Actionari Hidraulice

1.1. Titlul temei : Pompa cu pistoane de tipul 3.1 actionata electrohidraulic (EHC + EHs)
1.2. Beneficiar :
Nume : Tomescu
Prenume : Adrian

1.3. Termen de predare: 18.01.2011

1.4 Faza de proiectare : PT
1.5 Forul de avizare : SEF
1.6 Caracterul Lucrarii: Produs Nou

2. OBIECTICVUL LUCRARII:
2.1 Destinatie: Pompa asigura vehicularea petrolului intr-o instalatie tehnologica. Configuratia
retelei hidraulice a instalatiei de pompare corespunde figurii 01

2.2 Necesitatea temei: Se justifica prin tendinta actuala privind realizarea de echipamente
si masini petroliere cu un grad inalt al performantelor , in scopul cresterii competitivitatii
instalatiilor de foraj in conditiile de piata.
2.3 Avantaje: Introducerea actionarii hidraulice ofera posibilitatea reglarii parametrilor
functionali ai pompei , in funtie de cerintele procesului tehnologic deservit , reducerii
complexitatii instalatiei de pompare , precum si introducerea elementelor de automatizare a
procesului si utilizarii rationale a puterii masinii motoare.
2.4 Implicatii economice: Se regasesc in reducerea consumului de energie , a costurilor si a
personalului de deservire , precum si in cresterea gradului de valorificare a materialelor.
2.5 Continutul lucarii: Lucrarea va contine documentatia corespunzatoare fazei de proiectare
proiect tehnic (PT) , in conformitate cu normele in vigoare.

3. CARACTERISTICI TEHNICE
-Debitul Qp = (40 + 4 * nn)

m3 /h

-Fluidul veficulat: petrol

-Densitatea fluidului : = 890
Kg/m 3-Vascozitatea cinematica: = 40cSt
-Temperatura de lucru: t = (0...30) 0 C
-Solutia de actionare adoptata trebuie sa ofere posibilitatea reglarii parametrilor
functionali ai pompei , in functie de cerintele procesului tehnologic deservit.

3.1 Stabilirea parametrilor functionali (de proiectare) ai pompei.

Pentru stabilirea parametrilor funtionali ai pompei se pleaca de la cerintele procesului

tehnologic deservit de instalatiile de pompare , respectiv de la configuratia retelei hidraulice.
FD = Q - P

unde F D

este functia de definire

detereminarea presiunii: Z p + Pr/g = Z2 + P 2 /g +hhr unde hhr = pierderile hidraulice

hhr = Vr2 /2g (r + P r/dr +ir unde - suma pierderilor locale pe traseul de refulare de la i-r
Date :

nn 14
l1 15 m

l2 1000 m

130.7
dr 0.131 m
1000
( 40 4 nn )
Qp
0.027
3600
4 Qp
Vrt1 1.988
dr2
Vrt - viteza de refulare teoretica

drt

4 Qp
Vr

0.13 m

l3 8000 m

m3 /s

l4 8000 m

lr l2 l3 l4 17000 m
lr - lungimea conductei de refulare

Vr 2 m/s
Vr - viteza de refulare folosita conform STAS
indrumar laborator

drt - diametru interior teoretic al conductei

Din STAS .... alegem teava cu dr = 130,7 mm si Dr = 139,7 mm

dr
Art
0.013 m2
4
i 3

j 1

Art - aria sectiunii transversale la intrarea in pompa

0.40

- conform tabel 1.1

j ( j 1)
K31 i
0.955

K31- constanta tipului de pompa

20.95 Cs 1.45

v 0.95

Qp
Qnt
0.028
v

debitul mediu teoretic (de calcul)

1
3

8 Qnt
0.135
D31
K31 Cs
S31 Cs D31 0.196m
S31
r31
0.098 m
2

Diametrul pistonului

cursa pistonului
raza manivelei

Din datele producatorilor de pompe reiese ca in functie de pompa aleasa randamentul este
cuprins intre: = 0,90 - 0,94 % caz in care max = 0,97 - 1%
Vom nota cu QM - debitul maxim , cu Qm - debitul minim si cu Qn - debitul mediu
Documentatia de calcul al debitelor QM , Qm ,Qn provine din cartea "Actionari Hidraulice si
Pneumatice " autor : Petre Savulescu editura :UPG-Ploiesti 2007 , astfel :

Art r31
0.009

v 0.95

Qp
Qnt
0.028
v

nn
t
1.466 rad/s
30

(?)

t- viteza unghiulara teoretica in rad/s

Conform datelor din tabel si cele calculate teoretic , respectiv: , Cs , ; putem alege
din tabelul cu pompe realizat de producator aflat in "Indrumarul de laborator " editia 2008
, editura UPG=Ploiesti , pompa de petrol specifica instalatiei . ( de ce? daca ai calculat?)

3.2 Calculul Presiunii

Presiunea pe partea de refulare o notam cu Pr si este : Pr = *g(z 2 - zp ) + P2 /*g + hhr
unde hhr este suma pierderilor locale pe traseul de refulare.
hhr = vr2 /2*g ( r* lr / dr + )
Zp este inaltimea la care se afla pompa fata de sol sau un punct fix , iar Z 2 inaltimea la care se
afla rezervorul 2 (colectorul)
r este regimul de curgere exprimat in functie de R e - regimul laminar de curgere , unde R e
trebuie sa fie < 105 si se calculeaza cu formula r = 0,3164/R e 0.25
6

40 10

m2 /s

Vr dr
Re
6535

0.25

r 0.3164 Re
Z2 176 m
Zp 176 m

Re >2300 =>

0.035

regim de curgere turbulent

67.5
890 Kg/m3

g 9.81 m/s2

Vr
lr
hhr
r 946.929
2 g dr

lr
Pr g Z2 Zp
hhr 8284538.261

Pa

4.1 Debitul PP- 3.1

2

Date initiale:
- diametrul pistonului, D:

D31
A
0.014
4

- lungimea cursei, s:

s 2 r31 0.196

- raza manivelei, r:
- viteza unghiulara a manivelei, :
20.95

- raportul =d/D:

0.395

- parametrul structural =r/l:

0.02
i 3

j 1

A 0.014

N i j

N3

nr 360

k 0 1 nr

2
1
N

1 2.094

2
k k
nr
2 2 1

2 4.189

Qnt K31 A r31 0.028

Qnt 0.028

sin 2
qI1k A r31 sin k

k
2

sin 2 1
qII1k A r31 sin k 1

k
2

sin 2 2
qIII1k A r31 sin k 2

k
2

QI1k if qI1k 0 qI1k 0

QII1k if qII1k 0 qII1k 0

QIII1k if qIII1k 0 qIII1k 0

Q31k QI1k QII1k QIII1k

QM max ( Q3)
QM
Q31
Qnt
QM Qm
cnQ31
Qnt

QM 0.029

Q31 1.047

Qm min ( Q3)

QM
C31
A r31

cnQ31 0.15

2.2 Graficul gradului de neuniformitate al debitului

Q3k
Q31 k

Qm 0.025

C31 1

0.03

QM 2
Qnt

0.0275
0.025
0.0225
QI1

0.02

debitul
[mc/s]QII1

0.0175

QIII1 0.015
Q3

0.0125
0.01
0.0075
0.005
0.0025
0

0.785

1.571

2.356

3.142

3.927

4.712

5.498

6.283

unghiul de rotatie [rad]

Fig. 2.2. Variatia debitului

0.032
0.0308
0.0296

debitul
[mc/s]
Q3

QM

0.0284
0.0272
0.026
0.0248
0.0236
0.0224
0.0212
0.02

0.262

0.524

0.785

1.047

1.309

1.571

1.833

unghiul de rotatie [rad]

