130 800
15 670 580
18 740 250
9 650 370
9 650 370
0

130 660 250

0
0
0

17 420 000
0
0
0

9 650 370
0
0
0

Total venituri
130 660 250
11
Cheltuieli
pentru 110 540 230
exploatare
Cheltuieli
cu
servicii 38 060 820
prestate
12
Cheltuieli financiare
0
13
Cheltuieli exceptionale
0
Total cheltuieli
148 601 050
14
Profit brut
20 130 000
15
Impozit pe profit
3 220 800
16
Profit net
16909200
Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .

17 420 000
12 150 320

9 650 370
7 440 410

1 950 580

770 400

0
0
14 100 900
5 320 700
851312
4469388

0
0
8 210 810
6 220 300
995248
5225052

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

1) Indicatori de lichiditate
Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
2) Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
3) Indicatori de rentabilitate
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100
Nr crt

Indicatori
Anul 2009

I
1.

INDICATORI FINANCIARI
Indicatori de lichiditate
-rata lichiditatii imediate
-rata lichiditatii curente
Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale
-solvabilitate financiara
Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor
Indicatori de rentabilitate
-marja de profit
-rata rentabilitatii resurselor
consumate

2.
3.
4.

Valoare
Anul 2010

Anul 2011

0.0525
0.2263

0.2897
0.8724

0.2881
0.8485

154.5%
0.99

33.7%
0.95

36.4%
2.08

4.6

1.1

0.60

12.94%

25.65%

54.14%

13.54%

37.73%

75.75%

Analiza indicatorilor economico-financiari.

Analiza SWOT
PUNCTE FORTE
-Situarea geografica in jurul municipiului
Ploieti
-Traversarea judeului de catre doua coridoare
pan-europene (accesibilitatea transportului in
toate zonele rii- Moldova, Ardeal,
Muntenia, Dobrogea)
-Forta de munca bine instruita si calificata
disponibila la costuri minime
-Resurse naturale si materii prime variate
PUNCTE SLABE
-Probleme serioase cu saracia rurala, servicii
sociale precare.

OPORTUNITI
-Integrarea european care va determina creterea rolului pe
care judetul Prahova l joac n economia romaneasc prin
creterea numrului de investitori
-Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor
-Asocierea ntre fermieri pentru cresterea profitabilitatii in
agricultura
-Posibilitatea practicrii agriculturii ecologice
-Potential de dezvoltare a parcurilor industriale din jurul
oraului.
-Dezvoltarea unor relatii parteneriale cu municipiul
Ploieti
PERICOLE
-depopularea satelor i mbtrnirea populaiei
-legislaie instabil ce dezarmeaz iniiativele private

-Judet marcat exodul fortei de munca spre

zonele urbane (Ploieti, Bucureti)
-Lipsa infrastructurii de baza in mediul rural
ce impiedica dezvoltarea
industriala in afara oraelor
-Descresterea natural a populatiei
-Slaba educaie antreprenorial

-migrarea tineretului cu studii superioare i lipsa de

interes pentru agricultur
-preuri ridicate pentru achiziionarea de maini, utilaje
agricole, semine, ngrminte, lucrri agricole
-lipsa unor faciliti privind acordarea de credite cu
dobnd redus, garaniilor i a perioadelor de graie
extinderea urbanistica a municipiului Ploieti.

I.6.Piaa
Piata de desfacere este cea zonal, reprezentat de societile care doresc o gama de
produse agricole de calitate superioar,obinute printr-o tehnologie de ultim or.
In privina produselor secundare, paiele, exist oportunitatea ca acestea sa fie vndute
societilor zootehnice din zon, n special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea
asternuturilor specifice cresterii puilor de gin n sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricol sunt reprezentate de
societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate
superioar la un pret avantajos.
Produsul final i produsele secundare sunt vndute direct clienilor amintii, pe baza de
precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

10

Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele

agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei
obinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale
auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile
(combustibil, piese de schimb).
Nr
crt
1.

Furnizorii de materiale:
Furnizor

2.
3.
4.
5.

Produsul

Agrosen S.A.

Samanta (grau ,
porumb,floarea
soarelui, rapi)

PETROM SRL
AGRICOLA IMPEX SRL
FITOPLANT SRL
SAFKAR ROM SRL

combustibil
Erbicide,fundicide
Ingrasaminte
Piese de schimb

Cantitate
(%)
100%

100%
100%
100%
100%

Pret de vanzare
(lei/kg)
6000
5000
12000
13000
4500
3500
7500
3000

Clientii:Moara SRL
AGROBANAL SA
Boromir SRL
Panetone SRL
Concurenii: Agra Plan SRL

Cap.3. Programul de producie

3.1. Prognozarea productiei medii
Pentru a raspunde cerintelor pieei, societatea agricola Redias Redea trebuie sa-si organizeze
structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea
suprafetei de productie cu 100 ha, prin arendare.
Rezultatele de productie din ultimii ani:
-Kg/haCultura
Grau
Porumb
Floarea-soarelui
Rapi

Anii
2005
3500
3300
2800
3400

2006
3900
3350
3000
3450

2007
4300
3450
3100
3500

2008
4400
3580
3300
3900

2009
4500
3800
3300
3500

Dupa cum se poate observa producia crete de la an la an, motiv pentru care se foloseste
metoda mediilor mobile.

