Sunteți pe pagina 1din 77

INTRODUCERE

Bncile au un impact major asupra funcionalitii i performanelor unei economii. De


aceea, o dat cu trecerea la sistemul economiei de pia, s-a fcut simit nevoia nfiinrii i apoi
a consolidrii unui sistem bancar eficient, care s poat susine dezvoltarea economic a rii.
Acesta s-a dezvoltat continuu, sub ndrumarea i controlul Bncii Naionale a Romniei.
Una din bncile cu tradiie n ara noastr, nfiinat nc din aprilie 1894, a fost o nou
instituie de credit denumit Banca Agricol, care avea ca scop de a servi treburile agriculturii.
Evoluia unei astfel de bnci, pe care mi-am propus s-o urmresc pn la momentul prezent n
lucrarea mea, este cu att mai important i mai interesant, deoarece a fost nfiinat s
deserveasc un sector tradiional al economiei romneti, cu o pondere nsemnat n PIB-ul rii,
agricultura.
Chiar dac nu vor fi uitate aspectele evoluiei bncii pn la privatizarea acesteia, mi-am
propus ca n lucrare s insist pe dezvoltarea, excepional, dup cum consider specialitii,
nceput o dat cu momentul privatizrii.
Funcionarea necorespunztoare dup 1990, a determinat guvernul s nceap aciunea de
privatizare a bncii, deoarece se considera c n condiiile pregtirii aderrii la Uniunea
European, noul cadru instituional realizat prin privatizarea bncilor, inclusiv prin cooptarea
unor acionari puternici, cu renume pe plan internaional, va permite o concuren mai eficient
fa de activitatea unor instituii bancare strine.
Aceasta a fost prima achiziie important a unei bnci n Romnia. n anii care au urmat
privatizrii din 2001, Raiffeisen Bank a avut mai multe realizri semnificative. A fost construit
o banc universal competitiv, care ocup unul dintre primele trei locuri din ar n ceea ce
privete cota de pia.
Pn la obinerea acestor rezultate ns, drumul a fost lung i a presupus eforturi deosebite din
partea echipei. Raiffeisen Bank Romnia a rezultat prin fuziunea, ncheiat n iunie 2002, a celor
dou entiti deinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n Romnia Raiffeisenbank
(Romnia), nfiinat n 1998 ca subsidiar a Grupului RZB i Banca Agricol, achiziionat n 2001.
Pentru aceast privatizare Raiffeisen a primit numeroase premii: Investitorul anului 2001
- acordat de cotidianul Nine Oclock; Partea leului - premiu acordat de cotidianul Ziarul
Financiar precum i o nominalizare la premiul Oscar acordat de sptmnalul Capital. Adunarea
3

General Extraordinar a Acionarilor din data de 18 mai 2002 a hotrt n unanimitate aprobare
fuziunii prin absorbie a Raiffeisen - Banca Agricol SA i Raiffeisenbank (Romania) SA, cele
dou entiti bancare deinute de RZB-Austria. Banca se numete Raiffeisen Bank SA ncepnd
cu 1 iulie 2002.
Pe scurt, urmnd s revenim asupra evoluiei n detaliu, dup privatizare, Raiffeisen Bank
a reuit o schimbare radical. n 2004 banca a obinut un profit net de 28,3 milioane EUR, de
ase ori mai mare dect n anul 2003 (4,6 milioane EUR). Activele totale s-au dublat fa de
2003, depind 2.000 milioane EUR. n 2005, a continuat s implementeze un plan de investiii
semnificativ, destinat n principal infrastructurii i sistemelor IT&C, modernizrii reelei de
uniti i extinderii reelelor de ATM i POS. Banca are n prezent peste 1,8 milioane de clieni.
n 2006, Raiffeisen Bank a fost desemnat Cea mai bun banc n 2006 n cadrul Galei
premiilor Tribuna Economic i Cea mai eficient Banc a anului 2006 de ctre Business
Press. De asemenea, Revista oamenilor de afaceri, Business Press, a apreciat ntreaga activitate
din 2007 a Raiffeisen Bank, acordnd premiul de excelen " Banca Anului" pentru portofoliul
diversificat de produse i servicii. i anul 2007 a venit pentru Raiffeisen Bank cu o serie de
recunotine printe care Premiul de Excelen n Afaceri pentru cele mai diversificate
produse i servicii bancare destinate IMM-urilor, acordat de Camera de Comer i Industrie a
Romaniei.
Acestea sunt doar cteva din elementele care m ndreptesc s consider c analiza pe
care mi-am propus-o va fi una interesant, necesar i cu siguran va contura un model de
banc demn de urmat.

CAPITOLUL I
Evoluia pieei cardurilor n Romnia
1.1. Scurt istoric privind apariia i dezvoltarea cardului
Perfecionarea, modernizarea i eficientizarea instrumentelor i modalitilor de plat au
fost determinate pe de o parte de cuceririle tiinei, ndeosebi n domeniul tehnologiei
informaiilor i telecomunicaiilor digitale de date (IT&C), comunicaiilor prin circuite
telefonice, cablu TV, fibr optic, satelit, telefonie mobil, iar pe de alt parte de succesele de
miniaturizare a componentelor n construcia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor cu
o suprafa de numai civa mm ptrai a dus la lansarea smart cardurilor).
Cardul de plat sub form arhetipal a aprut pentru prima dat n Statele Unite ale
Americii n anul 1914, fiind emis de compania Western Union n scopul ncurajrii
cumprturilor i creterii fidelitii clienilor si. Prin acest card se puteau face cumprturi
numai la aceast companie.
n anul 1949 un american pe nume Frank McNamara, mpreun cu partenerul su Ralph
Schneider, creeaz primul card de credit pentru pli n restaurante, avnd marca Diners Club
Card. n numai civa, ani cardul avea s fie acceptat la plat de mii de comerciani. Diners Club
Card avea s fie recunoscut drept un nou instrument de plat. Dezvoltarea acestui card continu
i astzi, n special n domeniul cltoriilor i industriei timpului aferent (travel and entertaiment,
T&E).
n 1958 apare un salt nainte n istoria cardurilor de plat, datorat bncii americane Bank
of America din San Francisco, care introduce precursorul cardului universal modern, sub numele
BankAmericard. Cardul bncii Bank of America a dovedit repede c exista o pia extins pentru
cardul de credit bancar i universal (de uz general), n sensul c este acceptat la plat de orice
comerciant participant la acest sistem de plat, pentru cumprarea oricrui fel de produs i prin
care orice deintor al su putea cumpra pe credit.
Succesul cardului a fost rapid i apariia sa a reprezentat un punct de cotitur n istoria
plilor, n general, i n istoria plilor fr numerar, n special. n 1976 cardul BankAmericard
avea s devin bine cunoscutul card Visa, iar Bank of America, mpreun cu alte bnci asociate i
trecnd prin mai multe transformri, devine Visa International.1
1

Dr. Ing. Dan Vasilache - Pli electronice. O introducere. Editura Rosetti Educaional, Bucureti, 2004.

Visa International constituie o uria asociaie cooperatist de bnci, care se supune


aceluia regulament i particip n comun la dezvoltarea i operarea sistemului asociaiei. Alte
sisteme internaionale de pli electronice se vor dezvolta mai apoi, fiind mai mult sau mai puin,
inspirate sau modelate dup Visa.
Astfel, n 1966 i avndu-i originea tot n Bank of America, un numr de 17 bnci
americane formeaz asociaia Interbank Card Association (ICA), care avea s devin mai apoi nu
mai puin celebra MasterCard Interational, cu reeaua proprie privat de telecomunicaii
(BankNet), principalul competitor i rival al Visa. Cele dou sisteme de pli electronice prin
carduri, deinnd n prezent, circa 90% din pia.
n rile vest-europene cardurile au aprut n jurul anului 1960, dar

s-au extins abia

dup anul 1980. n ultimul deceniu al secolului XX, datorit eforturilor masive financiare,
derulate de instituiile bancare din rile avansate, baza material a operaiunilor de pli a
crescut n asemenea msur nct folosirea cardurilor a ajuns la cote de neimaginat. Cardurile au
devenit instrumente preferate pentru derularea plilor de valori mici iniiate de persoane fizice
deintoare de conturi bancare, care formeaz n rile avansate o parte important a clientelei
bancare.
Apariia cardurilor a avut un rol important n atragerea de ctre bnci a persoanelor fizice
cu venituri modeste, care au apreciat n acest instrument de plat o posibilitate de a obine
credite, care, dei mici, le asigura plata unor datorii curente. O larg rspndire a cardurilor se
nregistreaz, n ultimul timp, n activitatea ntreprinderilor mici i mijlocii, datorit avantajelor
care le prezint.
ntr-o serie de ri, cum ar fi Olanda, Suedia, Elveia etc creterile operaiunilor prin
carduri sunt att de mari i datorit prelurii, n unele cazuri, a plilor care se derulau pn nu
demult cu alte insrumente. Are loc o natere a structurii instrumentelor de plat decurgnd din
creterea preferinelor pentru carduri a clienilor din rile dezvoltate.
Aceast tendin de transfer a plilor ntre cec i card duce la degajarea bncilor de
povara plilor mici, care reprezint pentru acestea costuri mari i importante pierderi
determinate de cecurile fr acoperire. Factura electronic on-line a devenit o activitate cotidian
n rile cu o structura IT&C avansat.
Din ce n ce mai multe persoane fizice i juridice (n special I.M.M.-uri) pltesc facturi
on-line. n ultimii 20 de ani, reeaua ATM-urilor s-a extins n mod remarcabil crescnd n Belgia
de 6 ori, n Germania de 3 ori, n Italia de 2,5 ori, iar n Frana, Olanda i Elveia de aproape 2
6

ori. O cretere spectaculoas a cunoscut i reeaua de terminale la punctele de vnzare TPE, POS
i certificatori: n Olanda de 34 ori, n Elveia de 12 ori, iar n Germania, Suedia i Italia de 8-9
ori.
Istoria cardului inteligent este o istorie recent, care nu are mai mult de 36 de ani. Iat
cteva repere.
n anul 1971, Dr. Kunitaka Arimura, din Japonia, patenteaz conceptul de card cu
circuite integrate, care avea s fie numit de jurnaliti card inteligent.
n perioada 1977-1979, mai multe companii (printre care Bull i Schlumberger) dezvolta
carduri n care cip-ul reprezint un circuit de memorie sau un microprocesor complet, iar n
Frana au loc teste cu astfel de carduri n domeniul bancar i al telefoniei. Succesul acestor
carduri n Frana vizibil n special prin diminuarea fraudei, a dinamizat puternic ntregul
domeniu.
n anul 1986, sunt emise circa 65.000 de carduri inteligente cu microprocesor Bull CP8
pentru clienii mai multor bnci din S.U.A., de tip portmoneu elecronic, ePortmoneu (ePurse).
n anul 1994, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, Visa emite circa 1,5 milioane
de carduri Visa Cash, cardul fiind un portmoneu electronic naional.
ncepnd cu anul 1996, Visa i MasterCard sprijin conceptul de operare multiaplicatie i
interoperabil, i anume Visa sprijin sistemul deschis Java Card, iar MasterCard promoveaz
sistemul MULTOS. 2
n anul 1998, li se altur Microsoft, care creeaz sistemul de operare multiaplicaie
Windows for Smart Card (WfSC), iar anul urmtor apar i specificaiile CEPS (Common
Electronic Purse Specification), menite a face interoperabile scheme de portmoneu electronic.
n Romnia primul card de plat n lei, sub numele de Prima, a fost emis de BRD n
decembrie 1995, ca un card proprietar, iar ncepnd din acelai an au aprut primele carduri Visa
i Europay (companie european n domeniul cardurilor de tip MasterCard, ce este din 2002
nglobat n MasterCard International). n aprilie 2004 existau n toat ara circa cinci milioane
de carduri (peste 80% fiind carduri de salarii), 19 bnci emitente a circa 100 tipuri diferite de
carduri, ntre care 52 erau de tip Visa, 36 erau Europay/MasterCard, iar 4 erau American Express.
n prezent, n lumea ntreag, mai mult de 1,5 miliarde de oameni folosesc carduri pentru
pli sau retragere de numerar.
2

Vasile Dedu i Tudor Ganea - Cardurile bancare i Uniunea European, Revista Finane. Bnci. Asigurri nr.
11(59)/nov. 2002, pag58.

1.2. Definire, funcii i principalele tipuri de carduri din Romnia


Cardul reprezint un instrument de plat bazat pe mijloace electronice.
n conformitate cu legislaia romneasc n domeniu, cardul este un instrument de plat
electronic, respectiv un suport de informaie standardizat, securizat i individualizat, care
permite deintorului su s utilizeze disponibilitile bneti proprii dintr-un cont deschis pe
numele su la emitentul cardului ori s utilizeze o linie de credit, n limita unui plafon stabilit n
prealabil, deschis de emitent n favoarea deintorului cardului, n vederea efecturii, cumulativ
sau nu, a urmtoarelor operaiuni:
a) retragerea de numerar, respectiv ncrcarea i descrcarea unitilor valorice n cazul
unui instrument de plat de tip moned electronic, de la terminale precum distribuitoarele de
numerar i ATM, de la ghieele emitentului/bncii acceptante sau de la sediul unei instituii,
obligat prin contract s accepte instrumentul de plat electronic;
b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziionate de la comercianii acceptani i plata
obligaiilor ctre autoritile administraiei publice, reprezentnd impozite, taxe, amenzi,
penaliti etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri ntre conturi, altele dect cele ordonate i executate de
instituiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plat electronic.
Cardul prezint urmtoarele trsturi generale:
Elementele de identificare ale emitentului:
o Numele i marca instituiei financiar-bancare emitente a cardului,
o nsemnele i mrcile organizaiei internaionale de plat prin card a crei membru
este banca emitent;
o Elemente de identificare ale tipului de card.
Elementele de personalizare:
o Numele i prenumele posesorului autorizat;
o Numrul de cod al cardului care conine numrul de identificare al emitentului i
al posesorului.
Elementele de securitate:
o Holograma;
8

o Simbolul tipului de card;


o Datele privind termenul de valabilitate al cardului;
o Banda magnetic de pe spatele cardului, care conine elemente codificate de
individualizare a cardurilor;
o Specimenul de semntur al posesorului autorizat;
o Alte caractere imprimate n relief.
n Romnia, cardul prezint, n baza reglementrilor specifice, caracteristici generale,
dup cum urmeaz:
cardul conine elemente de securizare care s protejeze corpul material al acestuia;
cardul prezint trsturi de personalizare ncorporate pe suprafaa sa; i, dup caz,
alte componente inserate n corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetic i/sau
microprocesorul (circuit integrat specializat), astfel nct s se asigure urmtoarele
caracteristici comune:
a) fabricarea din material plastic cu aceleai dimensiuni, indiferent de emitent, n strict
conformitate cu standardele ISO 7810 i ISO 7813;
b) prezentarea pe avers a urmtoarelor elemente:
b1) elemente confecionate n relief, necesare folosirii cardului la imprinter (n situaia n
care cardul nu este destinat numai efecturii de operaiuni n mediu electronic), care s permit
luarea unei amprente clare i distincte i care vor include:
numrul cardului, redactat cu cifre arabe;
numele, prenumele i orice alte elemente care s permit evitarea confuziilor referitoare la
identitatea deintorului, ntr-o redactare cu caractere latine i fonturi vizibile;
data calendaristic a expirrii valabilitii cardului (LL/AA), conform calendarului
gregorian;
spaiul geografic de utilizare (card cu circulaie internaional sau domestic card), acolo
unde este cazul;
b2) elemente destinate informrii prin recunoatere vizual, efectuate prin gravare laser
(recomandat) i/sau embosare:
sigla proprietarului de marc, n situaia n care cardul este emis n cadrul unui sistem
internaional de pli prin carduri sub licena unui proprietar de marc;
denumirea i/sau sigla emitentului, astfel nct s nu induc n eroare comerciantul
9

acceptant i s nu furnizeze informaii insuficiente sau false despre emitent;


eventual, o hologram vizibil la lumin natural;
c) prezentarea pe verso a urmtoarelor elemente:
c1) o band magnetic nregistrabil pe cel puin trei piste, care respect prevederile
standardelor ISO 7811/2, ISO 7814/4, ISO 7811/5 i ISO 7813, i/sau un microprocesor integrat
(chip) care poate fi inserat i pe avers;
c2) un panel de semntur cu fundal de culoare deschis, rezistent la uzur i avnd
elemente de siguran n desen, care s ngrdeasc posibilitatea tergerii sau modificrii
semnturii;
d) pentru asigurarea compatibilitii i interoperabilitii sistemelor de pli electronice cu
carduri emitenii vor urmri adoptarea numai a standardelor EMV (Europay/Mastercard/VISA).
Funcii:
a) funcia de retragere de fonduri (cash card). Cele mai multe carduri sunt folosite pentru
a scoate bani din ATM-uri (Automat Teller Machines). Numerarul poate fi obinut de la orice
banc ce afieaz simbolul cardului respectiv sau, n strinatate, de la filialele bncilor
participante la respectiva schem de card. Pentru a putea extrage banii, posesorul cardului trebuie
s introduc o parol i un cod secret, imprimate cifrat pe banda magnetic. Exist peste 350.000
ATM-uri n lume, dintre care n jur de 100.000 n Europa.
b) funcia de plat (debit card). Cardul poate fi folosit pentru a cumpra bunuri i servicii,
fie din punctele de vnzare unde sunt afiate mrcile de carduri acceptate, fie prin Internet;
c) funcia de credit (credit card). Fiecrui deintor de card i se d o limit de credit n
contul de card. Lunar titularul cardului primete un extras bancar (statement) care detaliaz
cumprturile i retragerile de numerar. Dac dorete, poate plti doar o parte din suma datorat,
iar restul este amnat pe o perioad determinat, pe baz de credit purttor de dobnd. Funcia
de credit mai este ndeplinit i de cardurile speciale de credit, care pe lng funcia de plat
permit aderentului posibilitatea de a obine credite de la banca emitent a cardului.
d) funcia de garanie a cecurilor (cheque guaranted card). n ideea de a spori acceptarea
cecurilor n comerul cu amnuntul, bncile din cteva ri au introdus un cec garantat cu card, pe
care l pun la dispoziia clienilor considerai de ncredere. n aceast situaie se impune
respectarea a dou condiii pentru ca acestea s fie considerate valide: numrul cardurilor de
garantare a cecului trebuie s fie nscris pe verso-ul cecului, iar informaia de pe card trebuie s
corespund cu cea nscris pe cec. Dac aceste condiii sunt ndeplinite, bncii i se solicit s
10

plteasc cecul, indiferent dac exist sau nu suficiente disponibiliti n contul pltitorului. Un
exemplu binecunoscut de cecuri garantate l ofer sistemul EUROCHEQUE, care se bazeaz pe
un cec obisnuit i pe un card standardizat garantat. Aproximativ 8.000 de bnci emit Eurochequeuri. Dac sunt garantate, acestea sunt acceptate att de toate bncile trase i de un numr de alte
bnci cunoscute ca bnci acceptante ct i de aproximativ cinci milioane de comerciani din 41
de ri.
e) alte funcii: servicii de cltorie, de asigurare, de asisten medical etc.