Fig. 2.3. Variatia debitului pentru unghiul gama1

2.094

5.1 Dimensionarea supapelor

1. Generaliti
Prin deplasarea rectilinie alternativ a pistonului se pune n micare lichidul din camera pompei i din
conductele legate de aceasta. Pentru asigurarea deplasrii lichidului ntr-un sens determinat, pompa
este prevzut cu dispozitive speciale numite supape, care ntrerup alternativ comunicaia dintre
cilindru i conducta de refulare, respectiv de aspiraie.
Supapele sunt elemente de cea mai mare importan, construcia i starea lor influennd n
mare msur sigurana n funcionare i debitul pompelor cu pistoane.
2. Criterii constructive ale supapelor
Supapele trebuie
s satisfac urmtoarele cerine:
a) asigurarea etaneitii n stare nchis;
b) nchiderea i deschiderea n momentul potrivit a seciunilor de trecere a lichidului;
c) rezisten minim la trecerea lichidului;
d) aezarea pe scaun fr lovituri;
e) rezisten suficient de mare la uzur, innd seama i de proprietile abrazive ale
noroiului de foraj.
La pompele cu pistoane, supapele sunt n general cu nchidere automat. La acest tip de
supape, nchiderea se realizeaz automat sub aciunea greutii proprii i a unui resort, iar deschiderea,
sub aciunea diferenei de presiune dintre lichidul din pomp i cel din conducta respectiv.
Supapele folosite la pompele de noroi sunt n form de disc tronconic cu tije sau aripioare de
ghidare, avnd garnitura fie pe disc, fie pe scaunul supapei.
3. Schema funcional i de calcul a supapei

D2

conicitate 1/6

yn
vn

vn

Dn

v0

v0
1

D1

Fig. 2. Schema functionala si de calcul a supapei

1.scaunul supapei; 2.ventil; 3.ghidaj superior; 4.tij de ghidare superioar;
5.ghidaj inferior; 6.tij de ghidare inferioar; 7.corp; 8.arc;
C-nlimea corpului supapei; unghiul de nclinare al scaunului;

15 0.......45 0 conform [2].

5.2 Dimensionarea scaunului i locaului supapei.

Seciunea de trecere a fluidului prin scaunul supapei rezult din ecuaia de
continuitate:
Cc * As * Vs = A r*r**sint
unde: As sectiunea minima de trecere a fluidului prin scaunul supapei
Vs viteza minima a lichidului la debitul momentan exprimat in m/s; Vs = 2 m/s
(adoptat)

Ar Aria pistonului cu diametrul D 31 = 0.133 m

Voteza unghiulara a manivelei pompei ; =20,95 rad/s
r Cursa pistonului ; r = S/2 = 1,697 x 10-3 m
Cc Coeficientul rezistentei locale, care tine seama de variatia sectiunii dintre A r si
As

Vs 2 m/s

20.95

4 A r31
0.139
D31 Vs

D1

r31 0.098

Cc 0.13

D31 0.135
4 A r31
0.139
D31 Vs

Cc 0.13

4 A r31
D1 0.147 m

Cc Vs

Cc As Vs A r31 sin
( t)
Art r31 sin ( t)
As
0.106
Cc Vs

sin ( t) 1

As 0.106

m2

Datorita constructiei geometrice a formei de intrare al lichidului prin scaunul supapei , am ales
Asp = 0.120 m2 . Unde Asp este Aria sectiunii practice de intrare a lichidului prin scaunul
supapei. Forma complexa a canalelor de trecere al lichidelor se poate executa prin strungire cu ,
cutit drept , iar laturile unde se formeaza unghi drept se poate strunji cu ajutorul cutitului deget.

Q1max A r31 0.029

Q1max 0.029

m3 /s

3.3 Determinarea diametrului supapei (D2 )

Forta dezvoltata la presiunea maxima asupra scaunului se exercita pe suprafata conica.
Suprafata conica se durifica prin carbonitrurare ca si suprafata de contact a talerului supapei.
Presiunea specifica este P s = (80 ... 100)MPa.. Se adopta Ps = 90MPa

D
A
D2

D1

N
P

4 o 45'49"

Fig. 2. Descompunerea apasarii lichidului pe scaun

Ps 90 10

Pmax 8.3 10

Ps
D2 D1
0.154
Ps Pmax

Dm este diametrul mediu aflat undeva la

mijlocul distantei dintre cele 2 dimametre D1
respectiv D2

D1 D2
Dm
0.151
2
D2
N
F
Pmax 1005232.175
4
F 2 N
4.76

F este forta ce apasa perpendicular pe peretii

scaunului supapei

5.4 Alegerea materialului scaunului supapei

Din cauza eforturilor mari la care este supus scaunul supapei, aceasta se executa din : Otel 35MnSi12 STAS 791-88 cu c = 600 x 106 N/m .
Pentru preluarea socurilor, scaunul se executa din otel cu Mn si Si , calit in intregime.

C - inaltimea scaunului supapei

Pmax
C
0.19 m
D2 Ps sin ( )

c 600 10 N/m
2

a c
C

N/m2

F
9
m
cs
3.93 10
D2 a sin ( )

Asimiland scaunul supapei cu un tub cu pereti grosi , presiunea critica dupa formula lui
Lamee este :

D2 D1

t - 2grosimea materialului tubuluit 0.004 m

Adoptam grosimea tubului 5 mm

t ( t t) 27666666.667
N/m
Pk 2 c
D2 ( D2 D2)
2
2

Pk < c

D2 D1
2 2 8300000t Pmax
r Pmax

N/m2

22

D2 D1
2 2

Tensiunea efectiva care ia nastere are formula:

daca : r - tensiunea radiala
t - tensiunea tangentiala
r=-Pmax=-8.3x10 6 Pa

ef r t 11737972.568 N/m2
ef < c

Se observa ca in toate cazurile rezistenta , presiunea critica si specifica sunt mai mici

cs coeficient de
siguranta

decat limita de curgere. Pentru rigidizare scaunul se armeaza in interior cu trei nervuri.
Calculam diametrul maxim al locasului AL

C
AL D2 0.17

2 6

Locasul scaunului de supapa are dimensiunile A = 0.164 m ; C = 0.198 m .

Considerand suprainaltarea scaunului pompei peste corpul pompei , hi = 0.008 m , rezulta De diametrul maxim al scaunului supapei.

hi 0.008 m

hi
De AL 6

Hs C hi 0.198 m

Inaltimea scaunului supapei Hs este :

5.5 Dimensiunile talerului si ale garniturii

Considerand ca pe suprafata conica cu inclinarea = 45 , se aseaza in jumatatea inferioara,

partea metalica a talerului si pe cea superioara partea garniturii de etansare rezulta grosimea
talerului si a garniturii de etansare.

i 45
D2 D1
hta
tan ( i) 0.006

Diametrul talerului , respectiv diametrul mediu de asezare a acestuia pe scaun este :

Dta D1 2 hta tan ( i) 0.166 m

Dm 0.151 m

Alegem diametrul talerului Dta = 160

diametrul mediu

Diametrul tijei supapei este :

dts 0.3 Dta 0.05 m

=>

Garnitura este simetrica astfel ca poate fi intoarsa pe fata opusa dupa un anumit timp de
functionare.

hga 2 hta 0.012 m

hga - grosime garnitura. Alegem hga = 12 mm

Pentu ca talerul sa calce mai bine buza scaunului marim garnitura cu 4 mm fata de
diametrul talerului
Dgtal = 160+4

Dgtal - diamterul garniturii talerului

Se observa ca tija este formata din urmatoarele elemente :

- piciorul tijei + talerul inferior (acelasi corp), unde picorul tijei are diametrul de 46
mm , si inaltimea de 192 mm , pentru ca montajul acestuia in canalul de ghidaj al scaunului
sa fie facut lejer acesta a fost prevazut cu un capat conic de diametru 42 mm , executia lui
se face prin strunjire normala asemanatoare arborilor. Talerul inferior este construit din

aprox 0.05 m

acelasi material ca si piciorul tigei , are diametrul de 160mm muchia mare si 154mm muchia
mica , distanta intre cele doua cercuri fiind de 6 mm , executia acestuia se face prin
strunjire normala , iar pentru a face economie de material acesta se sudeaza in gaz inert de
piciorul tijei si se finiseaza cu utilaje de finisaj cu piatra abraziva pana la rugozitatea de
minim 0.8
- garnitura tijei , este formata din doua conuri asezate unul peste altul cu cercul mare
la mijlocul distantei ce strabate garnitura. Cercul mare are diametrul de 164mm iar cercul mic
de 160 mm , distanta dintre aceastea fiind 6mm , totalizand o grosime a garniturii de 12 mm
. Materialul folosit este caucic , trat pentru a putea rezista la frecare cu anumite corpuri
abrazive si impotriva atacurilor chimice rezultate din substantele transportate. Rolul garniturii
este de a asigura o etansare cat mai buna in momentul cand supapa este in pozitia inchis ,
dar si de a curata peretii capacului cu care aceasta intra in contact de anumite depuneri
abrazive , asigurand totodata o durata mai mare de functionare a tuturor componentelor
supapei.
- Talerul Superior , este deasemeni simetric celui inferior asezat insa cu cercul mare
pe fata garniturii , are diametrul mare de 164 , si cel mic de 154 , forma conica , distanta
dintre cele doua fete fiind de 6 mm . Este montat pe tija prin strangere cu ajutorul unui inel
grower , in locasul special decupat al tijei. Ca flux tehnologic al fabricarii talerului sa folosit
strunjirea cu cutit drept.
- Piciorul superior al tijei este considerat de la talerul superior spre directia capacului
superior al supapei , are diametrul de 46 mm si inaltimea de 118 mm . Pentru a se monta
usor in ghidajul capacului superior al supapei , acesta a fost prevazut cu un cap conic ,
capatul fiind in diametru de 42 mm , la o distanta de 5mm fata de ultima muchie dreapta a
tijei. Piciorul superior este corp comun cu cel inferior si se realzeaza prin strunjire odata cu
cel inferior.

