INTRODUCERE

Tema lucarii este politici manageriale de crestere a rentabilitatii, lucrarea prezinta o

serie de orientari pentru cresterea rentabilitatii firmei.
Lucrarea este structurata pe patru capitole astfel:

Capitolul I-Obiectivele de rentabilitate in abordarea strategica moderna

structurat pe patru subcapitole

Capitolul II- Prezentarea generala a societatii comerciale Faberrom S.A.

structurat pe noua subcapitole

Capitolul III- Analiza situatiei existente in domeniul rentabilitatii structurat pe

opt subcapitole

In

Capitolul IV- Politici de crestere a rentabilitatii structurat pe trei subcapitole

capitolul

este

prezentat

conceptul

de

rentabilitate

in

abordarea

strategica:abordarea strategica a intreprinderii, definirea conceptului de rentabilitate, a

factorilor de influenta si formele de exprimare ale acesteia. Acest capitol se incheie cu
subcapitolul rentabilitatea si performantele ei, care prezinta obtinerea profitului ca
obiectiv principal si implicarea notiunilor de competitivitate si avantaj competitiv.
Pe baza datelor prezentate in capitolul II cu pivire la situatia de ansamblu a firmei, se
realizeaza o analiza mai detaliata a ratelor de rentabilitate in capitolul III, identificandu-se
astfel factorii cu influenta negativa asupra

acestor rate, acesta incheindu-se cu o

prezentare cauzala a punctelor forte si slabe indenficate.

Capitolul IV incheie aceasta lucrare cu recomandari cu privire la cresterea
rentabilitatii, si odata cu aceste orientari sunt prezentate si o serie de masuri cu caracter
practic de crestere a rentabilitatii. Masurile prezentate sunt in numar de trei: achizitionare
de masini automate de cusut si sulfilat, utilizarea de muncitori policalificati, reducerea
cheltuielilor cu amortizarea. Aceste masuri au avut efecte pozitive asupra indicatorilor:
cifra de afaceri, profit brut, cheltuieli totale si venituri totale,retelor de rentabilitate
prezentate mai pe larg in capitolul patru.

Lucrarea a prezentat o serie de masuri care pot fi aplicate de societate pentru

urmatoarea perioada in vederea cresterii performantei acesteia si mentinerii pe piata.

CUPRINS
CAPITOLUL I
Obiectivele de rentabilitate in abordarea strategica moderna
1.1. Abordarea strategica a intreprinderii.1
1.2. Rentabilitatea ca obiectiv strategic..7
1.3. Rentabilitatea(concept, forme de exprimare, factori)..10
1.4. Rentabilitatea si performantele intreprinderii..14
CAPITOLUL II
Prezentarea generala a S.C. Faberrom S.A.
2.1. Istoric S.C. Faberrom S.A.22
2.2. Scopul si obiectul de activitate...23
2.3. Caracterizarea factorilor de productie.25
2.3.1. Materii prime..25
2.3.2. Dotarea tehnica a societatii25
2.3.3. Resursele umane.26
2.3.4. Sistemul de management si componetele sale..28
2.3.4.1 Subsistemul metodologico-managerial..28
2.3.4.2. Subsistemul decizional...29
2.3.4.3. Subsistemul informational30
2.3.4.4. Subsistemul organizatoric.31

2.4. Procesul tehnolgic..32

2.5. Relatiile cu mediul concurential...34
2.6. Furnizorii societatii...36
2.7. Principalii indicatori de performanta economica..37
2.8. Protectia mediului inconjurator..42
CAPITOLUL III
Analiza situatiei existente in domeniul rentabilitatii
3.1. Analiza ratelor de rentabilitate43
3.1.1. Analiza ratei rentabilitatii
resurselor consumate...43
3.1.2. Analiza ratei rentabilitatii economice..45
3.1.3. Analiza ratei rentabilitatii financiare...49
3.1.4. Analiza ratei rentabilitatii comerciale..51
3.2. Analiza factoriala a indicatorului profit aferent cifrei de
afaceri pe total intreprindere53
3.3. Analiza factoriala a profitului pe produs..55
3.4. Analiza pragului de rentabilitate...59
3.5. Analiza cheltuielilor materiale...61
3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea.64
3.7. Analiza cheltuielilor cu salariile.67
3.8. Sinteza cauzala a punctelor forte si slabe.70

CAPITOLUL IV
Politici de crestere a rentabilitatii
4.1. Orientari privind cresterea rentabilitatii..76
4.2. Masuri de crestere a rentabilitatii..85
4.3. Concluzii...94
BIBLIOGRAFIE

Capitolul I Obiectivele de rentabilitate in abordarea stategica

moderna
1.1.Abordarea strategica a intreprinderii
Managementul performant al unei inteprinderi care isi desfasoara activitatea intr-un
mediu concurential necesita adoptarea unor stategii economice adecvate si punerea in
aplicare a acestora pe baz unor politici manageriale de productie capabile sa permita
valorificarea la maximum a potentialului productiv al acesteia.1
Elaborarea si punerea in aplicare a unei strategii economice de catre intreprindere
trebuie sa tina seama de conditiile interne si externe in care functioneaza, definind prin
obiective cat mai precise directiile de desfasurare a activitatii, astfel incat ea sa mentina
competitivitatea si daca e posibil, sa prevada o crestere a acesteia.
Politicile manageriale de productie trebuie sa precizeze mijloacele si caile necesare
care vor fi folosite pentru a asigura relizarea optima a obiectivelor stabilite de strategia
economica in conditii de rentabilitate.
Adoptarea unei strategii economice adecvate, elaborarea si punerea in aplicare a celor
mai potrivite politici manageriale de productie sunt impuse de actiunea crescanda a o
serie de factori in campul concurential in care isi desfasoara activitatea intreprinderea, din
randul carora pot fi amintiti urmatorii:

Accentuarea concurentei intre diferitele firme pe pietele interne si externe,

intrand in competitie intr-o masura tot mai mare si firmele din tarile in curs de dezvoltare;

Aparitia si extinderea folosirii unor tehnologii moderne de prelucrare si

aplicare pe aceasta baza de catre intreprinderele performante a unor strategiii avansate de

productie care permit divesificarea produselor, ridicarea productivitaii muncii si
reducerea costurilor de productie;

Constantin Barbulescu, Constantin Bagu-Mangementul Productiei-vol.II

Cresterea exigentelor si a preferintelor consumatorilor sub raportul calitatii

produselor si al pretului, ceea ce a impus o segmentare a pietelor si marirea anvenguriii

nomenclatorului produselor oferite;

Afirmarea tot mai puternica a procesului de globalizare, ceea ce accentueaza

concurenta intre firme de pe diferitele piete;

Extinderea folosirii calculatoarelor electronice in managementului productiei,

cu efecte pozitive asupra procesului de conducere a intregii activitati a intreprinderii.

Ca urmare a actiunii crescande a unor astfel de factori, care determina mutatii rapide
pe diferitele piete si un mediu turbulent, conducerea intreprinderii pe baza de strategii
economice si politici manageriale de productie trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

Sa permita o confruntare eficienta pe piata interne si externe cu diferitele

firme, in conditiile unui mediu inconjurator in continua schimbare;

Sa faca fata cu success prin produse noi sau modernizate exigentelor

sporite ale consumatorilor, in conditiile uniu raport calitate-pret competitive;

Sa asigure o perfectionare continua a structurilor, asfel incat acestea sa fie

cat mai bine adaptate noilor exigente impuse de modificarilor survenite in tehnologii, in
pietele de desfacere si cerintele crescande , in continua schimbare, ale consumatorilor.
Intreprinderile romanesti, aflate su impactul intrarii in Uniunea Europeana , unde
functioneaza pe prim plan principiul concurentei, este necesar sa elaboreze si sa puna in
aplicare stategii economice performante, cu politici manageriale eficiente, pentru a-si
putea asigura perenitatea in conditii de rentabilitate.
Strategia eonomica si politicile manageriale care se folosesc pentru aplicarea acesteia
trebuie sa tina sema de faptul ca intreprinderea este necesar sa asigure satisfactia ceruta
de consumatori prin funizarea, intr-o exprimare generica, a unui produs, care poate fi de
natura tangbila sau intangibila.
Furnizarea unor astfel de produse presupune un bun management al intreprinderii, pe
diferitele sale functiuni, un loc principal in cadrul acesteia ocupandu-l functiunea de
productie si in mid corespunazator, managementul productiri bazat pe o strategie
economica bine definite si pe politici manageriale de productie care sa raspunda punerii
in aplicare a acesteia.

In general, strategia economica a unie intreprinderi reprezinta un concept complex si

in acelasi timp un instrument de conducere care defineste ansamblu obiectivelor pe care
si le propune sa realizeze intreprinderea, stabilite pe baza de studii, cercetari stiintifice si
prognize, actiunile ce trebuie intreprinse si modul de alocare a resurselor in vederea
mentinerii competitivitatii si adezvoltarii viitoare.
Formulare in mod judicious a unei strategii economice trebuie sa aiba la baza un
ansamblu de obiective si sa tina seama de scopul si misiunea intreprinderii.
Obiectivele care stau la baza formularii strategiei economice stabilesc ce isi propune
sa realizeze intreprinderea la un anumit nivel de atingere in cadrul unui anumit orizont de
timp.Un obiectiv pentru a-si putea atinge scopul, trebuie sa fie cuantificabil si masurabil.
Scopul defineste ceea ce trebuie sa realizeze o intreprindere in timp. Spre deosebire
de obiectiv , scopul se refera la o perioada mai mare de timp si se realizeaza prinpunerea
in aplicare a obiectivelor, avand un caracter mai larg decat obiectivele.
Misiunea defineste produsele sau serviciile de excutat, pentru care exista
intreprinderea si pietele pe care se vor realiza acestea, precum si sursele de obtinere a
veniturilor.
Pentru punerea in aplicare a unei strategii economice, in concordanta cu misiunea
intreprinderii, trebuie stabilite politicile economice de aplicare. Aceste politici, in general
definesc modalitatile in care trebuie sa actioneze pentru punerea in practica a strategiei.
Politicile manageriale de productie reprezinta o forma de concretizare a politicilor
economice pentru realizarea functiunii de productie. Ele au rolul de asigura punerea in
aplicare a activitatilor de transformare a componentelor de intrare in sistem in
componente de iesire concretizate in strategia adoptata de intreprindere, fiind mijloace
prin care se ating obiectivele stabilite. Aceste politici manageriale de productie vizeaza in
mod deosebit acel aspecte ale strategiei care au ca obiect produsul in activitatea unitatilor
de productie sau a serviciilor functionale.2
Ele trebuie sa fie legate de strategia de ansamblu a intreprinderii, pentru a se realiza o
sincronizare intre realizarea obiectivelor strategiei intreprinderii si prevederile politicilor
manageriale de productie si a evita lipsa de concordanta in realizarea acestotra pe
diferitele orinzonturi de timp.
2

Constantin Barbulescu, Constantin Bagu-Mangementul Productiei-vol.II

Pentru aplicarea politicilor manageriale de productie in cadrul intreprinderilor se

elaboreaza anumite proceduri si reguli.
Spre exemplu, daca o intreprindere stabileste ca politica posibilitatea returnarii de
catre clientii a produselor achizitionate, procedura de fineste exact cum poate fi facuta
aceasta returnare, iar regulile indica cu exactitate formalitatile care trebuie efectuate
pentru punerea in practica a procedurii.
Strategiile care pot fi adoptate de catre o organizatie economica se pot prezenta sub o
mare diversitate, iar in raport cu acestea se definesc politici manageriale de productie
specifice..
Pornind de la abordarile lui Ansoff, Akerman, Resenbloom, G. Hofer si D. Schendel
delimiteaza trei tipuri de strategii: a firmei- se ocupa de ansamblu aspectelor organizatiei;
strategia economica- se ocupa de problematica economica, axandu-se asupra abordarilor
de adoptat de firma pentru a fi eficace intr-o anumita industrie sau pe un anumit segment
de piata; strategia functional- se concentreza asupra maximizarii productivitatii
resurselor, urmarind dezvoltarea de competente semnificative si generare de sinergie.
Profesorul David Collins delimiteaza patru tipuri de strategii: asiguratorie, dedicata,
cresterea treptata si oportunista considerate generice pentru firmele contemporane
Din sinopticul tipologiei strategiilor nu putea, sa fie omise ciontributiile majore al lui
Michael Porter. Potrivit acestuia, din punct de vedere al avantajului copetitiv, stategiile se
parteajeaza in trei categorii:

Strategia generica bazata pe diminuarea costurilor implica transformarea

firmei in cel sau intr-unul din cei mai ieftini producatori din ramura respectiva. Avantajul
competitiv consta in stabilirea unor preturi mai reduse decat concurenta, in conditiile
obtinerii uniu profit cel putin la media industriei respective;

Strategia de diferentiere are in vedere ca produsele firmei sa fie unice in

ramura de activitate respective;

Strategia focalizata are in vedere segmentarea bine definite ale pietei, pe

acestea promovand fie pret redus fie produs diferentiat. Avantajul competitiv al firmei
rezulta din capacitatea de a satisface la un inalt nivel necesitati specifice segmentului de
piata vizat in conditii cat mai bune, comparativ cu producatorii intregii game de produse
implicate.

O intreprindere poate adopta o strategie sau alta, sau mai multe tipuri de strategii, in
raport cu carcteristicile si posibilitatile sale evaluate de conducerea intreprinderii. Pentru
fiecare strategie se elaboreaza politici manageriale de productie prin care sa se precizeze
maniera de realizare a strategiei pe diferite perioade.
Formularea de strategii si centrarea intregului management asupra lor favorizeaza, de
regula luarea in considerare a intereslor principaliilor stakeholderi ai oraganizatiei. Prin
strategie se se traseaza traictoria de evolutie a organizatiei pentru o perioada relativ
indelungata. Firmele care apleaza la strategii obtin rezultate net superioare perioadei in
care nu au apelat la acestea.
Si din punct de vedere national apelarea la strategii prezinta avantaj si anume cresc
performantele de ansamblu ale economiei nationale , reflectate in volumul si dinamica
produsului intern brut, venitului national si ale celolrlalti indicatori macroeconomici.
Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic, care
necisita numeroase analize cu caracter cantitativ si calitativ, o foarte buna cunoastere a
factorilior interni si externi care influenteaza activitatea, studierea evolutiei viitoare a
cerintelor pe diferite piete, o buna documentare privind prognoza, evolutiilor
tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale.