1.3. Operaiuni cu carduri


Funcia de identificare pe care o deine cardul, pune n relaie cei doi parteneri:
deintorul cardului i emitentul acestuia (banca). Obiectul relaiei dintre aceti parteneri l
constituie contul deschis pe numele deintorului de card.
Funcia de plat i de credit a cardului presupune existena a trei participani: deintorul
cardului (clientul pltitor), beneficiarul sumei (comerciantul) i gestionarul contului pltitorului
(banca emitent a cardului).
Banca emitent a cardului trebuie s organizeze i s asigure funcionarea unui centru de
procesare i autorizare, care s certifice validitatea operaiunilor efectuate de deintorul de card.
(1)Emiterea cardurilor
La cererea solicitanilor de carduri, care pot fi persoane fizice sau juridice, dup semnarea
contractelor de emitere a cardurilor, banca deschide acestora conturile aferente operaiunilor cu carduri.
Emiterea cardurilor solicitanilor, presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

completarea cererii de emitere a cardului i depunerea documentelor necesare aprobrii


acestei cereri;

verificarea de ctre banc a cererilor de emitere de card i, dup caz, a celei de deschidere de
cont;

determinarea de ctre banc a elementelor de personalizare, necesare emiterii cardului i


codificarea datelor personale;

eliberarea cardurilor se face numai dup depunerea sumelor reprezentnd taxa de emitere,
taxa anual de utilizare a cardului, precum i suma minim necesar a fi depus lunar n cont;

dup caz, solicitantul poate beneficia de o linie de credit, pus la dispozitie de ctre banc,
dup efectuarea analizei specifice de creditare.
(1) Acceptarea cardurilor.
11

Pentru a putea deine calitatea de acceptani, comercianii ncheie cu banca contracte de


acceptare la plat a cardurilor. Contractele cuprind clauze referitoare la condiiile de acceptare,
termenii de acceptare, drepturile i obligaiile prilor contractante. Clauza de acceptare este
obligatorie i necondiionat.
Dup ncheierea contractului banca emitent asigur comerciantului urmtoarele:
cititoare de cri/carduri (magnetice sau electronice) i instruciunile de utilizare a acestora,
formularele aferente documentelor de vnzare (chitane de vnzare, role de hrtie etc),
centralizatoare, precum i, cu caracter prudenial, listele cuprinznd cardurile interzise la
acceptare.
Fiecrui comerciant i se atribuie un cod unic, care conine i codul bncii emitente,
precum i o limit de autorizare (valoarea maxim a unei tranzacii pentru care nu este necesar
obinerea aprobrii efecturii ei de la centrele de autorizare ale bncii).
Autorizarea const n atestarea, de ctre centrul de autorizare a validitii tranzaciei ntre
un posesor autorizat i un comerciant acceptant.
n funcie de limita de autorizare stabilit la ncheierea contractului, pot fi ntlnite
urmtoarele situaii:

tranzacii a cror valoare este mai mic dect limita de autorizare. Comerciantul accept
cardul i completeaz documentele de vnzare-cumprare aferente, fr a solicita autorizarea
efecturii tranzaciei.

tranzacii a cror valoare este mai mare dect limita de autorizare. Centrul de autorizare, dup
efectuarea verificrilor necesare, i d sau nu acceptul pentru tranzacia respectiv. Astfel,
comerciantul primete codul de autorizare al tranzaciei, pe care l nscrie pe toate
documentele de decontare, i efectueaz operaiunea;

tranzacii pentru care limita de autorizare este zero.


Pentru bnci, n cazul eliberrilor de numerar, limita de autorizare atribuit este zero.

Bncilor revenindu-le obligaia de a solicita autorizarea efecturii tranzaciei n toate situaiile n


care posesorul cardului solicit retragerea de numerar de la ghieele lor.
Indiferent de situaia n care se ncadreaz tranzacia, comerciantul acceptant verific att
identitatea posesorului cardului, i caracteristicile de securitate ale acestuia, ct i lista actualizat
a cardurilor interzise la acceptare.3
3

Turliuc Vasile - Politici monetare, Editura Polirom, Bucureti, 2002.

12

Figura nr. 1 Acceptarea la plat a tranzaciilor cu carduri.

7
1

Deintorul
cardului

Comerciant
2

5
Centrul de autorizare
3

Banca emitent
a cardului

4
Contul deintorului de card

(Sursa: date prelucrate de autor)


Explicaii:
1. deintorul cardului solicit achiziionarea unui bun sau serviciu de la comerciant;
2. comerciantul solicit autorizarea tranzaciei ctre centrul de autorizare local/internaional;
3. centrul de autorizare transmite cererea de autorizare ctre banca emitent a cardului;
4. banca emitent verific contul deintorului de card;
5. banca emitent autorizeaz tranzacia i transmite informaii ctre centrul de autorizare;
6. centrul de autorizare transmite codul de autorizare ctre comerciant;
7. comerciantul pred bunul sau presteaz serviciul ctre deintorul cardului.
(2) Eliberarea numerarului i alte operaiuni cu carduri
Eliberarea numerarului fie prin intermediul ATM-ului, fie la ghieul bncii, face apel la
funcia de identificare pe care o deine cardul.
Operaiuni prin intermediul ATM-ului
n cazul eliberrii numerarului prin intermediul ATM-ului, utilizarea cardului presupune
parcurgerea, de ctre posesor a urmtorilor pai:
-

intoducerea cardului n dispozitivul electronic;


13

tastarea codului PIN (Personal Identicational Number, reprezentnd numrul


personal de identificare);

selectarea opiunii din meniul principal;

introducerea datelor necesare efecturii tranzaciei (suma solicitat, eliberarea sau


nu a chitanei etc);

confirmarea sumei solicitate ;

vizualizarea rezultatului ;

primirea chitanei justificative, dac este solicitat acest lucru ;

restituirea cardului.

Alte operaiuni prin intermediul cardului


Meniul de operaiuni al ATM-ului mai poate cuprinde:
-

informaii privind soldul sau alte informaii solicitate ;

plata facturilor datorate furnizorilor ;

analiza fluxului de numerar ;

decizi financiare i de management.

Informaiile solicitate de posesorul cardului pot fi afiate pe ecranul ATM-ului sau pot fi
tiprite i eliberate automat.
n cazul n care posesorul cardului opteaz pentru plata facturilor datorate furnizorilor,
introduce datele necesare pentru identificarea contului, termenul limit pn la care trebuie
facturat plata i adresa electronic la care se va face plata .
Analiza fluxului de numerar ofer posesorului cardului date referitoare la intrrile i
ieirile de numerar de la ultima utilizare a cardului.
Pentru decizii financiare i de management, deintorul cardului pe baza datelor
introduse, poate primi mai multe variante de utilizare a sumei respective. n funcie de decizia sa,
poate selecta varianta dorit, confirmnd astfel i operaiunea.4
La ghieele bncilor
n cazul n care deinturul cardului opteaz pentru eliberarea numerarului la ghieul
bncii, operaiunea se supune centrului de autorizare.
Aceast operaiune poare fi ntlnit n urmtoarele cazuri:

banca respectiv nu deine ATM ;

din motive tehnice, cardul respectiv nu poate fi utilizat prin intermediul ATM

Rotaru Constantin - Bncile. Managementul performanei bancare, Editura Expert, Bucureti, 2001.

14

suma pe care o solicit deintorul cardului depete plafonul zilnic al tranzaciilor

derulate prin intermediul ATM-ului etc .


n cazul tranzaciilor electronice, comerciantul utilizeaz un POS. Acest terminal, folosit
pentru transferul electronic al fondurilor, permite preluarea i transmiterea informaiilor privind
plata cu card de la comerciant la centrul de autorizare. Folosind informaia coninut pe banda
magnetic a cardului i prin tastarea PIN-ului de ctre client i a valorii tranzaciei la POS, de
ctre comerciant, acesta din urm primete autorizarea privind plata. Dup autorizare
dispozitivul furnizeaz chitana de vnzare (nota de plat) n dou exemplare, din care unul
rmne la comerciant, iar cellalt la client .
Posesorul cardului autentific tranzacia prin tastarea PIN-ului i prin semnarea chitanei
de vnzare editat la imprimanta POS-ului .
Decontarea sumelor respective are loc la intervale de timp mai mari, fapt ce l
dezavantajeaz pe comerciant.
n cazul tranzaciilor pe Internet, site-ul Web afieaz formularul, clientul fiind invitat s
intoduc, n computerul server, datele de identificare ale cardului (numele i PIN-ul). Aceste date
sunt transmise la un procesor de carduri (site specializat), care sorteaz datele primite i le
transmite bncii emitente a cardului (mandatare). Banca transmite procesorului autorizarea (sau
infirm autenticitatea cardului) i blocheaz n contul clientului suma respectiv. Dup primirea,
de ctre banc, a documentului ce atest livrarea mrfii, acesta pltete vnztorului suma
aferent.
Cardurile emise de o banc se folosesc n sistemul interbancar potrivit scopurilor i
relaiilor dintre clieni. Interbancarizarea a fcut ca bncile s accepte un numr din ce n ce mai
mare de carduri i de tranzacii, intrnd n relaii de transfer de fonduri cu bncile emitente.
ntruct operaiunile se refer la decontri fr numerar, apare i necesitatea compensrii ntre
bnci, n cadrul instituiei internaionale de carduri prin sistemul BASE II. n fiecare zi, BASE II
calculeaz poziiile debitoare/creditoare pentru fiecare membru. Acetia desemneaz o banc la
care are deschis contul pentru decontarea tranzaciilor (banca de decontare).
n Romnia, Banca Naional ndeplinete rolul de banc de decontare. BASE II
transfer zilnic bncilor de deconare i ROMCARD soldurile din compensare i lista
tranzaciilor.
Schema compensrii interbancare a tranzaciilor cu carduri n lei se prezint mai jos.
Figura nr.2. Compensarea tranzaciilor n lei cu carduri
15

VISA
INTERNATIONAL
4

3
.
.
ROMCARD
.

4
4

BNR

.
.

2
Banc
colectoare

Banc
colectoare

1.Posesorii de carduri n lei le folosesc att n reeaua bncii emitente, ct i n reelele


celorlalte bnci, care sunt bnci colectoare. Aceste bnci primesc fondurile de la bncile emitente
n urma compensrii;
2.Bncile acceptatoare transmit tranzaciile sub forma unui fiier electronic la centrul de
procesare naional (Romcard);
3.Romcard transmite fiierul electronic la Visa International din Anglia unde au loc
compensrile ntre bnci i rezult situaia net debitoare sau creditoare;
4.Visa transmite Bncii Naionale a Romniei i bncilor participante poziia net a
fiecrei bnci;
5.La BNR are loc transferul fondurilor din conturile bncilor emitente n cele ale bncilor
acceptante. n continuare, au loc transferurile intrabancare (debitrile i creditrile) din conturile
centralei bncii n conturile subunitilor teritoriale deschise la sucursalele BNR. Odat sumele
ajunse la unitile operative, bncile emitente debiteaz conturile titularilor de card iar bncile
acceptante crediteaz conturile comercianilor. Astfel se ncheie operaiunea de plat prin card.

1.4 Evoluia cardurilor de debit i a cardurilor de credit


Dupa 13 ani de la emiterea primului card, in Romania s-au pus in circulatie 21,8 milioane
de carduri, ceea ce inseamna 109 tone de plastic.
Figura 1 - Evoluia numrului i tipului emitenilor de carduri sub nsemnele Visa i MasterCard

16

Surs:BNR
n ceea ce privete evoluia numrului de carduri de debit i de credit, se observ clar c
cele cu funcie de debit au o pondere mult mai mare n totalul cardurilor dect cele cu funcie de
credit.
Figura 2 - Evoluia numarului de carduri de debit i de credit

Surs:BNR
De asemenea, cardurile de debit sunt utilizate n tranzacii n numr mai mare dect cardurile de
credit.

17

Figura 3 - Evoluia valorii tranzaciilor carduri de debit i carduri de credit

SqahshbjwcSSs

Surs: BNR

1.5. Evoluia ATM-urilor i a POS-urilor


Acceptarea cardurilor de plat se realizeaz prin reeaua de distribuitoare automate de
numerar (ATM-uri) care este destinat eliberrii de numerar din conturile de card. ATM-urile pot
fi utilizate de orice utilizator de card, indiferent de banca emitent a acestuia, 24 de ore din 24,
respectiv 7 zile pe sptmn.
Distribuitorul automat de numerar este un dispozitiv electromagnetic care permite unui
utilizator de card accesul la dreptul deintorului de a retrage disponibil din cont sub form de
bancnote i, uneori, de monede metalice.
Reeaua de imprintere i POS-uri (Point of Sale) este format din aparate manuale i
respectiv electronice, puse gratuit la dispozitia comercianilor, clieni ai unei bnci, pentru
acceptarea la plat a cardurilor, pentru bunuri i servicii. Aceste aparate sunt utilizate i n
teritoriu pentru eliberarea de numerar de la ghieele bncilor, acolo unde nu exist ATM-uri.
Condiiile de utilizare ale cardului reglementeaz reguli generale pe care un posesor
trebuie s le respecte pe durata cardului emis de banc, cu privire la: modul de utilizare a
18

cardului, funcionarea contului de card (alimentarea de cont, nregistrarea plilor n cont),


dobnzi, comisioane i alte speze percepute de banc, pstrarea cardului i numrul de
identificare personal alocat de banc (PIN), refuzul de plat i modificri ale datelor declarate,
suspendarea cardului i terminarea relaiilor dintre banc i posesorul cardului.
Condiiile de utilizare sunt specifice fiecrui tip de card emis de banc, fiind prezentate i
incluse, de regul, pe verso-ul cererii de emitere a cardului. Prin semnarea cererii de emitere,
posesorul se angajeaz s respecte necondiionat condiiile de utilizare, iar cererea de emitere i
condiiile de utilizare ale cardului vor prezenta contractul de emitere al cardului ncheiat ntre
banc i solicitant.
Figura 4 - Evoluia numrului de terminale

Surs :BNR
Retragerile de numerar de la ATM-uri sunt cele mai utilizate n cazul tranzaciilor la terminalele
din ara cu carduri emise n ar i dein ponderea cea mai mare, urmate de tranzaciile la POS,
iar depunerile de numerar la ATM ocup ultimul loc.
Figura 5 Valoarea tranzaciilor la terminalele din ar cu carduri emise n ar

19

Surs:BNR
Retragerile de numerar de la ATM-uri ocup primul loc n cazul tranzaciilor la terminalele
din ara cu carduri emise n afara rii, urmate de tranzaciile la POS.
Figura 6 - Valoarea tranzaciilor la terminalele din ar cu carduri emise n afara rii

Surs:BNR
Tranzaciile la POS dein ponderea cea mai mare i sunt cele mai utilizate n cazul tranzaciilor
cu carduri emise n ar, urmate de retrageri de numerar de la ATM.
Figura 7 - Valoarea tranzaciilor la terminalele din afara rii cu carduri emise n ar

20

Surs :BNR
Figura 8 - Evoluia numrului de ATM-uri/1 mil. Locuitori

Sursa: BNR, BCE


Figura 9 - Evoluia numrului de POS-uri/1000 locuitori

Sursa: BNR, BCE

21

CAPITOLUL II
Portofoliul de carduri valide in circulatie
2.1 Portofoliul de carduri valide n circulaie
Datele furnizate de emitenti (institutii de credit si IFN-uri), centralizate de catre BNR,
releva faptul ca portofoliul de carduri valide in circulatie la 30 iunie 2010 este in continuare sub
nivelul inregistrat la finele trimestrului IV din 2008 perioada in care Romania a intrat in criza.
Concret, la sfarsitul semestrului I din 2010, erau 618.000 de carduri mai putin in circulatie.
Aspectul pozitiv este insa dat de faptul ca, in aceasta perioada, s-a imbunatatit substantial
gradul de activare al cardurilor. Astfel, ponderea cardurilor active (utilizate cel putin o data in
perioada de valabilitate a cardului) in total carduri valide in circulatie a crescut de la 81,5% in
trim. IV 2008 la 88,7% in trim. II 2010 cel mai inalt nivel inregistrat vreodata in istoria pietei
22

cardurilor din Romania.