5.6 Camera Supapei

Lichidul iesind de sub supapa , trece in camera supapei si apoi in canalul conducator spre
colectorul de refulare. La aspiratie , sensul de curgere este invers. Pentru a evita acumularile
de gaze sau aer ce se degaja in lichid , canalele se executa putin inclinate in sensul curgerii.
Diametrul canalului de trecere rezulta din ecuatia de continuitate la debitul momentan maxim.
Pentru supapa de refulare vn = 3 ........8 m/s. Se alege vn = 5 m/s.
Cco - coeficientul de contractie si este egal cu 1

vn 5

Cco 1

A 0.014

A r31
Acr
0.006 m
Cco vn

Dcref D31

r31
Cco vn

0.087 m

2
Acref
Dcref 0.006 m
4
Obs: Pentru pompele cu pistoane , untilizate in foraj , din motive de interschimbabilitate
supapele de aspiratie si de refulare sunt identice.
a) Inaltimea supapei:Din figura 2.4 se scrie inaltimea camerei supapei :
rr 0.003 m2 15
rr - raza de racordare

Dcref
G hi
rr 0.125 m
cos ( 2)

Camera supapei , are forma cilindrica , prevazuta la baza cu o flasa construita dupa STAS
8014-74 , avand D1 250 mm , D2 220 mm , g 20 mm. Strangerea acesteia cu capacul inferior
se face cu ajutorul a patru suruburi M16 cu cap hexagonal si pas de trecere . Rolul camerei
supapei este de a asigura etansarea si continuitatea lichidului vehiculat prin supapa dar si acela
de strangere prin presare pentru a imobiliza scaunul supapei in locasul conic al capacului
inferior. Din proiectarea tijei supapei , s-a ajuns la concluzia ca , canalul de ghidare al tijei din
camera supapei trebuie sa permita o miscare transversala dar si un joc foarte mic , astfel incat i
s-a calculat o strangere cu joc de 0.4 . Inaltimea permisiva a canalului este de 99 mm din care
tija poate parcurge maxim 88 mm , 10 mm fiind protectia capacului de gazele existente in lichid
ce pot apasa pe peretii interiori ai capacului , dar si pentru a permite tijei sa ajunga la nivelul
maxim fara sa bata in capac. Tot pentru a proteja camera supapei de presiunile acumulate de
gazele din lichid ce pot exista in timpul functionarii , legatura dintre supapa si

restul echipamentelor ce sunt prezente in instalatie se face printr-o teava cu inclinatie de 15

grade fata de axa camerei . Teava este de DN 74 si este legata de restul echipamentelor
printr-o flansa construita conform STAS 8012-74 cu D1 160 mm , D2 130 mm , g 14 mm .
Camera mai este prevazuta cu un canal ce are rolul de de ghidaj al arcului care actioneaza pe
suprafata tijei , mentinad-ul pe acesta in pozitia corecta de functionare si permitandu-i o
miscare de translatie corespunzatoare cerintelor de funtionare a supapei.

b) Inaltimea de ridicare a supapei :

Distributia pompelor cu piston este comandata de presiunea creata de piston. Inaltimea de
ridicare maxima hmax , a supapei , rezulta din ecuatia de continuitate a curgerii lichidului
scrisa in mijlocul sectiunii de trecere conform figurii 2.5

3 sin ( 45) 3
figura 2.5 Ridicarea supapei / sectiunea de trecere

Q = Q1+ Q2

Q A r31 sin ( t) 0.029 m3 /s

Q1 Cc Dm hi sin ( ) vn 0.002 mQ1
3 /s- debitul prin fanta supapei
Q2 - Debitul de inlocuire al volumului ramas liber sub supapa la ridicarea ei. Ecuatia de
continuitate devine :

d
A r31 sin ( t) Cc Dm hi sin ( )
h
vnAs
dt

Prin integrare , prin conditiile la limita si prin neglijarea unor termeni la patrat , rezulta :
A r31

Dm cos ( )
h
sin ( 2)
Cc Dm vn sin ( )

4Cc vn sin ( )

unde: A = 0.014 aria pistonului

r31 = 0,096 m raza manivelei
= 20,95 rad / s viteza unghiulara a pompei
Cc = 0,13 coeficient al rezistentei locale
vn = 5 m/s - viteza media de circulatie a lichidului
= 45 , sin() = sin(45) = 0,707

Dm 0.151

0.014 0.096 20.95 sin ( 2) cos ( 2)

0.144 20.95

0.13 0.144 5
0.707

4 0.13 5 0.707
cos ( 2) 0.76
sin ( 2) 1

rezulta : h

rezulta :

h 0.135 ( 1 ( 1.247 ) )

cu semnul (-) pentru deschiderea supapei si semnul (+) pentru inchiderea acesteia.
Notand cu y = h , ecuatia devine :

d impartim prin 1/As

A r31 sin ( t) Cc Dm y sin ( )
y
vnAs
Cc Dm sin ( ) vn
dt

Notand:
a
y
a

2.834 y
As
A
b r31 0.271
As
d
Ecuatia devine :
2
b 0.074
y a y b sin ( t)
dt

solutia ecuatiei este :

y
2

( a sin ( ) cos ( ) ) =>

Cc Dm sin ( ) vn 4
a
As
2

daca :

D31 r31
b
1.734
D1

Cand supapa urca solutia ecuatiei este :

Legea de variatie a organului de opturare al suprafetelor.

b
y
( a sin ( ) cos ( ) )
2 2
a

1)Variatia in timp a vitezei si acceleratiei organului de opturare al supapelor:

d
y
dt

vos

=>

5.684
451.927

0.013

5.684
vos
( 3.609 cos ( ) 20.95 sin ( ) )=>
451.927
vos 0.013 ( 3.609 cos ( ) 20.95 sin ( ) )
2) Variatia acceleratiei este :

d2
aos
y =>
2
dt

b
aos 1
( cos ( ) a sin ( ) )
2

a
pentru :

=> ymax = 0.002

In figura 2.6 sunt prezentate variatiile teoretice ale vitezei si acceleratiei de deplasare ale
organului de obturare al supapelor

5.7 Calculul masei supapei

Se adopta hs1 = 0.04 m , hs2 = 0.02 m

hs1 0.04
hs2 0.02
otel 7850 Kg/m3

Volumul supapei este :

2

dts
Dta
VolS
( hs1 hs2)
4
4

1
Dta2 D12 0.001
3hta hta
3m
3
44

msup otel VolS 4.521 Kg

Greutatea supapei este :

Gsup msup g 44.348 g
Masa supapei :

5.8 Calculul arcului supapei :

Parametrii de proiectare ai resortului sunt :

- tensiunea de montaj
- tensiunea corespunzatoare inaltimii maxime a pompei
- cursa de lucru a resortului
Caracteristica arcului fiind liniara , forta elastica Far in resort este proportionala cu sageata x.
Far = k * x
a - resortul inainte de montare
b - resortul dupa montare
c - resortul pentru h = h0
d - resortul pentru h2 = hM
hMarc = b/a

b
hM 0.469
a

2.7 caracteristica resortului supapei

Fr0
K
hn h0

Constanta K se poate derermina cu relatia :

FrM

Din asemanarea triunghiurilor :

Fr0

hn hM

hn hM

hn - sageata de montaj a resortului

Fr0 - sageata de resort pentru h = h0
FrM - forta maxima din resort
Se recomanda :

FrM
Fr0

( 1.2.......1.5 )

unde: h0arc

b
a

2.656 m

FrM
=> 1.5

Se alege :

1.5 ( hn h0) hn hM

Fr0
1.5 ( hn 2.878 ) hn 0.496 =>

1*

FrM k ( hn hM)