1.2.Rentabilitate ca obiectiv strategic

Conceptul de rentabilitate este intalnit frecvent in literatura sau presa de specialitate,
imbracand cele mai variate forme. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai
sintetice de exprimare a eficientei activitaii economico-financiare a unei firme, respective
a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, tinand cont de toate
stadiile circuitului economic:aprovizionare, productie si vanzare.
Pentru masurarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori:profitul si
rantele de rentabilitate.
Profitul reprezinta unul din obiectivele stategice care face parte din categoria
obiectivelor econnomice( rata profitului, cota de piata,cifra de afaceri, productivitatea
muncii). Obiectivele economice sunt cele cu ponderea determinanta in managementul

organizatiei, intrucat exprima cel mai direct si intens interesele stakeholderilor principali
in frunte cu proprietarii. Numarul si felul obiectivelor stategice depind foarte mult de
dimensiunea si complexitatea organizatiei.
Cand dorim sa calculam rentabilitatea unei intreprinderi , ne propunem de fapt sa
calculam rentabilitatea cu care au fost investite capitalurile atrase de la diversi
investitori.3
Principalele categorii de investitori a unei intreprinderi sunt: proprietarii (actionari) si
creditorii (bancile sau alte institutii finanaciare). Ca urmare pot fi calculate trei tipuri
fundamentale de rate de rentabilitate:rata de rentabilitate globala a ansamblului de
capitaluri investite, rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari si rata de
rentabilitate a capitalurilor investite de creditori.
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari apare sub denumirea de
rentabilitate financiara si este masurata prin raportarea profitului ce revine proprietarilor
la suma capitalurilor investite de acestia in intreprindere in cursul exercitiului financiar.
Rentabilitate financiara=Profitul ce revine proprietarilor/Capitalurile investite de
proprietari
Aceasta este rata de rentabilitate cea mai importanta a unei intreprinderi, in functie de
care actionarii iau decizia de a investi sau nu sau de a se retrage dintr-o afacere.
Estimarea ratei de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori presupune
raportarea rezultatului distribuit creditorilor intreprinderii la suma capitalurilor
imprumutate de acestia pe durata exercitiului financiar. Este vorba nu numai despre
creditele de la banci sau de la alte institutii financiare, ci si despre creditele comerciale
primite de la furnizori sau de la stat, ce pot fi initial gratuite, de venind insa, treptat,
oneroase prin plata de penalitati de intarziere.
Ratele determinate in functie de capitalul avansat sau ocupat exprima interesele
investitiilor in timp ce ratele constituite pe baza resurselor consumate exprima interesele
managerilor.
Cel mai adesea intr-o economie de piata pentru realizarea unor investitii se apeleaza
la credite bancare, importanta fiind analiza impactului, indatorarii asupra rentabilitatii
financiare.
3

Victor Dragota,Laura Obreja, Anamaria Ciobanu-Mnagament finaciar-vol.

Pentru a creste performantele economice ale investitiilor, firma trebuie sa solicite un

credit bancar atunci cand rata dobanzii este inferioara ratei rentabilitatii economice.
In cazul in care Re>Rd situatia este profitabila pentru actionari, in aceste conditii,
apeland la credite, firma obtine un spor de rentabilitate fata de situatia finantarii din
resurse proprii, creste eficienta utilizarii capitalului propriu si renumerarea actionarilor,
ceea ce semnifica de fapt o crestere a valorii intreprinderii. Rentabilitatea in aceste
conditii o functie crescatoare de gradul de indatorare al firmei (rata rentabilitatii
financiare mai mare decat rata rentabilitaii economice)
Pentru Re<Rd, rentabilitatea este o functie descrescatoare de gradul de inadatorare
(Rf<Re). Deoarece indatorarea deterioreaza performantele intreprinderii, este necesara
minimizarea coeficientului de indatorare
Daca Re=Rd se inregistreaza stabilitatea structurii financiare
Indatorarea mareste viabilitatea rezultatelor unei firme si deci si riscul financiar si
economic, iar pentru analiza acestuia se utilizeaza analiza pragului de rentabilitate sau a
punctului critic.
Cunoasterea pragului de rentabilitate, situatie in care veniturile sunt egale cu
cheltuielile, este utila activitatii firmei, intrucat se pot face estimari ale comportamentului
sau in situatia in care se modifica unele variabile care influenteaza mecanismul de
functionare a acestuia-pentruaceasta analiza rentabilitatii si a riscului pe baza pragului de
rentabilitate prezinta un real interes managerial.
Rentabilitatea se afla in corelatie stransa cu profesionalismul intreprinzatorilor,cu
timpul cu mijloacele finanaciare si materiale investite pentru o activitate economica.

1.3.Rentabilitatea(concept, forme de exprimare, factori)

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine
profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta
lor4. O firma desfasoara activitate rentabila atunci cand obtine profit, adica are incasari
mai mari decat costul de productie.

V.Robu, N. Georgescu-Analiza aconomico-financiara-Editura Omnia Uni

Brasov,2000
4

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei
activitatii economico-finanaciare a unei firme.
Pentru masurarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de incatori:profitul si ratele
de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul in
care capitalurile sau utilizarea resurselor intreprinderii aduc profit este reflectat de rata
rentabilitatii.
Ca indicatori de reflectare in marime absoluta a rentabilitatii se pot avea in vedere:
rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatarii, rezultatul financiar,rezultatul
curent,rezultatul extraordinar, rezultaul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului.
Pentru exprimare in marime relativa a rentabilitatii se folosesc, de regula urmatoarele
rate: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii
finanaciare.
Profitul constituie recompensa intreprinzatorului pentru riscul pierderii capitalului
propriu.profitul sub aspect economic se particularizeaza prin cateva caracteristici:

Profitul este un rest ramas in urma unei afaceri economice

Profitul fluctueaza in conditii dinamice deosebite (in perioadele de boom

intreprinzatorul poate obtine profituri ridicate, care cresc intr-un ritm mai mare decat
salariu, dobanada. In perioade de recesiune, intreprinzatorul realizeaza brusc profituri
reduse, pe cand salariile nu pot fi reduse, iar dobanda este bazata pe un contract si ramane
fixa pana la expirarea acestuia)

Profitul poate fi negativ

Profitul nu are o baza contractuala

Rata profitului exprima marimea relativa a profitului, calculata ca un raport

procentual intre masa profitului si un termen de referinta corespunzator, care reflecta
efortul depus in scopul obtinerii profitului. In conditiile economieie cu piata
concurentiala, maximizarea ratei profitului este criteriul essential al deciziilor firmei de a
face cheltuieli pentru dezvoltarea, mentinerea sau restrangerea unei activitati economice.
In acest scop intreprinzatorul are posibilitatea sa actioneze, in primul rand asupra
volumului productieie, pentru a gasi acele dimensiuni ale cantitatii de bunuri economice
care sa maximizeze incasarile totale ,minimizand, in acelasi timp costurile totale.

Din acest motiv intreprinzatorii sunt preocupati sa cunoasca pragul minim de

rentabilitate. Un asemenea prag minim sau punct de echilibru al rentabilitatii unei firme
reprezinta punctul dincolo de care nu se mai poate obtine profit, iar rentabilitatea se
metamorfozeaza in pierdere. Cunoasterea acestui prag permite intreprinzatorilor sa
stabileasca volumul de productie de la care firma devine rentabila.
Elementete de sustinere ale acestei metode( a pragului de rentabilitate) sunt legate de
delimitarea cheltuielilor in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional-constante.
Primele sunt constante pe unitatea de produs-suma lor fiind direct proportionala cu
volumul productiei, in tinp ce cheltuielile fixe sunt variabile pe produs.
Pentru a aprecia daca o firma este viabila se impune masurarea rentabilitatiii sau
determinarea ratei rentabilitatii.
Rentabilitatea este o marime variabila in timp si spatiu, in functie de un sistem de
factori care o influenteaza si de care intreprinzatorul trebuie sa tina seama
Factorii mai relevanti care influenteaza rata rentabilitatii pot fi grupati in:
1. factori care tin indeosebi de productie pot fi:

volumul si calitatea bunurilor economice create de firma;

marimea capitalului tehnic folosit pentru producerea bunurilor economice

si viteza de rotatie a lui;

srtuctura productiei bunurilor economice

2. factori care tin indeosebi de pret pot fi:

nivelul pretului de vanzare a bunurilor economice;

volumul vanzarilor realizate;

modul in care se impart incasarile din vanzarea bunurilor economice, intre

posesorii factorilor de productie care au contribuit la obtinerea lor;

3. factorii care tin indeosebi de cost pot fi:

nivelul si structura costului;

gradul de minimizare a costului in cadrul firmei

Asemenea factori actoneaza sistematic, in sensul ca fiecare factor are un procent de

contributie si totodata intregul sistem de factori agregati influenteaza rata rentabilitatii.
Semnificatia ratelor rentabilitatii:

Rata rentabilitatii costurilor reflecta eficienta consumului de resurse-materiale,umane,

financiare, informationale angajate in derularea muncii
Rc=profit brut/costuri de productie*100
Rata rentabilitatii comerciale(veniturilor) exprima eficienta comercializarii productiei
fabricate si tine cont de influentele multiple ale mediului ambient, national si
international(piata, in principal)
Rv=profit brut/cifra de afaceri*100
Rata rentabilitatii economice exprima performanata economica a firmei, independent
de modul de finanatare si de sistemul fiscal. Are importanta deosebita pentru
investitor(stat, societati comerciale etc.)
Re=profit brut/capital permanent*100
Rata rentabilitatii financiare are semnificatia evidentierii capacitatii economice a
firmei respective gradul in care capitalul propriu aduce profit.
Rf=profit net/capital propriu*100
Rentabilitatea reprezinta o informatie indispensabila pentru managementul firmei.
Rentatabilitatea este un instrument hotarator in mecanismul economiei de piata, in
orientarea productiei in raport cu cererea consumatorilor, iar o analiza a pietei care sa
includa si o analiza a competitiei si a reglementarilor pietei este deosebit de importanta.

1.4.Rentabilitatea si performantele firmei

Performanta intreprinderii exprima un anumit nivel al celor mai bune rezultate
obtinute de aceasta. Pentru caracterizarea ei se vor avea in vedere toate aspectele tehnice,
economice, sociale, care definesc ansamblu activitatilor care se desfasoara in cadrul
intreprinderii respective.
De cele mai multe ori, profitabilitatea pe termen lung se poate obtine prin sacrificarea
unor beneficii pe intervale scurte de timp.

Pentru o intreprindere de inalta performanta cresterea profitului reprezinta un obiectiv

fundamental. Dar ea va urmari cu prioritate nu profitabilitatea pe termen scurt, cu
caracter conjuctural ci mentinerea in permanenta a beneficiilor la un nivel ridicat
Factorii determinanti ai unei intreprinderi de inalta perofrmanta potrivit modelului
propus de Arthur D. Little, sunt urmatorii:

procesele intreprinderii, abordate sub aspectul preocuparilor de inovare a

acestora si produselor rezultate, gradului de modernism al sistemelor metodologice de

organizare adoptate, dar si al efectelor sinergetice obtinute prin corelarea tuturor
proceselor de management si de executie din cele cinci functiuni ale firmei;

resursele de productie ale intreprinderii, privite prin prisma cerintelor de

asigurare si gestionare eficienta in conditiii de concurenta acerba;

aspectul organizatorica al intreprinderii, definit prin cultura si structura ei,

care pune pe primul loc adaptarea acestora la caracteristicile actuale ale mediului de
afaceri si la cerintele strategiei economice din fiecare perioada

beneficiarii afacerii intreprinderii, care mai sunt cunoscuti si sub numele de

stakeholder , ce trebuie sa fie motivati prin satisfacerea eficienta a asteptarilor

particularizate pe categorii ale acestora(proprietari,manageri, salariati, clienti, furnizori,
comunitati locale, etc), in conditiile unei echitati depline in tratamentul diferitelor grupuri
din cadrul lor.
Pentru asigurarea unor performante economice cat mai ridicate in functiunea firmei se
impune evaluarea nivelului acestora. Se pot folosi doua forme specifice de evaluare a
performantelor economice fundamentate pe adoptarea unor modalitati de masurare
corespunzatoare scopurilrl urmarite de firma.
1.

prima forma de evaluare se bazeaza pe masurarea autorelativa a

performantelor economice ale intreprinderii.

Astfel cu ajutorul acestei forme de evaluare, se compara relizarile intreprinderii dintro anumita etapa fie cu cele obtinute de ea intr-o perioada anterioara, considerate ca baza
de referinta, fie cu cele fixate ca norme privind diferite laturi ale activitaii ei.
Nivelul performantelor se masoara cu ajutorul ritmurilor de evolutie crestere sau
scadere a diferitilor indicatori economici, precum cei de producivitatea muncii,
renatabilitate, potential productiv, inovare etc.

2.

cea de-a doua forma de evaluare are ca fundament masurarea

corelativa a performantelor economice ale intreprinderii.

Forma aceasta presupune compararea realizarilor intreprinderii evaluate cu cele ale
unei intreprinderi similare, cu care concureaza intr-un anumit domeniu de activitate. In
general comparatia se face cu cel mai puternic competitor.
Astfel daca intreprinderea analizata ocupa pozitia de lider in cadrul domeniului
respectiv de activitate, pentru efectuarea comparatiei se folosesc performantele obtinute
de concurentul cel mai periculos din competitia economica.
Daca intreprinderea detine o anumita pozitie in cadrul acestei competitii, comparatia
se realizeaza in raport cu performantele liderului din domeniu sau ale concurentului situa
timediat inaintea sa.
In acest caz, nivelul de performanta se exprima prin intermediul indicatorilor de
competitivitate, cre sunt in principal, indicatori de piata, ca de exemplu: cote relative de
piata , nivelul preturilor practicate, cifra de afaceri sau indicatori financiari:indicatori de
rentabilitate, randamentul capitalului investit, profitabilitatea actiunilor, ratele de
lichiditate si solvabilitate. Exista cazuri cand pot fi folositi indicatori de
productie:productivitatea muncii, durata ciclului de productie, gradul de utilizare a
capacitaii de productie, costurile de productie, intervalul de onorare a comenzilor.
Evaluarea performantelor ale unei firme implica notiunile de competitivitate si
avantaje competitive.
Competitivitatea consta in abilitatea firmei de a participa cu success la competitia
economica si de a aspira la ocuparea unor pozitii avantajoase in cadrul acesteia.
Competitivitatea sistemului de productie al intreprinderii consta in capacitatea
acestuia de realiza o productivitate inalta pe baza unei utilizari inovative a resurselor de
care dispune si de a crea o valoare sporita produselor sale.
Competitivitatea produsului consta in capacitatea acestuia de a se impune pe piata in
conditiile unei concurente puternice cu produse similare sau de substitutie ale altor
producatori.
Competitivitatea reprezinta in acelasi timp o modalitate de presiune si de control
asupra evolutite parametrilor de performanta a intreprinderii.