Data (sfarsit
de perioada)
Iun. 2010
Mar. 2010
Dec.2009
Sep. 2009
Jun. 2009
Mar. 2009
Dec. 2008
Sep. 2008
Jun. 2008
Mar. 2008

Carduri valide n

Carduri cu funcie

Carduri cu funcie

Carduri active

circulaie

de debit

de credit

(uniti)

(uniti)

(uniti)

(uniti)

12.966.412
12.785.598

10.707.259
10.534.964

2.263.926
2.252.475

11.497.729
11.446.976

12.886.339

10.642.463

2.248.892

11.536.052

12.854.541
12.740.072
13.336.814
13.584.130
13.299.322
12.871.127
12.305.678

10.628.456
10.496.084
10.532.275
10.802.445
10.524.749
10.318.247
10.050.309

2.268.202
2.282.174
2.752.026
2.719.048
2.707.331
2.502.404
2.210.602

11.458.510
11.369.278
10.955.727
11.075.764
10.851.796
10.929.270
8.116.776

Infrastructura de acceptare
Dupa reculul din trim. III 2009, numarul de POS-uri instalate la comercianti a crescut continuu
astfel ca a depasit pragul de 100.000 de terminale. Impreuna cu automatele bancare, reteaua de
terminale care accepta cardurile la tranzactionare se ridica la peste 111.000. Ritmul de dezvoltare
al retelei pastreaza in continuare un raport de 10 POS-uri la un ATM.
Data

Numrul de ATM

Numrul de POS

Numrul de EFTPOS

(sfarsit de perioada)
Iunie 2010
Martie 2010
Decembrie2009
Septembrie 2009
Junie 2009
Martie 2009
Decembrie 2008
Septembrie 2008
Junie 2008
Martie 2008

(uniti)

(uniti)

(uniti)

9.954
9.824

101.354
98.820

94.802
92.516

9.702

98.522

92.104

9.685
9.553
9.376
9.246
8.778
8.307
7.936

96.434
98.879
94.740
90.655
84.422
80.336
80.244

89.861
92.252
88.322
84.134
77.742
72.960
72.831

Gradul de tranzacionare
Pli la comerciani
Dupa scaderea inregistrata in trimestrul I din 2009, se observa o crestere constanta a
numarului de tranzactii de plati pe cardurile de debit. In trimestrul II din 2010 s-a ajuns la peste
23

20 de milioane de tranzactii de plati la comercianti pe cardurile de debit, in crestere cu 41% fata


de trim. II din 2009 si cu 72% fata de trim. II din 2008.
In privinta utilizarii cardurilor de credit, evolutia poate sa para dezamagitoare la prima vedere, cu
o usoara scadere: 3,95 milioane tranzactii in trim. II 2008, perioada anterioara crizei, fata de 3,91
milioane tranzactii in trim. II 2010. Acesta este insa un semn bun, mai ales daca luam in calcul
faptul ca intre iunie 2008 si iunie 2010, cardurile de credit din circulatie s-au redus cu
aproximativ 240.000.

Tranzacii de plat cu

Tranzacii de plat cu

Tranzacii de plat cu

Perioada de

carduri cu funcie de

carduri cu funcie de

carduri cu funcie de

tranzactionare

debit

debit amanat

credit

(milioane)

(milioane)

(milioane)

20.77
19.34
18.94
17.81
14.74
13.93
14.45
13.67
12.08

0.08
0.08
0.06
0.05
0.05
0.05
0.15
0.15
0.15

3.91
3.56
4.22
4.22
4.13
3.85
4.99
4.24
3.95

Trim. II 2010
Trim. I 2010
Trim.IV 2009
Trim. III 2009
Trim. II 2009
Trim. I 2009
Trim. IV 2008
Trim. III 2008
Trim. II 2008

Retrageri numerar
Indiferent daca ne uitam la retragerile de la automatele bancare din tara sau la cele din
strainatate, numarul de tranzactii efectuate in trim. II 2010 este superior celui inregistrat in
aceeasi perioada din 2008, cu o crestere de 3,4% si respectiv 25%.
Perioada de
tranzactionare
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.

II 2010
I 2010
IV 2009
III 2009
II 2009
I 2009
IV 2008

Retrageri numerar de la ATM din Retrageri numerar de la ATM din afara


ar cu carduri emise n ar

rii cu carduri emise n ar

(milioane)

(milioane)

53.58
50.04
52.26
52.34
54.09
51.08
53.69

0.45
0.39
0.40
0.47
0.39
0.35
0.40

24

Trim. III 2008


Trim. II 2008
Trim. I 2008

52.18
51.80
45.98

0.47
0.36
0.29

Valoarea plilor la comerciani


Semestrul I din 2010 consemneaza un volum mediu lunar al platilor la comercianti de
peste 3,1 mld. Lei pe cardurile de debit, in crestere cu 31% fata de sem. I din 2009 (medie lunara
de 2,4 mld. Lei) si cu 41% fata de aceeasi perioada din 2008 (medie lunara de 2,2 mld. Lei). In
privinta sumelor cheltuite la comercianti pe cardurile de credit, se constata ca desi volumele sunt
inca departe fata de maximul atins in trim. IV 2008, in primul semestru din 2010 se manifesta o
tendinta de crestere, atat la nivelul trimestrelor consecutive cat si al semestrelor (sem. I
2010/sem.I 2009).

Perioada de
tranzactionare
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.

II 2010
I 2010
IV 2009
III 2009
II 2009
I 2009
IV 2008
III 2008
II 2008

Trim. I 2008

Plai cu carduri cu

Plai cu carduri cu funcie Plai cu carduri cu

funcie de debit

de debit amanat

funcie de credit

(milioane lei)

(milioane lei)

(milioane lei)

3,290.72
2,983.11
3,181.22
3,036.60
2,493.42
2,302.54
2,909.84
2,737.90
2,403.80

18.22
16.72
15.39
14.21
14.36
14.07
59.33
58.61
57.83

588.93
531.29
628.56
606.63
572.99
508.43
897.42
704.91
623.21

2,038.32

51.35

547.96

Valoarea retragerilor de numerar


In primele sase luni din 2010, posesorii de card au efectuat retrageri de numerar in
valoare de aproximativ 43,3 miliarde lei (10 miliarde Euro). Tendinta de crestere a sumelor
retrase este mai pronuntata pe automatele bancare din strainatate, de unde romanii retrag peste
300 milioane lei (70 milioane Euro) pe trimestru.

Perioada de

Valoare tranzacii de retragere

Valoare tranzacii de retragere de

numerar de la ATM din ar cu

numerar de la ATM din afara rii cu

tranzactionare carduri emise n ar

carduri emise n ar

(milioane lei)

(milioane lei)
25

Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.
Trim.

II 2010
I 2010
IV 2009
III 2009
II 2009
I 2009
IV 2008
III 2008
II 2008
I 2008

22,402.45
20,257.17
21,749.95
21,621.59
21,422.80
19,956.31
21,750.47
21,086.80
19,415.91
16,575.80

321.24
284.54
300.70
325.46
275.79
264.78
301.47
322.85
263.84
210.00

Surse: BNR

2.2 Centrala Riscurilor Bancare (CRB)


Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezint o structur specializat n colectarea,
stocarea i centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei persoane declarante (instituie
de credit sau instituie financiar nebancar nscris n Registrul special) din Romnia fa de
acei debitori care au beneficiat de credite i/sau angajamente al cror nivel cumulat depete
suma limit de raportare (20.000 RON), precum i a informaiilor referitoare la fraudele cu
carduri produse de ctre posesori.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizat n patru registre:
1. Registrul central al creditelor (RCC) conine informaii de risc bancar raportate de
persoanele declarante i este actualizat lunar;
2. Registrul creditelor restante (RCR) conine informaii de risc bancar referitoare la abaterile
de la graficele de rambursare din cel mult ultimii apte ani i este alimentat lunar de Registrul
central al creditelor;
3. Registrul grupurilor de debitori (RGD) conine informaii despre grupurile de persoane fizice
si/sau juridice care reprezint un grup de debitori si este alimentat lunar de Registrul central al
creditelor;
4. Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conine informaii despre fraudele cu carduri produse
de ctre posesori raportate de persoanele declarante i este actualizat on-line.

2.3 Analiza riscurilor asocitate platilor bancare cu cardul


Activitatea de carduri a fost directionat, n 2011, ctre oferirea unor solutii de finantare
optime pentru clientii Bncii, care au primit oferte de card de credit atractive si liste de parteneri
unde beneficiaz, la plata cu cardul, de reduceri semnificative sau rate cu dobnd zero.
Ca urmare a acestei pozitionri, cardul de credit Raiffeisen Bank a fost cel mai atractiv produs de
finantare n 2011, cu 95.000 conturi nou-deschise, conducnd la o cot de piat de 25% n totalul
26

vnzrilor de carduri de credit din Romnia. De asemenea, portofoliul de carduri de credit al


Bncii a atins 350.000 conturi i o cot de piat de 18%, fiind cel mai mare din Romnia.
Serviciile de acceptare carduri s-au dezvoltat n acelai ritm, bazndu-se pe relatiile de
parteneriat existente cu clientii corporatisti si pe serviciile de loialitate implementate prin EPOSuri si aplicatiile de e-commerce. n 2011, Raiffeisen Bank a obtinut o crstere a cotei de piat cu
4% fat de anul precedent, ajungnd la 15%.
ntreprinderi mici si mijlocii (IMM)
n ciuda contextului economic nc dificil, portofoliul de clienti si rezultatele obtinute pe
segmental IMM (ntreprinderi cu o cifr de afaceri anual de pn la 5 milioane euro, incluznd
si segmentul Profesiilor Liberale) au continuat ritmul de crestere din anul precedent, dar la un
nivel mai ridicat pe toti indicatorii financiari principali, ca urmare a strategiei Bncii de a
dezvolta si consolida relatiile de banc de cas cu clientela existent, precum si de a atrage
clienti noi n aceast categorie.
Segmentul IMM este structurat intern n ntreprinderi cu o cifr de afaceri sub 1 milion EUR,
respective ntre 1si 5 milioane EUR, permitnd astfel deservirea personalizat a clientilor n
functie de profilul, dimensiunile si nevoile acestora. De asemenea, clientii IMM beneficiaz de o
echip de vnzare dedicat, care le ofer consultant financiar pentru dezvoltarea propriei
afaceri, precum si de o gam larg de canale alternative pentru a accesa produsele si serviciile
Bncii: canale de tip mobile banking (SmartTel i MyBanking IMM), Internet banking
(Raiffeisen Onlinesi Multicash IMM) sau phone banking (Raiffeisen Direct pentru IMM).
Pe parcursul anului 2011, soldul de active al segmentului de clientel IMM a nregistrat o
cretere accentuat fat de anul precedent, volumele de mprumuturi noi fiind cu peste 50% mai
mari fat de cele din 2010. Portofoliul de credite pe segmentul IMM nregistra un sold de 350
milioane EUR la finele anului (o cretere de aproape 15% fat de 2010), depind pentru prima
dat nivelul maxim atins n perioada premergtoare crizei si dovedind preocuparea Bncii pentru
dezvoltarea acestui segment de clienti ce reprezint motorul de crestere al oricrei economii.
Pentru a veni n sprijinul clientilor IMM i a creste capacitatea lor de a accesa finantari n
contextul economic actual, gama de produse de creditare adresate acestora s-a extins n prima
jumtate a anului, prin semnarea a dou conventii de colaborare cu institutii financiare de
renume: Fondul European de Investioeii (FEI) si Banca European de Reconstructie si
Dezvoltare (BERD). Acestea au dus la lansarea unor produse care permit finanoearea clientilor
27

ce nu detin suficiente garantii proprii (FEI) sau care permit accesul la consultant tehnic gratuit
si granturi europene, n cazul investitiilor pentru eficient energetic (BERD).
Avnd n vedere preocuparea pentru creterea gradului de satisfactie a clientilor IMM, n
special a celor de cas, Raiffeisen Bank le-a oferit o serie de campanii pre-aprobate dedicate,
acestia avnd astfel posibilitatea s-si rentregeasc finantrile aflate n derulare (top-up) sau s
acceseze sume noi n timp rapid i cu o documentatie minim.
Creserea semnificativ a volumelor noi de credite acordate nu a erodat calitatea
portofoliului de credite, provizioanele nregistrate la nivel de segment pozitionndu-se sub
nivelul estimat. Sistemul de detectare a semnalelor de avertizare referitoare la deteriorarea unor
categorii de activesi solutiile de restructurare proactiv puse la dispozitia clientilor IMM au
permis mbunttirea ratei de credite neperformante nregistrate la nivel de segment.
Astfel, Raiffeisen Bank a nregistrat o evolutie pozitiv att la nivelul surselor atrase, unde
soldul de pasive a depsit 610 milioane EUR la sfritul lui 2011 (n cretere cu peste 20% faoe
de anul precedent), ct si la nivel tranzacotonal, unde numrul i volumul operatiunilor de
numerar, al ncasrilorsi pltilor n lei si valut au crescut ntre 10-15% faoe de 2010.
Avnd n vedere dezvoltarea constant a functionalittilor aplicatiei Raiffeisen Online IMM
n 2011, a crescut att ponderea tranzactiilor efectuate de ctre clientii IMM prin
Internet banking (cu 27% faoe de 2010), ctsi numrul de clienoei IMM ce utilizeaz aceast
aplicatie (cu 35% faoe de 2010).
Anul 2011 a adus n prim-plan i actiunile menite s creasc eficienta proceselor interne ale
Bncii, urmrinduse mbuntoeirea timpului acordat vnzrii i creterea gradului de
satisfactie a clientilor internisi externi, costurile operteionale nregistrnd o diminuare cu 10%
fat de 2010.
2.4 Carduripersoane fizice
Raiffeisen Bank ofer carduri sub sigla EUROCARD/ MASTERCARD, VISA I
MAESTRO, n RON sau USDi mi nou i n EURO. Cardurile dau acces la disponibilul din
conturile ataate, putnd fi utilizate pentru tranzacii comerciale i / sau eliberare de numerar.
Cardul de credit Raiffeisen Bank Standard
Este un card de cumprturi i are cele mai multe opiuni de rambursare:

28

0% dobnd : pltete cu cardul de cumparaturi, rambursezi integral sumele utilizate,

pn la scadena lunar i beneficiezi de 0% dobnd.

Rambursare flexibil: n funcie de banii pe care i ai la dispoziie poi rambursa lunar

orice sum, pornind de la minimum 5% din creditul utilizat.

Plata n rate fixe, cu dobnd redus: poi alege plata n rate lunare fixe (6, 12, 18, 24

sau 36 de rate) pentru cumprturi n valoare de minimum 300 Lei i ai dobnd mai mic dect
dobnda standard.
Avantajele cardului de cumprturi:
Aplici o singur dat i ai acces la credit pe o perioad nelimitat: banca i acord o
linie de credit care i st la dispoziie toat viaa i la care ai acces, din ar sau strintate,
pltind la comerciani sau retrgnd numerar de la bancomate i ghiee bancare, 24 ore din 24 i
7 zile din 7. Tu decizi cnd apelezi la credit, n funcie de necesitile de moment.
Faci cumprturi n siguran: poi beneficia de un pachet unic de servicii de protecie
ataat cardului tu.
Primeti bonusuri la cumprturi : beneficiezi de reduceri garantate sub form de
Puncte de Colecie la partenerii bncii: McDonalds (5% reducere), Sensiblu (2% reducere),
Augsburg International (2% reducere).

Cardul de credit Raiffeisen Bank Vodafone


Dac eti abonat Vodafone, la fiecare plat cu cardul primeti puncte de loialitate pe
care le poi folosi pentru telefoane mobile, minute de convorbiri, reduceri la abonamente,
extraopiuni sau alte produse Vodafone.
Printre avantajele cardului :
Ctigi puncte de loialitate Vodafone. Pltete cu cardul de cumprturi Raiffeisen
Bank Vodafone i primeti 4 puncte la fiecare 10 Lei cheltuii. n plus, primeti un bonus de 400
de puncte la prima tranzacie, indiferent de valoarea tranzaciei. Valoarea punctului de loialitate a
crecut de la 0,01 USD la 0,01 Euro.

Cardul de credit Raiffeisen Bank Gold


29

Oriunde este afiat sigla MasterCard ai 0% comision pe tranzacie pentru plile


efectuate la comerciani, n Romnia sau strintate.
Avantaje:
Cardul de cumprturi Raiffeisen Bank Gold ii pune la dispoziie o linie de credit de
pn la 40.000 Lei. Ai la dispoziie cele mai variate modaliti de rambursare :

0 % dobnd pn la 56 de zile, pe via ;

Rambursare flexibil, minim 5% lunar ;

Plata n rate fixe, cu dobnd redus.

Cardul de debit Visa Electron


Acest card de debit este n lei i este destinat persoanelor fizice pentru plata salariilor
pentru angjatori, poate fi utilizat numai pe teritoriul Romniei de ctre persoane fizice
romne .Suma minim de deschidere a contului pe card trebuie s fie 5 Ron.
Avantaje:

posibilitatea de a efectua tranzacii comerciale directe i extrageri de numerar nu

numai n ar, dar i n strintate (cardul este alimentat cu lei, n strintate realizndu-se
conversia automat n moneda rii respective).

poi ncasa dobnzile oferite de banc la depozite fr capitalizarea dobnzii.

poi efectua plti directe ctre furnizorii de utiliti, fr a fi necesar deplasarea la

banc, datorit contului curent ataat cardului tu.

n cazul n care cardul este folosit pentru ncasarea lunar a salariului, poi beneficia,

la cerere, de facilitatea de descoperire de cont (overdraft), n valoare de unul pn la trei salarii


nete. Aceasta reprezint o linie de credit ataat cardului tu de salariu.

Cardul de debit Maestro


Este n lei i pentru persoane fizice , fiind un card de plat a salariilor pentru angajatori
iar suma minim de deschidere a contului pe card trebuie s fie 5 Ron.Are aceleai avantaje ca i
cardul Visa.

30

Cardul de debit Mastercard n lei


Este un card de debit n lei ataat contului curent, destinat persoanelor fizice, cetenilor
romni, precum i pentru cetenii strini care lucreaz n cadrul ambasadelor, consulatelor i
reprezentanelor altor ri n Romnia sau n cadrul unor organizaii internaionale cu sedii n
Romnia
Avantaje :
Odata cu emiterea cardului, clientul beneficiaz de deschiderea unui cont curent n lei,
care poate fi accesat prin intermediul cardului, de oriunde din ar sau strintate: contul este
alimentat n lei, iar n strintate se realizeaz conversia automat n moneda rii respective.
Ai acces n mod direct la disponibilul din contul curent, permind rezervarea de
servicii n strintate precum i efectuarea de pli pe internet, dar i efectuare de pli la
comerciani sau retrageri de numerar oriunde n ar i n strintate (0% comision la plile
efectuate cu cardul la comercianii din Romnia i strintate) .