2*

G Fr A0 p

3*

vn

2 ( G FrM)
A1

hn

1.5 2.878 0.496

2.5

=>

=>

hn 0.02 mm

unde p - diferenta de presiune

G - 33.05 N - greutatea specifica
vn - 5 m/s viteza fluidului prin fanta superioara ridicata
A1 - aria minima de trecere a fluidului prin scaunul supapei
2

D1
A1
0.017 m2
4
2 ( 33.05 FrM)
5
7850 0.016
FrM
=> 125.6

G 33.05
33.05 FrM
25
7850 0.016

=>

3140 33.05

33.05

25
125.6

FrM

125.6

24.737

Se adopta forta din resort FrM = 25 N

(medie)

FrM
K
50.6
hn hM

Pa

FrM 50
Diametrul sarmei din care se confectioneaza arcul se determina pe baza calculului
rezistentei la torsiune

Drs 0.05

Drs - diametrul median al resortului , se alege constructiv 0.05 m

a 600 MPa

a - materialul arcului Arc 3 SREN 1089 :

ds

8 FrM Drs
0.103 mm
a

Adoptam ds = 2 mm
4

Gs 0.3 10 MPa
numarul de spire :
4

ist

Gs ds
3

spire 7 6.675

is 7

8 K Drs
6

adm 600 10 Pa

Verificarea arcului

max

8FrM Drs
3

5824.878 Pa

max adm

ds
Lungimea arcului in stare comprimata este :

arc 3 distanta minima intre spire

Lm is ds ( is 1) arc 18.721 mm
Din calculul geometric rezulta ca lungimea arcului necomprimat este 108 mm
si distanta intre spire este de aproximativ 7,5 mm

5.9 Montajul Spapei

La asamblarea componentelor supapei , se va tine cont de :

- centrarea corespunzatoare a scaunului supapei , a capacului , garnituriloir
- respectarea cotelor de toleranta
- respectarea strangerii corespunzatoare a suruburilor cu cheia dinamometrica
- verificarea tuturor pieselor ce compun supapa
-respectarea axelor de centrare , a cotelor si inaltimilor tuturor componentelor

Ordinea montajului :
1. capacul inferior
2. scaunul supapei
3. garnitura de pe flansa capacului inferior
4. tija
5. garnitura cuprinsa intre talerele tijei
6. talerul superior
7. inelul Oring
8. arcul
9. capacul superior
10. Suruburile de strangere impreuna cu piulitele de strangere

Ansamblul pompei si sectiune

6. RISCUL FUNCTIONARII IN CAVITATIE

Generalitati privind aparitia fenomenului de cavitatie.
Fenomenul de cavitatie se declanseaza atunci cand presiunea minima din camerele de lucru ale
pompei egaleaza presiunea de vaporizare (pv) a fluidului , la temperatura minima din camerele de
lucru. Fenomenul se initiaza in faza de aspiratie prin scaderea presiunii pana la egalarea presiunii
de vaporizare a lichidului. La pompele volumice , organul de pompare , ca element activ , provoaca
decomprimarea necesara aspiratiei prin scaderea presiunii pana la egalarea presinuii de vaporizare a
lichidului. Marimea depresiunii necesara umplerii camerei de lucru cu lichid , depinde de valoarea
presiunii din rezervorul de aspiratie , de inaltimea de aspiratie , si de pierderile de sarcina pe traseul
de aspiratie , determinata de curgerea fluidului . In momentul in care presiunea din camera de lucru

se egaleaza cu preseiunea de vaporizare , fluidul incepe sa fiarba , vaporii patrunzand in

microfisurilor materialelor , accentundu-se , iar umplerea camerelor de lucru va fi completa , ceea
ce va determina reducerea eficientei volumice a pompei.
In faza de refulare , cand presiunea creste , se produc fenomene de implozie , surparea
moleculelor spre interior , care vor provoca efecte degradante dintre cele mai diverse : mecanice ,
electrice , chimice , etc . , ce se manifesta mai ales prin zgomote si vibratii puternice , varfuri
periculoase de presiune , eroziuni s.a.m.d
Pentru evitarea aparitiei cavitatiei , trebuiesc indeplinite conditiile :
P31min > Pv
max < cr
Hg max < Hgacr - (2.....4) m
in care Pv este presiunea de vaporizare a lichidului si Hga este inaltimea geodezica de aspiratie .
Deci pentru verificarea conditiei in care apare riscul functionarii in cavitatie a pompei ,
trebuie cunoscuta legea de variatie a presiunii pe fata pistonului in cursa de aspiratie a pompei cu
pistoane.

Legea de variatie a presiunii pe fata pistonului in cursa de aspiratie a pompei cu pistoane

2 PvVx
Pa
Hga hh hii hs
g 2g g

Pm31

Px
x = 0 =>

g
g

hii hai hci hsi unde: hh - pierderile cauzate de frecarile care apar la
curgerea fluidului
hii- pierderile de energie cauzate de inertia maselor
fluidului din conducta de aspiratie
hai- pierderile de energie cauzate de inertia maselor
fluidului din conducta de aspiratie
hci- pierderile de energie cauzate de inertia masei
fluidului din camera de lucru
hsi- pierderile de energie cauzate de inertia masei
supapei
hs - pierderile de energie cauzate de mentinerea
supapei de aspiratie ridicata (deschisa)

6.2 Calculul de alegere al hidroforului

K31 0.955
r31 0.098

Cs 1.45

Q31 1.047

S31 0.196

1 1.269
asin

Q31

Vpe S31 r31 [ 2 C cos ( ) K31 ( 2 ) ]

0.009
n1 2
Ve n1 Vpe 0.018

V31 Ve

La calculul de alegere al hidroforului consideram doua situatii :

6.2.1 Alegerea hidroforului fara presiune initiala a gazului :

p 7

Cf 2

Vn31 V31 Cf 0.005

p

Unde Cf este coeficientul de forma

pentru hidroforul cu forma sferica

Vt Cf Vn31 0.01
Vt
R31 3 0.002
4
6.2.2 Alegerea hidroforului cu presiune initala a gazului

pin 0.5
p1 p
14
1 pin
Vst Cf Vs 4
Vst
Rp31 3 0.955
4

p p1
Vs Vt
Rp31 R31

Conform datelor rezultate montam pe conducta de aspiratie un hidrofor cu presiune

initiala a gazului

7. Proiectarea Constructiva a Pompei

7.1 Consideratii privind alegerea materialelor si proiectarea
formei
Pompele cu pistoane utilizate ca pompe de noroi asigur n cadrul instalaiilor de foraj circulaia
noroiului pn la talpa sondei, care are printre altele i rolul de a antrena detritusului i a-l aduce la
suprafa pentru a degaja gaura de sond, iar n cadrul instalaiilor petrochimice vehicularea, la
presiuni ridicate, a fluidelor incompatibile cu mecanismul de acionare. Fluidele vehiculate prezint,
n general, un grad ridicat de agresivitate asupra suprafeelor metalice cu care intr n contact.
Acestea sunt cmile, pistoanele, scaunul supapei i alte piese care periodic se nlocuiesc.
Uzura pieselor ce intr n contact cu fluidul se datoreaz frecvenei foarte mari a lucrului
prin contact (cma piston, supap corp supap, tij piston). De aceea aceste piese componente
se vor executa din materiale de calitate superioar, cele metalice din oeluri aliate, iar cele din cauciuc
se execut cu duriti mari cu inserie i din reele de cauciuc superior.
Pompa cu pistoane este construit din partea hidraulic i cea de transmisie. Corpul de
pomp reprezint piesa principal a prii hidraulice i se compune din mai multe camere formate din
elemente cilindrice.
n ultimul timp se folosesc i construii din oel forjat, n special pentru pompele cu
presiuni mai mari de 20MPa.
Forjarea se execut pe elemente care se asambleaz ntre ele prin sudare.Cmaa este piesa
din interiorul corpului de pomp n care se deplaseaz pistonul.
Ea trebuie s fie uor demontabil pentru a se nlocui n caz de defectare sau n cazurile n
care se dorete schimbarea regimului de lucru. Diametrele interioare ale c milor sunt tipizate i

sunt n concordana cu cele ale pistoanelor.