Evolutia productiei la gru:

an
11

2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 3500 3900 4300 4400 4500

3500
3700
3900
3900
4100
4062,5
4300
4225
4187,5
4350
4312,5
4400
4400
4450
4500

Evolutia produciei la porumb:

an

2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 3300

3350 3450 3580 3800

3300
3325
3350

3362.5
3400

3450

3410
3457.5

3470

3515
3580

3530
3602.5

3690
3800

Evolutia productiei la floarea-soarelui:

an

2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 2800 3000

3100

3300

3300

2800
2900
3000

2975
3050

3100

3050

3118.25

3125
3200

3300

3187.5
3250

3300
3300

Evolutia productiei la rapi:

an
12

2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 3400

3450 3500 3900 3500

3400
3425
3450

3450
3475

3500

3518.75

3581.25

3587.5
3700

3900

3643.75
3700

3700
3500

In urma efectuarii calculelor se obtin urmatoarele rezultate:

Productia medie prognozata (kg/ha)
Cultura
Gru
Porumb
Floarea-soarelui
Rapi

3470
4187,5

3118.25
3581,25

3.2 Optimizarea structurii de productie

Structura de productie este definita prin felul si numarul ramurilor, prin proportiile dintre ele
si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.
Sub forma tabelara, structura de productie se prezinta astfel:
Nrcrt

Cultura

Suprafata

Grau

Ha
100

%
20

Porumb

150

30

Floareasoarelui

100

20

Soia

150

30

500

100

Total

Optimizarea nseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru
aceasta se pot utiliza mai multe metode: metoda bugetului partial sa metoda programarii
liniare.
In continuare vom analiza metoda bugetului partial. Aceasta se utilizeaza in cazul in
care o cultura se inlocuieste cu alta, fara sa fie puse in discuie sistemul si aparatul de
producie (cheltuieli fixe raman la acelasi nivel).
13

Se doreste a se inlocui cultura graului cu cultura de porumb. Pentru asta se utilizeaza

metoda bugetului partial.
Nr.
Specificari

Simb
o
l

U.

Cultura
nlocuit
(floarea
soarelui)

Cultura care se
introduce n
structur (rapi)

Productia la
hectar

kg

2500

2500

Cheltuieli cu
productia la
hectar

ch

lei

2000

lei

crt

Pretul de vanzare
pe kilogram

3000

1,5

1,2

Bugetul partial se reda sub forma urmaoare:

Pierderi
A.cheltuielile la hectar al culturii
care se introduce in structur
(rapi) 3000 lei

Ctiguri
C.venituri de la cultura care se
introduce n structur 2500
lei

B.veniturile de la cultura nlocuit

(floarea soarelui) 1400 lei

D.cheltuielile la hectar ale culturii

inlocuite 2000 lei

Total

Total

4400

4500

Pentru a decide asupra oportunitatii schimbarii se face diferenta :

(C+D)-(A+B)=(2500+2000)-(3000+1400)=10 lei (S)
Pentru c S >0 => c modificarea propus este convenabil, avnd astfel
un profit suplimentar.

Capitolul 4. Programul de comercializare

In vederea promovarii produselor, societatea participa la targuri nationale si internationale
cu caracter agroalimentar.
Livrarea produselor are loc pe baza de contract. Termenul de livrare este stabilit prin
contract si nu depaseste mai mult de 24 zile de la data incheierii contractului. Termenul de
14

plata este stabilit de comun acord de catre partile contractante si plata se poate face fie prin
banca, cash sau prin bilet la ordin.

Nr. Crt.

Produs

Beneficiar

Cantitate(t)
347000
628125
311825

Pret vanzare
(Lei/kg))
0.7
0,5
1,5

Venitri totale
(lei)
242900
314062,5
467737,5

1
2
3

Grau
Porumb
Floarea
soarelui

Rapi

SC. Boromir.Srl
SC. Moara SRL
SC.
AGROBANAL
SA
SC.
Panetone.Srl

537187,5

1,2

644625

TOTAL

1824137

1 669 325 lei

Cantitatea totala=productia medie*suprafata

Venit= productia totala*pret de vanzare
Cantitatea totala (grau)= 3470 * 100= 347000 kg
Venit (gru)= 347000 kg*0.7=242900 lei
Cantitatea total(porumb)= 4187,5 *150=628125 kg
Venit (porumb)= 628125 kg*0.5= 314062,5 lei
Cantitate totala(floarea soarelui) =3118.25 * 100= 311825kg
Venit (floarea soarelui)= 311825 kg*1.5=467737,5 lei
Cantitate totala(rapi) = 3581,25 * 150= 537187,5 kg
Venit (rapi)= 537187,5 kg*1,2= 644625lei
Venit total= 242900 + 314062,5 + 467737,5 + 644625= 1669325 lei

Capitolul 5 Programul financiar

Programul financiar cuprinde in cazul de fata veniturile societatii, cheltuielile, profitul
si rata profitului.O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli,
care reflecta in final in expresie baneasca, activitatile de productie, de aprovizionare etc.

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

15

Indicatori
Venituri
Total cheltuieli din care:
-cheltuieli materiale
-cheltuieli salariale
Profit total
Profit net
Rata profit

UM

Valoare

Lei
Lei

1 669 325
850 400
250 600
599 800
818925
687897
41,20 %

Lei
Lei
lei

Inlocuirea culturii de porumb cu cea de rapi conduce la cresterea substantial a profitului net
pentru anul 2011. Acest lucru demonstreaz ca decizia de a nlocui cultura respectiva cu rapi
s-a dovedit a fi profitabila.

16