Nivelul de competititvitate a sistemului de productie din intreprindere este influentat

hotarator de doi factori principali ai mediului concurential: clientii si concurenti.
Clientii sunt cei care hotarasc ce aspect prezinta importanta pentru satisfacerea
nevoilor,

preferintelor

si

exigentelor

lor:

pretul

de

vanzare

calitatea

produselor,respecatrea termenului de livrare, perioada de onorare a comenzii.

In acelasi timp, producatori care concureaza in cadrul unui domeniu de activitate
decide masura in care cerintele clientilor pot fi acoperite de performante adecvate. In
copetitia economica dintre ei se stabileste nivelul minim de performanta care trebuie sa
fie realizat sub raportul atributului solicitat de clienti.
Situarea sub acest nivel are ca efect pierderea de comenzi si inregistrarea unor
dificultati in situatia economico- finacira a intrprinderii: diminuarea profiturilor realizate,
costuri din subutilizarea capacitatilor de productie etc.. Dar intrucat obiectivul competitiei
economice consta in depasirea nivelului de performanta stabilit , efortul in plus nu
echivaleaza intotdeauna cu un spor de comenzi si cu obtinerea unor rezultate economicofinaciare superioare.
Pentru a participa cu success, in conditii de competitivitate ridicata, la competitia
economica din cadrul unui domeniu de activitate, orice intreprindere trebuie sa detina
avantaje concurentiale.
Caracteristici ale avantajului competitive:

unul sau mai multe atribute de importanta majora pentru clienti, care I
determina sa aleaga produsul din multimea produselor similare oferite pe piata

parametrii la care intreprinderea realizeaza atributul respective trebuie sa fie

mai buni decat cei obtinuti de concurentii semnificativi, astefl incat produsul
oferit de ea sa se situeze in partea superioara a ierarhiei produselor furnizate
pe pietele domeniului respective

Avantajul competitiv,pentru a fi real su cu adevarat util intreprinderii, trebuie sa

intruneasca o serie de trasaturi specifice:

avantajul competitive apare, de obicei, ca un rezultat al unor actiuni de

inovare, schimbare sau imbunatatire a proceselor produselor

realizarea unui avantaj competitive implica intreaga gama de activitati

referitoare la obtinerea si folosirea prosului respectiv, de la proiectare la

utilizare, de la furnizori la beneficiar. Fiecare dintre aceste activitati isi aduce

contributia sa la crearea si mentinerea avantajului concurential repectiv.

Avantajul competitive trebuie sa fie durabil, sa poata fi pastrat pe o perioada

indelungata. Un avantaj temporar, bazat pe valorificarea unor oprtunitati
trecatoare sau un caracter conjunctural, desi poate sa aduca anumite efecte
pozitive in activitatea intreprinderii, nu are influente semnificative intr-o
competitie economica de durata. Avntajul competitive poate fi mentinut pe
termen lung numai prin adoptarea de inovare permanenta si de imbunatatiri
continue.

In conditiile globalizarii pietelor si concurentei, pastrarea unui avantaj

competitive implica adoptarea unor strategii si politici manageriale cu orizont
mondial

Avantajul competitiv se bazeaza pe un anumit grad de stapanire de catre

producator a elemntului ca l-a determinat. Un grad superior de stapanire a
acestuia constituie o bariera de intrare ridicata pentru toti cei care doresc sa
patrunda intr-un sector de activitate atactiv.

Potrivit conceptiei lui Michael Porter, avantajul competitiv poate viza in esenta, fie
realizarea unui cost redus al produselor sau serviciilor , fie diferentierea acestora din una
sau mai multe privinte fata de produsele concurentilor.
Avantajul competitive de cost se poate asigura prin producerea si distribuirea
produselor cu cele mai mic costuri. In aceste conditii, acest avantaj este detinut de cel mai
ieftin producator dintr-un domeniu de activitate..
Acest avntaj concurential i permite intreprinderii detinatoare sa obtina cele mai mari
marje unitare de profit la nivelul sectorului de activitate respective, in conditiile
comercializarii produselor la pretul pietii.
Avantajul competitive de cost este rezultatul producerii si comercializarii unor
cantitati mari de produse care determina economii de scara, ca urmare a reducerii relative
a cheltuielilor fixe pe unitatea de produs.
Avantajul competitiv poate fi obtinut prin folosirea unor politici manageriale de
detinere a controlului asupra unor surse principale de materii prime sau retele de
distributie semnificative, de exploatare a unor tehnologii avansate, de adoptare a

metodelor performente de organizare a productiei, de gestionare mai buna a resurselor

necesare productiei etc..
Avantajul competitv de diferentiere se realizeaza in general prin obtinerea unei
specificitati cunoscute pe piata a produselor. Specificitatea ofertei

in general este

caracterizata prin performante, calitate, fiabilitate, care sunt caracteristici obiective dar
poate fi obtinuta si prin caracteristici subiective: marca, imagine, notorietate, reputatie.
Progresul tehnic reprezinta o forta concurentiala aunei firme, avamd in vedere
impactul uneori decisive pe care poate sa-l aiba asupra comportamentului acesteia.
Progresul ethnic potenteaza pozitia concurentiala a firmei din punctual de vedere al
diferitelor elemente componente, atat in ce priveste costul, cat si diferentierea.
Tehnologia trebuie abordata ca o arma strategica prin care firma poate sa-si creeze
avantaje sau poate sa le ponteteze pe cele existente.
Prin avantajul competitv de diferentiere intreprinderea detinatoare poate practica
preturi de vanzare mai mari decta concurenta. Acest supliment de pret este echivalentul
unui spor de profit pe fiecare unitate de produs vanduta.
Pentru a mentine acest avantaj competitive trebuie sa se adopte politici manageriale
adecvate: inovare tehnologica, innoire si diversificare a portofoliului de produse,
perfectionarea organizarii productiei, imbunatatirea calitatii produselor oferite.
Diferentierea genereaza o rentabilitate peste medie a concurentilor daca permite
intreprinderii sa beneficieze de o prima in raport cu pretul pietii; profiturile suplimentare
nu pot fi obtinute insa decat daca diferentierea nu implica o crestre a costurilor de
productie mai importanta decat majorarea posibila de prt. Astfel firma trebuie sa caute sa
se diferentieze va trebui sa selctioneze cu grija atributele produsului pe care doreste sa le
perfectioneze pentru a trece de proba de originalitate. Producatorul ar trebui deci sa
aleaga acel tip de de diferentiere care i permite obtinerea celei mai mari diferente intre
cresterea pretului si cresterea costului unitar.
Firma nu trebuie sa neglijeze nici unul dintre avantaje. Oferirea unui produs care
detine un anumit element de diferentire implica costuri suplimentare, iar scaderea
costurilor sub niveul mediu de activitate nu permite realizarea unor atribute de
diferentiere importante.

Adoptarea de catre o intreprindere a unuia dintre cele doua tipuri de avantaje

competitive(cost sau diferentire) depinde de o serie de factori:

Tehnologiile de fabricatie utilizate;

Conceptia produselor;

Controlul calitatii;

Importanta abordarii publicitatii;

Cercetare- dezvoltare;

Reflectiile asupra avantajului competitive sunt astazi mai putin dogmatice,

acceptandu-se ideea ca cestea rezulta dintr-o multitudine de factori ( fara sa se accentueze
importanta deosebita a unuia sau altuia).
Pentru a se depista sursele de avantaj competitive secialisti au propus diverse modele
de analiza.
Detinerea acestor avantaje competitive permite firmei sa obtine niveluri ale
rentabilitatii ridicate, uneori peste media concurentilor.
Rentabilitatea reprezinta o performanta economico- finaciara fundamentala, cu
pondere mare in evaluarea economica a firmei si cotatia acesteia la bursa de valori

Capitolul II
Prezentarea generala a societatii Faberrom S.A.

2.1. Istoric
Denumirea societatii este societatea comerciala FABERROM S.A. Societatea a fost
infiintata in anul 1992.. S.C. FABERROM S.A. a luat fiinta conform legii 31/1991 de
infiintare a societatiilor comerciale.
FABERROM a fost infiintata in 1992, insa experienta in productia de confectii o are
de peste 50 de ani. Firma a fost desprinsa din fosta platforma I.C.T.B., fiind initial o
societate de prestari de servicii numita PRESTSERVCONF SA
Societatea este

persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe

actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul

de functionare a societatii.
Sediul societatii este in Romania, localitatea Bucuresti, B-dul Armata Poporului
numarul 7, sector6.Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agentii si in alte
localitati din tara si strainatate.
Durata de functionare a societatii este nelimitata cu incepere de la data
inregistrarii la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. La infiintare capitalul
subscris varsat a fost de 5.830.277.780 lei impartit in 178180 actiuni nominative
valoarea nominala 32721 lei, subscris in intregime de cei 619 actionari, salariati si
fosti salariati la S.C. FABERROM S.A. personae care indeplinesc prevederile legii
77/1994.
Capitalul social poate fi majorat sau redus prin hotararea Adunarii Generale a
Actionarilor in conditiile legii. Adunarea Generala a Actionarilor este organul de
conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia. Ea asigura strategia
economica si comerciala a societatii.
Managementul societatii este asigurat de:

Adunarea Generala a Actionarilor(A.G.A.);

Consiliul de Administratie;

Directorul general;

Directorii executivi;

Inginerii sefi;

Sefii de compartimente functionale;

Sefii de compartimente operationale

2.2. Scopul si obiectul de activitate

Scopul societatii este desfasurarea unor activitati de productie, asistenta tehnica,
servicii, comert, de reprezentare si intermediere in favoarea societatilor comerciale cu
profil de confectii si a altor agenti economici, crearea de noi locuri de munca si
realizarea de beneficii.
Obiectul de activitate al societatii il constituie:

Producerea si comercializarea de produse de imbracaminte pentru barbate

si femei;

Producerea si comercializarea de piese de schimb pentru masini de cusut

si echipamente tehnologice specifice industriei confectiilor;

Activitati de perfectionare a personalului specific activitatii de fabricare a

confectiilor de imbracaminte;

Activitati de tranaport produse, materiale, personae;

Productie de confectii textile.

Din activitatea de productie de productie se remarca urmatoarele produse:

Fuste;

Bluze;

Compleuri;

Pantaloni;

Costume;

Jachete;

Produsele realizate de societate se adreseaza atat femeilor cat si barbatilor.In cadrul

procesului de productie, segmentul majoritar este ocupat de realizarea diferitelor modele
de pantaloni atat pentru barbati cat si pentru femei.Se produc pantaloni atat in stilul clasic
cat si sport de la simplu la complex: cu sireturi, buzunare laterale, cu diferite aplicatii, cu
sireturi
Activitatea de baza a societatii se desfasoara in urmatoarele verigi organizatorice de executie
si functionale:

Unitatea de productie principala cu sediul in Bucuresti;

Centre CTC;

Magazin de desfacere a produselor;

2.3. Caracterizarea factorilor de productie

2.3.1. Materii prime

Materiile prime folosite de societate in procesul de productie sunt de doua feluri: pe
baza de fibre naturale (matase naturala, bumbac, in, canepa, iuta,sisal) si pe baza de fibre
chimice

(vascoza,

poliuretan,

poliester,

polietilena,

elastan,clorifibre)

2.3.2. Dotarea tehnica a societatii

polipropilena,

elastodien,

Firma este dotata cu mijloace tehnologice performante corespunzatoere cerintelor

existente pe plan mondial.Utilajele care ajuta la realizarea procesului de productie sunt:
masini de cusut, masini de tighelit, masini pentru sulfilat,masini de cusut nasturi, masini
de butoniere, presa de calcat,masini de gaici
Valoarea investitiei pentru retehnologizare in ultimul an afost de peste 2.200.000
EURO.In cadrul acestei investitii se include: achizitionarea unui sistem automat de
gradare, incadrare si multiplicare a tiparelor, linii de confectii dotate cu utilaje
performante. In cadrul procesului de fabricatie , pregatirea si confectionarea prezinta un
avantaj pentru ca acestea incep sa se realizeze mecanic nu numai manual.
Firma a inlocuit o mare parte utilajele tehnologice care si-au indeplinit durata normata
de functionare cu utilajele care corespund cerintelor mondiale pentru realizarea unor
produse competitive si cu un nivel de calitate ridicat. Pentru intervalul 2005-2007
societatea are in vedere achizitonarea de masini semiautomate si automate de coasere si
calcare, procurarea de centre de prelucrare pe linii specializate de realizat diferite produse
de imbracaminte.

2.3.3. Resursele umane

Personalul societatii este format din cadre tehnice specializate repartizate pe
compartimente de lucru.
Structura personalului:

Total oameni 1613

1. functie de pregatire (studii):
-cu studii superioare 200
-cu studii medii 110
-calificati 1313
2. functie de sex:
-femei 1410
-barbati 203

Personalul muncitor este organizat pe sectii si ateliere de productie. Media intr-o

sectie este de 60 de oameni.
Structura personalului in functie de
pregatire

studii superioare

studii medii
calificati

Fig.2.1.
Asa cum rezulta si din graficul din fig.2.1. majoritatea personalului este calificat fapt
datorat si organizarii de cursuri de calificare pentru toti angajati, societatea organizand si
cursuri de calificare si pentru personalul altor societatii. Calificarea personalului este o
cerinta pentru producerea unor produse de calitate si competitive. Pentru o parte din
personalul angajat calificarea s-a relizat prin intermediul fondurilor Phare.
Dimensionarea personalului este corelata cu necesarul de personal tehnic si de
conducere impus de procesul tehnologic.
Structura numerica a personalului:

Tabel 2.1.
Nr.

Categorii de personal
200

Crt

Anul
2003

2004

2
1

Total muncitori

116

1164

1567

427
158

446
1610

446
1613

1
2
3

Personal TESA
Total personal
8

Din analiza datelor din tabelul 2.1. rezulta urmatoarele:

-

numarul salariatilor creste in 2004 fata de 2003cu 3 persoane;

structural, cea mai ridicata pondere o au muncitorii (73.1%in anul

2002,72.2% in anul 2003, 97.1% in anul 2004)

Caracterul relativ usor al muncii desfasurate in cadrul unitatii economice ce are ca
profil confectiile justifica ponderea cea mai mare detinuta de femei in personalul angajat,
acesta reprezentand 90% din totalul personalului.