Cmile se confecioneaz din oel avnd suprafaa interioar durificat, obinut prin cimentare,
clire superficial sau prin alt procedeu care s-i asigure o bun rezisten la abraziune. Duritatea
trebuie realizat la 56 HRC.
Pistonul. Pompele au pistoanele de tip disc i are garnituri detaabile. Discul metalic se execut din
oel 18MnCr11, deoarece reprezint o rezisten mare la uzur. Suprafaa exterioar a pistonului este
cilindric, clit superficial i prelucrat foarte fin. Garniturile utilizate se execut din cauciuc
rezistent la produse petroliere i cu rezistena la uzur ridicat fiind ntarit pe partea din spate cu o
inserie de pa care oprete refularea cauciucului.Tija pistonului este piesa care leaga pistonul cu
capul de cruce.
La captul dinspre piston tija se termin cu o parte tronconic de conicitate 1:12 i cu una
cilindric filetat.Tija se confecioneaz din oel 42 MoCr11 clit superficial la o duritate de minim
58HRC. Datorit faptului c tija se freac n presetup, trebuie ca suprafaa cilindric exterioar s fie
dur i bine lustruit. Pentru aceasta se face o cromare a suprafeei exterioare.
Scaunul supapei se execut din oel aliat 35 MnSi 12 sau 34 MoCrNi 15x, o conicitate 1:6 ,
prezentnd o suprafa ct mai fin pentru asigurarea etaneitii.
Supapa are rolul de a dirija curentul de lichid intrun sens ntrerupnd periodic comunicaia
cilindrului cu conductele de aspiraie i refulare.Supapele de aspiraie i de refulare sunt identice,
confecionate din 34 MoCrNi 15x. Garnitura se execut din cauciuc care trebuie s fie rezistent la
produse petroliere i uzur abraziv.
Capacele deservesc nchiderea cilindrilor i a camerelor supapei.Fiind supuse la presiuni
mari se confectioneaz din oel OL60K.

Etanarea dintre capace i corp se realizeaz prin garnituri inelare de form dreptunghiular. Fixarea
capacelor de corpul pompei se face prin prezoane i prin nurubare.

7.2. Indicaii privind abaterile de form i poziie

Se va acorda o importan desosebit dimensiunilor ce influeneaz direct buna funcionare a
pompei i valorilor parametrilor de lucru.
Diametrul interior al cmailor cilindrilor i diametrul exterior al pistoanelor vor forma un
ajustaj intermediar i vor fi tolerate dimensional strict.

Dup cum se vede, toate toleranele de form, respectiv abaterile de la cilindricitate vor fi
strict limitate pentru a nu aprea jocuri. Se recomand ca la elementele de etanare abaterile
de form i abaterile dimensionale s fie strict limitate.

7.2.1. Cerine tehnice de baz

a. Pompa se va executa conform desenului de execuie. Toate subansamblele i

reperele componente vor corespunde ntocmai desenelor de execuie i condiiilor tehnice de

calitate a materialelor, geometria i rugozitatea suprafeelor, tratamentele termice. Cotele
netolerate se vor executa conform STAS 2300-75 clasa mijlocie.
b. Piesele forjate vor satisface condiiile tehnice specificate n standardele de
materiale STAS 1971/2-84 i STAS 1097/2-86.
c. Semifabricatele matriate trebuie s corespund condiiilor tehnice nscrise n
documentaie i STAS 1299-86.
d. Nu se admit defecte de material, fisuri, incluziuni nemetalice care pot influena
rezistena i durabilitatea pieselor.
e. Se admite remedierea prin sudur a defectelor de turnare care nu pericliteaz
rezistena pieselor.

7.2.2. Prescripii pentru reperele mai importante

-se vor respecta cu strictee dimensiunile din corpul hidraulic;
-paralelismul axelor fusului arborelui cotit;
-precizia prelucrrii manetoanelor;
-perpendicularitatea axei bolului capului de cruce pe suprafaa de glisare a capului de
cruce;
-distanele ntre axele bielelor i etanare piston n corp s fie egale (n limitele aceluia
cmp de toleran);
-coplaneitatea flanelor de racordare ale colectorului de aspiraie pe corpul pompei;
-paralelismul ntre axul ochiului mare i axul ochiului mic al bielei i perpendicularitatea
acestor axe pe axul bielei;
-coaxialitatea axului presetupei cu axul alezajului corespunztor din corp;
-coaxialitatea ntre axul capului de cruce i axul glisierei;
-paralelismul ntre axele glisierelor.
La prelucrarea mecanic a tuturor pieselor se impune respectarea ntocmai a condiiilor tehnice
indicate n desenele de execuie, precum i meninerea n tolerane a abaterilor de form i de
poziie la toate piesele componente.
Se va controla calitatea suprafeelor de frecare, ghidare i de etanare ale pieselor.
La piesele finite nu se admit urme de lovituri, muchii ascuite sau bravuri.
Cordoanele de sudur se execut conform STAS 6662-74 .

7.2.3. Interschimbabilitatea
n conformitate cu cerinele de exploatare i ntreinere piesele i subansamblele interschimbabile
trebuie s fie urmtoarele:
-piesele componente ale supapelor de aspiraie i refulare;
-ansamblul cma piston;
-tijele prelungitoare;
-inelele de etanare ale tijelor prelungitoare;
-corpurile hidraulice la cotele de asamblare pe frem;
-garniturile de etanare;
-capetele de cruce;
-bielele;
-cuzineii;
-arborele cotit;
-supapele de siguran, recirculare i reinere;
ventilul de comand.

7.3. Calculul de dimensionare, verificare i alegere al

elementelor componente
7.3.1. Calculul pistonului.
Pistonul este reprezentat n urmtoarea figur:

bc

2
3
4

bc

3
4
d
1
df

Fig.3.3. Pistonul:
1. Corp metalic; 2. Garnitur n form de c up; 3. Tole de fixare;
4. Inel de sigurana.

7.3.2.Calculul garniturii de etanare

Garnitura de etanare este prezentat n figura urmtoare :

dt 0.046
D31 dt 1
dge
dt 0.061

mm

23
D31- diametrul pistonului 133mm
dt - diametrul tijei = 46mm
Forta de frecare dintre cilindru si garnitura de
cauciuc:
= 0,02 ....0,1 coeficient de frecare ; se alege =0,1
p = 1,5 x Pr , unde Pr este presiunea max in camera pompei
3 = 25......50 grade , se alege 3 = 40 grade
pc = 1,5......2.5Mpa - presiunea specifica a cauciucului. Se adopta pc = 2,5 Mpa

p 1.5 Pr

0.1

Pa

D31 dge
Ff p
4

3 40

pc 2.5 10 Pa

2 sin ( 3) sin ( 3)

cos ( 3)

21279.937

Ff
lc
0.201
D31 pc

Lungimea garniturii de cauciuc :

7.3.3 Claculul discului metalic

Discul se consider ca o plac ncastrat n butucul cilindric de diametru dt i supus unei presiuni
pN i a unei sarcini pe contur Ff .

pN p cos ( 3)

Pa

Din [N.Posea Rezistena materialelor pag 587]

expresia efortului maxim este:

D31
k1 pN
2 k2
2 Ffmaxd
2
h

unde: pt D/dt = 133/48 = 2 , 77 => k1 = 1,04 si k2 = 0,753

k1 1.04

k2 0.753

Conform STAS 7450-89 se alege materialul 18MnCr11 avnd urmtoarele caracteristici:

maxd 0.3675N/m2

Rp02 = 735N/mm 2 => ad = 735/2 = 367,5 * N/mm 2

2

0.133 1.04 8287910.834

2 0.753 20151.174maxd
h

h 145009.875 380.802
hd 0.4 m

mm

=>

folosim mai departe h = hd = 0.38 m

se adopta hd = 0.4 m

maxd ad
Lp hd lc 0.601 m

Lungimea totala a pistonului :

Lpa 0.6 m

se adopta Lp = Lpa = 0.6 m

7.3.4. Calculul cmii

Se face analogia cmaii cu un tub cu pereii groi, supus la presiunea interioar.

Pi 1.5 Pr

Pa

Cmasa se confecioneaz din oel 41MoCr11,

avnd urmtoarele caracteristici:

rc 0.54

N/m2

cc 0.75

N/m2

ac cc
0.375 N/m2
2

Pentru a nu crea confuzie in limbajul de

programare al softului , utilizez notatiile pentru
tensiunile "" insotite la indice de initiala piesei
la care se calculeaza

unde c - coeficient de siguranta

Cmaa se durific la interior pn la duritatea de 56-58 HRC prin cromare.

