Sunteți pe pagina 1din 5

Reinfiintarea este importanta deoarece prin aceasta se pun bazele

unei paduri viitoare care sa isi indeplineasca pe deplin functiile


protective dar si sa produc un maxim calitativ si cantitativ al
materialului lemnos
Societatea actuala, aconomie de piata
Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata reprezinta o interventie
activa a silvicultorului pentru a declansa si dirija procesul de
regenerare naturala in codrul regulat sau a-l mentine in codru
gradinarit atunci cand se atinge exploatabilitatea care corespunde
telului de gospodarire stabilit prin amenajament.
Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata de catre silvicultor este
necesara din doua motive :
-

ca sa mentina functionalitatile productive ale arboretului si


ecoprotective ale padurii la un nivel ridicat prin crearea si
mentinerea de structuri optime;

ca sa valorifice
cand
ridicata valoare.

productia de lemn a padurii atunci


lemnul are cantitativ si calitativ cea mai

Dupa modul in care arboretele cultivate au fost create, se diferentiaza


urmatoarele tipuri:
arborete naturale, intemeiate de om prin valorificarea
potentialului de regenerare naturala a padurii cultivate;
arborete artificiale, intemeiate prin interventii pe cale artificiala;
arborete mixte (semiartificiale), in care se gasesc atat populatii
de arbori instalate pe cale naturala, cat si introduse de om in
procente care nu depasesc 70 % pentru fiecare categorie.
Toata aceasta dispunere stratificata in spatiul padurii e orientata in sensul utilizarii optime a
resurselor trofice si energetice, al asigurarii stabilitatii si al pastrarii continuitatii ecosistemului
forestier. Descrierea si caracterizarea fitocenozei forestiere se prezinta in continuare pe etaje de
vegetatie.

Efecte economice pot fi considerate i cele care se produc n pdurea cultivat gestionat
durabil, dac acestea urmresc cu perseveren aducerea i meninerea pdurii cultivate n
stri structurale, calitative i funcionale optime care, ntre altele, pot s confere pdurii

optima stabilitate, reducerea treptat, dar raional a costurilor de produc ie, concomitent cu
creterea sistematic i controlat a calitii i produciei de mas lemnoas. E

arboretele pluriene sunt mai rezistente dect cele echiene


Arborete cultivate: iau natere i se dezvolt sub influena factorilor mediului natural
dar i cu o evident intervenie antropogen, determinat de modelul de structur
capabil s ofere o eficacitate optim n raport cu funciile atribuite fiecrui arboret.
Diferenierea arboretelor cultivate dup modul n care acestea au fost create:
Arborete naturale = arborete ntemeiate de om prin valorificarea regenerrii
naturale
Arborete artificiale = arborete ntemeiate prin intervenii pe cale artificial
(semnturi directe sau plantaii integrale n proporie de minimum 70 %)
Arborete mixte = n care se gsesc att populaii de arbori instalate pe cale
natural ct i introduse de om n procente care nu depesc 70 % pentru fiecare
categorie
Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si
forta protectiva.
Dac n pdurea natural sensul succesiunii urmeaz calea intensificrii
produciei totale de biomas i realizarea climaxului, n pdurea cultivat omul caut
s dirijeze succesiunea (ca de altfel i celelalte procese) pe calea mrimii produciei
utile sau brute, care poate fi introdus n circuitul economic sub form de produse
lemnoase sau accesorii. De aceea, n astfel de situaii, omul intervine n plus ca un
factor reglator decisiv, alegnd de fiecare dat, din sensurile posibil de urmat, doar
pe acelea care, fr a conduce la perturbri i dereglri puternice, permit dirijarea
pdurii cultivate conform obiectivelor social-economice imediate i de perspectiv.
Privite in ansamblu, importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile
distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea
colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite
sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii,
refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice, atat de importante vietii de pe Terra.
Silvotehnica introduce fundamentele teoretice i aplicative ale metodelor tehnice
aplicabile pdurii cultivate. Competenele praxiologice care vor fi dobndite permit
absolvenilor: s cunoasc msurile tehnice de cultura propriu-zis a pdurilor,
adic de ntemeiere a lor pe cale natural i artificial, s stpneasc
posibilitile de ngrijire, conducere i ameliorare a arboretelor n timpul dezvoltrii
lor, s promoveze tehnologiile de recoltare a lemnului i a celorlalte materii prime
produse n scopul maximizrii funciilor protective i productive atribuite arboretelor.
Principiul fundamentrii ecologice a silviculturii
Apariia acestui principiu a fost necesar pentru a contrabalansa efectele negative
care duc la declinul pdurii: reducerea biodiversitii i diminuarea stabilitii ca
urmare a regenerrii repetate a pdurii cultivate poluarea industrial ca factor
declanator al debilitrii pdurilor tehnologiile de exploatare a lemnului prin
destructurarea pdurilor i nrutirea condiiilor de sol.