2.3.4.Sistemul de management si componentele sale

2.3.4.1. Subsitemul metodologic- managerial

Subsistemul metodologico-managerial este alcatuit din instrumentarul managerial si
elementele metodologice de concepere, functionare si perfectionare a celorlalte
componente manageriale (subsistemele decizional, informational si organizatoric).
Subsistemul metodologic managerial evidentiaza la nivelul S.C. Faberrom S.A.
urmatoarele aspecte importante:

Sisteme de mangement utilizate partial: managementul prin obiective regasit

sub forma unor liste de obiective, managementul prin bugete, concretizat prin
elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, managementul participativ,
exercitat la nivelul celor doua organisme participative-AGA si Consiliul de
Administratie

Metode de tehnici de management- utilizate cu precadere diagnosticarea

regasita sub forma unor anlize periodice comandate de managerii de nivel
superior, sedinta metoda larg raspandita nu numai la nivelul celor doua
organisme participative, delegarea utilizat pentru rezolvarea unor probleme
de catre subordonati, metode de calculatie a costurilor

2.3.4.2. Subsistemul decizional

Subsistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate,
structurate corespunzator sistemului de obiective urmarite si configuratiei ierarhiei
manageriale.
Caracterizarea decidentilor:
o De grup:A.G.A. si CA;
Individuali:directorul general, directorul tehnic si de productie, directorul
economic, directorul comercial, directorul de marketing, directorul resurse umane,
inginerii sefi, sefii de servicii, sefii de sectii, sefii de atelier, sefii de birouri, sefii de
laboratoare.
Lista deciziilor adoptate:

Adoptarea bilantului contabil si a raportului de gestiune

Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2004

-venituri totale-313169652
-cheltuieli totale-291412245
-profit

21757407

Aprobarea numarului si a structurii socio-profesionale a personalului

pentru anul 2004

Aprobarea structurii organizatorice (organigrama) pe anul 2004.

2.3.4.3. Subsitemul informational

Subsistemul informational reprezinta ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa
contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei.
Informatii continute in cadrul documentelor

In continuare sunt prezentate ca exemplu, informatii continute in 2dcumente: fisa

cursului de instruire, fisa de evaluare furnizor
Fisa cursului de instruire cuprinde urmatoarele informatii:

responsabil curs (nume si prenume, functia, semnatura);

scopul instruirii;

documentele de referinta;

materialele furnizate cursantilor pentru informare;

participantii la curs (nume si prenume, functia/loc de

munca).

Fisa de evaluare furnizor cuprinde:

furnizor (adresa, telefon, fax);

produse/servicii furnizate;

incadrarea furnizorului din punct de vedere al asigurarii

calitatii si al protectiei mediului;

neconformitatii semnalate la receptie;

colaborare in rezolvarea reclamatiilor/ sesizarilor;

respectarea termenului de livrare;

vechimea colaborarii;

facilitati acordate.

2.3.4.4. Subsistemul organizatoric

Se regaseste sub forma organizarii procesuale si organizarii structurale.
In ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta celor patru funciuni de
baza ale intreprinderii: cercetare dezvoltare, productie comerciala, personal si financiar
contabila.

Organizarea structurala este evidentiata in documentele de formalizare a structurii

organizatorice respective regulamentul de organizare si functionare, organigrama si fisele
de post.
Organigrama este una piramidala specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic
functional.
Fisele de post sunt elaborate, atat pentru manageri cat si pentru executanti, dupa
modelul classic La aceste trei categori de documente, se adauga si Statutul si Contractul
de Societate care evidentiaza anumite aspecte ale organizarii procesuale si structurale, in
principal pentru etajul superior al configuratiei structurale a firmei.
Firma dispune de 28 compartimente, din care
10 compartimente functionale
18 compartimente operationale
Compartimente functionale
biroul mecanoenergetic
serviciul administrative
serviciul CTC
serviciul financiar contabil
departamentul resurse umane
serviciul import export
serviciul proeictare constructive
serviciul proiectare tehnologica
serviciul aprovizionare
biroul programare lansare si urmarirea productiei
Compartimente operationale:
18 sectii: 16 sectii confectionare si trei sali de croit

2.4. Procesul tehnologic

Tipul de productie cel mai des intalnit in cadrul societatii este cel de masa, dar se
practica si productia de serie mica.
Societatea utilizeaza ca sistem de productie:sistemul Lohn. In cadrul acestui sistem
clientul extern trimite spre prelucrare toate materiile necesare. Clientul extern trimite
tiparul impreuna cu tipul de confectii, acesta stabileste dimensiunile, culorile,standardele
de calitate carora trebuie sa corespunda produsele respective.
Sistemul Lohn este folosita pe o scara mai larga datorita avantajelor pe care le ofera
si datorita situatiei economice a Romaniei, care se afla intr-o perioada de tranzitie spre
economia de piata.
Avantajele sistemului Lohn:
-costuri mici legate de aprovizionarea materialelor si vanzarea produselor
-riscuri minime privind incasarea banilor;
-continuitatea procesului de productie;
-stoc zero;
In cadrul procesului de productie un rol important il are controlul de calitate.Toate
neregulile de calitate sunt urmarite saptamanal cu scopul de a le diminua cat mai mult
posibil sau de a le elimina. Exista o serie de criterii in functie de care se urmaresc
defectele: in functie de confectionat, in functie de tesatura, in functie de pete care se
curata sau nu, pete de rugina, pete de la prespalat
Situatia realizarilor in cadrul procesului de productie se tin zilnic, contabili intocmesc
aceasta situatie a realizarilor la fiecare sectie in parte.
Procesul tehnologic este specific realizarii confectiilor textile. Procesul tehnologic
cuprinde urmatoarele faze:

receptia cantitativa si calitativa;

depozitarea materiilor prime si materialelor secundare si auxiliare;

croitul materiilor prime si materialelor auxiliare;

confectionatul se realizeaza pe linii tehnologice organizate in zone

de prefabricat repere,prelucrare si montaj;

controlul interfazic;

finisajul produselor,
calcat pantaloni pe manechin,
control final,
sortat,
ambalat,
depozitare si expeditie

2.5. Relatiile cu mediul concurential

Principala piata de desfacere a produselor realizate de societatea este cea externa.
Societatea si-a format deja o piata de desfacere stabila, asigurand clientilor calitatea
dorita prin produsele realizate. Exportul este orientat spre Germania si Suedia dar o
evolutie pozitiva au avut si pietele Italiei, Austriei, Belgiei.. Flexibilitatea in ceea ce
priveste cerintele clientilor, respectarea termenelor de livrare au consolidat pozitia pe
piata externa.
Principalii clienti sunt: Rosner-, Heidemann, Steinbock, Sophore, Steilmann, Pelle
Strom, D. Sports.

Piata externa
Italia
10%
Austria
10%

Germania
45%

Germania
Suedia
Austria

Suedia
35%

Italia

Fig.2.2.
Partenerii societatii Faberrom au pozitii in segmente de piata diferite asa cum reiese si
din graficul din fig.2.2, de pret de la nivel mediu la nivel inalt, de identificare culturala,
canale de distributie.
Principalii beneficiari interni sunt: Poli-Med, Apaca, Confex, International, Modconf,
Modstar, Samric, Stilconf .
Politica de pret este orientata astfel incat raportul pret-calitate sa fie cel mai bun.
Costul

unui

produs

este

structurat

astfel:cost

cu

materia

prima,

cost

cu

accesoriile(ata,nasturi,pungi de plastic), cost cu manopera (cheltuieli cu munca vie),

cheltuieli cu amortizarile mijloacelor fixe, cheltuieli cu energie (electrica termica)
Societatea are in vedere dezvoltarea comertului cu produse de imbracaminte. Pe plan
intern societatea societatea isi realizeaza desfacerea produselor printr-o retea proprie de
magazine. Societatea detine patru magazine in Bucuresti in cadrul carora se vand doar
produsele firmei, iar valoarea vanzarilor ajunge la 50-60 milioane pe luna. Sociatatea are
in vedere deschiderea de magazine si in alte orase deocamdata avand in vedere orasele
Buzau si Oradea. Majoritatea veniturilor din vanzari sunt realizate de incasarile de la
clienti externi, care reprezinta peste 90% din clienti societatii
Concurenta in acest domeniu este acerba atat pe plan intern cat si pe plan extern. Pe
plan intern principalii concurenti pe produsele de imbracaminte destinate in special
barabatilor: SAMRIC,INTERNATIONAL CONF SA, CONFEX INTERNATIONAL
S.A., STAR MOD S.A., MODCONF S.A.
In raport cu acesti concurenti detine o serie de avantaje: in ceea ce prviveste calitatea
produselor care sunt conform cerintelor clientilor externi, preturi competitive pe piata

externa, sumele investite in promovarea produselor prin realizarea unui site si difuzarea
unui clip publicitar pe un post de televiziune, tarditia. Valorificarea acestor avantaje i
permit pastrarea pozitiei pe piata externa in principal

2.6. Furnizorii societatii

Pentru asigurarea procesului de productie cu materii prime, materiale si repere sunt
necesare urmatoarele cooperari:
Furnizorii de accesorii:
-

Amann Brasov-accesorii;

YKK Romania-umerase;

Multiplast Bucuresti-umerase;

Munplast Bucuresti-nasturi

Rama Romania Textile-ata;

Coats Bucuresti-ata

Plancquet-punga de buzunar;

Furnizori produse comercializate:

Confex

Radinum

Roral

Principali furnizori ai societatii sunt din Romania, majoritatea avand punctele de

desfacere in Bucuresti, fiind un atuu pentru societatea avand in vedere ca se reduce
cosyurile de transport.

2.8. Principali indicatori de preformanta economica

In prezentarea indicatorilor de performanta economico s-au utilizat ca surse de

informare:

-Bilanturile contabile:2002,2003,2004
-Contul de profit si pierdere:2002.2003,2004

Principali indicatori economici

Tabel 2.2.
nr.crt

denumire
indicator
productia

1 vanduta

u.m
mii
lei

2002

2003

2004

186645222

249888344

278975272

23473

25584

16624

1588

1610

1613
180546.20

123525.509

164033.961

880.77

891.44

930.552

67639646

90856605

126110004

42594

56432

78183

24

22

12

11.96

11.6

7.47

Mii
2

Profit net
Numar de

ei

3 salariati
Productivitatea
4 muncii
cheltuieli totale

Pers.
Mii
lei/pers

la 1000 lei venit

5 total

mil
lei
Mii

Fond de salarii

lei
Mii

Salariu mediu
Durata

lei

recuperarii
8 creantelor
Rata

zile

rentabilitatii
9 comerciale

Rata
rentabilitatii
resurselor
10 consumate
Rata

15.63

13.23

8.07

57.91

92

60

28.36

27.45

16.61

rentabilitatii
11 economice
Rata
rentabilitatii
12 financiara

Conform datelor prezentate in tabelul 2.2 se desprind urmatoarele observatii:

a) Productia vanduta a crescut in mod permanent (in valori absolute), de la
186645222 mil lei in 2002 la o valoare de 2459888344 in anul 2003,in anul 2004
nivelul acestei fiind de 278975272. Procentele sunt de 33.88% in anul 2003 fata
de 2002 si de 11.63% in anul 2004 fata de 2003. Cresterea productiei vandute in
ultimii ani este datorata cresterii comenzilor primite de la firme
b) Cresterea productivitatii muncii pe perioada analizata arata ca sporul de
cifra de afaceri s-a obtinut pe seama productivitatii muncii.
c) In ceea ce priveste profitul acesta creste de la 23473 mil lei in 2002 la
25584 in 2003 cu 9%, in 2004 fata de 2003 acesta inregistreaza o diminuare de
8960 mil lei. Aceasta descrestere fiind datorata inregistrarii unui nivel mai ridicat
al cheltuielilor decat al veniturilor,datorita unei scaderi drastice a cursurilor
valutare incepand cu luna noiembrie 2004.
d) Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale se situeaza in intervalul 8001000. Se observa ca acest indicator are o tendinta de crestere in perioda analizata.
Aceasta tendinata este datorata cresterii volumului de auxiliare achizitionate de
societate pentru comenzi cu firmele, datorita pierderilor din curs valutar.
e) Ratele de rentabilitate incepand cu anul 2003 au avut o tendinta de
reducere ca urmare a unor cresteri reduse a profitului si a cifrei de afaceri

Sinteza rezultatelor financiare

Rezultatele financiare sunt prezentate in tabelul 2.3. si figurile 2.3. si
2.4.
nr

.crt.

Tabel 2.3.
denumire indicator
cifra de afaceri

u.m
mil
lei

2002

2003

2004

196159

264095

291221

217072

284302

313170

190573

253440

291170

49836

68230

84254

12321

11974

92457

124655

143378

14408
8387

17119
11633

20278
19823

mil
2

venituri totale

lei
mil

3
4
5

cheltuieli totale din care

lei
mil

cheltuieli cu materialele
cheltuieli cu lucrarile si

lei

serviciile prestate catre terti

lei

mil

mil
cheltuieli cu personalul

lei

7
8

12641

mil
cheltuieli cu tichetele de masa
cheltuieli cu amortizarea

lei
mil

FIGURA 2.3.

figura 2.4

Asa cum rezulta si din figura 2.3. cifra de afaceri a avut o tendinta de crestere in
perioada 2002-2004, procentele de creste au fost de 35% in anul 2003 fata de 2002 si de
10% in anul 2004 fata de 2003. aceasta crestere se datoreaza cresterii volumului
vanzarilor datorita incheierii de noi contracte cu clienti in special cu firmele Haidemann,
Pelle Strom.
In figura 2.4. se prezinta tendinta de crestere al cheltuielilor in perioada 2002-2004
datorita angajarii de noi personal care au dus la cresterea cheltuielilor salariale, datorita
cresterii volumului de auxiliare achizitionate reflectate in cheltuieilile cu materialele

auxiliare si datorita pierderilor survenite din deprecierea cursurilor valutare. Ponderea

salariilor in costuri a fost de 56% in 2003 si de 57.26% in 2004.

2.9.PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

Societatea Faberrom in activitatea desfasurata nu emite noxe sau alte substante care sa
contribuie la poluarea mediului. Colectarea deseurilor de realizeaza in containere dupa o
sortare prealabila.