2rrc Pi

k 1
oc
Pi
2
k 1

Starea de tensiuni este :

unde:

Dec
k
D31

echc oc rc ac

k 1
2

Pi Pi ac =>

k 1

2kk

Pi
2
k 1

ac=>
6

k
Dec k D31

Grosimea peretelui : c

Dec D31
0.002 m
2

375 10

1.035
6
6
375 10 2 12.426 10
Folosim 5 mm grosimea
peretelui

Datorita uzurii la interior in timpul functionarii grosimea de prete are valoarea :

C1 0.002 m
r c C1 C2

C2 0.006 m

r - grosime reala

unde : C1 - adaos de coroziune

C2 - adaos tehnologic

Dec1 D31 2 r 0.156 m

Diametrul exterior al camasii este :

Constructiv se alege :

Decc 0.16
Decg Decc 2 r 0.181 m

Se alege diametrul exterior

Grosimea gulerului :

Dex 0.225

bg 2.2 r 0.023 m

Lungimea cmii pistonului rezult din posibilitatea efecturii cursei i limii pistonului la
care se adaug un spaiu necesar racordrilor de montare a pistonului, tijei prelungitoare,
garniturilor de etanare etc.
S - cursa pistonului
Lcp- lungimea pistonului
e - spatiul necesar elementelor de montaj

Spaiile separate din piston trebuie etanate n interiorul cmii; etanarea se

realizeaz pe piston, n capul ei i cmaa de garnitur.
e 0.027 m

Lpa 0.6 m

Lcp S31 Lpa 2e 0.85 m

7.3.5. Dimensionarea capacului pompei

Capacul pompei este solicitat la o presiune uniform distribuit, cu valoarea maxim corespunztoare
presiunii de prob : Pp = 12426807.391 Pa
Capacul se consider ca o plac circular ncastrat pe conturul asupra cruia acioneaz sarcina
uniform distribuit.
Pentru confecionarea capacului se alege oel OL60 cu a = 180 x 10 6 Pa

Starea de tensiuni este reprezentat n urmtoarea diagram :

Starea de tensiuni este urmtoarea :

6MrMr
=>
r
hd

a 180 10

Dex
3 Pp
2 2737234.911r
4 hd
2

Pp 12426807.391 Pa
p - coeficientul lui Poisson

p 0.25

Dex
3 p Pp
6MM

hd

=>

2 2 184308.728

4 hd

=> 2 p

Efortul unitar echivalent se calculeaz cu teorema lucrului mecanic

2222222
1 2 3 2 1 2 3 3 1 =>1 1 1
=>

1 p p 1 a

Dex
3 Pp
2 2737234.9111

2 1 p 184308.728 N/mm2

N/mm2

4 hd
2

3 Dex 0
3 Pp
2
p p 1 a
2
2
4 hd

=>

3 Dex p2 p 1 Pp

hd 4 2

0.024 mm
a

M r 0.005

Grosimea flanei corpului i a capacului:

jh ( 1.2...1.4 )

jh1 1.3
jh2 1.2

indice de multiplicare flansa. Alegem jh = 1.3

lf1 jh1 M

Grosimea plcii de susinere a supapei:

lf2 jh2 M

7.3.6. Calculul tijei pistonului

Tija pistonului este solicitat alternativ la compresiune i ntindere respectiv flambaj. Fora care
acioneaz asupra tijei se calculeaz cu formula :

unde: Fp

Pmaxp 17 10 Pa

Ft Fp Ff
2
D31
Pmaxp
4

Fp - forta componentei de presiune ce

actioneaza pe suprafata pistonului.

Ff 21279.937 N
Forta de freceare dintre garnitura si cilindru :

Ft Fp Ff 264862.777 N
l0 0.15 m - lingimea pana la tija

Lungimea totala a tijei se calc cu relatia :

prelungitoare

ltt S31 Lpa l0 0.946 m

Schema de ncrcare a tijei este:

x
lt
(a)

x
lt
(a)

(b)

lf

(c)

lf

(d)

lf

lt/2

Pentru confecionarea tijei se consider materialul 42MoCr11 cu urmtoarele condiii:

rtj 1.2 N/m2

ctj 0.9 N/m2
Lungimea de flambaj a tijei pistonului pentru sistemul de rezemare conform figurii anterioare i
se determin cu urmtoarea relaie:

f 0.32
lfbj f ltt 0.303 m
unde: f = funcie ce depinde de sistemul de rezemare i se exprim n funcie de raportul :

Dex
x1 m 0.113
2
X x1 S31 0.308

X 0.033
f
ltt
Verificarea la Flambaj :

eftj aftj Tensiunea admisibila de flambaj

Ft

eftj
Atj

crtj
c

11

E 2.1 10

Pa
4

dt
ltj
0
64
2

dge
Atj
0
64
2

crtj

E ltj
27362793055.157
2

Atj lfbj

Modul de elasticitate

Tensiunea critica

Coeficientul de flambaj : cf = 4 .... 8 . Se adopta cf = 4

Ft
eftj
1457487724.901
Atj
aftj crtj
cf
aftj >

cf 4

Pa

6840698263.789

Pa

eftj

8: Calculul si alegerea actionarii electrohidraulice (EHC) a pompei

Pentru a stabili in ce masoara actionarea electro-hidraulica de tip EHC (motor electric asincron cu
turbotransformator) este favorabila, din punct de vedere functional si energetic, sistemului de pompare
este necesara cunoasterea caracteristicii exterioare de iesire a convertizorului (turbotransformatorului).
Caracteristica exterioara de iesire a TT reprezinta locul geometric al punctelor de functionare in comun
al grupului de actionare format din MEA si TT.

E h
Pme PmRP
Pel

PmRT Pmt1

Pmt2 PmP
PhP

Fig. 4.1. Structura energetica a sistemului de pompare

CHC (TT)

E h
Pme PmRP
se i

RP

Pel

PmRT Pmt1

AD

Pmt2 PmP

RT

MEA

PP

TM

M1 1

M 2 2

n
- coeficientul de transmitere;
x 2 2
n1 1
M2
k TT - coeficientul de transformare a momentului;

PhP
OP

pP , QP

M P P

nM
i tm 2 2 2 - raportul de transmitere
n P P M P al tranmisiei mecanice (TM)
TT k TT x - randamentul TT

M1
Un punct de functionare in comun (pentru o valoare a coeficientului de transmitere a TT, x) se obtine ca
in schema de calcul (fig. 4.2).

Fig. 4.2. Schema de calcul pentru stabilirea punctelor de functionare

MNm
M2 0

M2n2
CEx de iesire a TT

MmM
A

Mma

zona rationala de
functionare a MEA

M2

M2n
MmP

Mmn Mpn

M1npx kM npx 2 D 5
O CEx de intrare a TT

n2n

nma

nmn nm0

npn

nrpm

n2n x npncoordonatele unui punct de functionare al TT

M2 M2n2n, M2n
M2n k TT M1n
Etapele de calcul pentru trasarea caracteristicii:
1. Alegerea motorului electric in functie de puterea solicitata de pompa si se traseaza caracteristica
mecanica aMEA Mm(nm).
2. Dimensionarea TT (determinarea diametrului activ, D). Calculul si alegerea transmisiilor hidrodinamice
prezinta dificultati, motiv pentru care, pe baza studiului experimental efectuat pe prototip si aplicarea
similitudinii, se genereaza o familie de TT, cu aceleasi valori ale coeficientilor caracteristici, independent
de dimensiuni. In acest sens, pentru familia acceptata carcteristicile corespund tabelului urmator:

TT

Tab. 4.1. Valorile coeficientilor pentru

familia TT (Pana, I. Actionari
hidraulice. Ed. UPG,2003)
kM1

TT

kTT

75.6

4.5

0.1

64.8

3.8

0.28

0.2

59.4

3.3

0.48

0.3

52.2

2.5

0.62

0.4

46.8

2.1

0.73

0.5

43.2

1.7

0.85

0.6

36

1.3

0.87

0.7

30.6

0.86

0.8

25.2

0.9

0.84

0.9

23.4

0.8

0.7

10

0.95

21.6

0.75

0.55

Diametrul, se calculeaza cu relatia:

Mmn
D=2

kM1 nmn

in care coeficientul kM1este determinat de caracteristicile constructive ale TT.