Cardul de debit Eurocard / Mastercard n USD


Este un card de debit, n USD, pentru persoane fizice ceteni romni, precum i pentru
cetenii strini care lucreaz n cadrul ambasadelor, consulatelor i reprezentanelor altor ri n
Romnia sau n cadrul unor organizaii internaionale cu sedii n Romnia.
Suma minim de deschidere a contului este de 50 USD .
Avantaje :

permite ataarea mai multor carduri la acelai cont, putnd stabili o limit zilnic de

cheltuial pentru fiecare card.

permite rezervarea de camere la hoteluri din strintate.

asigur nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat ca pierdut sau furat i

eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului nlocuitor

Cardul de debit Eurocard / Mastercard n EURO

31

Card de debit, n Euro, pentru persoane fizice ceteni romni, deosebit de util pentru
cltorii n rile care utilizeaz ca moned naional Euro. Suma minim de deschidere a
contului este de 50 Euro .
Avantaje :

permite ataarea mai multor carduri la acelai cont, putnd stabili o limit zilnic de

cheltuial pentru fiecare card.

pentru tranzaciile fcute cu acest card n zona Euro nu sunt percepute taxe de

conversie valutar.

asigur rezervarea de camere la hoteluri de peste hotare.

asigur nlocuirea n regim de urgen a cardului declarat ca pierdut sau furat i

eliberarea de numerar n regim de urgen pn la emiterea cardului nlocuitor.

Taxe , comisioane carduri PF


Pentru cardurile de credit se percep urmtoarele costuri aferente:
-

taxa de administrare cont anual 40 RON la Standard i Vodafone , i 150 Ron


la Gold;

taxa de rambursare ntrziat 20 RON;

retragere numerar ATM sau ghieu Raiffeisen Bank 1%; min 2 RON;

retragere numerar ATM sau ghieu al altei bnci din Romnia 1 % ; min.2,5
RON;

retragere numerar ATM strintate 2 % ; min.11 RON;

tax schimbare tip card- 50 RON;

tax regenerare PIN 1 RON;

tax nlocuire card n regim de urgen pentru Standard i Vodafone ( n ar -10


RON ; n strintate - 120 EUR ) iar pentru Gold ( n ar 20 RON; n
strintate 150 EUR);

tax eliberare numerar n regim de urgen pentru Standard i Vodafone ( n


ar-5

RON ; n strintate 80 EUR) iar pentru Gold ( n ar 20 RON ; n

strintate- 100 EUR).


Pentru cardurile de debit:
32

Nr.

Taxe, comisione i

Crt.

dobnzi

Mastercard Mastercard Mastercard


-USD-

-EUR-

- LEI-

Maestro

Visa

- LEI-

Electron
-LEI-

1.
2.
3.

Tax emitere card


Tax rennoire card
Comision operaiuni
- ATM Raiffeisen Bank

5USD

15 LEI

0LEI

0LEI

10 EUR

20 LEI

5 Lei

5 LEI

1,5 %, min. 1

1,5 %, min. 1

0,2 % , min.0,2

0,2 % , min.0,2

0,2 % , min.0,2

USD
1,5 % ,min. 2

EUR
1,5 % ,min. 2

Lei
0,4 %, min. 0,4

Lei
0,4 %, min. 0,4

Lei
0,4 %, min. 0,4

Lei

Lei

Lei

10 USD

- ghieele Raiffeisen

USD

Bank

5 EUR

reelele

EUR

de
1,5 %+ 1 USD

1,5 %+ 1 EUR

1 % + 2,5 Lei

0,5 % + 2,5 Lei

0,5 % + 2,5 Lei

1 % + 2,5 USD

1 % + 2,5 EUR

1 % + 4 EUR

1% + 2,5 EUR

1% + 2,5 EUR

4.

Romnia
- ATM-uri strintate
Comision interogare

0,10 USD

0,10 EUR

0,3 Lei

0,3 Lei

0,3 Lei

5.
6.

cont
Taxa regenerare cod
Taxa blocare card

0,3 USD

0,3 EUR

10 Lei

0,5 Lei

0,5 Lei

40 USD

40 EUR

40 EUR

5 Lei

5 Lei

eliberare numerar a
altor

bnci

din

2.5 RISCUL IN SISTEMUL DE PLATA ELECTRONIC


Dezvoltarea puternica din ultimii ani a comertului electronic, (conform statisticilor, in
1999 aproximativ 10,6 mld USD, iar in 2002 aproximativ 223 mld USD ) nu prezinta decat unul
din factorii determinati ai reorientarilor radicale din banking.
Exista insa si puncte slabe ale sistemului de plata electronic. Printre acestea se numara
riscurile. In cazul transferului electronic de fonduri se manifesta urmatoarele riscuri:
Riscul de pierdere sau furt al cardurilor
Riscul de falsificare al cardurilor
Riscul de frauda
Riscul operational
Riscul de neplata
Riscul de personal
Riscul de reglementare
Riscul de publicitate
33

2.5.1 RISCUL DE PIERDERE SAU FURT


Posesorii de carduri sunt instruiti foarte bine asupra modului de utilizare al lor, prin
intermediul materialelor promotionale, dar si cu ajutorul agentilor de vanzari abilitati de unitatile
bancare emitente de carduri pentru a tine o legatura permanenta sau ori de cate ori este nevoie
intre clintii posesori de carduri si banci.
La eliberarea cardurilor utilizatorii sunt informati si asupra a ceea ce trebuie sa
intreprinda in anumite cazuri de deposedare sau pierdere de card. Ca exemplu ar fi : pierdere,
furtul, deteriorarea, toate fiind cazuri de forta majora.
O conditie primordiala este anuntarea imediata a serviciului de evidenta si informatii
privind cardurile, utilizatorul apeland unul din numerele de telefon pe care le primeste de la
banca emitenta (nu este inscris pe card). Din momentul anuntarii, cardul in cauza nu mai poate fi
folosit pentru nici un fel de operatiune.Este bine insa ca utilizatorul sa ia niste masuri menite sa
nu creeze asemenea probleme, cum ar fi:
pastrarea cardului intr-un loc sigur, fara pericolul deteriorarii sau demagnetizarii, departe
de curiozitatea copiilor.
pastrarea in loc sigur a codului PIN de identificare, fara de care nu se poate efectua nici o
operatiune cu ajutorul cardului (de aceea codul PIN nu trebuie sa fie pastrat in acelas loc cu
cardul)
utilizarea cardului sa se faca conform procedurilor stabilite de banca, la retragerea de
numerar din ATM-uri , daca se introduce gresit de 3 ori consecutiv. ATM-ul retine cardul si nu-l
mai restituie.
periodic utilizatorul trebuie sa consulte extrasele de cont eliberate de banca pentru a avea
evidenta operatiunilor cu ajutorul cardului .
2.5.2.RISCUL DE FALSIFICARE
Posesorul unui card trebuie sa fie constient de necesitatea efectuarii unor verificari in
procesul utilizarii cardului, avand ca scop prevenirea utilizarii gresite, iar compania care accepta
carduri trebuie sa recunoasca procedurile impuse de folosire a acestora.
Una din aceste verificari o prezinta necesitatea existentei unei holograme pe fata cardului.
Holograma s-a impus ca fiind cea mai eficienta in asigurarea securitatii cardului.
Mai mult de un sfert din pierderile inregistrate in tranzactiile cu carduri, este rezultatul
contrafacerii, de aceea se impune autentificarea detinatorului si cartii de plata.

34

Mai mult, verificarea validitatii cardului se poate face prin legitimarea posesorului de
card.
Autentificarea detinatorului
Cea mai eficace tehnica pentru autentificarea detinatorului este PIN-ul. PIN-UL este
eficient daca este transmis de la terminalul POS in circuit deschis, la banca emitentului si
invers, pentru primirea autorizatiei de efectuare a tranzactiei.
Autentificarea cartii de plata
Autentificarea cardului si a continutului acestuia trebuie facuta in momentul verificarii
valabilitatii PIN-ului. Nu exista tehnici pentru autentificarea actualelor carduri din material
plastic, desi VISA si EUROPAY au prezentat mijloace de securitate ce pot fi usor vizualizate.
Singura tehnologie pentru autentificarea benzii magnetice (watermark) nu a fost agreata.
Pana la aparitia altor tehnici, singura modalitate de autentificare a datelor inregistrate pe baza
magnetica ramane PIN-ul.
2.5.3.RISCUL DE FRAUDA
Valoarea totala a fraudelor cu carti de plata s-a ridicat la sfarsitul anului 1993 la suma de
1,78mld USD, in acesta incluzandu-se infractiunile comerciantilor precum si cele prin
intermediul ATM-urilor Numai frauda cu carduri bancare emise de catre bancile afiliate le VISA
si EUROPAY s-a ridicat la suma de 1,28mld USD, ceea ce reprezinta 71,9% din total. In
perioada 1993-2001 valoarea cumulata a fraudelor ajunge la 14mld USD.
In Cazul infractiunilor cu carti de credit, emitenti acestora dispun de resurse pentru
acoperirea pierderilor, dar in cazul cartilor de debitpentru care profitul emitentilor este foarte
mic, cresterea pierderilor prin frauda este de neacceptat. Emitentii care nu-si pot proteja cartile
de debit impotriva fraudei inseamna ca nu pot proteja fondurile clientilor.
Principiul secutritatii platilor electronice vizeaza trei niveluri de lucru incluse in
protocolul

SET

(Secure

Electronic

Transaction)

elaborat

de

VISA

si

EUROCARD/MASTERCARD:
Autentificarea reciproca a partilor implicate in tranzactie pentru determinarea validitatii
calitatii pretinse de fiecare(emitentul si acceptatorul )
Confidentialitatea informatiilor in sensul ca nici un tert nu va fi capabil sa intercepteze
datele tranzactiei in mod neautorizat.
Integritatea datelor tranzactiei pentru asigurarea similitudinii intre cele transmise de o
parte si cele receptionate de cealalta parte.
35

Aparitia internetului a determinat realizarea de fraude sub alte forme, ca: excrocherie
virtuala in care o asa zisa banca ascunde in spatele ei mai multi impostori, care sub o sigla
pompoasasi un design atractiv al slide-web-ului, incearca sa pacaleasca clientii naivi cu o oferta
de servicii aparent foarte avantajoasa si o obligatie initiala de a vira o suma modica (50-100
USD) pentru derularea tranzactiilor. O alta forma ar fi interceptarea de catre hacheri a datelor
privind cartile de credit, deseori transmise neglijent de catre proprietari in forma necriptata si
folosirea frauduoasa a acestora.
Platile prin cec electronic utilizeaza formatul computerizat al cecurilor semnate digital
dupa care sunt emise bancii sau comerciantului emis de o firma specializata si recunoscuta.
Reprezentantii BCR se intalnesc zilnic cu aproximativ 20 de incercari de fraudare a
conturilor de card. Nu toate aceste incercari de fraudare au avut succes, dar au fost si cazuri
cand s-au ridicat cu ajutorul acestor carduri, cumulat, si sume de aproape 500 milioane de lei
vechi la nivelul retelei.
Oficialul BCR a recomandat posesorilor de card sa fie mai atenti la efectuarea platilor prin
intermediul POS-urilor (terminale electronice de plata instalate la comercianti).
2.5.4.RISCUL OPERATIONAL
Exista si cazuri in care intreg sistemul informational al unei banci este unitilizabil,
datorita unor defectiuni aparute, sau unele ATM-uri nu functioneaza din lipsa de numerar.
Acestea toate insa fiind anuntate pe ecranul ATM-ului, utilizatorul nu trebuie sa intre in panica,
fiind constient ca nu este vina lui ca se intampla lucrul anuntat.
Se poate ca pe moment sa nu functioneze una din banci (cea emitenta sau cea
acceptatoare) si atunci tranzactia nu se poate efectua. Si in acestecazuri se pot apela serviciile
non-stop pentru a solicita lamuriri asupra modului de revenire la starea de lucru initiala.
Mai pot exista s asenmenea riscuri privind utilizarea frauduoasa a dispozitivelor
electronice, evidenta operatiunilor sau informarea consumatorilor.
In ce privestre utilizarea frauduloasa a dispozitivelor electronice, in acctivitatea de
transfer electronic de fonduri, sunt utilizate retele de telecomuncatii obisnuit, acestea fiind
susceptibile de a fi interceptate ori bruiate. Daca exemplificam exista situatia in care un ATM
este conectat la computerul central al bancii, prin intermediul unei linii telefonice, ce poate fi
interceptata si astfel se realizeaza dirijarea echipamentului. Chiar daca exista coduri acestea pot
fi sparte.

36

De cele mai multe ori pe ATM-uri se aplica o tastatura falsa cu camera de luat vederi, se
fura astfel pin-ul dupa care cardul este retinut in ATM si folosite de catre raufacatori.
Evidenta operatiunilor are in vedere evidenta valorii fondurilor transferate prin computer
si existenta dovezilor scrise ale operatiunilor. Primele ATM-uri nu furnizau chitante, acestea fiind
un drept al posesorului de card.
Informarea clientilorreprezinta o problema importanta pentru sectorul de prestari servicii,
care in cazul vanzarilor de bunuri, tranzactia nu se poate efectua fara informare in prealabil a
consumatorului.
2.5.5. RISCUL DE NEPLATA
In cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul de raspuns
care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card:
Acceptarea pentru toata suna platii
Solicitarea de instructiuni suplimentare la o adresa
Neacceptarea ca mijloc de plata
Neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului
Principalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele:
riscul principal: posibilitatea ca o parte sa piarta intreaga suma implicata intr-o tranzactie,
inclusiv din cauza existentei unui interval de timp intre introducerea tranzactiei initiale in
sistemul de plata si decontare finala(daca comerciantul nu trimite in decontare in maxim 30 de
zile suma tranzactionata)
riscul de lichidare:
riscul de creditare: posibilitatea ca o parte sa nu poata deconta integral o obligatie, nici la
termenul stabilit, nici la alt termen ulterior
riscul de piata: este un risc dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie in curs de desfasurare,
datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre o parte a obligatiilor sale privind decontarea, o
lata parte solvabila avand neasigurata la risc pozitia pe piata, sa fie impiedicata sa obtina la timp
castigul scontat.
Riscul sistematic: posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un participant la
decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauzata neindeplinirii si de catre
alti participanti la decontare a obligatiilor la termenele stabilite.
2.5.6.RISCUL DE PERSONAL

37

Personalul utilizat in activitatea cu carduri trebuie sa fie specializat, aceasta fiind cauza
pentru care a fost necesara infiintarea unor pepartamente distincte in cadrul bancilor. Imprumutul
de personal din cadrul altor sectoare bancare, nu va ajuta la realizarea de performante bancare.
Rezultatele optime apar doar in cazul in care lucratorul bancar se identifica cu produsul realizat.
2.5.7.RISCUL DE REGLEMENTARE
Desfasurarea activitatii cu carduri in tara noastra, se derula in conformitate cu
Regulamentul nr 6 al BNR.din 14.11.1995 privind principiile organizarea platilor cu card de
catre societatile bancare.
In cadrul acestui Regulament, sunt explicati termenii si expresiile ce apar in cadrul
tranzactiilor cu carduri. Pentrul succesul initiativei legislative propuse, bancile trebuie sa fie
preocupate de perfectionarea serviciilor pentru persoane fizice, si implementarea in scurt timp a
proiectelor de perfectionare a tehnologiei utilizate.
2.5.8.RISCUL DE PUBLICITATE
La baza folosirii in masa a unui nou produs, se afla publicitatea, care determina calitatea
si eficienta produsului in proportie de 70%. In momentul in care o banca doreste sa isi lanseaza
un nou produs, ea trebuie sa stie exact cum sa-si defineasca produsul respectiv, si de asemenea sa
stie carui segment de populatie se adreseaza produsul.
Riscul de publicitate consta de fapt in modul in care se prezinta un nou produs pe piata
( sloganul folosit pentru promovarea lui).
De altfel, produsul trebuie sa aiba la baza sondaje publicistice, pentru a se putea observa
cum s-au comportat subiectii vizati.
2.5.9 EVALUAREA RISCURILOR LA Raiffeisen Bank
Principalele riscuri asociate cu activitile bncii sunt de natur financiar i
operaional, rezultnd din desfurarea de activiti bancare att pe teritoriul Romniei, ct i cu
bnci corespondente strine. Cele mai importante riscuri financiare la care este expus banca
sunt riscul de pia, riscul de credit i riscul de lichiditate. Riscul de pia include riscul valutar i
riscul de dobnd.
Politicile de risc management sunt stabilite n vederea identificrii i analizei riscurilor
la care este expus banca, pentru stabilirea unor limite adecvate de risc i control i pentru
monitorizarea riscurilor i respectarea acestor limite. Ele reprezint o parte integrant a
politicilor de risc la nivelul Grupului, adoptate de Grupul Raiffeisen International. Politicile i
38

sistemele de risc management sunt revizuite cu regularitate pentru a reflecta schimbrile n


relaie cu piaa, produsele i serviciile oferite.
Sursa riscului de credit nu o reprezint numai activitatea de creditare, pe lng aceasta
putem meniona i tranzacii cu instrumente financiare derivate, participaii n alte contrapartide,
emiterea de garanii sau acceptarea de contragaranii, confirmarea de acreditive. Astfel, n
vederea limitrii riscului de contrapartid la nivelul plasamentelor sau al relaiilor de
corespondent cu alte bnci, banca stabilete i monitorizeaz ncadrarea n limite maxime de
expunere pe fiecare banc pe piaa monetar i valutar, n corelaie cu riscul acestor
contrapartide, dar i cu nivelul fondurilor proprii ale bncii.
n ceea ce privete riscul de lichiditate, banca analizeaz structura activelor i pasivelor
bancare pe baza perioadei rmase de la data bilanului contabil pn la data contractual a
scadenei. Banca urmrete meninerea unui echilibru ntre maturitatea plasamentelor i sursele
atrase.
Banca este expus riscului valutar din cauza tranzaciilor de schimb valutar pe care le
realizeaz. Exist de asemenea un risc bilanier legat de faptul c activele monetare nete
denominate n valute vor avea o valoare mai mic exprimat n RON ca rezultat al micrilor
cursurilor valutare sau datoriilor monetare n valute vor avea o valoare mai mare exprimat n
RON ca rezultat al acelorai micri. Instrumentele derivate asigur bncii posibiliti deosebite
pentru neutralizarea riscurilor financiare. n egal msur, ele sunt disponibile i pentru
adoptarea unor poziii speculative. De altfel, uneori, demarcaia ntre hedging i speculaie este
foarte fragil, ducnd la receptarea negativ a eficienei instrumentului n sine.
n vremuri de criz, managementul riscului n cadrul sistemului bancar are o importan
mai mare dect n perioade economice linitite. Actuala criz, caracterizat printr-o multitudine
de factori care au declanat-o i o influeneaz, este n consonan cu gradul de sofisticare al
instrumentelor financiar-bancare aprute n ultimii ani. n condiiile n care prevederile acordului
Basel II nici mcar nu au apucat s fie aplicate de ctre toate rile cu sisteme financiar-bancar
dezvoltate, Parlamentul European ia sarcina reglementrii riscurilor bancare pe cont propriu, ca
rspuns la provocrile ridicate de criz.