CAPITOLUL III
ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE IN DOMENIUL
RENTABILITATII
3.1.1. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consummate

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor

reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente
vanzarilor.
Rrc= Pr/Ch*100 unde
Rrc-rata rentabilitatii resurselor consummate
Pr-profit aferent cifrei de afaceri
Ch-cheltuieli aferente cifrei de afaceri
Modelul de analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor consumate:
Rrc=(qvi*pi/qvi/ci 1)*100
Analiza factoriala a ratei se realizeaza pe baza datelor prezentate in tabelul 3.1.
Tabel 3.1.mii lei

Nr

Indicator

2003(0)

2004(1)

crt
1
2

Cifra de afaceri(mil lei) 264094678

Cheltuieli
aferente 233232328

291221025
269463618

cifrei de afaceri
Cifra
de
afaceri

283098456

recalculate(qv1p0)
Cheltuieli
aferente

263151403

cifrei

de

afaceri

recalculate(qv1c0)
Profit aferent cifrei de 30862350

21757407

afaceri
Rata

8.07%

rentabilitatii 13.23%

resurselor
consumate(%)

Modificarea ratei fata de anul 2003 a fost de :

Rrc=Rrc1 Rrc0=8.07 % 13.23%= - 5.16%
Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor se prezinta astfel
1. influenta modificarii structurii productiei vandute
g=(qvi1*pi0/qvi1*ci0 1)*100 (qvi0*pi0/qvi0*ci0 1)*100=
= 7.58% 13.23%= - 5.65%

2.influenta modificarii costurilor complete unitare

c= (qvi1*pi0/qvi1*ci1 1)*100 (qvi1*pi0/ qvi1*ci0 1)*100=
= 5.05% - 7.58%= - 2.53%
3. influenta modificarii preturilor de vanzare
p= (qvi1*pi1/ qvi1*ci1 1)*100 (qvi1*pi0 qvi1*ci1 1)*100=
= 8.07% - 5.05%= +3.02%
Rata rentabilitatii resurselor consummate a inregistrat o scadere fata de perioada
precedenta, scadere bazata pe influenta nefavorabila a structurii productiei vandute si a
costurilor complete unitare.
Modificarile din srtuctura vanzarilor au determinat o scadere a ratei cu 5.65% datorita
reducerii ponderii produselor vandute cu o rentabilitate fata de costuri mai mare decat
rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii productii in perioada de
referinta. Situatia poate fi datorata unor mutatii nefavorabile pe piata de desfacere.
Cresterea costurior complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitatii
resurselor consummate cu 2.53%. Aceasta poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie
a resurselor materiale, a cheltuielilor salariale sau a costurilor de distributie.
O influenta favorabila o are evolutia preturilor de vanzare care a dus la o crestere a
ratei rentabilitatii resurselor consummate cu 2.02%. Cresterea preturilor de vanzare poate
fi determinate de imbunatatirea calitatii productiei vandute, de inflatie sau de influenta
unor factori conjuncturali(scaderea puterii de cumparare a concurentilor, cresterea puterii
de cumparare)

3.1.2.Analiza ratei rentabilitatii economice

Aceasta pune in evidenta performantele activului total al unei intreprinderi pentru
obtinerea acestor performante.
Modelul de analiza este:
Re=P/C.A.*100/(1/C.A./A.I.+1/C.A./A.C.) unde
Re- rata rentabilitatii economice;
P-profit brut;
C.A.-cifra de afaceri;

A.I.-active imobilizate;
A.C.-active circulante
P/C.A.*100=Rc
Sistemul de factori este:

C.A./A.I

C.A./A.C

Rc-g
-p
-c

Baza de date necesara analizei factoriale se prezinta in tabelul 3.2.

Tabel3.2.mii lei
Nr.crt.
1
2

indicator
2003(0)
Cifra de afaceri
264094678
Cheltuieli aferente cifrei de 233232328

2004(1)
291221025
269463618

afaceri
Cifra

afaceri

283098456

recalculate(qv1p0
Cheltuieli aferente cifrei de

263151403

5
6
7
8
9

afaceri recalculate(qv1c0)
Active imobilizate(A.I)
Active circulante(A.C.)
Active totale(5+6)(A.T)
Profit brut
Rata rentabilitatii

10

comerciale(Rc)(%)(8/1)
Cifra
de
afaceri/active 3.61

3.57

11

imobilizate(lei)
Cifra
de

4.5

12
13
14
15

circulante(nr.rotatii)
1/(C.A./.AI)
1/(C.A./A.C)
1/(C.A./A.I.+C.A./A.C.)
Rata rentabilitatii

de

73018821
61394020
134412841
30862350
11.6

afceri/active 4.30
0.277
0.232
0.126
92

81442916
64384692
145827608
21757407
7.47

0.280
0.222
0.124
60

economice(%)(9/14)
Modificarea ratei rentabilitatii economice in 2004 fata de 2003 a fost de:
Re= Re1 Re0= -32%

Metodologia de analiza factorial conform acestui model presupune influenta:

1. randamentului activelor imobilizate
C.A./A.I.= Rc0/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.0/A.C.0) Re0=11.6%/0.512 92%= -69%
2.rotatiei activelor circulante
C.A./A.C.=

Rc0/(1/C.A.1/A.I1

1/C.A.1/A.C.1)

Rc0/(1/C.A.1/A.I.1 +

1/C.A.0/A.C.0)= 11.6%/0.502 11.6%/0.512= 23.10% - 22.65%= +0.45%

3.ratei rentabilitatii comerciale
Rc= Rc1- Rc0/(1/C.A.1/A.I1. +1/C.A.1/A.C.1)= 7.47%-16.6%/0.502=
=-18.8% din care:
3.1 datorita modificarii structurii vanzarilor
g= Rv - Rv0/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=- 0.93%
Rv=(1-qv1co/qv1pvo)*100=7%
3.2 datorita preturilor de vanzare
p=Rv - Rv/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=3%/0.502=+5.97%
Rv= (1- qv1co/qv1pv1)*100=10%
3.3 datorita costurilor de productie
c=Rv1 Rv/ (1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=-2.53%/0.502=-5.03%
Rata rentabilitatii economice s-a redus cu 32%, ceea ce reflecta o inrautatire a
eficientei economice a firmei. Asupra rentabilitatii economice au influentat:

randamentul activelor imobilizate a scazut, deoarece activele imobilizate au

avut

dinamica

mai

accentuate

decat

cea

cifrei

de

afaceri(IA.I.112%>IC.A.110%), deci masa efectelor(C.A.) a fost inferioara

masei eforturilor(A.I.), ceea ce constituie un aspect nefavorabil

viteza de rotatie a activelor circulante exprimata ca numar de rotatii a crescut,

ceea ce reprezinta un aspect pozitiv ca efect al accelerarii vitezei de rotatie;

rata rentabilitatii comerciale a scazut de la 11.6% la 7.47% ceea ce a condus la

o reducere a rentabilitatii economice cu 18.8%(influenta nefavorabila);

structura productiei vandute s-a modificat in sensul cresterii

ponderii a celor produse a caror rata a rentabilitatii comerciale
pe produs a fost mai mica decat rata medie a rentabilitatii

comerciale programate la nivel de societate. Situatia se poate

datora unor mutatii nefavorabile pe piata de desfacere.

preturile medii de vamzare unitare au crescut influentand in

mod favorabil in sensul cresterii ratei rentabilitatii economice.
Cresterea preturilor poate fi determinate de de inflatie, de
influenta unor factori conjucturali

costurile de productie s-au modificat in sensul reducerii ratei

rentabilitatii economice cu 5.03%. Aceasta poate fi efectul
cresterii costurilor de achizitie a resuselor materiale, a
cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

3.1.3.Analiza ratei rentabilitatii financiare

Aceasta rata reprezinta unul dintre indicatori majori urmariti de investitori si de
management.
Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT si anume:
Rf=Pn/Kp*100=Vt/At*At/Kp*Pn/Vt*100
Vt/At-viteza de rotatie a activelor totale;
At/Kp-factorul de multiplicarea capitalului propriu mediu sau bratul parghiei finaciare
Pn/Vt-profitul net la 1 leu venituri
Analiza acestei rate se face pe baza datelor din tabelul 3.3
Tabel3.3(mii lei)
Nr. crt.

Indicator

2003(0)

2004(1)

Active totale

134412841

145827608

Capital propriu

93197522

100059009

Venituri totale

284302442

313169652

Profitul net

25583711

16624578

Rata rentabilitatii finaciare(%)

27.45

16.61

Rf=Rf1 Rf0= 16.61%-27.45%= - 10.84%

1. influenta vitezei de rotatie a activelor totale
Vt/At=Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100 -Vt0/At0*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=2.76% 27.14%= - 24.38%
2.influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu
At/Kp=Vt1/At1*At1/Kp1*Pn0/Vt0*100 Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=2.79%
- 2.76%=+0.03%
3.influenta profitului net la 1 leu venituri totale:
Pn/Vt= Vt1/At1*At1/Kp1*Pn1/Vt1*100 - Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=1.64%
2.79%= - 1.15%
Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare
a scazut de la o perioada la alta cu 10.48% ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.
Toti cei trei factori au influentat dar in proportii diferite.
Viteza de rotatie a activelor totale a dus la scaderea ratei renatbilitatii financiare cu
24.38% ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor
Factorul de multiplicare a dus la cresterea cu 0.03% a ratei rentabilitatii
financiare,aspect favorabil.
Profitul net la 1 leu cifra venituri totale a dus la scaderea ratei rentabilitatii cu 1.15%
aspect ce evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii

3.1.4.Analiza ratei rentabilitatii comerciale(sau a veniturilor)

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a
intreprinderii,asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta.
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se efectueaza pe baza modelului.

Rv=P/C.A.*100=(1-qvpv/qvc)*100
Naliza factoriala se face pe baza datelor din tabelul 3.4.
Tabel3.4(mii lei)
Nr.

indicator

2003(0)

2004(1)

1
2

Cifra de afaceri
Cheltuieli aferente cifrei de

264094678
233232328

291221025
269463618

crt

afaceri
Cifra

recalculate(qv1p0
Cheltuieli aferente cifrei de

5
6

afaceri recalculate(qv1c0)
Profit brut
Rata
rentabilitatii

de

afaceri

283098456
263151403
30862350
11.6

21757407
7.47

veniturilor(%)
Rv=Rv1 Rv0=7.47% - 11.6%= - 3.13% din care datorita influentei:
1.influenta modificarii structurii productiei vandute
g=Rv- Rv0= 7% - 7.47%= -0.47%
Rv=(1-qv1co/qv1pvo)*100= 7%
2.influenta modificarii preturilor de vanzare pe produse
p= Rv - Rv= 10% - 7%= +3%
Rv= (1- qv1co/qv1pv1)*100=10%
3.influenta modificarii costurilor de productie:
c= Rv1 Rv= 7.47%- 10%= - 2.53%
Rata rentabilitatii veniturilor s-a redus cu 3.13% ceea ce se apreciaza in mod
nefavorabil datorita faptului ca profitul a crescut intr-un ritm inferior cresterii cifrei de
afaceri(Ip 70.5%<Ic.a.. 110%). Rezultatul obtinut este cosecinta influentei factorilor:

Structura productiei vandute pe produse prin modificarea sa a contribuit la

reducerea ratei rentabilitatii veniturilor cu 1.47% ceea ce constituie un aspect nefavorabil

deoarece a crescut ponderea a celor produse a caror rata medie

a rentabilitatii a

veniturilor a fost mai mica decat rata medie a rentabilitatii veniturilor programate al nivel
de societate.

Preturile de vanzare pe produse au crescut ceea ce s-a repercutat in mod

favorabil asupra ratei rentabilitatii veniturilor aceasta majorandu-se cu 3%. Cauzele care
au dus la aceasta situtie ar putea fi:raportul dintre cererea si oferta de produse existente pe
piata, imbunantatirea calitatii produselor.

Costurile unitare pe produs au crescut, conducand la reducerea ratei

rentabilitatii veniturilor cu 2.53%. Aceasta majorare a costurilor a fost generate de efectul

inflatiei ceea ce a contribuit la cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materiale
consummate, cheltuieli cu personalul.
La nivelul anului 2004 coparativ cu anul 2003 ratele de rentabilitate au fost
descrescatoare. Cauzele care au dus la aceste rezultate au fost modificarile nefavorabile
ale productiei vandute , ale costurilor.

3.2. . Analiza factoriala a indicatorului profit aferent cifrei de afaceri

pe total intreprindere
Analiza se face pe baza datelor din tabelul 3.4.
Tabel 3.4.
indicator
Cifra de

in

2003(0)
264094678

2004(1)
291221025

preturi de vanzare(qvp)
Cheltuieli totale aferente

253440092

291412245

afaceri

cifrei de afaceri(qvc)
Volum
efectiv

al

productiei vandute evaluat

278975272

in

preturi

medii

prevazute(qv1p0)
Volumul
efectiv

al

263151403

productiei vandute evaluat

pe

baza

de

costuri

prevazute(qv1c0)
Suma profitului aferent

25583711

16624578

cifrei de afaceri(Pr)
Profitul mediu la 1 leu

0.96

0.57

cifra de afaceri (pr-lei)

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri:

Pr= Pr1 Pr0= 16624578-25583711= -8959133 mii lei
din care datorita:
1. influentei modificarii volumului productiei vandute
qv=Pr0*Iqv Pro= 25583711*105.6%- 25583711=+1432687 mii lei
Iqv=qvi1pi0/qvi0*pi0*100=105.6%
2. influenta modificarii structurii productiei vandute
gi=(qvi1*pi0 qvi1*c0) Pr0*Iqv=
=(278975272 263151403) 27016398=-11192529 mii lei
3. influenta modificarii costurilor complete pe produs
ci=(qvi1*pi0-qvi1*ci1) (qvi1*pi0 qvi1*ci0)=
=-( qvi1 ci1 - qvi1 ci0)= - (291412245 263151403)=-28260842 mii lei
4. influenta modificarii preturilor de vanzare
pi= (qvi1*pi1 - qvi1 ci1) (qvi1*pi1 - qvi1 ci1)=
= qvi1*pi1 - qvi1*pi0= 291221025- 278975272=
=+12245753 mii lei
In perioada analizata s-a inregistrat o scadere de 8959133 mii lei a profitului aferent
cifrei de afaceri fat de anul precedent. Aceasta situatie are o influenta negativa asupra
rezultatului brut total si a rezultatului net al exercitiului.
Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele:

cresterea volumului productiei vandute cu 5.6% a avut ca efect cresterea

profitului cu 1432687 mii lei . Aceasta situatie fiind determinata de realizarea productiei
respectarea termenelor de livrare;

modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la scaderea profitului aferent

vanzarilor cu 11192529 mii lei;

costurile complete au exercitat o influenta negativa asupra profitului

determinand scaderea acestuia cu 28260842 mii de lei. Situatia a fost determinata de

depasirea costurilor la produsele care detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor.
Influenta modificarii costurilor complete unitare se pot explica in functie de elementele
componente( cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitate de produs). Cresterea
costurilor chiar dac determina scaderea profitului se apreciaza justificata in cazul in care
consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor;

preturile de vanzare au fost mai mari decat perioada anteriaora, efectul fiind

cresterea profitului cu 12245753 mii lei.