3. Calculul caracteristicii TT, conform schemei din fig. 4.2.

4.1. Alegerea motorului electric asincon trifazat cu rotorul in scurtcircuit

Considerand ca parametrii hidraulici stabiliti pentru pompa proiectata sunt:
- debitul pompei: QP=0,0028 m 3 /s;

QP 2.9 10

- presiunea pompei: pP=11,6 MPa.

pP 0.82 10

Puterea hidraulica a pompei: PhP=QPXpP [W]

PhP QP pP 23780

W
ANEXA IIa

Valoarea coeficientului de rezerva de putere(cs ) n functie de puterea P a motorului de actionar

P
[kW]

cs

1,5

1,5...4,0

4,0...7,5

7,5...40

40...100

100...200

1,50

1,25

1,20

1,15

1,10

1,08

>200
1,05

cs 1.1

Din Anexa IIa, pentru puterea calculata, se alege valoarea coeficientului de rezerva de putere:
Rezulta putera necesara a motorului electric:

Pne1 cs PhP 26158

Din: Potlog, D.M., Mihaileanu, C. Actionari electrice industriale cu motoare asincrone . Bucuresti,
Editura Tehnica, 1989, pg.196 , se alege motorul electric asincron tipizat, cu urmatoarele caracteristici :

Caracteristicile motorului electric asincron din SERIA ASI cu turatia sincron ns=1500rot/
min (cu 4 poli, respectiv cu 2 perechi de poli: p=2), cu puterea P=37kW
Pn
[kW]

In
[A]

sn

37

72,60

0,023

MIp

MpkMe M
k ip
Mn k p
In
2,7 Mn
2,5

6,5

nn

Jg=
nn
n
Pn Nm GD2
1sn ns 30
Mn

0,905

1466

153,467

241,094

23

n[N.m2]

Pn - puterea nominala a motorului electric; In - intensitatea nominala a curentului electric;

Ip - intensitatea la pornire; Mn - momentul nominal al motorului electric; MM - momentul maxim;
Mp - momentul de pornire; n - randamentul la puterea nominala;
n nn
sn s alunecarea (slipul) nominal.
ns
OBSERVATIE: Turatia de sincronism (ns) pentru un motor trifazat asincron se determina cu relatia:

ns

60 f 60 50
1500rot/min
p2

unde f=50Hz, este frecventa curentului electric alternativ (in Romania f=50Hz)
Momentul de giratie: Jg=GD2 [N.m2]: Jg=GD2=4Jg
Momentul de inertie masic: J [kg.m 2]: J=Jg/4g=GD2/4g
g=9,81m/s2

In continuare, in calcule, se vor face urmatoarele schimbari ale notatiilor:

Pne 37000

- puterea nominala a motorului electric: P n =Pne;

smn 0.023

- alunecarea (slipul) MEA la puterea nominala: sn=smn;

kmM 2.7

- kMe=kmM; k p =kmP;

- vitezele la sincronism: ns=nm0; s=m0;

- vitezele nominale: nn =nmn; n =mn;

nm0 1500

nm0
m0
30

kmP 2.5

m0 157.08

nmn ( 1 smn) nm0

nmn 1465.5

mn ( 1 smn) m0

mn 153.467

Pne

Mmn

- Mn=Mmn; MM=MmM; Mp=MmP

Mmn 241.094

mn
MmM kmM Mmn

MmM 650.95512

MmP kmP Mmn

MmP 602.73622

xmn 1 smn

xmn 0.977

- definind "coeficientul de transmitere"

al MEA:

nm

xm =

nm0

= 1 sm

m0

rezulta pentru puterea nominala:

Pentru trasarea caracteristicii mecanice a MEA, M(n), se apeleaza la;

2 Mk
M=

Formula lui Kloss:

sk
s

sk = sm Mk

s
sk

rezulta ca, in functie de alunecarea s, momentul poate fi definit :

2 MmM

Mm ( xm) =

smM
s

MmM kmM Mmn

s
smM

Calculand alunecarea (smM) pentru MmM:

2

smM 2 kmM smM smn smn 0.1242 smM smM 0.000529

smn ( kmM 1) ( kmM 1) kmM smn 0.11978370653832848145

0.004416293461671518555
kmM smn smn ( kmM 1) ( kmM 1)
Se alege valoarea:

smM 0.11978370653832848145

xmM 1 smM

xmM 0.88

nmM xmM nm0

nmM 1320.324

Se alege si valoarea maxima a domeniului rational de functionare a MEA, pana la Mma=0,85MmM:

Mma 0.85 MmM

Mma =

Mma 553.312

2 MmM
smM
sma

sma
smM
2

0.281844015384302309294 sma sma 0.0143481363520603973967

rpm

 0.066686733732083412449

0.21515728165221889684
Se alege valoarea:

sma 0.0667 xma 1 sma

xma 0.933

nma xma nm0

nma 1399.95

rpm

Rezulta urmatoarele valori:

Mmn 241.094

smn 0.023

xmn 0.977

nmn 1465.5

Mma 553.312

sma 0.067

xma 0.933

nma 1399.95

MmM 650.955

smM 0.12

xmM 0.88

nmM 1320.324

MmP 602.736
Pentru trasarea caracteristicii mecanice a MEA se definesc:

v 1000

z 0 1 xmz 0.001 z
v
Mm ( xm) MmP if xm = 0
MmM if xm = xmM
Mma if xm = xma
Mmn if xm = xmn
0 if xm = 1
2 MmM
smM
1 xm

1 xm

otherwise

smM

nm ( xm) xm nm0 nmn xmn nm0

MM Mm ( xm)

xmm xm

nm0 1500

800

xmaxmn

750
700
650
600
Mma

momentul 550
Mm [Nm] 500
450
MM 400
350
300
250

Mmn

200
150
100
50
0

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95 1
xmm

coeficientul de transmitere [xm=n1/n2]

Fig. 4.3. Caracteristica mecanica a MEA [Mm(xm)]

800

nma mnn

750
700
650
600
Mma

550

momentul 500
[Nm]
450

MM 400
350
300
250

Mmn

200
150
100
50
0

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600
nm ( xmm)

turatia [rpm]

Fig. 4.4. Caracteristica mecanica a MEA [Mm(nm)]

MME augment ( xmm MM)

WRITEPRN ( "carelectr" ) MME

0

MME

602.736

0.001

153.891

0.002

154.041

0.003

154.191

0.004

154.342

0.005

154.492

0.006

154.643

0.007

154.795

0.008

154.946

0.009

155.098

10

0.01

155.25

11

0.011

155.403

12

0.012

155.555

13

0.013

155.708

14

0.014

155.862

15

0.015

...

4.2. Calculul caracteristicii TT

Calculul diametrului activ (D). Se va considera valoarea coefientului k M1=10, corespunzatoare randam
maxim (tab.4.1).
1

Mmn
D= 2
kM6 nmn1

kM16 10

kM6 3.6 kM16

kM6 36

nmn
nmn1 60

nmn1 24.425 rot/s

Mmn 241.094

Mmn
D
2
kM6 nmn1

D 0.407 m

k M1

k TT

TT

DATA1
0

21

4.5

0.1

18

3.8

0.28

0.2

16.5

3.3

0.48

0.3

14.5

2.5

0.62

0.4

13

2.1

0.73

0.5

12

1.7

0.85

0.6

10

1.3

0.87

0.7

8.5

0.86

0.8

0.9

0.84

08

07

09

, in kg/m3

65

Nm

0.9

6.5

0.8

0.7

0.95

0.75

0.55

0
x DATA1

1
kM1 DATA1

23
kM 3.6 kM1 kTT DATA1 DATA1

21

75.6

4.5

0.1

18

64.8

3.8

0.2

16.5

59.4

3.3

0.3

14.5

52.2

2.5

x 4

kM1 4

0.4

kM 4

13

46.8

kTT 4

2.1

0.5

12

43.2

1.7

0.6

10

36

1.3

0.7

8.5

30.6

0.8

25.2

0.9

0.9

6.5

23.4

0.8

10

0.95

10

10

21.6

10

0.75

DATA augment ( x kM kTT

)
0

WRITEPRN ( "KMTT" ) DATA

3

75.6

4.5

0.1

64.8

3.8

0.28

0.2

59.4

3.3

0.48

0.3

52.2

2.5

0.62

0.4

46.8

2.1

0.73

0.5

43.2

1.7

0.85

0.6

36

1.3

0.87

0.7

30.6

0.86

0.8

25.2

0.9

0.84

0.9

23.4

0.8

0.7

10

0.95

21.6

0.75

0.55

DATA 4

Calculul caracteristicii de iesire a TT

Se calculeaza caracteristicile de intrare pentru x=0...1 si se reprezinta:

nnp 1600

nnp
nnp
npx 0

60 100 60

x 0

kM0 75.6

x 0.1

kM1 64.1

kTT0 4.5
kTT1 3.8

Mp10 ( npx ) kM0 npx D

2

Mp11 ( npx ) kM1 npx D

x 0.2

kM2 59.4

kTT2 3.3

Mp12 ( npx ) kM2 npx D

x 0.3

kM3 52.2

kTT3 2.5

Mp13 ( npx ) kM3 npx D

x 0.4

kM4 46.8

kTT4 2.1

Mp14 ( npx ) kM4 npx D

x 0.5

kM5 43.2

kTT5 1.7

Mp15 ( npx ) kM5 npx D

x 0.6

kM6 36

kTT6 1.3

Mp16 ( npx ) kM6 npx D

x 0.7

kM7 30.6

kTT7 1

Mp17 ( npx ) kM7 npx D

x 0.8

kM8 25.2

kTT8 0.9

Mp18 ( npx ) kM8 npx D

x 0.9

kM9 23.4

x 0.95 kM10 21.6

800
780
760
740
720Mm ( xm)
700
Mp10 ( npx) 680
660
640
Mp11 ( npx) 620
600
Mp12 ( npx) 580
560
540
Mp13 ( npx) 520
500
Mp14 ( npx) 480
460
440
Mp15 ( npx) 420
400
Mp16 ( npx) 380
360
340
Mp17 ( npx) 320
300
Mp18 ( npx) 280
260
Mp19 ( npx) 240
220
200
Mp110 ( npx) 180
160
0
140
120
100
80
60
40
20
0

kTT9 0.8

Mp19 ( npx ) kM9 npx D

kTT10 0.75

Mp110 ( npx) kM10 npx D

nma mnn

Mma

Mmn

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600
nm ( xm) npx 60

turatia [rpm]

Fig. 4.5. Carcteristicile de intrare ale TT

Din figura 4.5, se determina valorile n1 si M1 situate la intersectiile dintre caracteristicile de intrare
Mp(npx) si caracteristica mecanica a MEA Mm(npx) (din grafic; se poate si analitic). Pentru valorile
corespunzatoare ale lui x si kTT, se calculeaza coordonatele M2(n2).

n2 = x n1

M2 = kTT M1

x 0

kTT0 4.5

n10 1422

x 0.1

kTT1 3.8

n11 1436

x 0.2

kTT2 3.3

n12 1441

x 0.3

kTT3 2.5

n13 1449

x 0.4

kTT4 2.1

n14 1455

x 0.5

kTT5 1.7

n15 1458.3

x 0.6

kTT6 1.3

n16 1465.5

x 0.7

kTT7 1

n17 1470.7

x 0.8

kTT8 0.9

n18 1476

x 0.9

kTT9 0.8

n19 1478

x 0.95

kTT10 0.75

n110 1479.4

Mp100 475
Mp101 412.5
Mp102 387.5
Mp103 346.67
Mp104 309
Mp105 287
Mp106 241.094
Mp107 206.5
Mp108 170.5
Mp109 159.5
Mp1010 148.5

x 1
n20 0 n10

M20 kTT0 Mp100

n21 0.1 n11

M21 kTT1 Mp101

n22 0.2 n12

M22 kTT2 Mp102

n23 0.3 n13

M23 kTT3 Mp103

n24 0.4 n14

M24 kTT4 Mp104

n25 0.5 n15

M25 kTT5 Mp105

n26 0.6 n16

M26 kTT6 Mp106

n27 0.7 n17

M27 kTT7 Mp107

n28 0.8 n18

M28 kTT8 Mp108

n29 0.9 n19

M29 kTT9 Mp109

n210 0.95 n110 M210 kTT10 Mp1010

Coordonatele punctelor de functionare: n2=nT si M2=MT

x 0

n20 0

M20 2137.5

x 0.1

n21 143.6

M21 1567.5

x 0.2

n22 288.2

M22 1278.75

x 0.3

n23 434.7

M23 866.675

x 0.4

n24 582

M24 648.9

x 0.5

n25 729.15

M25 487.9

x 0.6

n26 879.3

M26 313.422

x 0.7

n27 1029.49

M27 206.5

x 0.8

n28

M28 153.45

x 0.9

n29 1330.2

M29 127.6

x 0.95

n210 1405.43

M210 111.375

x 1

n211 1500

M211 0

j 0 1 11

nTj

MTj

n20
n21

M20
M21

0
1

143.6

M22
M23

288.2

434.7

M24
M25

582

n22
n23
n24
n25

nT 5

0
0

729.15

n26
n27

M26
M27

6
7

1029.49

n28
n29

M28
M29

1180.8

1330.2

n210
n211

M210
M211

10

1405.43

11

879.3

1500

2137.5

1567.5

1278.75

866.675

648.9

MT 5

487.9
6

313.422

206.5

153.45

127.6

10
11

111.375
0

800
780
760

nmn

MT
740
720
700
680Mm ( xm)
660
Mp10 ( npx) 640
620
600
Mp11 ( npx) 580
560
Mp12 ( npx) 540
520
Mp13 ( npx) 500
480
460
Mp14 ( npx) 440
420
Mp15 ( npx) 400
380
Mp16 ( npx) 360
340
320
Mp17 ( npx) 300
280
Mp18 ( npx) 260
240
Mp19 ( npx) 220
200
Mp110 ( npx) 180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
500

Mmn

600

700

800

900

1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600

nT nm ( xm) npx 60

turatia [rpm]

Fig. 4.6. Caracterstica exterioara de iesire FPD

MTT12 augment ( nT MT )WRITEPRN ( "MTnT" ) MTT12 nmn 1465.5

Mmn 241.094
n10 1422

Mp100 475

n20 0 n10

M20 kTT0 Mp100

n11 1436

Mp101 412.5

n21 0.1 n11

M21 kTT1 Mp101

n12 1441

Mp102 387.5

n22 0.2 n12

M22 kTT2 Mp102

n13 1449

Mp103 346.67

n23 0.3 n13

M23 kTT3 Mp103

n14 1455

Mp104 309

2300

n15 2200
1458.3

21000
2000
n16 19001
1465.5
1800
17002
n17 1600
1470.7
15003
MT22 ( n2) 1400
n18 13004
1476
1200
Mm
( xm)
1100
n19

1478
1000
9006
n110800
1479.4
7007
600
5008
400

n24 0.4 n14

M24 kTT4 Mp104

0

879.3nmn

Mp105 287

2137.5
M25 kTT5 Mp105

n25 0.5 n15

1567.5

Mp106 241.094

1278.75
M26 kTT6 Mp106

n26 0.6 n16

866.675

Mp107 206.5

n27 0.7 n17

648.9
M27 kTT7 Mp107
487.9

Mp108 170.5

n28 0.8 n18

313.422
M28 kTT8 Mp108

MT 5
Mp109 159.5

n29 0.9 n19

M29 kTT9 Mp109

153.45

Mp1010 148.5

n210 0.95 n110

M210 kTT10
Mp1010
111.375

206.5

127.6

0
313.4223009

n20 0

M20 Mmn
2137.5

200
10010
n21 143.6
0
M21 1567.5
0 1002003004005006007008009001000100 200 300400 500 6001 1 1 1 1 111
n2 nm ( xm)

n22 288.2

M22 1278.75

n23 434.7

M23 866.675

n24 582

M24 648.9

800

900

750

n25 729.15 700

M25 487.9
M26 313.422

550

n27 1029.49500

M27 206.5

MT22 ( n2) 450

400
n28
1180.8
Mm ( xm)
350

M28 153.45

n29 1330.2 300

M29 127.6

2137.5

143.6

1567.5

288.2

1278.75

434.7

866.675

582

648.9

MTT12 5

650

n26 879.3 600

729.15

487.9

879.3

313.422

1029.49

206.5

1180.8

153.45

1330.2

127.6

10

1405.43

11

111.375

1500

0
313.422

250

n210 1405.43
200
150

n211 1500
100

nmn

241.094

M210 111.375
M211 0

50
Prin prelucrarea datelor,
0 a fost stabilita legea de variatie a lui MT(nT), sub forma:
600 650 700 750 800 850 900 950 10001050110011501200125013001350140014501500
n2 nm ( xm)

n2 0 1 1500
aa1 2138 bb1 4.159083334
2

MT22 ( n2) aa1 bb1 n2 cc1 n2 dd1 n2

cc1 0.00318

dd1 9.05 10