39

CAPITOLUL III
Principalele produse privind cardurile oferite de catre Raiffeisen Bank
3.1 Prezentarea Raiffeisen Bank - istoric i evoluie
3.1.1 Momentul istoric al nfinrii
Raiffeisen Bank Romnia este subsidiara Raiffeisen International Bank-Holding AG care,
la rndul su, este subsidiara integral consolidat a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB)
cu sediul n Viena. Fondat n 1927, RZB este a treia cea mai mare banc din Austria i entitatea
principala a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al rii din punct de
vedere al activelor totale, avnd cea mai vast reea de distribuie local.
40

Prima uniune de credit n Anhausen, Germania a fost ntemeiat n 1862 de Friedrich


Wilhelm Raiffeisen (1818 - 1888), fost primar al mai multor orae germane iar n 1886, apare
prima uniune bancar Raiffeisen n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este n prezent cel mai
mare grup bancar privat din Austria, deinnd o cot de 25 % din piaa bancar austriac i este
structurat pe trei nivele:
Primul nivel este format din 599 de bnci locale autonome Raiffeisen i cele 1.719 de
sucursale ale acestora, ce ofer o gam vast de servicii bancare, att pentru persoane fizice, ct
i pentru ntreprinderi mici i mijlocii sau pentru corporaii multinaionale.
Cel de-al doilea nivel este format din bncile regionale (Landesbanken), ai cror acionari
sunt bncile locale, avnd rolul unor case de compensare. Landesbanken se numr i printre
acionarii principali ai RZB-Austria, deinnd mpreun mai mult de 87 % din capitalul social.
Cel de-al treilea nivel, RZB-Austria, acionarul principal al reelei de bnci din Europa
Centrala i de Est, reprezint instituia central a grupului bancar, avnd iniial scopul de a
funciona ca o cas de compensaii inter-regionala, ulterior cunoscnd o puternic dezvoltare ca
banc universal att n Austria ct i pe plan internaional.
RZB-Austria a fost fondat n 1927 pentru a coordona activitile i politicile financiare
ale ntregului Grup i este responsabil cu tranzaciile i operaiunile efectuate n numele
grupului la nivel naional i internaional. Dei acioneaz n mod tradiional n domeniul bancar,
oferind ntreaga gam de servicii de banc comercial i banc de investitii, Grupul i-a dezvoltat
i un numr de filiale specializate n alte tipuri de servicii financiare cum ar fi asigurrile
(Raiffeisen Versicherung), leasing (Raiffeisen Leasing), fonduri de investiii (Raiffeisen Private
Equity

Management

AG),

societi

de

administrare

investiiilor

(Raiffeisen

Kapitalanlagegesellschaft), bnci de credit ipotecar (Raiffeisen Bausparkasse) .


Operaiunile internaionale ale RZB-Austria se concentreaz n principal pe pieele
emergente. Poziia sa i legturile tradiionale cu Europa Centrala i de Est au ajutat RZB-Austria
s stabileasc excelente relaii cu firmele, bncile i alte instituii din aceast regiune. RZBAustria i-a dezvoltat semnificativ activitatea internaional, reuind s devin una dintre
principalele bnci specializate n pieele n formare din Europa Centrala i de Est, fiind n acelai
timp considerat un pionier n regiune. RZB-Austria opereaz n urmtoarele cincisprezece ri
din regiune: Ungaria, Slovacia, Polonia,Cehia, Romnia, Bulgaria, Croaia, Rusia, Ucraina,

41

Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru, Slovenia, Kosovo, Belarus i Albania. Grupul


Raiffeisen are una dintre cele mai dense reele bancare din regiune.
Datorit rolului su de deschiztor de drumuri n Europa Central i de Est i prezenei
sale ndelungate n aceast zon, Grupul a reuit s ctige ca i clieni ai si, nc de la
nceputuri, cele mai renumite companii din aceste ri i subsidiarele locale ale unor concerne
internaionale. Avnd bnci n 14 state din Europa Centrala i de Est, acum inclusiv n Kosovo i
Belarus, precum i o reprezentan n Lituania, Grupul ntmpin cererile clienilor si oriunde i
pot purta afacerile n regiune. n acest sens, Grupul Raiffeisen nu a fost numai cu mult naintea
lrgirii Uniunii Europene, dar a fost la originea unor impulsuri-cheie pentru piee aflate la
periferia orizontului ateniei publice.
Reeaua Grupului include i Europa Occidental i celelalte continente. n Asia, RZB este
singura banc austriac reprezentat n China, cu o sucursal la Beijing i o reprezentan la
Hong Kong. Prezena Grupului include, de asemenea, o sucursal n Singapore i reprezentane
la Seul, Bombay, Ho Chi Minh City i Teheran. Pe lng toate acestea, Grupul Raiffeisen este
prezent i n centrele financiare cele mai importante ale lumii, precum i pe multe alte piee
dezvoltate. Banca are astfel o sucursal la Londra, o reprezentan i o subsidiar specializat n
finane la New York. n Europa, clienii se pot baza pe reprezentanele Raiffeisen din Paris,
Bruxelles i Milano, precum i pe filiala din Malta pentru sprijin local.
ntreaga activitate a Grupului Raiffeisen a fost recunoscut pe plan international, att prin
premiile primite de-a lungul timpului n ntreag Europ (The Worlds Best Internet Banks
Global Finance, Best Corporate/Institutional Web Design n Europe Global Finance, Best
Corporate/Institutional Internet Bank n Europe Global Finance, premii pentru soluii web n
Croaia, Slovacia, Cehia i Ungaria, Premiul Euromoney pentru Excelen inclusiv Cea mai
Bun Banc n Serbia i Muntenegru, Cea mai Bun Banc n Slovacia, Best Debt House n
Slovenia i Best Equity House n Croaia, Banca anului 2003 n Austria, Belarus, Bosnia i
Heregovina, Serbia i Muntenegru i Slovacia de ctre The Banker), dar i de ratingurile
recunoscute de cele mai importante agenii din lume (Standard & Poors Short Term A1 i
Moodys Short Term P-1, Long Term A1 i Financial Strength C+, outlook stabil, toate n
aprilie 2003).
Emblema Raiffeisen: de la "Clui" la marc
Doi clui ncruciai completeaz vrful unui acoperi de cas, simbol al
proteciei i al siguranei. "Cluii" se regsesc de sute de ani n tradiia
42

folclorului european i reprezint un simbol al aprrii mpotriva pericolelor vieii. Simbolul


cluilor ncruciai a devenit n timp cea mai cunoscut i respectat marc din Austria.
Istoricul Grupului n Romnia a nceput n anul 1994 cand RZB Austria a deschis o
reprezentan la Bucureti, ulterior fiind nfiinat i o filiala bancar deinut n proporie de
100% de ctre RZB Austria - Raiffeisenbank (Romnia) S.A. Aceast entitate bancar a devenit
operaional ncepnd cu iulie 1998.

3.1.2 Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc

n iulie 2001 RZB-Austria i Fondul Romno-American de Investiii (FRAI) au

preluat de la APAPS 98,84% din aciunile Bncii Agricole, una dintre cele mai mari bnci
romneti deinute de stat. RZB-Austria deinea 93,36% din aciuni. Dup achiziie, numele
Bncii Agricole a fost schimbat n Banca Agricol Raiffeisen SA. Valoarea total a tranzaciei
se ridica la 52 milioane USD, sum ce includea angajamentele de investiii.

n 2002, Adunarea General Extraordinar a Acionarilor a votat fuziunea celor dou

entiti bancare deinute de RZB Austria n Romnia, Banca Agricol - Raiffeisen SA i


Raiffeisenbank (Romnia) SA , prin absorbia celei de-a doua entiti de ctre prima. Banca
rezultat n urma fuziunii se numete Raiffeisen Bank, RZB Austria deinnd 94,14% din
aciunile noii entiti. n august-septembrie 2002, RZB Austria a desfurat o ofert public de
cumprare pentru toate aciunile Raiffeisen Bank tranzacionate la BVB, n scopul delistrii
entitii nou-formate de pe BVB, n urma acesteia societatea devenind, cu acordul Adunrii
Generale a Acionarilor, societate de tip nchis. n decembrie 2002, Raiffeisen International
Bank-Holding AG (RIB) a devenit acionar majoritar, deinnd 99,2% din aciuni, dup
achiziionarea a 94,2% dintre aciuni de la RZB i 5% de la Fondul Romno-American de
Investiii.

La 31 decembrie 2003, activele totale ale Raiffeisen Bank se ridicau la 44.028

miliarde lei, fa de 26.827 miliarde lei la 31 decembrie 2002. Creterea de 64% n termeni reali
poate fi atribuit n principal creterii portofoliului de credite nete, de la 10.954 miliarde lei la
28.661 miliarde lei (162%), att segmentul corporate, ct i cel de retail cunoscnd o dezvoltare
semnificativ. Sporirea volumului de credite se datoreaz dezvoltrii activitii de creditare a
bncii prin lrgirea bazei de clieni i produse, pe de o parte, creterii generale a nivelului

43

creditrii n sistemul bancar (49% n 2003) i creterii economiei romneti (4,9% in 2003), pe
de alt parte. S-a nregistrat un profit de 4,6 milioane euro.

Activele totale se ridicau la 82.079 miliarde lei la 31 decembrie 2004, comparativ cu

44.028 miliarde lei la 31 decembrie 2003. Ca urmare, cota de pia a Raiffeisen Bank, privind
activele totale, a ajuns la 9,2% n decembrie 2004, banca obinnd un profit net de 28,3 milioane
euro. La 31 ianuarie 2004 structura acionariatului se prezenta astfel: Raiffeisen International
Bank-Holding AG 99,35 %, ali acionari (aproximativ 17.750 persoane fizice i juridice)
0,65%.

Activele Raiffeisen Bank totalizau 11.135,3 milioane lei la 31 decembrie 2005.

Creterea de 35,7% n termeni nominali a activelor totale a rezultat din investiiile ntreprinse de
banc n sistemele IT, echipamente i reeaua de uniti, precum i n programe de pregtire a
personalului. Raiffeisen Bank a obinut n anul 2005 un venit net din dobnzi de 444,6 milioane
lei. n martie 2005 a avut loc majorarea capitalului social cu aproximativ 40 de milioane EUR.

Activele totale ale Raiffeisen Bank au avut o evoluie foarte bun n anul 2006

(creterea lor fiind de 24,5%), ajungnd la 13.860 milioane lei la data de 31 decembrie 2006.
Numrul total de uniti Raiffeisen era de 265 la sfritul lui 2006 fa de 215 la sfritul anului
precedent. La finalul anului 2006, Raiffeisen Bank deinea:
15,5% din numrul total de carduri active de pe pia, adic 1.403.406;
24% din numrul total de carduri de credit de pe pia, adic peste 170.000.

Raiffeisen Bank a ncheiat anul 2007 cu un total de 433 de uniti. Banca a fost

apreciat pentru ntreaga activitate desfurat pe parcursul anului, fiind desemnat Banca
Anului 2007 att de ctre Piaa Financiar pentru segmentul de activitate corporate, ct i de
ctre Business Press pentru portofoliul diversificat de produse i servicii oferite.

n ciuda crizei economice, ncepute nc din vara anului 2007, cu impact negativ

asupra evoluiilor nregistrate n trimestrul al patrulea, anul 2008 a fost cel mai de succes an din
istoria Raiffeisen Bank. Banca a introdus n portofoliul de produse creditul fr garanii materiale
destinat finanrii rapide a activitii curente a intreprinderilor mici i mijlocii. Reeaua de
bancomate atinge pragul de 1.000 de ATM-uri puse la dispoziia posesorilor de carduri. La finele
anului 2008, banca avea o cota de pia de 5,7% la activele totale, 5,3% la credite, 9,8% la
depozite, 10,9% la pli.

44

Criza economic global i efectele sale asupra economiilor de pia relativ tinere din
Europa Centrala i de Est au pus grupul bancar n faa unor noi provocri.

n anul 2009, an considerat de consiliul de supraveghere drept unul extrem i plin

de provocri, banca a obinut un profit anual de 68,1 milioane EUR, nregistrnd o scdere
semnificativ fa de anul trecut, dar cu toate acestea Raiffeisen Bank a obinut 35% din profitul
sistemului bancar romnesc, la o cot de pia de peste 6% din activele acestuia, ocupnd poziia
a aptea. Raiffeisen Bank ncheie anul cu o reea de 559 uniti bancare i un portofoliu de
aproape 2 milioane clieni, dintre care peste 100.000 IMM-uri i 6.600 companii medii i mari.
Raportul credite/depozite a fost de 76% (fa de 73% la sfritul anului 2008), iar rata
solvabilitii (incluznd i profitul exerciiului) a ajuns la 14,2%, de la 13,6% n 2008. Raiffeisen
Bank este desemnat Banca Anului de ctre Business Arena Magazin pentru segmentul de
retail i de ctre Piaa Financiar pentru activitatea corporate.

n anul 2010, Raiffeisen Bank a raportat dup primele ase luni un profit net de 49,9

milioane de euro, n scdere cu 5% fa de ianuarie-iunie 2009 i i-a redus la jumtate costurile


cu provizioanele, la 22,6 milioane de euro. Profitul operaional al bncii a fost de 83,8 milioane
euro, n scdere cu 21 % fa de primul semestru al anului trecut. Au sczut i cheltuielile
operaionale cu 3,7% n euro. Venitul net al Raiffeisen Bank a sczut n primul semestru cu 12%
fa de 2009, pn la 210,4 milioane de euro, ca urmare a diminurii veniturilor obinute din
activitatea de trezorerie. Chiar dac veniturile au sczut, banca a reuit s rmn profitabil
printr-un control mai eficient al costurilor, a subliniat preedintele su, Steven van Gronigen5.
3.1.3 Forma i structura capitalului i a acionariatului
Raiffeisen Bank S.A. este o societate pe aciuni, avnd un capital social de 1.196,259
milioane lei, integral vrsat, reprezentnd 11.962.586.385 de aciuni, administrat n sistem
dualist. Banca se situeaz pe prima poziie n ceea ce privete mrimea capitalului social, urmat
apoi de Banca Transilvania, cu un capital de 1.059,697 milioane lei, de BCR-ERSTE, cu un
capital de 792,469 milioane lei i de BRD-GSG, cu un capital de 696,92 milioane lei.
Figura nr. 1 Situaia capitalului social

*** http://www.money.ro/raiffeisen-bank-profit-net-de-50-de-milioane-de-euro-in-s1_647026.html

45

n
funcie
de
proveniena capitalului bncii, Raiffeisen Bank este o banc cu capital majoritar strin, n
proporie de 99,49%, restul de 0,51% reprezentnd capitalul autohton. Structura acionariatului la
Raiffeisen Bank se prezint astfel:
99,49% - Raiffeisen Bank International AG ;
0,51% - peste 17.500 de acionari persoane fizice i juridice .
i n ceea ce privete participarea strin la capitalul social, banca se afl tot pe prima
poziie, urmat apoi de Bancpost (84,72%), BCR-ERSTE (69,30%), BRD-GSG (63,34%) i
Banca Carpatica(32,71%).
Figura nr.2 Proveniena capitalului

3.1.4 Funcii, activiti i operaiuni bancare


Principalele funcii ale bncii Raiffeisen sunt urmtoarele:
46

Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici;


Creditarea persoanelor fizice i persoanelor juridice;
Funcia de transfer, prin care banca asigur plile ntre entitile economice din
interiorul rii sau pe plan internaional.
Raiffeisen Bank desfoar urmtoarele activiti:
Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici romni i

strini;

Deschiderea/ nchiderea conturilor de card pentru personae fizice i juridice;

Principalele operaiuni desfurate de ctre Raiffeisen Bank sunt:


Deschiderea de conturi pentru administrarea mai facil i mai eficient a banilor
clienilor bncii;
Efectuarea de ncasri i de pli;
Transferuri bancare n lei i n valut;
Serviciile ataate acestora sunt:
my Banking, ofer informaii financiare privind contul banca personal i cursul valutar i
cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra i inter bancare.
Raiffeisen Direct, 08008020202 banca este mai aproape de client, fr c acesta s fac
cel mai mic efort i fr s plteasc comisioane sau taxe suplimentare;
Sweep, ofer posibilitatea de a transfera automat sumele care depesc un nivel prestabilit
n alt cont indicat de ctre client
Smart Tel, ofer informaii despre cont, care sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe
sptmn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS;
Programul Asigurarea ta n caz de incendiu, propune o asigurare de via titularilor de
conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank
Programul Asigurarea ta n caz de accident, care acoper decesul i invaliditatea total
permanent din accident, 24/24 ore, oriunde n lume iar n cazul n care unul din aceste
evenimente se produce, titularul de cont (sau motenitorii si dupa caz) va primi o despgubire
de 6000 EUR.
Pli directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti, din contul current, clientului toate
facturile pentru telefonul fix i mobil,la gaze, la lumina i altele;
Credite de prefinanare a exporturilor, finanarea comerului cu bunuri fungibile.
47