3.3. Analiza factoriala a profitului pe produs

Analiza profitului pe produsl pantaloni de barbati clasic fara accesorii,realizat din in.
Baza de date necesara analizei factoriale a profitului pe produs este redata in tabelul
3.5.
Analiza profitului pe produs se poate realiza pe baza modelului:
Prp= qv(p c)
c= cm + csd+ ci
cm= csj*pj
csd= t*sh
ci= Ci/q in care
cm- reprezinta cheltuielile cu materiile prime si materialele directe pe unitatea de
produs
csd- cheltuielile cu manopera directa pe unitatea de produs
ci- cheltuielile indirecte pe unitatea de produs

csj- consumul specific din resura materiala j

pj- pretul de aprovizionare al resursei j
t- timpul de munca pe unitatea de produs
sh- salriu mediu orar
Ci- suma cheltuielilor indirecte
q- volumul fizic al productiei obtinute
tabel 3.5.
Nr.crt

indicatori

simbol

2003(0)

2004(1)

Volumul

5200

5600

productiei(buc)
Consumul specific din resursa

csi

2.00

2.10

i(m/buc)
Pretul de aprovizionare al

pi

54000

59600

resursei i(lei/m)
Cheltuieli medii cu

cm

108000

125160

materialele(lei/buc)
Numar mediu de ore

7.8

6
7

lucrate(ore)
Salariu mediu orar(lei)
Cheltuieli medii cu

sh
cs

16668
133344

17870
139386

salariile(lei)
Suma cheltuielilor

Ci

10500000

13172300

9
10
11
12

indirecte(lei)
Cheltuieli indirecte medii(lei)
Costul unitar(lei)
Pretul de vanzare unitar(lei)
Profitul pe unitatea de

ci
c
pv

2019
243363
283000
39637

2352
266898
310000
43102

13

produs(lei)
Profitul pe produs(lei)

206112400

241371200

fizic

al q

= 1 0= 241371200 206112400= +35258800 lei

Metodologia de analiza a profitului pe produs presupune cuantificarea influentelor
factorilor, dupa cum urmeaza:

1. influenta volumului fizic al productiei vandute

q= (q1 q0)*0= +15854800 lei
2. influenta costului unitar
= - qv1*(c1 c0)= - 131796000 lei din care
2.1 influenta cheltuielilor medii cu materialele
cm= -qv1*(cm1 - cm0)= - 96096000 lei din care
2.1.1

influenta consumurilor specifice de resurse materiale

csi= - qv1*[(csi1 csi0)pi0]= - 30240000 lei

2.12. influenta preturilor de aprovizionare a resurselor materiale
pi= - qv1*[csi1*(pi1 pi0)]= - 23520000 lei
2.2 influenta cheltuielilor medii cu salariile
cs= -qv1*(cs1 - cs0)= - 33835200 lei din care
2.2.1. influenta timpului de lucru
t= - qv1*(t1 t0)*sh0= +18668160 lei
2.2.2. influenta salariului mediu orar
sh= - qv1*t1*(sh1 - sh0)= - 52503360 lei
2.3. influenta cheltuielilor indirecte medii
ci= - qv1*(ci1 - ci0)= - 1864800 lei din care
2.3.1. influenta volumului fizic al productiei
qv= - qv1*(ci0/Iq ci0)= +862400 lei
Iq=q1/q0*100=107%
2.3.2 influenta sumei cheltuielilor indirecte
Ci= - qv1*(ci1 - ci0/Iq)= - 2604000 lei
3. influenta pretului de vanzare unitar
pv= qv1*(pv1 - pv0)= +151200000 lei
La nivelul profitului analizat, s-a inregistrat o crestere a profitului ( aspect apreciat
favorabil, deoarece prin apreciere alaturi de celelalte produse in aceste conditii profitul la
nivel de intreprindere creste.)
Rezultatul obtinut este consecinta influentei factorilor:

cresterea volumuli fizic al productiei vandute cu 7% ceea ce a condus la

cresterea profitului pe unitatea de produs

costul unitar a crescut datorita cresterii cheltuielilor medii cu materialele, a

cheltuielilor medii cu salariile si a cheltuielilor indirecte medii, influentand in mod

nefavorabil asupra profitului in sensul reducerii acestuia;

evolutia cheltuielilor medii cu materialele si influenta nefavorabila asupra

profitului s-a datorat cresterii consumurilor specifice si a preturilor de aprovizionare

aferente resurselor materiale inglobate in produsul realizat, cresterea consumurilor
specifice este considerata justificata daca prin modificarea resurselor inglobate in
produsul analizat s-a obtinut o imbunatatire a nivelului calitativ;

cresterea cheltuielilor medii cu salariile este efectul cresterii mai rapide a

salariului mediu fata de cresterea productivitatii muncii,.reducerea timpului reprezinta un

aspect favorabil deoarece in aceeasi unitate de timp se obtine o cantitate sporita de
produse

cheltuielile indirecte medii au crescut datorita cresterii mai rapide a

cheltuielilor medii indirecte fata de cresterea volumuli fizic al productiei obtinute;

preturile medii au crescut avand o influenta favorabila asupra profitului,

acesta majorandu-se cu 151200 mii lei, evolutia acestora poate fi si o consecinta a

cresterii costurilor unitare.

3.4. Analiza pragului de rentabilitatete la nivelul firmei

Pragul de rentabiliate se masoara pe baza unor indicatori exprimati in expresie
valorica. Analiza cheltuielilor fixe reprezinta punctul de plecare al anlizei pragului de
rentabilitate. Formula de calcul al pargului de rentabilitate este urmatoarea
C.Acr=Cf/1-Cv/C.A.
C.A-cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit
nul
C.A=186025222/1-0.66=54713300 mii lei
Gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic(Gcr);
Gcr=C.A.cr/Qmax*100=541713300/278975272=1.94
Perioada critica

Tcr=C.A.cr/C.A./T=541713300/291221025*365=67.89 zile
Prin urmare productia critica are valoare de 541713300 mii lei , care va fi atinsa in a
68-a zi

Analiza riscului de exploatare si finaciar al firmei

Analiza pargului de rentabilitate este si o metoda de evaluare a riscului de exploatare.
Acesta se determina cu ajutorul indicatorilor:
1. indicatorul de pozitie
=C.A.1-C.A.cr/C.A.cr*100=291221025-541713300/541713300*100=9.92%
Nivelu acestui indicator exprima capacitatea intreprinderii de a se adapta la cerintele
pietei, riscul de exploatare fiind mai redus, firma fiind capabila sa-si adapteze oferta de
produse la cererea de pe piata.
2. coeficientul de elasticitate
e=C.A.1/C.A.1-C.A.cr=291221025/291221025-541713300=-1.16
In acest caz coeficientul de elasticitate este negativ, reflectand un risc de exploatare
mai ridicat.
Atat analiza paragului de rentabilitate cat si analiza riscului de exploatare si financiar
al firmei sunt utile in activitatea decizionala privind utilizarea potentialului economicofinaciar sau in deciziile privind investitiile, ca de exemplu de achizitionare de noi utilaje ,
pentru informarea partenerilor de afaceri cu privire la nivelul de performanta al firmei.

3.5. Analiza cheltuielilor materiale

Reducerea cheltuielior materiale trebuie sa constituie obiectivul major, hotarator al
conducerii intreprinderii in folosirea cat mai eficienta a resurselor materiale pentru a
asigura imbunatirea performantelor economico- financiare si a consolida pozitia pe piata
a intreprinderii.
Modelul de analiza a cheltuielilor materiale cu 100 lei cifra de afaceri este urmatorul:
Cm=qv*cm/qv*p*1000 iar cm= csj*pj in care

cm- costurile cu materiale pe unitatea de produs;

csj- consumul specific din resursa materiala j;
pj- preturile de aprovizionare al resursei materiale j
Metodologia de analiza a cheltuielilor cu materiile la 1000 lei cifra de afcaceri se
realizeaza prin utilizarea datelor din tabelul 3.5.
Tabel 3.5.
Nr.crt

indicatori

2003(0)

Cifra de afaceri exprimata in pret 264094678

291221025

de vanzare(mii lei)
Suma cheltuielilor materiale(mii

84254000

lei)
Volumul efectiv al productiei

68230000

2004(1)

278975272

vandute la pret programat(mii

4

lei)
Cheltuieli cu materialele

77782000

programate aferente volumului

5

fizic al productiei vandute

Cheltuielile cu materialele

77511200

recalculate in functie de volumul

efectiv al productiei vandute,
consumuri specifice si preturi de
aprovizionare programate(mii
6

lei)
Cheltuieli cu materialele la 1000

258

289

lei cifra de afaceri(lei)

Cm= 289 258= +31 lei
din care :
1. influenta modificarii structurii productiei vandute:
g=qv1*cm0/qv1*p0*1000 qvo*cmo/qv0*p0*1000= 278 258=+20 lei
2.influenta modificarii preturilor de vanzare
p= qv1*cm0/qv1*p1*1000 - qv1*cm0/qv1*p0*1000=

= 267 278= - 11 lei

3.influenta modificarii cheltuielilor cu materialele
Cm= qv1*cm1/qv1*p1*1000 - qv1*cm0/qv1*p1*1000=
= 289 267= +22 lei
3.1. influenta modificarii consumurilor specifice
cs= qv1*cs1*p0/qv1*p1*1000 - qv1*cs0*p0/qv1*p1*1000=
= 266 267 = - 1 leu
3.2.influenta modificarii preturilor de aprovizionare:
p= qv1*cs1*p1/qv1*p1*1000 - qv1*cs0*p0/qv1*p1*1000=
= 289 266= +23 lei
Rezultatele obtinute reflecta depasirea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de
afaceri cu 30 lei.
Structura productiei vandute a influentat nefavorabil cu 20 lei ca urmare a cresterii
ponderii a celor produse cu cheltuielile materiale prevazute la 1000 lei cifra de afaceri de
produs mai mari decat cheltuielile medii programate la 1000 lei cifra de afaceri pe total
intreprindere
Pretul de vanzare a influentat favorabil cu 11 lei ca efecte al modificarii raportului
dintre cerere si oferta.
Cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs au contribuit la cresterea
cheltuielilor materiale cu 22 lei.Cresterea consumurilor specifice a influentat favorabil la
reducerea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri cu 1 leu. Reducerea
consumurilor specifice se poate obtine din reproiectarea produselor.
Preturile de aprovizionare sunt influentate de pretul de facturare precum si de
cheltuielile de transport, aprovizionare si stocare aferente acestora. Acestea au influentat
negativ cheltuielile materiale in sensul cresterii acestora cu 23 de lei.

3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizarea ca parte a cheltuielilor materiale ale intreprinderii au
caracter conventional-constant si sunt conditionate de dinamica volumului productiei ca
efect al cresterii gradului de utilizare a mijloacelor fixe.

Model de analiza factoriala a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri:

Ca= A/C.A.*1000 unde
A-suma amortizarii
C.A.-cifra de afaceri
Analiza factoriala a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri de
realizeaza pe baza datelor din urmatorul tabelul 3.6.

Tabel 3.6.
Nr.crt.

Indicatori

2003(0)

2004(1)

1
2
3

Cifra de afaceri-mii lei

Timp total lucrat -ore
Valoarea initiala a mijloacelor

264094678
14500
69164207

291221025
13800
28738625

4
5
6

fixe-mii lei
Valoarea medie a intrarilo-mii lei 34052907
Valoarea medie a iesirilor-mii lei 2178983
Valoarea medie a mijloacelor
101038131

45292170
1578557
72452238

7
8
9
10
11

fixe-mii lei
Cota medie de amortizare
Cota medie recalculata
Suma amortizarii-mii lei
Productivitatea orara-lei
Cheltuieli cu amortizarea la 1000

12.4%
12.1%
8984077
21102
30.8

12%
12124575
18213
45.9

lei cifra de afceri-lei

Ca= 30.8 45.9= -15.1 lei din care datorita :
1.influenta modificarii cifrei de afaceri
C.A.= A0/C.A.1*1000 A0/C.A.0*1000= 41.63 45.9= - 3.27 lei
1.1 influenta modificarii timpului lucrat
T= A0/T1*Wh0*1000 A0/T0*Wh0*1000=
= 48.2 34= +14.2 lei

1.2 influenta modificarii productivitatii orare

W=A0/T1*Wh1*1000 A0/T1*Wh0*1000=
= 41.63 48.2= - 6.57 lei
2. influenta modificarii sumei amortizarii
A= A1/C.A.1*1000 AO/C.A.1*1000=
= 30.8 41.63= -10.83 lei
2.1 influenta modificarii valorii medii a mijloacelor fixe
V=(MF1 MF0)*co/100/C.A.1*1000= - 11.77 lei
2.1.1. influenta valorii initiale a mijloacelor fixe
Vi= (Vi1 Vi0)*co/100/C.A.1*1000= - 16.65 lei
2.1.2 influenta valorii medii a intrarilor de mijloace fixe
Vmi= (Vmi1 Vmi0)*c0/100/C.A.1*1000= +4.63 lei
2.1.3. influenta valorii medii a iesiriloe de mijloace fixe
Vme= - (Vme1 Vme0)*c0/100/C.A.1 *1000= +25 lei
2.2. influenta modificarii cotei medii de amortizare
c= MF1*(c1 - c0)/100/c.a.1*1000= +99 lei
2.2.1. influenta modificarii structurii mijloacelor fixe
g= MF1*(c - c0)/100/c.a.1*1000= +24.8 lei
2.2.2. influenta modificarii cotei de amortizare pe categorii de mijloace fixe
c= MF1*(c1 - c)/100/c.a.1*1000= +74.6 lei
Rezultatele obtinute reflecta o situatie favorabila prin reducerea cheltuieli cu
amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri.
Situatia favorabila este determinata de cresterea cifrei de afaceri conducand la
reducerea cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri cu 3.27 lei.
Cresterea productivitatii orare cu peste 15% a determinat reducerea cheltuielilor cu
amortizarea cu 6.57 de lei . Suma amortizarii a influentat in mod favorabil cu 10.83 lei
datorita modificarii valorii initiale a mijloacelor fixe.
Pentru a inregistra o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afceri
este necesar cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm superior fata de suma amortizarii.
Valoarea medie a mijloacelor fixe

a inregistrat cresterii pe seama reevaluarii

mijloacelor fixe, a iesirii din functiune a unor mijloace fixe dupa termenul programat.

Cota de amortizare poate sa creasca pe seama modificarii mijloacelor fixe in favoarea

acelor categorii cu o cota de amortizare mai mare sau ca urmare a schimbarii sistemului
de amortizare utilizat.

3..7.Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Analiza cheltuielilor cu salariile se poate face prin utilizarea modelului
Cs= Ns* Sunde
Ns-numar mediu de salariati
S-salariu mediu
In vederea utilizarii metodologiei de analiza se folosesc datele din tabelul 3.7.

Tabel 3.7.
Nr.crt.