Table 1: Examples of measures to increase forest resilience to various impacts of


climate change
Risks/impacts Implications (social, economic,
environmental)
Response measures for risk reduction and
increased resilience
Decreased forest vitality
and productivity
Reduced revenue from wood
and non-wood forest products;
reduced forest ecosystem services
Adjust silvicultural practices, change
composition of species and varieties;
increase forest biodiversity; implement forest
restoration measures
Increased forest pests
and diseases
Reduced forest revenue; reduced
forest ecosystem services
Implement and Intensify pest and disease
management measures; adjust silvicultural
practices
Increased wildfires Loss of life; damage to
infrastructure; reduced forest
revenue and ecosystem services;
wildlife losses
Implement and Intensify wildfire
management; adjust silvicultural practices
Increased water erosion
and landslides
Damage to forest and to
infrastructure (towns, roads,
dams); reduced water quality
Undertake watershed management measures
(including protecting and increasing
vegetation cover; reducing intensities of
harvesting and other uses)
Drought-induced forest/
tree dieback and land
degradation
Reduced availability of forest
products; increased wind

damage; reduced grazing values


Plant windbreaks; maintain tree cover; change
composition of species and varieties
Increased storm damage Reduced forest revenue and
ecosystem services; increased risk
of pests and disease
Change species and adjust tree spacing to
reduce risk; salvage harvesting; pest/disease
control
Reduced extent and
vitality of mangroves and
coastal forests
Increased exposure of land
to storm damage; reduced
productivity of coastal fisheries
Increase protection, restoration and
enhancement of mangroves and other coastal
forests
Changes in species
ranges and species
extinctions
Reduced forest ecosystem
functions; loss of forest
biodiversity
Restore/increase forest connectivity and
wildlife corridors; assist migration; take ex-situ
conservation actions

Cursuri usv silvobiologie si ecologie


http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=308876&lang=1
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Padurea%20de%20azi
%20oglinda%20a%20vremurilor%20trecute.htm
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/agronomie/silvicultura-ecologie-127223.html
http://www.scritub.com/economie/agricultura/silvicultura/SILVOTEHNICAREINFIITARII-ARBO12815.php
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/silvicultura/PADUREA-ECOSISTEMFORESTIER52.php
http://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(16774)anul-2012/(16808)nr-4-2012/
(16812)Consideratii-privind-influenta-lucrarilor-de-exploatare-a-lemnului-asupraregenerarii-padurii
bibliografie

1. Constantinescu, N., 1976: Conducerea arboretelor, vol. I. Ed. Ceres, Bucure ti.

Bucovina forestiera nr. 4/2012

Building resilience for adaptation to climate change through sustainable forest management
Susan Braatz Forestry Department, FAO, Rome

Robledo, C. & Forner, C. 2005. Adaptation of forest ecosystems and the forest sector
to climate
change. FAO Forests and Climate Change Working Paper 2. Rome, FAO.
FAO. 2011a. Climate change for forest policy-makers. An approach for integrating
climate change into
national forest programmes in support of sustainable forest management. Rome.

S-ar putea să vă placă și