3.1.5 Cadrul legislativ general i specific


n desfurarea activitii sale, Raiffeisen Bank se supune reglementrilor i ordinelor
emise de Banca Naional a Romniei (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), de Ordonana
de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (Legea bancar), de Ordonana de Urgen a Guvernului
nr.10/2004 (Legea falimentului bancar).
n conformitate cu Articolul 25 din Statutul BNR, aceasta are competena exclusiv de
autorizare a instituiilor de credit i rspunde de supravegherea prudenial a instituiilor de credit
pe care le-a autorizat s opereze n Romnia, n conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998
privind activitatea bancar, cu modificrile i completrile ulterioare. n desfurarea activitii
sale, Raiffeisen Bank dispune de autorizaie de funcionare din partea BNR.
Ordonana de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (legea bancar) reglementeaz condiiile
de acces la activitatea bancar i de desfurare a acesteia pe teritoriul Romaniei ( articolul 11
din legea bancar: fiecare instituie de credit trebuie s dispun de autorizaie potrivit prezentei
ordonane), supravegherea prudeniala a instituiilor de credit i a societilor de servicii de
investiii financiare i supravegherea sistemelor de pli i a sistemelor de decontare a
operaiunilor cu instrumente financiare. Totodat, n ordonan este prevzut faptul c instituiile
de credit trebuie s-i organizeze ntreaga activitate n conformitate cu regulile unei practice
bancare prudente i sntoase, cu cerinele legii i ale reglementrilor emise n aplicarea acesteia.
n Ordonana de Urgen a Guvernului nr.10/2004, articolul 1, prevede ca procedura
falimentului, reglementat prin prezena ordonan, se aplic instituiilor de credit, persoane
juridice romne, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul n strintate. Procedura falimentului
se aplic acelei bnci devenite insolvabil, atunci cnd aceasta nu a onorat integral creanele
certe, lichide i exigibile, pe o perioad de cel puin 30 de zile, sau cnd valoarea obligaiilor
bncii depete valoarea activului su.
3.1.6. Organismele de control i reglementare
Organismele de control i reglementare la nivel extern, care supervizeaz activitatea
bncii Raiffeisen sunt: Banca Naional a Romniei, Ministrul Finanelor Publice, Comisia
Naional a Valorilor Mobiliare, Agenia Naional pentru Protecia Consumatorului, iar la nivel
intern sunt: Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie, Comitetul de Direcie,
Comitetul de Audit, Auditorul Financiar, Comitetul de Credit, Comitetul de Risc, Comitetul de
Administrare a Activelor i Pasivelor.
48

n scopul coordonrii politicii financiare, stabilit de Guvern i aprobat de Parlamentul


Romniei, privind politica valutar, monetar i de credit, Ministerul Finanelor Publice
colaboreaz cu Banca Naional a Romniei pentru elaborarea balanei de pli externe, a
balanei creanelor i angajamentelor externe, a reglementrilor din domeniul monetar i valutar.
Controlul bancar intern al Bncii Raiffeisen se exercit la nivelul fiecrei uniti bancare
fiind difereniat n funcie de modul de organizare a activitii i natura proprietii. Acest control
se exercit nu numai asupra operaiunilor efectuate pentru titularii de conturi ci i pentru
operaiile proprii n scopul descoperirii deficienelor existente n activitate, avnd un caracter
complex i viznd verificarea unor obiective ca:
desfurarea activitii privind operaiunile cu numerar;
pstrarea disponibilitilor n conturi;
respectarea cadrului legal al operaiunilor;
modul de efectuare al nregistrrilor n contabilitatea bancar;
activitatea de creditare bancar;
modul de gestionare a valorilor materiale i bneti;
Controlul bancar intern cuprinde urmtoarele forme:
a) Controlul bancar preventiv ce se realizeaz asupra operaiunilor proprii ale unitilor
solicitate a fi efectuate de ctre titularii de conturi. Acest tip de control se exercit de ctre
conductorul compartimentului financiar-contabil i lucrtorii mputernicii n acest scop.
Obiectivele din cadrul acestui tip de control urmrite de banca Raiffeisen sunt:

oportunitatea, necesitatea procurrii de materiale specifice activitii bancare;

respectarea legalitii efecturii cheltuielilor bancare proprii i a lucrrilor de

investiii proprii;

respectarea criteriilor privind angajarea personalului, modul de salarizare.

b) Controlul ierarhic operativ curent ce se execut la ghieu. Din punct de vedere al


coninutului economico-financiar se urmrete necesitatea, oportunitatea, economicitatea,
legalitatea operaiunilor cuprinse n documentele bancare. Aceast form de control are n vedere
modul de exercitare ce se manifest ca o activitate de autocontrol asupra tuturor operaiunilor
bancare;

49

c) Controlul bancar intern ulterior, acesta exercitndu-se periodic dup ce se efectueaz


operaiunile bancare. Acest control este de competena efului compartimentului de contabilitate,
directorului bncii, persoanelor cu astfel de atribuii, precum i a celor special angajai ca
revizori bancari. Ageniile, filialele, sucursalele bncii Raiffeisen sunt verificate n cadrul
controlului bancar ulterior de organele de specialitate. mbuntirea continu a documentaiei
bancare din punct de vedere a formei, coninutului circuitului acesteia, exercitarea unui control
bancar segmentat i la obiect, vor contribui la sporirea calitii activitii bancare, aceste aspecte
reflectndu-se direct n activitatea titularilor de cont.
3.1.7. Prezentarea centralei unitii bancare i reelei teritoriale a bncii
n prezent Raiffeisen Bank Administraia Central (Anexa nr.1) este organizat n 5
divizii principale:

Retail;

Trezorerie si piee de capital;

Corporaii;

Operaiuni i IT;

Risc.
ntre funciile i atribuiile principale deinute de ctre unitatea central a Raiffeisen Bank

sunt:
Stabilirea politicii de creditare;
Stabilirea politicii de dezvoltare att la nivel naional,ct i la nivel internaional;
Acordarea serviciilor de consultan, audit;
Iniierea unor colaborri cu bnci din ar i din strintate;
Asigur lichiditi i fonduri de creditare unitilor subordinate;
Stabilete nivelul dobnzilor i a comisioanelor;
Stabilete plafonul de creditare pentru unitile subordinate;
Asigur echilibrul ntre resurse i plasamente;
Elaboreaz norme pentru fiecare activitate i serviciu n parte
Angajeaz, promoveaz i concediaz personalul de conducere din unitile
subordonate;
50

Elaboreaz normele de lucru i urmrete aplicarea lor;


Elaboreaz bugetul de venituri i cheltuieli i urmrete ndeplinirea lor;
Organizeaz sistemul informaional, sistemul informatic i cel statistic al bncii;
Fiecare divizie este alctuit din mai multe direcii, care la rndul lor, pot fi alctuite din
mai multe departamente, fiecare dintre ele avnd competene i responsabiliti specifice.

La nivelul ageniei Raiffeisen Trgovite:


Figura nr.3 - Organigrama ageniei Raiffeisen Bank Trgovite

Consilierii clieni i ofierii tranzacii clieni au rolul de a menine i dezvolta baza


existent de clieni.
Consilierii clieni efectueaz analiza financiar documentaiilor de credit pentru persoane
fizice n vederea eligibilitii acestora n conformitate cu criteriile de creditare retail, prezint
produsele Raiffeisen Bank clienilor/potenialilor clieni; identific nevoile clienilor,
recomandnd serviciile i produsele adecvate ; administrarea bazei de clieni; nrolarea clienilor
PF6; deschidere de cont PF; intervievarea clienilor persoane fizice n scopul acordrii de credite
retail; verificarea veridicitii i corectitudinii ntocmirii documentaiei furnizate de ctre clieni,
dealeri sau retaileri dup caz.

PF=persoane fizice

51

Analistul de credite retail PF: asigur gestiunea creditelor din portofoliul de credite n
strns legatur cu consilierul de clientel, pe baza dosarului de credite; ntocmete i analizeaz
dosarul de descriere/ rennoire a angajamentelor bncii; analizeaz dosarele ntocmite
(oportunitate comercial, rentabilitate, risc); elaboreaz propunerilor de creditare, primirea
documentaiei necesare elaborrii propunerii de creditare, analiza financiar; elaboreaz
contractele de credit, redacteaz contractele de credit dup primirea notificrii; transmite
contractul ctre consilierul de clientele pentru a fi semnat de ctre client; verific semnturile i
mputernicirile; deschide i urmrete dosarele de credit valide, angajamentele (riscuri, nepltite,
rentabilitate) i garaniile din sfera de responsabilitate; constituirea i urmrirea garaniilor,
redactarea contractelor de ipotec, de amanetare, i a diverselor acte; nregistrarea n arhiva
electronic; primirea i verificarea polielor de asigurare; urmrirea conturilor fr micare;
studiul rentabilitii clienilor.
Activitatea ofierilor tranzacii clieni const n: administrarea bazei de clieni; verificarea
i administrarea contului; nchideri de cont; actualizare informaii despre clieni; eliberare extrase
i documente anexate; organizeaz distribuirea cardului ctre client, informare client asupra
modului de folosire a acestuia i a codului PIN, elibereaz extrase de cont card; promoveaza
serviciile de acceptare carduri de ctre comerciani; primete, verific i proceseaz operaiuni
non-cash pentru PF, IMM i PFA7: pli, ncasri, servicii Smart-Tel, Western Union; primete i
proceseaz ordinele de schimb valutar n cont ale clienilor PF i PJ 8; verific rapoartele privind
tranzaciile zilnice efectuate, claseaz documentele la dosarele clienilor; efectueaz
corecia/reglarea eventualelor operaiuni eronate pentru conturile tranzitorii i de suspensie
pentru care este responsabil; execut orice alt sarcin legat de fluxul firesc al activitii i
misiunii postului.
3.2 Tipuri de carduri emise de Raiffeisen Bank

7
8

PFA= persoane fizice autorizate


PJ= persoane juridice

52

Cardul reprezint un instrument de decontare prin intermediul cruia posesorul


autorizat poate achiziiona bunuri sau servicii fr prezena efectiv a numerarului. Cardul
faciliteaz legtura financiar ntre comerciani i consumatori, fiind o simpl cheie de acces la
un cont bancar: acela al deintorului de card.
ntlnim urmtoarele tipuri de carduri:

Carduri de credit;

Carduri de debit;

Carduri multifuncionale.
Cardul de credit:

ca instrument de plat d dreptul posesorului de a utiliza o linie

de credit pe o anumit perioad de timp, egal de regul cu termenul de valabilitate al


cardului. Pe baza acestei linii de credit titularul poate face pli i retrageri de numerar
pn la un plafon prestabilit. Banca poate s modifice acest plafon n funcie de
solvabilitatea clientului. Plafonul de creditare constituie o mputernicire dat de banca
emitent centrului de autorizare pentru a autoriza orice operaie n limita acestuia n cazul
lipsei disponibilului.
Cardul

de debit: asigur utilizatorului posibilitatea achiziionrii de bunuri sau

servicii,sau retragere de numerar n limita soldului disponibil n contul aferent cardului.


Condiia esenial de funcionare a acestui tip de card o reprezint existena disponibilului
n contul dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricia unei utilizri doar n
mediul electronic, caz n care va aprea meniunea Use only electronic iar elementele
de identificare nu sunt realizate n relief. Tot aici se ncadreaz i cardurile pentru
retragerea de numerar care permite deintorului s retrag numerar prin automatele
bancare de distribuire a numerarului sau s depun numerar, precum i consultarea
soldului contului.
Cardul

multifuncional: este un debit card care poate ndeplini i alte funcii

:retrageri de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deintorul cardului.


3.2.3 My Banking Orange / Vodafone
Aceste servicii online permit efectuarea urmtoarelor operaiuni din meniul telefonului
mobil:
- transferuri intra i interbancare: n cazul n care ai un cont curent n lei la Raiffeisen
Bank poi efectua transferuri bancare din acest cont far s fie nevoie s te deplasezi la
53

banc. myBanking permite transferul de sume n lei din contul tu curent de la Raiffeisen
Bank n alte conturi, deschise la Raiffeisen Bank sau la alt banc. Poi defini i modifica
ulterior pn la 10 conturi ctre care poi efectua transferuri.
- Plata facturilor de utiliti i a polielor de asigurare din contul curent n lei deschis
la Raiffeisen Bank
Bank, prin cteva comenzi simple din meniul telefonului. Plata unei facturi
cost numai 0.30 USD/ 0,22 EUR0+TVA.( n funcie de reea).
Pentru acest tip de serviciu se percep urmtoarele tarife:
- pentru persoanele fizice- abonamentul lunar este de 0,5 EUR
- pentru IMM uri- franco
- pentru corporaii 1 EUR
- pentru mesaj info sold sau miniextras 0,15 USD fr TVA
- mesaj tranzacie reuit -0,3 USD fr TVA
3.2.4 .Raiffeisen Online
Prin intermediul acest serviciu nu mai eti nevoit s faci drumul pn la banc , n plus ai
comisioane mai mici cu pn la 50 % dect la ghieele bncii. Prin acest serviciu poi
efectua urmtoarele operaiuni:

- Poi ordona pli ctre trezoreria statului;


- Plteti facturi ctre furnizorii de utiliti agreai de banc i, mai mult, poi
imputernici banca s i le plteasc automat;
- Predefineti beneficiari pentru pli intra i interbancare;
- Poi constitui i lichida depozite;
- Efectuezi schimburi valutare ntre conturile proprii, precum i "cross currency"
intre valute;
- Faci transferuri ntre conturile proprii;
- i poi alege i defini codul de utilizator, precum i parola de acces la
Raiffeisen Online.
n cadrul acestui serviciu se percep urmtoarele tarife:
- pentru persoanele fizice abonamentul este de 1 EUR/lun
- transferurile ntre conturile proprii sunt franco
- pli intrabancare- 1 Leu ; pli interbancare- 3,1 Lei ; serviciul PDF -1,5Lei.
3.2.5 Western Union

54

Quick Pay cel mai rapid, sigur i demn de ncredre mijloc de plat folosit pentru ca
o companie s primeasc sume de bani transmise de clienii si din ntreaga lume. Aceste
fonduri primite de persoanele juridice strine, nregistrate n sistemul Western Union, vor fi
direct depozitate n contul bancar al acestora.
n cadrul acestui mijloc de plat , se percep urmtoarele comisioane:
- 0 USD-3.000 USD- comisionul este de 15 USD
- 3.001 5.000 USD- comisionul este de 25 USD
3.2.6 Cecuri n valuta
Cecurile comerciale
Cecul este un ordin scris, dat de ctre o persoan ( trgtor ) unei bnci ( tras) de a plti o
sum de bani , la vedere , unei tere persoane ( beneficiar). Raiffeisen Bank remite spre ncasare
cecuri comerciale i necomerciale denominate n USD , EUR , GBP , CHF , CAD , AUD , JPY .
Raiffeisen Bank nu emite cecuri n valut.
Comisioane aplicabile :
- comision de remitere n sistem clearing : procent din valoarea cecului , cu o valoare
minim;
- comision spre remitere on collection : procent din valoarea cecului , cu o valoare minim
+ comision extern;
- restituirea cecurilor neonorate: comision flat + comision extern.
Cecuri de calatorie
Acest tip de cec este un cec prealimentat ( achitat n avans) i reprezint una din
cele mai sigure i moderne modaliti de pstrare a valutei , cu precdere , pe durata cltoriilor.
Raiffeisen Bank onoreaz pe loc cecuri de cltorie American Express , Thomas Cook , Visa ,
etc, denominate n USD, EUR , GBP , CHF , CAD, AUD , JPY. Raiffeisen Bank vinde prin
unitile sale operative cecuri de cltorie American Express denominate n USD i EUR.
Comisioane aplicabile :
- comision de onorare pe loc a cecurilor de cltorie : procent din valoare cecului , cu o
valoare minim;
- comision de vnzare a cecurilor de cltorie American Express : procent din valoarea
cecului , cu o valoare minim.
3.2.7 Incasso

55

Incassoul este o modalitate de plat n comerul internaional la care partenerii , exportator i


importator , au convenit de comun acord la semnarea contractului comercial.
Tipuri de incasso:

incasso documentar de import n cadrul incasso-ului documentar de import,


Raiffeisen Bank
Bank, care acioneaz ca banc colectoare , primete de la banca
remitent setul de documente emise de exportator i instruciunile privind
efectuarea plii , contra plat sau contra acceptare .

incasso simplu de import n cadrul incasso-ului simplu de import , Raiffeisen


Bank primete de la banca extern bilete la ordin emise de importator sau trate
emise de exportator .

incasso ul de export -

n cadrul incasso-ului de export , Raiffeisen Bank

acionnd cca banc remitent , primete de la clientul su , formularul Incasso de


Export mpreun cu setul de documente aferente exportului.

56

CAPITOLUL IV
Studiu de caz: Cardul de cumparaturi Mastercard Standard Raiffeisen Bank
4.1 Evolutia pietei cardurilor in Romania
2009 a fost primul an, din intreaga istorie a pietei cardurilor din Romania, in care numarul
cardurilor valide din circulatie a fost mai mic fata de anul precedent. Cu toate acestea, in numai
10 ani, numarul cardurilor din circulatie a crescut de peste 10 ori, performanta care nu a mai
reusit-o niciun alt stat european in aceeasi perioada grafic 1.

57

Sursa: Banca Centrala Europeana & BNR

In 2009, scaderi ale portofoliului de carduri au mai inregistrat o serie de alte 13 state
europene. Din perspectiva dimensiunii contractiei consemnata in acest an, Romania se claseaza
pe locul trei dupa Grecia (13%) si Irlanda (8%), cu o diminuare de 5,%, a numarului de carduri
din circulatie (exact ca si in cazul Bulgariei).
Evolutia din ultimii 10 ani per ansamblul pietei Uniunii Europene este relativ similara grafic
2 - insa cu o crestere de numai 70% si o corectie mai lina in 2009 avand in vedere ca emitentii
mari, cu portofolii nationale de cel putin 100 de milioane de carduri (Germania, si Franta), nu au
inregistrat scaderi in acest an.
Grafic 2 - Evolutia cardurilor valide din circulatie la nivelul tarilor din UE

58

Sursa: Banca Centrala Europeana


Daca raportam portofoliul de carduri valide din circulatie la populatia activa, cu varsta cuprinsa
intre 15 si 59 de ani, constatam ca Romania a incheiat anul 2010 cu o medie statistica de 0.9
carduri pe locuitor. Media este foarte incurajatoare pentru viitorul platilor electronice avand in
vedere ca tara noastra detine prima pozitie in UE din perspectiva ponderii populatiei din mediul
rural peste 45%.
Gradul de penetrare este insa sensibil diferit in functie de mediul in care traieste populatia. Cele
mai recente studii din 2010 releva faptul ca peste jumatate (54%) din populatia urbana, cu varsta
de minim 15 ani, detine un card, in vreme ce pentru intreaga tara procentul scade la numai 41% .
Procentul celor care utilizeaza cardul bancar creste pana la 85% pentru romanii care traiesc in
orase cu peste 50.000 locuitori .
Procentele difera foarte mult si in functie de nivelul de educatie, de la 20%, in randul
respondentilor cu studii primare, la 86% in cazul celor cu studii superioare.