Indicatori

2003(0)

2004(1)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Cheltuieli cu salariile(mii lei)

Cifra de afaceri(mii lei)
Numar mediu de salariati(pers)
Fond total de timp(ore)
Productivitate anuala(mii lei)
Salariu mediu anual(mii lei)
Numar mediu de ore lucrate
Productivitate orara(mii lei)
Salariu mediu orar(mii lei)
Cheltuieli cu salariile la 1000

90856605
264094678
1610
3091200
164033
56432
1920
85.43
29.31
344

126110004
291221025
1613
3251808
180546
78183
2016
89.55
38.78
433

lei cifra de afaceri

Pe baza datelor din tabelul 3.7. modificarea cheltuielilor cu salariile a fost de :

Csh= 126110004 -90856605= + 35253 mii lei
influenta factorilor se prezinta astfel
1. influenta modificarii numarului mediu de personal:
Ns= (Ns1 - Ns0)*S0= (1613 1610)*56432= +169296 mii lei

2. influenta modificarii salariului mediu anual

S=Ns1(S0- S1)= +35084 mii lei
2.1.influenta modificarii timpului lucrat
t= Ns1(t1 - t0)* s0= +45385 mii lei
2.2.

influenta modificarii salariului orar

s= Ns1*t1*(s1 s0)= +30749 mii lei

Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile evidentiaza depasiri de 35253 mii lei.
Depasirea cheltuielilor se datoreaza cresterii numarului de salariati si a salariului
mediu. Crsterea salriului mediu a dus la depasirea cheltuielilor cu salariile cu 30749 mii
lei
3.8. analiza nivelului productiei fabricate,a productiei vandute si a stocurilor
Informatii cu privire la productia realizata, productia vanduta si situatia stocurilor este
prezentata in tabelul 3.8.
tabel 3.8.(mii lei)
Nr.crt

Indicatori

2003(0)

2004(1)

1
2
3

Productia exercitiului
Productia destinata vanzarii
Stoc final

229916318
232451411
536479

262153863
252968931
9721411

Stocurile reprezinta un volum mare fara miscare pe o perioada de 12-109 luni stocuri
greu vamdabile sau nevandabile, care nu corespund tehnologic. Aceste stocuri se compun
din piese de schimb si materiale si se regasesc in gestiunea departamentului control
confectii. Existenta acostor stocuri este determinata si de faptul ca nu corespund cu
tendintele modei si cerintele consumatorilor ceea ce le fac greu vandabile, pe de alta parte
existenta acestor stocuri este necesara pentru ca firma sa ne se gaseasca in imposibilitatea
de a onora comenzilor clientilor si sa inregistreze pierderi.

3.8. Sinteza cauzala a punctelor forte si slabe

Tabel 4.2.
Nr. crt.

TERMEN DE

Puncte forte

CAUZE

EFECTE

COMPARATI
E

1.

Situatie economica-

Realizarile

Prezenta societatii Cresterea

financira de

anului 2003

pe piata externasi economica

si

ansamblu pozitiva

asigurarea calitatii comerciala

in sensul ca firma a

produselor

firmei

inregistrat profit in

Evolutia inflatiei

Imbunatatire

peroiada investigata

imaginii

pe

piata externa
2.

3.

Renatabilitatea

Realizarile

Obtinerea de profit Crestrea

cotei

economica

si anului 2003

la nivelul anului parti de piata

financiara

2004

ocupata

inregistrat

niveluri

Orientarea

firma

ridicate(peste 10%)

menagementului

Evitarea

Inregistrarea

spre noi piete

conflictelor
Accentual pus pe Premise

unei Nivelul

dinamici

a realizat in anul latura calitativa a favorabile

productivitatii
muncii

de

la

nivelul

2003

proceselor

de pentru

munca

cresterea

anului 2004(crstere

Mentinerea

profitului

productivitatii a fost

numarului

de 110%)

salariati (in jur de respectarea

de pentru

1600)

corelatiilor

Evolutia inflatiei

dintre
principalii
indicatori
economici

si

4.

Folosirea de metode Cerintele

Implicarea

Crearea

si

managementului

premiselor

tehnici managementul

manageriale:manage ui stiintific

de nivel superior in pentru

mentul prin bugete,

promovarea

si promovarea

managementul prin

utilizarea

de sistemelor

obiective,delegarea

instrumente

organizatorice

manageriale

flexibile

evaluate
Intensificarea
concurentei

in

domeniul
5.

Reprezentarea
socitatii

pe

confectiilor
Traditia

Locurile
piata ocupate

externa

societate

in Cresterea cotei

de domeniul textilelor
la Raport

pret- Promovarea

nivelul anului calitatae

2003

imaginii

corespunzator
cerintelor
de

6.

de piata

impuse

economia

de

Detinerea de forta

piata
Asigurarea

de Cresterea

de munca calificata

cursuri

de productivitatii

calificare

muncii

muncitorilor

cresterea
calitatii
produselor

Nr.

PUNCTE SLABE

crt.
1.
Prezenta intr- o
masura mica pe piata

TERMEN DE

CAUZE

EFECTE

COMPARATIE
Lipsa unor produse Nivelul

profitului

care sa raspunda scazut,necucerirea

2.

interna(3-4% din

cerintelor

productei este

consumatorilor in semnificativ,tinerii

destinata pietei

ceea ce priveste

interne)
Nerespectarea

unui segment de piata

liniile modei
Nivelul realizat in Cresterea fondului Cresterea

corelatiei

dintre anul 2003 fata de de

Ic.a=110%<If.s

anul 2002

=138%<Is=111%

salarii cheltuielilor

devanseaza

Impact

nefavorabil

cresterea cifrei de asupra eficientei

afaceri
Cresterea salariului
mediu devanseaza
cresterea
productivitatii

3.

Structura

Cerintele

necorespunzatoare
personalului:

a managementului
stiintific;

personalul cu studii -Cerintele

superioare detine o economiei
pondere scazuta:

piata.

muncii
Deficiente ale

-Gradul redus de

managementului

fundamentare

resurselor umane;

economica a

-Elemente

deciziilor strategice,

de motivationale de o

tactice si curente;

atractivitate redusa

-Derularea

cu

pentru persoanele

dificultate

cu pregatire

activitatilor

in

superioara;

compartimentele

in

-Intampinarea unor care

dificultati

in detine

recrutarea

nu

pregatirea

necesar

personalului
4.

personalul

cu

Lipsa unor stategii si Cerintele

studii superioare.
Atentie mai redusa Greutati in adaptarea

politici

acordata

realiste managementului

centrate pe studii de strategic

de

piata

piata

efctuarii firmei

cercetari

la

de pietei interne

accentual Valorificarea

cerintele

finnd

pus

pe insuficienta

amplificarea

resurselor umane

volumului
5.

productiei
Cresterea cheltuielilor Realizarile anului Cresterea

Scaderea profitului in

totale in anul 2004 2003

cheltuielilor

din 2004 fata de 2003 cu

fata de 2003 cu 14%

exploatare cu 13%

36%

Cresterea
cheltuielilor
6.

Neutilizarea
metode

si

unor -Cerintele
tehnici managementului

financiare cu 49%
Necunoasterea de Caracterul
catre

majoritatea perdominant empiric

decizionale specifice stiintific.

managerilor a unor al managementului;

(ELECTRE, arborele

astfel de metode si -Adopatarea unor

decizional, etc.).

tehnici decizionale

decizii a caror calitate

nu corespunde
nevoilor existente;
-Aparitia

unor

intarzieri in adoptarea
7.

Continutul deficitar al -Principiul

-Schimbarile

deciziilor
-Aparitia unor

documentelor

intervenite in

confuzii referitoare la

statutul societatii

exercitarea

comerciale;

atributiilor

-Neacordarea

compartimentelor si a

organizatorice
postului, R.O.F.).

reprezentarii
(fisa structuri
organizzatorice

atentiei

necesare sarcinilor unor

actualizari acestor posturi de

documente.

management si
executie;
-Diminuarea
responsabilitatii
managerilor si

executantilor;
-Paralelism

in

exercitarea

unor

componente
procesuale.

CAPITOLUL IV
POLITICI DE CRESTERE A RENTABILITATII
4.1.Orientari privind cresterea rentabilitatii intreprinderii
La nivelul anului 2004 societatea a inregistrat o situatie economico-financiara de
ansamblu pozitiva, in sesul ca a inregistrat profit, insa nivelulrile inregistrate la acest
indicator au fost mai reduse fata de nivelul anului 2003.
Obiectul de activitate al societatii este executarea de produse textile in sistem
lohn, majoritatea produselor sunt destinate exportului, doar o proportie de 3-4% sunt
comercializate sub marca proprie pe piata interna in cadrul unor magazine proprii de
desfacere situate in Bucuresti. Acest sistem de productie presupune negocierea preturilor
pentru produsele vandute in moneda europeana, iar acest lucru pe fondul deprecierii
cursului de schimb al monedei europene in raport cu leu a dus la inregistrarea de situatii
nefavorabile pentru firma: reducerea nivelului profitului, la inregistrarea unor niveluri a

ratelor de rentabilitate mai scazute fata de nivelul anului 2003. la scadere a cursului euro
sub 35000 lei societatea isi inchide activitatile de productie confectii dar va functiona in
continuare ca firma prestatoare de servicii.
In urma analizelor facute in ceea ce priveste ratele de renatabilitate se desprind
urmatoarele concluzii: acstea sau redus fata de anul 2003 astfel rata rentabilitatii
economice s-a rsdus cu 32%fata de 2003, rata rentabilitatii financiare s-a redus cu
10.84% fata de 2003, rata rentabilitatii comerciale sau a veniturilor s-a redus cu 3.13%.
Nivelurile nefavorabile ale costurilor de productie,ale randamentelor activelor imobilizate
au dus la reducerea acestor rate. O influenta favorabila asupra acestor rate, in sensul
cresterii lor, a avut-o niveluri preturilor de vanzare prin intermediul carora s-a reusit o
imbunatatire intr-o mica masura a situatiilor nefavorabile.
Pentru imbunatirea situatiilor

sociatatea ar trebui sa si indrepte atentia spre

reducerea costurilor de productie, in cadrul acestora a cheltuielilor cu materiile prime, o

mai buna gestionare astocurilor de produse finite, firma ar trebui sa acorde o atentie
sporita si productivitatii muncii care la nivelul anul 2004 fata de 2003 a inregistrat o
reducere de 11.63%.
Caile de reducere a costului de productie:

Reducerea cheltuielilor materiale care au inregistrat cresteri la nivelul anului

2004. Reducerea cheltuielilor materiale se poate realiza prin reducerea normelor
de consum la materiile prime, materiale printr-o croire mai rationala, introducerea
unor noi tehnologii :acesta impune eforturi investitionale deosebite atat la croit cat
si la confectionat-finisat, la achizitionarea de masini semiautomate si automate de
coarse si calcare, procurarea de centre de prelucrare pe linii specializate de
realizat diferite produse de imbracaminte, reducerea pierderilor din rebuturi,
sporirea gradului de valorificare a materiei prime..
Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii costului
pe produs se falosind urmatoarea relatie de calcul:
Rpcm= Chm0 Chm1/Chm0*100*Km unde

o Rpcm-reprezinta reducerea procentuala a costului produsului ca urmare a

reducerii cheltuielilor pentru un anumit material;

o Chm1Chm0- cheltuieli corespunzatoare unui anumit fel de materie prima sau

material inainte si dupa aplicarea masurii, pe preodus;
o Km- coeficientul care exprima ponderea cheltuielilor materialului considerat in
costul produsului.
Prin aplicarea masurii de reducere a normelor de consum ca urmare a unei croiri
rationale se are in vedere reducerea costului de la 290 de la 225 de lei, ponderea
cheltuielilor cu materialele in costul produsului fiind de 46%, reducerea costului
ca urmare a aaplicarii acestei masuri, se calculeaza astfel:
Rpcm=290-225/290*100*0.46=10.31%

O alta cale de reducere a costurilor de productie o constituie cresterea

productivitatii muncii.

La nivelul anului 2004 corelatia potrivit careia indicele de crestere a

productivitatii muncii > ca indicele salariului mediu nu a fost respectata
(Iw=110%<Is=138%). Aceasta nerespectare a avut ca rezultat o crestere a
salariilor pe unitatea de produs. O data cu reducerea productivitatii muncii a avut
loc si o reducere a volumului productiei, si o crestere a cheltuielilor conventionalconstante.
Masurile care se pot lua in vederea cresterii productivitatii munci sunt
urmatoarele: scoaterea din uz a mijloacelor fixe si au incheiat durata normala de
vita si inlocuirea cu mijloace automate sau semiautomate cum sunt:masinile de
croit automate si semiautomate,masini de calcat mai performante,reducerea
personalului auxiliar,utilizarea mai eficienta a timpului de munca prin reducerea
intarzierilor si a timpilor de stationare care depend in mod direct de muncitor sin u
sunt prevazuti in timpul de intrruperi reglementat, prin apelarea de sisteme de
motivare a salriatilor de catre managementul firmei: bazarea atat pe stimulente
morale cat si materiale(acordarea de prime,posibilitatea angajatilor de a- si
petrece concediile in hotelurile societatii unde preturile sunt mai reduse,astfel
creandu-se si o atasare a salariatilor fata de firma). Pentru cresterea productivitatii
muncii ar trebui sa creasca numarul orelor lucrate de muncitori, acestea
reducandu-se cu 0.3h de la 8h la 7.7h

Imbunatirea folosirii capacitatii de productie. Prin aceasta creste volumul

productiei, ceea ce face sa scada pe unitatea de produs cheltuielile cu
caracter conventional constant. Randamentul activelor imobilizate la
nivelul anului 2004 s-a redus cu 69%.. acesta explica si de volumul
vanzarilor s-a redus influentand in mod negativ ratele de reantabilitate.
Masurile de imbunatatire a folosirii capacitatii de productie trebuie sa aiba
in vedere reducerea cheltuielilor cu amortizarea, reducerea cheltuielilor cu
reparatiile capitale, reducerea cu intretinerea uitlajelor.
Societatea trebuie sa aiba in vedere si faptul ca Romania mai are putin la
semnarea acordului de aderare la Uniunea Europeana si astfel va avea
acces la utilaje performante la care timpul intreruperilor este mai redusa si
se obtin performante mai bune.

Reducerea cheltuielilor neeconomicoase cum sunt cheltuielile cu amenzile

si penalitaile, cheltuielile cu caracter neproductiv, cum sunt cele pentru
rebuturi. Societatea a luat deja masuri in ceea ce privete reducerea
rebuturilor, prin intr-un control de calitate ridivat dupa fiecare operatie a
procesului tehnologic.