59

Grafic 3
Daca insa raportam numarul de
carduri valide din circulatie la
total populatie, constatam ca
gradul de penetrare al acestor
instrumente de plata in Romania
este de trei ori sub media atat a
zonei Euro cat si a Uniunii
Europene grafic 3.
Sursa: Banca Centrala Europeana

Probabil ca acest potential de


crestere

face

ca

in

piata

romaneasca sa opereze aproape


40 de emitenti, dintre care 31
sunt banci.

Perioada de comprimare a portofoliilor, mai ales pentru IFN-uri


Pe fondul crizei, portofoliul cumulat de carduri al emitentilor (banci si IFN-uri), s-a redus in
perioada decembrie 2008 decembrie 2010 cu un milion de carduri pana la aproximativ 12,6
milioane (grafic 4). Chiar daca per ansamblul pietei scaderea era vizibila in statisticile bancii
centrale inca din primul trimestru al anului 2009, ea s-a manifestat diferit pe tip de emitenti si pe
tip de carduri. Dupa prima jumatate a anului 2009, erau deja 845.000 de cardurile valide mai
putine in circulatie, cea mai severa contractie inregistrandu-se pe cardurile de credit.

Grafic 4
60

Sursa: Banca Nationala a Romaniei


Urmarind portofoliile emitentilor bancari din sem.I 2009, constatam ca dintre bancile cu peste
100.000 de carduri (11 emitenti insemnand peste 11,3 milioane carduri 93% din piata cardului
bancar), doar trei dintre ei au inregistrat scaderi. Este vorba de Bancpost, BRD si Raiffeisen, care
impreuna au inregistrat o diminuare a portofoliului cu 366.000 de carduri. Diferenta de aproape
jumatate de milion de carduri revine Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri).
Argumentul in acest sens este dat si de faptul ca numarul cardurilor de credit ale tuturor
emitentilor, bancari si nebancari, a scazut in primul semestru din 2009 cu 440.000 de carduri
(grafic 2), iar portofoliile cumulate ale celor mai importanti emitenti bancari de carduri de credit
a inregistrat cresteri. (tabel 1).
Tabel 1 - Evolutia portofoliilor principalilor 10 emitenti pe cardurile de credit
Emitent
Credit

Dec. 2008
Europe 324.725

Bank
Raiffeisen Bank
BCR
Banca Transilvania
RBS
Garantibank
Alpha Bank
BRD
CEC Bank

309.264
184.600
153.517
87.243
23.996
45.154
37.037
46.527

Iunie 2009
329.577

Dec. 2009
322.584

Dec. 2010
302.826

326.158
179.228
152.899
n.a.
54.672
48.176
43.015
37.147

332.627
179.744
154.646
164.239
78.614
49.079
52.049
49.378

289.949
164.254
150.583
116.494
111.438
54.176
51.081
48.758

61

Piraeus Bank
42.894
42.000
Total
1.193.924 Peste 1.300.000
Sursa: bancile comerciale si ARB

41.978
1.424.938

40.000
1.329.559

Pierderile de clienti in portofoliile IFN-urilor au continuat si in al doilea semestru astfel ca unii


au inghetat temporar activitatea de emitere cum a fost cazul TBI Credit, in vreme ce altii s-au
straduit sa supravietuiasca fara insa a reusi. FinCredit Group a fost nevoita sa-si incheie
activitatea, dupa ce reusise sa ajunga la un portofoliu de 12.000 de carduri performanta
neegalata inca o serie de banci care emit carduri de cel putin patru ani. De altfel, numai in 2010,
BNR a dispus radierea a 21 de institutii din Registrul general al institutiilor financiare nebancare,
si implicit interzicerea activitatii de creditare, si s-a vazut nevoita sa modifice regulamentul IFNurilor.
Chiar si IFN-ul cu cel mai mare numar de carduri in portofoliu, EFG Euroline, pentru a spori
atractivitatea cardurilor a extins aria lor de utilizare si la nivel international, odata cu emiterea
cardurilor sub licenta American Express incepand cu 6 octombrie 2010. De retinut faptul ca o
luna mai devreme, Bancpost semna reinnoirea contractului de exclusivitate cu AMEX, pentru
emiterea si acceptarea la plata la comercianti a cardurilor de credit AMEX pe piata locala. Prin
urmare, ca singur emitent de carduri de credit AMEX pe piata romaneasca, inca din 2005,
Bancpost bifeaza astfel mult asteptata crestere a portofoliului ceea ce poate sa dea bine in
criteriile de performanta fata de compania care le-a acordat licenta. Bancpost risca insa sa-si fure
singura caciula daca vizeaza doar indicatori cantitativi.
Inainte de extinderea ariei de utilizare a cardurilor Euroline si la nivel international, EFG Retail
Services declara ca are un portofoliu de 480.000 de carduri. Pana la inceperea campaniilor
agresive de utilizare din 2010, aceste carduri aveau un grad de activare de sub 50%, o medie a
liniei revolving sub cea a cardurilor bancare de credit, si erau detinute de clienti cu studii si
venituri inferioare clientilor bancari, majoritatea considerati subprime de catre emitentii
bancari de carduri de credit. Este foarte probabil ca aceasta miscare de migrare catre AMEX sa
fie insotita si de o curatire a portofoliului, astfel incat cardurile Euroline inactive sa nu mai fie
remise sub licenta AMEX iar produsele din circulatie ale companiei sa se diminueze sensibil sub
250.000.
4.2. Considerente principale
62

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de
cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de
distributie: unitati bancare (peste 200 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking
(Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking). Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin
fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank
Oesterreich AG (RZB) in Romania - Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a
Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.
Dupa privatizare, Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut
un profit net de 28,3 milioane EUR, de sase ori mai mare decat in anul 2003 (4,6 milioane EUR).
Activele totale s-au dublat fata de 2003, depasind 2.000 milioane EUR. In 2005, banca a
continuat sa implementeze un plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii
si sistemelor IT&C, modernizarii retelei de unitati si extinderii retelelor de ATM si POS. Banca
are peste 1,8 milioane de clienti.Rezultatele excelente obtinute de Raiffeisen Bank au fost
recunoscute de prestigioase publicatii romanesti si straine. Revista britanica Euromoney a
acordat Raiffeisen Bank premiul pentru cea mai buna banca de investitii din Romania, iar revista
Global Finance a desemnat banca, atat in 2004 cat si in 2005, drept "Cea mai buna banca din
Romania".Raiffeisen Bank emite urmatoarele tipuri de carduri de credit:
1. pentru persoane fizice: MasterCard in lei cu utilizare internationala
2. pentru persoane juridice:Visa Bussiness Charge cu utilizare internationala
In proiectul meu m-am axat pe cardurile de credit destinate persoanelor fizice, asa ca
despre cardul de credit Visa Bussiness Charge nu voi spune decat ca permite persoanei juridice
sa efectueze plati (in tara si in strainatate), utilizand o linie de credit oferita de catre banca in
limita echivalentului a 10,000 Euro (pe un card sau pe mai multe carduri) ; pentru creditul
obtinut dobanda este zero, cu respectarea conditiilor contractuale iar utilizarea fondurilor nu
trebuie justificata fata de banca.
Cele trei tipuri de carduri de credit care se adreseaza persoanelor fizice, emise sub sigla
MasterCard sunt:
1. Raiffeisen Bank Standard
2. Raiffeisen Bank Connex (realizat in parteneriat cu Connex)
63

3. Raiffeisen Bank Gold (exclusiv pentru persoane cu venituri mai mari de 1000
euro)
Detalii tehnice. Cardul prezinta elemente de identificare scoase in relief (embosat) si este emis
sub sigla MasterCard. Dimensiunile sunt cele obisnuite la toate cardurile, lungimea de 8,5 cm ;
latimea de 5,4 cm si diagonala de 9,8 cm.
4.3 Cardul de cumparaturi MASTERCARD STANDARD

Tine mereu pasul cu tine.


Oricare ar fi lista ta de cumparaturi cu noul card de cumparaturi te bucuri de cele mai multe
optiuni de rambursare:

0% dobanda pana la 56 de zile, pe viata. Foloseste cardul de cumparaturi fara dobanda!


Plateste cu cardul, ramburseaza integral sumele utilizate, pana la scadenta lunara si
beneficiezi de 0% dobanda.

Rambursare flexibila. Este alegerea ta cati bani rambursezi lunar! In functie de banii pe
care ii ai la dispozitie poti rambursa lunar orice suma, pornind de la minimum 5% din
creditul utilizat.

Rate fara dobanda. Plateste in maxim 12 rate lunare fixe fara dodanda la magazinele
partenere ale Programului Multishop Raiffeisen si beneficiezi de dobanda 0%.

Plata in rate fixe, cu dobanda redusa. Gestioneaza-ti bugetul cu costuri reduse!


Apeleaza serviciului Call Center Raiffeisen la numarul de telefon 0800 802 02 02 si alege
plata in rate lunare fixe (6, 12, 18, 24 sau 36 de rate) cu dobanda redusa pentru
64

cumparaturi in valoare de minimum 300 Lei si ai dobanda mai mica decat dobanda
standard. Dupa postarea unei tranzactii in rate fixe cu dobanda redusa poti folosi in
continuare limita de credit ramasa pentru plati la comercianti sau retrageri de numerar,
suma minima de plata va fi formata din rata fixa (ratele fixe) cu dobanda redusa +5% din
sumele utilizate si ne-postate in rate fixe cu dobanda redusa.

Sistem de rambursare flexibil. Poti alege data de emitere a raportului de activitate (7,
15 sau 22 ale lunii) si modul de rambursare a sumelor utilizate (prin depunere de
numerar, virament bancar sau debitare automata a contului curent de la Raiffeisen Bank).

Caracteristici:

Card de credit, in lei, pentru persoane fizice.

Utilizare nationala si internationala (in strainatate se face automat conversia in moneda


tarii respective).

Limita de credit este stabilita de banca pentru fiecare utilizator, intre 700 si 20.000 RON.

Rambursare lunara minima: 5% din valoarea creditului utilizat.

Limita lunara de cheltuiala: 100% din limita acordata de banca pentru plati la
comercianti, 40% pentru retrageri de numerar.

Limita zilnica de retragere numerar: 3.000 lei

Nu necesita giranti, asigurare sau alte garantii.

Avantajele si beneficiile cardului de cumparaturi


1. Aplici o singura data si ai acces la credit pe o perioada nelimitata. Banca iti acorda o
linie de credit care iti sta la dispozitie toata viata si la care ai acces, din tara sau
strainatate, platind la comercianti sau retragand numerar de la bancomate si ghisee

65

bancare, 24 ore din 24 si 7 zile din 7. Tu decizi cand apelezi la credit, in functie de
necesitatile de moment.
2. Faci cumparaturi in siguranta. Poti beneficia de un pachet unic de serviciide protectie
atasat cardului tau.
Protectia Cardului: informatii despre contul de card oferite de banca prin intermediul
serviciului Call Center
Protectia Cumparaturilor: cumparaturile pe care le platesti cu cardul sunt protejate
impotriva deteriorarii, distrugerii sau furtului pentru 45 de zile de la data achizitiei,
inclusiv pe durata transportului.
Protectia Pretului: stii ca poti beneficia de cel mai bun pret de pe piata pentru
cumparaturile platite cu cardul. Incepand din 02.12.2009, pachetul de servicii de
protectie, atasat cardului dumneavoastra de cumparaturi, va va fi oferit prin noul nostru
partener, UNIQA ASIGURARI S.A. Special pentru confortul si siguranta dumneavoastra,
am creat un pachet de servicii unice de protectie a cardului, cumparaturilor si pretului,
caruia i-am adaugat acum mai multe beneficii si reduceri speciale.
Pentru mai multe detalii, va rugam sa consultati nota de informare Protector
3. Primesti bonusuri la cumparaturi. Programul MultiShop
Cardul tau iti aduce cumparaturi gratuite! Foloseste cardul de cumparaturi in magazinele
partenere si beneficiezi de reduceri garantate.
Multishop Bonusuri si Rate fara dobanda

Cardul tau iti aduce cumparaturi in Rate fara dobanda si bonus in puncte Multishop
Programul Multishop aduce in plus facilitatea de Rate cu dobanda 0%.
Profita de optiunea rate lunare fixe, fara dobanda, platind cu cardul tau de cumparaturi la
comerciantii parteneri!
66

Programul Rate fara dobanda este disponibil pentru orice plati efectuate cu cardul de
cumparaturi Raiffeisen Bank in magazinele partenere incluse in program, avand diferite domenii
de activitate: moda, accesorii, bijuterii, turism, electronice, electrocasnice, IT etc.
Cum functioneaza programul Rate fara dobanda:

Identifici usor magazinele partenere si numarul de rate in care se poate efectua plata (3, 4,
5, 6, 9 sau 12 rate) deoarece locatiile magazinelor participante la program sunt semnalate
prin materiale specifice, la intrare sau la casa;

Platesti cu cardul de credit la comerciantul partener al bancii si soliciti plata in X rate;

Urmaresti in raportul lunar de activitate datele referitoare la rata egala fara dobanda si la
rambursare;

Rambursezi rata lunara pana la data scadentei pentru a beneficia de dobanda 0%.

ATENTIE: Poti cumpara in rate fara dobanda numai daca plata a fost facuta prin EPOS
Raiffeisen Bank.
Poti cumpara in Rate fara dobanda folosind cardurile de cumparaturi:

Raiffeisen Bank Standard

Raiffeisen Bank Vodafone

Raiffeisen Bank Gold

Raiffeisen Bank Alico

Ce reprezinta programul Bonus MultiShop?


Acumulezi puncte MultiShop de pana la 15% din valoarea cumparaturilor cand platesti cu cardul
tau Raiffeisen Bank in magazinele partenere ale programului. Punctele reprezinta bani (1 punct =
1 Leu) pe care ii poti folosi pentru cumparaturile viitoare din retelele magazinelor partenere.
Primesti bonus in puncte Multishop numai daca plata s-a efectuat prin EPOS Raiffeisen Bank.
Solicita casierului sa-ti puna la dispozitie unul!
In cazul in care esti posesorul unui card de loialitate emis de unul dintre magazinele partenere,
vei acumula in continuare punctele aferente. Astfel, folosind si cardul Raiffeisen Bank la plata
cumparaturilor, vei castiga de doua ori!
Cum utilizezi Bonusul in puncte MultiShop?
67

Pentru a achita orice cumparaturi in magazinele participante, inmaneaza cardul vanzatorului,


anunta-l ca vrei sa platesti cu puncte, iar plata se va face din contul tau de puncte MultiShop. Mai
mult, poti alege ca doar o parte din valoarea cumparaturilor sa fie achitata cu puncte, iar restul cu
bani.
Primesti Puncte Multishop folosind urmatoarele tipuri de carduri Raiffeisen Bank:

cardurile de debit
o

Visa Electron

Mastercard

Maestro

cardurile de cumparaturi
o

Raiffeisen Bank Standard

Raiffeisen Bank Vodafone

Raiffeisen Bank Gold

Raiffeisen Bank Alico

4. Primesti gratuit pana la 4 carduri suplimentare. Imparte beneficiile cardului de


cumparaturi Raiffeisen Bank cu inca 4 persoane dragi tie carora le poti oferi cate un card
suplimentar, fara niciun cost de administrare. Mai mult, pentru fiecare card suplimentar
alegi acces total sau partial la limita ta de credit.
5. Beneficiezi de protectia rambursarilor in cazul unor evenimente nedorite prin atasarea
la cardul de credit a asigurarii optionale Protectia Rambursarilor:
o

asigurarea de viata - in caz de deces, asigurarea acopera datoria catre banca


rezultata din utilizarea cardului de credit

asigurarea de somaj - in cazul pierderii locului de munca, asigurarea va plati


rambursarea lunara minima conform raportului de activitate pentru o perioada de
maximum 6 luni consecutive.

Asigurarea Protectia Rambursarilor iti este oferita gratuit pentru primele 3 cicluri
de tranzactionare.

6. Ai la dispozitie un pachet complet de asigurari de calatorie in strainatate*:

68

Asigurare medicala cu acoperire de pana la 20.000 Euro care include asigurarea medicala
obligatorie.

Asigurare pentru intarzierea zborului / bagajelor de pana la 500 Euro.

Serviciile de asistenta si asigurarile de calatorie sunt disponibile 24/7, oriunde in lume,


pentru tine si membrii familiei, in conditiile in care cel putin o plata legata de calatorie a
fost efectuata pe teritoriul Romaniei, inainte de inceperea calatoriei, cu cardul de
cumparaturi. Dovada asigurarii se face pe baza cardului special de asigurat pe care il vei
primi impreuna cu cardul de cumparaturi.

*Incepand din 02.12.2009, Asigurarea de calatorie in strainatate atasata optional


cardului de cumparaturi Standard, va fi oferita prin intermediul noului nostru
partener, UNIQA ASIGURARI S.A.
Pana la expirarea perioadei de asigurare pentru care ati platit comisionul aferent
serviciului, sunteti in continuare acoperit prin asigurare. Dupa expirarea perioadei de
asigurare, Banca nu va mai percepe un nou comision anual. Daca doriti sa beneficiati in
continuare de Asigurarea de calatorie in strainatate, va invitam in oricare dintre
agentiile Raiffeisen Bank, pentru a semna documentatia specifica.

Documente necesare (pentru salariati):

Act de identitate, copie si original (atat pentru solicitant cat si pentru sot/sotie solicitant)

Fisa fiscala pentru anul anterior

Adeverinta de salariu semnata si stampilata de angajator

Informatii despre aplicarea OUG 50/2010


In data de 21 iunie 2010 a intrat in vigoare OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori.
Raiffeisen Bank SA s-a aliniat noilor obligatii legale, fapt ce determina modificarea contractelor
de credit existente prin Actul aditional la Contractul de card de credit in cuprinsul caruia au fost
reluate clauzele contractuale, intr-o forma modificata, in acord cu noile prevederi legale
aplicabile, in scopul respectarii drepturilor legale ale consumatorilor; fiind vorba despre
modificari care decurg din lege, veti beneficia automat de prevederile legale.
Mai multe informatii despre aplicarea OUG 50/2010: http://www.raiffeisen.ro/persoanefizice/documente-utile
69

4.4. Promovarea cardului de credit Raiffeisen Bank


Raiffeisen Bank este una dintre putinele banci care au pus un accent major pe
promovarea acestu produs. In primul rand este vorba despre un site dedicat in exclusivitate
cardului de credit, www.carddecredit.ro. Accesand acest site, cei interesati pot obtine informatiile
necesare mult mai comod, nefiind nevoie sa se mai deplaseze pana la unul dintre sediile bancii.
Tot in acest sens, pentru a usura modalitatea de a obtine un card de credit, site-ul are si optiunea
Aplici acum! Si apoi toata viata iti vei permite sa cumperi si sa platesti mai tarziu. (sloganul
acestui card de credit este Cumperi acum, platesti mai tarziu ! ). Astfel, clientul are
posibilitatea de a descarca de pe internet toate documentele necesare, netrebuind sa se prezinte la
sediul bancii decat la sfarsit, can toate acestea sunt completate.
Una dintre cele mai interesante aspecte ale cardului de credit pe care cei interesati le pot
citi pe acest site se refera la motivele pentru care ar trebui sa isi achizitioneze un card de credit
Raiffeisen Bank. As dori sa o prezint in cele ce urmeaza.
10 motive pentru care ai nevoie de un card de credit
De cate ori ti s-a intamplat sa fii la cumparaturi si sa iti cumperi doar o parte din lucrurile
pe care ti le-ai fi dorit? De cate ori ai ratat oferte foarte bune pentru produse la care te gandeai de
mult timp?
Cardul de credit Raiffeisen Bank este prietenul perfect in aceste situatii. Iata cele mai
importante 10 argumente:
1. Aplici o singura data pentru un credit pe perioada nelimitata
Cardul de credit Raiffeisen Bank este practic o sursa inepuizabila de finantare. Aplici o singura
data, la orice unitate Raiffeisen Bnak, si ai acces la credit pe o perioada nelimitata. In plus, o data
ce ai achitat suma lunara minima, ai din nou acces la suma neutilizata. Acest prieten de incredere
iti va sta la dispozitie oricand ai nevoie
2. Pana la 50 de zile perioada de gratie

70

Cand utilizezi cardul pentru plati direct la comercianti, Raiffeisen Bank iti acorda o perioada de
gratie de pana la 50 de zile in care nu platesti dobanda pentru suma rambursata. Astfel, iti vei
face cumparaturile simplu si elegant, fara nici un cost suplimentar.
3. Te poti baza pe el 24 de ore din 24, 7 zile din 7
Cardul de credit Raiffeisen Bank este cel mai bun prieten al tau la cumparaturi si in multe alte
situatii. Si asta pentru ca poti plati direct cu cardul la orice ora din zi sau din noapte, indiferent
daca te afli intr-un magazin sau restaurant, intr-un hotel, la benzinarie, la coafor sau la film. Iar
daca ai nevoie de numerar, poti apela la un bancomat cu maxima incredere. Important este ca vei
avea mereu la indemana o rezerva strategica, care te va ajuta sa te descurci cu brio in orice
situatie.
4. Nu se supara deloc daca trebuie sa faci deplasari dese
Mic si discret, cardul de credit Raiffeisen Bank se va aseza confortabil in portmoneul tau si va fi
bucuros sa te insoteasca oriunde, in tara sau in strainatate. Imagineaza-ti ca esti intr-un loc
superb si te-ai hotarat sa-ti prelungesti vacanta cu 2 zile sau ca pur si simplu esti la cumparaturi
si ai vazut covorul care s-ar potrivi perfect in sufrageria ta. In aceste situatii si in multe altele,
cardul de credit este de neinlocuit.
5. Ai 0% comision pentru plata cu cardul direct la comercianti
Da, este asa cum ai auzit, pentru ca Raiffeisen Bank nu percepe comision pentru platile cu cardul
efectuate la comercianti. Suma afisata va trece din contul tau in cel al comerciantului, fara ca
banca sa-ti perceapa comision pentru aceasta tranzactie. In plus, atunci cand folosesti cardul la
comercianti ai acces la intreaga suma aflata in cont, fara nici o limitare.
6. Iti aduce castiguri suplimentare ori de cate ori il folosesti
Daca esti posesorul unui abonament Connex poti obtine cardul de credit Raiffeisen Bank
Connex care iti ofera puncte de loialitate in programul Connex in fiecare zi pentru platile la
comercianti. Poti folosi aceste puncte pentru a obtine telefoane mobile, minute de convorbiri,
reduceri la abonamente, extraoptiuni sau alte produse Connex. Este foarte placut sa primesti
cadouri cand iti faci cumparaturile, nu?
7. Nu te bate la cap sa returnezi banii imprumutati
Raiffeisen Bank nu stabileste o perioada limita in care trebuie sa achiti integral suma utilizata.
Singura ta obligatie este sa rambursezi lunar minim 5% din creditul utilizat, dupa care vei avea
din nou acces la disponibilul din cont. Practic poti imprumuta bani la nesfarsit, ori de cate ori ai
71

nevoie, cu conditia sa achiti in fiecare luna suma minima. Cardul va fi reinnoit o data la doi ani,
fara sa fie nevoie sa acoperi intreaga suma imprumutata.

8. Tu alegi data si modul de rambusare a sumelor utilizate


Banca iti ofera libertate in privinta datei si modului de rambursare a sumelor utilizate. Poti
efectua rambursarea lunara prin depuneri de numerar la orice unitate Raiffeisen Bank, prin
transfer bancar sau poti autoriza banca sa transfere automat banii din contul tau curent de la
Raiffeisen Bank.
9. Ai control total asupra tranzactiilor efectuate
Lunar, Raiffeisen Bank iti trimite un extras de cont in care figureaza toate tranzactiile realizate in
luna precedenta, disponibilul aflat in cont si suma minima pe care trebuie sa o rambursezi. In
plus, daca ai abonament sau cartela Connex poti beneficia de serviciul myBanking prin care poti
afla direct pe telefonul mobil lista ultimelor tranzactii efectuate si situatia contului tau. Sau, daca
ai un telefon fix prin preajma, cu un simplu apel gratuit la Raiffeisen Direct 0800 802 02 02 poti
sa afli suma pe care o mai ai la dispozitie din linia de credit.
10. Nu ai nevoie de girant sau de alte garantii
Pentru a constientiza importanta pe care Raiffeisen Bank o acorda acestui produs, trebuie
sa tinem cont de faptul ca banca are o adevarata divizie de angajati care se ocupa numai pe
vanzarea acestui produs. Astfel, in curand se doreste usurarea si mai mult a efortului depus de
clienti, prin deplasarea expresa a salariatilor bancii la domiciliul sau locul de munca al acestora.

72

Concluzii i propuneri
Romnia a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Procesul de aderare a
fost unul ndelungat, negocierile fiind iniiate n februarie 2000. Procesul de integrare va fi ns
mult mai ndelungat deoarece progresul necesar a fi realizat n ceea ce privete convergena real
i reformele structurale din economie este unul important.
Pentru sistemul bancar, anul 2007 a reprezentat un nou an de cretere impresionant a
creditului neguvernamental i a activelor instituiilor de credit. Creditul neguvernamental a crescut
cu 53,7% fa de 2006 (respectiv cu 46,6% n termeni reali). Dinamica a fost una rapid pentru
toate categoriile de credite i a fost susinut de creterile importante ale salariilor reale i de rata
dobnzii la credite mai sczut, ca urmare a accenturii concurenei n cadrul sistemului bancar.
Datorit nivelului curent redus al intermedierii financiare i a perspectivelor pozitive legate de
convergena real a economiei Romniei ctre cea a Uniunii Europene, potenialul de cretere a
activitii bancare n anii urmtori este unul ridicat.
La sfritul anului 2006 au fost realizai noi pai pentru alinierea legislaiei romneti la
Directivele Uniunii Europene. n decembrie 2006 Guvernul a adoptat Ordonana de Urgen
nr.99 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului. Noile prevederi se aplic ncepnd cu
1 ianuarie 2007 i reglementeaz n mod unitar activitatea tuturor instituiilor de credit (bnci
comerciale, organizaii cooperatiste de credit, bnci de economisire i creditare n domeniul
locativ, bnci de credit ipotecar, instituii emitente de moned electronic). Legea instituie
principiul autorizaiei unice pentru instituiile de credit ce desfoar activitate pe teritoriul
Uniunii Europene (n statul de origine sau ntr-un alt stat membru, n mod direct sau prin
surcursale), precum i principiul supravegherii prudeniale a activitii instituiei de credit de
ctre autoritatea statului membru al UE care a autorizat-o. De asemenea, n decembrie 2006 BNR
a adoptat i normele privind adecvarea capitalului instituiilor de credit la riscul de credit, riscul
de pia i riscul operaional, norme ce sunt armonizate cu Directivele Uniunii Europene privind
cerinele de capital i cu principiile acordului Basel II. n consecin, legislaia privind activitatea

73

instituiilor de credit din Romnia este armonizat cu Directivele Uniunii Europene ce


implementeaz principiile acordului Basel II.
n aceste condiii economice Raiffeisen Bank a desfurat o activitate profitabil, dup
cum se prezint i n Raportul bncii pentru anul 2007, situaie ce demonstreaz obinerea unor
rezultate superioare celor din anul 2006.
Activele totale ale Raiffeisen au avut o evoluie foarte bun n anul 2007 (creterea lor
fiind de 24,5%), ajungnd la 13.860,0 milioane RON la data de 31 decembrie 2007, de la
11.135,3 milioane RON la sfritul anului 2006. Creterea bncii n 2006 a fost susinut de
dezvoltarea i specializarea reelei de uniti. Numrul total de uniti Raiffeisen era de 265 la
sfritul lui 2007 fa de 215 la sfritul anului precedent. n timpul anului au fost deschise
uniti dedicate n special populaiei i ntreprinderilor mici i mijlocii, n cadrul procesului de
specializare a reelei pe segmentele de corporate i retail. Ponderea titlurilor de valoare n totalul
activelor a sczut semnificativ, de la 17,1% la sfritul lui 2006 la 2,2% n decembrie 2007, ca
efect al lipsei licitaiilor de titluri de stat pe piaa primar n timpul anului i al volumului sczut
de plasamente n certificate de depozit emise de BNR. ns raportul active lichide pe total active
a rmas la valoare ridicat, foarte apropiat de cea din 2006, datorit plasamentelor crescute pe
piaa interbancar i n rezervele minime obligatorii.
Creditele i avansurile acordate clienilor au crescut cu 30 % n 2007. Banca a reuit nu
numai s nlocuiasc portofoliul de credite pe termen scurt care au ajuns la maturitate, ci i s
schimbe structura portofoliului de credite, crescnd ponderile creditelor acordate pe termen
mediu i lung.
Activitatea Raiffesien Bank n anul 2007 a fost una deosebit de profitabil, estimndu-se
c pe viitor, n special datorit implementrii strategiei de extindere a reelei de uniti la nivel de
orae, s nregistreze rezultate i mai bune.
n ceea ce privete activitatea RZB, anul 2008 a fost unul foarte dificil pentru toata
industria bancar, Raiffeisen International Bank-Holding AG a reuit s i ating intele propuse
pentru 2008 i s obin din nou, rezultate anuale record. Profitul consolidat (dupa impozitare i
plata intereselor minoritare) a crescut cu 17 procente, la 982 milioane de euro. Un factor cheie
pentru obinerea acestui rezultat l-a reprezentat venitul net din dobnzi, care a crescut cu
aproximativ 34 de procente, pn la 3,2 miliarde de euro. Provizioanele pentru pierderi din
deprecierea activelor au fost majorate la 780 milioane de euro, mai mult dect dublu fa de
suma din 2007 (357 milioane de euro).
74

Aceast cretere semnificativ reflect abordarea conservatoare fa de managementul


riscurilor practicat de Raiffeisen Internaional, oferindu-i totodat un spaiu de manevr pentru a
absorbi riscurile viitoare. La aproximativ 1,5 miliarde euro, venitul net din comisioane a crescut
cu mai mult de 20 de procente fa de anul trecut.
Profitul din tranzacionare a crescut cu 31%, la 168 milioane de euro, n timp ce
cheltuielile administrative generale au crescut cu numai 21%, la 2,6 miliarde de euro (2007: 2,2
miliarde euro).
"Aceste cifre preliminare sunt dovada clar ca modelul nostru de afaceri functioneaz
chiar si in conditii economice extraordinar de dificile", a afirmat Preedintele Raiffeisen
International, Herbert Stepic. Pentru a consolida bazele acestui model, compania a implementat
o serie de msuri ce includ: mbuntirea continu a standardelor sale nalte de management al
riscului i constituire a garaniilor, stoparea creditrii n franci elveieni, reducerea generalizat a
creditelor n valut, oprirea la nivel de grup a programului de extindere a reelei si reduceri de
personal n Ucraina i Ungaria.
n 2008, Raiffeisen Internaional a acordat o atenie deosebit creterii depozitelor de la
clieni, reuind s creasc volumul acestora la 44,2 miliarde euro la finalul anului, cu 9% faa de
perioada similar a anului trecut.
" Am reusit sa ne ntrim substanial baza de depozite i lichiditatea n general, dei am
nregistrat o scdere destul de important a depozitelor de la clieni, datorit crizei financiare,
mai ales n urma evenimentelor din septembrie. Acest lucru reflect poziia noastr excelent pe
piaa din regiune i gradul nalt de ncredere pe care clienii notri l au n marca Raiffeisen ", a
adaugat Stepic.
Creditele i avansurile pentru clieni au crescut cu 18%, la 57,9 miliarde de euro n 2008.
Bilanul total al Raiffeisen Internaional a fost de 85,4 miliarde de euro la finalul anului, cu 17%
mai mare dect cele 72,7 miliarde de euro nregistrate cu un an nainte.
Analitii macroeconomici ai RZB prognozeaz o scdere a PIB-ului de 1,3 procente
pentru 2009 n Europa Central i de Est. Aceeai cifr a fost prognozat i pentru Austria. n
ciuda condiiilor generale care se deterioreaz, Dr. Stepic continu s considere aceast regiune
ca fiind motorul de cretere al Europei i evideniaz faptul c este important ca acesta s fie
meninut n funciune. Prezentarea permanent exagerat a riscului din regiune i neprezentarea
percepiei publice n legatura cu ECE sunt poteniale obstacole n atingerea acestor obiective,
potrivit lui Stepic. Acest lucru a avut impact asupra preului aciunilor multor companii active n
75

regiune, care au sistat astfel dezvoltarea fundamentala a afacerilor. Problema cu care ne


confruntam n prezent este sa evitm consecinele pe termen lung asupra economiei reale.
"Nu trebuie s ne ntoarcem la o Europ care evolueaz la dou viteze diferite. Uniunea
European i multe alte instituii au investit prea mult n acest proiect al unei Europe unite i
stabile. Raiffeisen Internaional i-a demonstrat deja angajamentul pe termen lung fa de
regiune n timpul crizei din Rusia din 1998 i contribuie semnificativ ca i banc de sistem la
stabilizarea economiei din regiune ", a mai adaugat Stepic.
Prin servicii de o calitate deosebit, personal foarte bine instruit i preocuparea
permanent de dezvoltare a gamei de produse, am sigurana c i pe viitor, Raiffeisen Bank i va
menine i chiar mbunti performanele financiare.

76

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Brbulescu 120 de credit pentru agricultura romneasc, Editura Cons,


Bucureti, 1993
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel - Moned, Credit, Bnci, Editura Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 1999
3. Aurel O. Berea, Octavian A. Berea Orientri n activitatea bancar contemporan, Editura
Expert, Bucureti, 1999
4. Aurelian Alexandru Berea Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucureti, 2003
5. Nicolae Dnil, Lucian Anghel, Marius Dnil Managementul lichiditii bancare, Editura
Economic, Bucureti, 2002
6. Steven van Groningen - Preedinte & CEO Raiffeisen Bank Romnia, Cuvnt nainte, Raport
Anual 2005
7. Mihai-Gheorghe A. Imreanu Produse i servicii bancare n realiile de pli interne i
internaionale, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 2002
8. Lucian C. Ionescu - Evoluia sistemului bancar romnesc n perspectiva aderrii la Uniunea
European. Studiu elaborat n cadrul Programului ESEN 2 (iulie 2002)
9. Virgil Madgearu Evoluia economiei romneti dup rzboiul mondial, Editura
Independent Economic, Bucureti, 1940
10. Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu Bncile n economia romneasc 1774-1995, Editura
Economic, Bucureti, 1995
11. Constantin Rotaru - Sistemul bancar romnesc i integrarea european, Editura Expert, 2000
12. D. andru Creditul agricol n Romnia, Editura Academiei R.S.R. Bucureti, 1985
13. Dan Vasilache - Pli electronice. O introducere, Editura Rosetti Educaional, Bucureti,
2004
77

14. Serban Buscu - Piaa bancar din Romnia, liberalizat aproape integral, Curierul Naional, 21
decembrie 2005, de pe: http://www.infonews.ro/modules.php
15. ***Raiffeisen Bank - Raportul Anual 2005, Raportul conducerii
16. ***Raiffeisen Bank - Raportul Anual 2006, Raportul conducerii
17. ***http://www.euroticket.ro/banci/detaliu_banca.php
18. ***http://www.granturi.ro/finantatori/banci/raiffeisen-bank-1259.html
19. ***http://revistapresei.rol.ro/stiri/2006/08/raiffeisen_se_vede_cu_50_mai_profitabila.htm
20. ***http://www.banknews.ro/stire/7866_raiffeisen,_in_topul_primelor_100_de_banci_din_lu
me.html
21. ***Newsletter Raiffeisen Bank ianuarie-iunie 2006
22. ***Revista Finane Bnci Asigurri art. Raiffeisen Bank dezvolt serviciul my Banking
pentru plata facturilor de utiliti, nr.6, iunie 2006
23. ***Raiffeisen Bank EU-RO Buletin Afaceri europene prin Raiffeisen Bank, nr.0/2006
24. ***Revista Finane Banci Asigurri Raiffeisen Bank lanseaz un nou serviciu pentru pli
automate, nr. 3, martie 2006
25. Dr. Ing. Dan Vasilache - Pli electronice. O introducere. Editura Rosetti Educaional,
Bucureti, 2004
26. Vasile Dedu i Tudor Ganea - Cardurile bancare i Uniunea European, Revista Finane.
Bnci. Asigurri nr. 11(59)/nov. 2002, pag58
27.Turliuc Vasile - Politici monetare, Editura Polirom, Bucureti, 2002
28. Rotaru Constantin - Bncile. Managementul performanei bancare, Editura Expert,
Bucureti, 2001.

78

79