Societatea ar trebui sa se bazeze pe aceste politici de crestere a rentabilitatii in

viitor, pentru ca o reducere a preturilor nu pot recupera in totalitate efectele negative ale
castor factori.
O alta problema cu care se confrunta socitatea este existenta unor stocuri
semnificative de produse finite greu vandabile sau nevandabile in depozitele acesteia in
valoare de 7 miliarde lei. O parte din acest produse nu corespund tehnologic si acest lucru
le fac nevandabile. Pentru a imbunatii aceasta situatie societatea ar trebuie sa ia masuri de
asigurarea a calitatii produselor, iar acestea sa fie conforme cu cerintele clientului , sa
incerce sa se adapteze la cerintele acestuia intr-o proportie cat mai mare.
Pentru a continua acest sistem de productie si in acelasi timp sa asigure un nivel
ridicat ratelor de rentabilitate societatea trebuie sa ia in considerarea aceste politici si sa
incerce sa le aplice , dar in acelasi timp sociatatea ar trebui sa aiba in vedere si exportul
de produse finite realizate pe creatie proprie existenta in societate. Pentre a reusi sa

creeze valoare ar trebui sa promovate produsele marca proprei Faberrom si implicit

produsele Made in Romania.
Aceasta solutie este necesra in conditiile concurentei acerbe, retehnologizarea si
calitatea prodeselor, promovarea marcilor proprii, a colectiilor proprii, publicitatea
reprezinta conditiile penetrarii pe piata.
Realizarea unei colectii sub marca proprie este posibila in cadrul societatii pentru
ca detine atat mijloacele de productie necesara cat forta de munca calificata si bine
pregatita, detine deja un segment de piata de desfacere si faptul ca o traditie in domeniu
nu poate decat sa le creasca prestigiul.
Acesta ar trebui sa fie un obiectiv de realizat pe termen lung ca urmare a faptului
ca se prognozeaza ca tarile cu un potential ridicat in domeniul confectiilor de
imbracaminte vor reusi sa se mentina pe pietele tarilor dezvoltate. Societatea trebuia sa
acorde atentie acestui aspect deoarece tarile in curs de dezvoltare (China, Indonezia,
Coreea, India, Pakistan) sunt detinatoarele de materii prime, au forta de munca
competitive si au adoptat din timp politicile industriale favorizante promovarii exportului
si cucerii de noi piete.
Un alt aspect pe care societatea nu trebuie sa-l neglijeze il si caruia trebuie sa i
acorde mare atentie il reprezinta relansarea cererii interne de confectii de imbracaminte
ca urmare a cresterii puterii de cumparare a populatiei. Relansarea va fi asigurata prin
diversificarea continua a produselor, societatea sa se orienteze si spre realizarea de
produse care sa fie adresate nu mai barbatilor ci tuturor segmentelor de piata si in special
tinerilor, prin imbunatatirea continua a calitatii si mentinerea preturilor rezonabile pe
piata interna.
Adaptarea rapida a productiei la cerintele populatiei, pe grupe de varsta cu accent
pe tineret, un segment neglijat pana acum, dar in acelsi timp segmentul care detine o
ponere importanta in randul consumatorilor de produse de imbracaminte, este cel mai
mare utilizator al noutatilor modei.
Societatea poate rezolva aceasta situatie aplicand o politica de innoire si
diversificare a nomenclatorului de produse. Dezvoltarea unui produs nou in cadrul
intreprinderii cuprinde doua etape: pregatire tehnica,pregatirea material-organizatorica.

Extinderea pe piata produselor a noilor produse este posibila datorita evolutiilor

pozitive in ceea ce priveste consumurile anuale pe locuitor la principalele grupe de
produse de textile si confectiilor de imbracaminteasa cum reiese din tabelul 4.1

Tabelul 4.1
indicator

u.m

Realizat 2002 Realizat 2003 Realizat 2004 Prognoza

2005

Tesaturi

m.p./loc

2.40

2.50

2.65

5.1

Tricotaje

Buc/loc

0.71

0.81

0.95

1.7

Confectii

Buc/loc

0.33

0.37

0.463

1.06

textile
echivalent
costum
barbati
Sursa:Full business in industria confectiilor de inmbracaminte din Romania
Pentru a fi competitive atat pe piata interna cat si externa trebuie sa tina seama de
cerintele pietei:

Imaginea si calitatea produselor oferite spre comercializate;

Adaptarea rapida a cerintelor in materie de design, o problema cu care se

confrunta societatea in ceea ce priveste putinele produse comercializate in
magazinele proprii care nu se aliniaza tendintelor modei;

Respectarea termenelor de livrare.

Societatea trebuie sa adopte politici de promovare a colectiilor. In acest sens

socitatea a luat o serie de masuri: relizarea unui site si realizarea unui clip de
publicitatea care se difuzeaza pe un program de televiziune.
Pe langa acestei cai de promovare societatea trebuie sa angajeze stilisti, absolventi
ai Academiei de Arte Plastice- Sectia Design. Pentru a crea propria colectii, stilistii firmei
trebuie sa cunoasac tendintele din moda, in ceea ce priveste culorile, linia modei, sa
cunoasca preferintele.
Prezenta firmei la targuri interne si internationale in cadrul pavilioanelor
internationale ale Romaniei este esentiala pentru a si prezenta propriile colectii si pentru a
face cunoscuta marca. Acestea fiind locuri de crearea de contacte, incheiere de contracte,
locuri de schimburi de informatii.
Pentru realizarea acestor obiective societatea trebuie sa promoveze politici
adecvate de atragere a capitalului strain si tehnologiilor de varf.
In vederea reducerii lohn-ului firma ar trebui sa isi asigure tesaturile din tara
avand in vedere ca majoritatea tesatoriilor nu functioneaza la intreaga capacitate. Pentru
continuarea sistemului de productie lohn pe termen scurt si mediu societatea trebuie sa isi
ia masuri de minimizare pierderilor cum au fost cele inregistrate la nivelul anului ca
urmare scaderii cursului de schimb a monedei europene care nu a favorizat deloc firma.
Solutiile pentru firma ar putea fi:
1.provizioane pentru deprecierea monedei euro in raport cu leul (solutie
contabila);
2. solutie bursiera: acoperirea riscului valutar prin hedging valutar.
Piata bursiera ofera o alternativa de protejare impotriva riscului valutar prin
contracte la termen. Altfel spus, contractul se incheie la un pret stabilit in prezent
oferind certitudine societatii, indiferent de cum vor evolua cele doua monede
ulterior pe piata. Principiul este simplu: cumpara ieftin si vinde scump
indiferent in ce ordine, sau cumpara cand anticipezi o crestere a pretului, si
vinde cand anticipezi o scadere a pretului.
Hedgingul consta in:
In cazul unui importator care achizitioneaza marfa acum, urmand sa
realizeze plata peste o anumita perioada de timp hedgingul consta in

cumpararea de contracte futures. Daca respectivul importator urmeaza sa

plateasca 100.000 Euro, el va cumpara 100 contracte ROL/Euro (un
contract ROL/Euro este echivalent cu 1.000 euro). Realizand aceasta
operatiune la un pret de 33.800 lei/euro, importatorul este sigur ca va plati,
in final, 33.800 lei pentru un euro, indiferent de evolutia cursului celor
doua monede, si isi poate factura marfa la acest pret. Daca rata de schimb
va creste peste 33.800, importatorul va cumpara cei 100.000 euro, de pe
piata interbancara, mai scump decat si-a propus, dar cumulat cu castigul
de pe piata futures, rezultanta va fi la 33.800 lei/euro. Daca cursul de
schimb va fi sub 33.800, investitorul va pierde pe piata futures, dar va
cumpara mai ieftin cei 100.000 euro, de pe piata interbancara.
In cazul unui exportator care livreaza marfa acum, urmand sa primeasca
contravaloarea ei la o anumita data in viitor hedgingul presupune
vanzarea de contracte futures. Pentru exportator este incerta rata de
schimb la care va vinde cei 200.000 USD pe care ii va primi in urma
tranzactiei efectuate. Dupa ce realizeaza un calcul de rentabilitate, el va
vinde 200 contracte futures ROL/USD, la un pret de 34.000 lei/dolar. Daca
in momentul primirii valutei de la contrapartea externa, cursul de schimb
leu/dolar este mai mic de 34.000 el va vinde cei 200.000 USD la un curs
mai mic decat se astepta, insa va castiga pe piata futures, rezultanta fiind
la 34.000 lei/dolar. Daca cursul este mai mare de 34.000 investitorul
pierde pe piata futures, insa isi valorifica cei 200.000 USD la un pret mai
bun pe piata interbancara.
Aceasta este o solutie pentru societate care a fost afectat de depredierea
monei unice europene-euro- in raport cu leul romanesc din anul 2004.
Pentru inceput socitatea ra trebui sa se axeze asupra realizarii acestor politicii,
incercand astfel sa mazimizeze punctele forte si sa diminueze punctele slabe.

4.2. Masuri de crestere a rentabilitatii

Masurile prezentate in continuare au ca efect imbunatatirea situatiei existente, cu o

influenta favorabila asupra performantelor intreprinderii.
1.

O prima masura are in vedere achizitionarea unei masini automatede cusut

si sulfilat care va realiza cele doua operatii deodata. Achizitonarea acestei
masini va avea ca efect reducerea normei de timp pentru realizarea acestor
operatii care vor deveni una singura, la 0.06h/buc., si reducerea rebuturilor
si astfel se reduce si consumul de materiale cu 0.25m/buc.

Aceasta masura se realizeaza in conditiile producerii unei cantitai anuale de

1800000 buc/an confectii, societatea avand o capacitate de 150000 buc/luna.
Aceste masini vor fi achizitionate de la un furnizor intern,valoarea unei masini este de
15000000 lei, norma de amortizare este de 4.8%.
Necesarul de astfel de masini va fi de :
Nm=Nt1*Q/Tmd unde

-Nt1- timpul de relizare al operatiei

-Q-cantitatea de produse ce vor fi fabricate
-Tmd- timpul maxim disponibil/utilaj
Nm=0.06h/buc*1800000/3729h/utilaj=28 utilaje
Valoarea masinilor va fi de:
28*15000000=420000000 lei
Amortizarea anuala va fi de:
420000000*4.8%=20160000 lei
Efectele acestei masuri sunt:
a) Reducerea consumului de materie prima:
mp= Nc *Pr*Q
Nc=norma de consum
Pr= pretul de achizitie
mp= 0.25m*20500lei/m*1800000= - 9225000000 lei
b) Economii la consumul de manopera directa (S)
S=( Nt1*S1 Ntoi*Soi)*Q
S1-salariul din anul de baza

Ntoi- norma de timp in anul de baza la operatiile efectuate la masinile de cusut si

sulfilat
Soi- salariile actualizate la operatiile efectuate la masina de cust si sulfilat
S= (0.06h*17870 lei/h 0.08h*17900 lei/uv)*1800000 buc.=
= - 647640000 lei
c) Economii la plata C.A.S
C.A.S.=25%*S= 25%*647640000= - 161910000 lei
d) Economii la cheltuielile cu protectia sociala
P.S.= 5%*S= 5%*647640000= - 32382000 lei
e) Economia relativa de personal
L= (Nt1 Ntoi)*Q/Nh
Nh- numarul de ore ce revin anual pe un lucrator
L= (0.06h 0.08h)*1800000 buc./2016 ore/lucrator= - 18 muncitori
2.

Utilizarea unor utilaje performante si automate presupune si o organizare a

muncii, aceasta fiind cea de a doua care poate fi adoptata. Aceasta masura
presupune utilizarea de muncitori polificati. Ca urmare a noilor tehnologii
si a progresului rapid, muncitori pot lucra la mai multe masini simultan. In
cadrul liniilor de confectii un muncitor poate realize cusutul si sulfilat si
apoi calcatul pantalonilor, cele doua operatii fiind operatiile de final din
procesul tehnologic. Aceasta masura are ca efect reducerea timpilor de
efctuarea a acestor operatii de la 0.08h la 0.05h.

Aceasta masura presupune achizitionarea de utilaje performante al caroro consum de

energie este mai redus decat al utilajelor existente, consumul este de 4kwh.
Efectele masurii:
a) Economii la consumul de energie
EE= Nt1*C*Pr*Q
C- consumul de energie
Pr-pretul energiei electrice
EE= (0.05 0.08)h/buc*4kwh*1800000buc*2700 lei/kwh= - 583200000 lei
b) Economii la consumul de manopera
S= (0.05 0.08)h/buc.*17900 lei/h*1800000 buc.= - 966600000 lei

c) Economii la plata C.A.S.

C.A.S.= 25%*S.= -241650000 lei
d) Economii la cheltuielile cu protectia sociala
P.S.= 5%*S= - 48330000 lei
e) Economia relative de personal
L= (0.05 0.08)h/buc.*1800000 buc./2016h/lucrator= -27 muncitori
1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea
Datorita modificarii nivelului productiei apare o economie relative la cheltuielile cu
amortizarea
A=19823000000 lei 104%(7200*1800000 buc)= +6344600000 lei
Ca urmare a luarii acestor masuri s-au obtinut o suma de economii care sunt
sintetizate in tabelul 4.3
Tabelul 4.3.
Denumirea

Econo

Total

Consum

Consum

Consum

C.A.S.

P.S

masurii

mia

economii

materii

energie

manopera

prime

electrica

directa

Mii
lei

Mii
lei

Mii lei

Mii lei

Mii lei

-32382

relativa
de

Mii lei

person
al
-18

Achizitionarea

-10066932

-9225000

-647640

masina de cust si
sulfilat
Utilizarea

161910
-27

-1839780

muncitorilor
+6344600

modificarii
productiei
asupra
amortizarea

-966600

241650

policalificati
Influenta

cheltuielilor

-583200

cu

-48330

Total economii

-45

-18251312

-9225000

-583200

-1614210

403560

Aceaste ma suri au fost luate in conditiile mantinerii cantitatii de produse fabricate de

societate in decuesul unui an, 1800000buc, pentru a se observa efectele care se obtin in
conditiile aplicarii noilor masuri.
Aceste masuri vor avea ca efecte reducerea chletuielilor cu materiile prime, a
cheltuielilor cu salriile ca urmare a reducerii numarului de salariati, reducerea
cheltuielilor cu enrgia ca urmare a achizitionarii de utilaje performante cu un consum
minim de energie.
Efectele acestor masuri asupra numarului de salariati, cifra de afaceri, cheltuieli,
venituri si profit sunt prezentate in tabelul 4.3.
Tabelul 4.3.(mii lei)
indicator
Numar salariati
Cifra de afaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale din

Efectul masurii
1568
299200000
324370000
252157680

Dinamica(%)
97%
102%
103%
86%

cu 12641000

12641000

lucrarile si serviciile
Cheltuielile
cu 84254000

75029000

89%

materiile prime
Cheltuielile

cu 143378000

142363760

99%

personalul
Cheltuielile

cu 20278000

18645520

91%

tichetele de masa
Cheltuielile
cu 19823000

134784000

67%

amortizarile
Profit brut
Impozit pe profit
Profit net

72222320
18055580
54166740

331%
351%
325%

care
Cheltuieli

2004
1613
291221000
313170000
291170000

217575000
5133000
16624000

-80712

Asupra cheltuielilor cu lucarile si serviciile nu s-au operat modificari si au fost

mentinute constante, deoarece masurile s-au refrit doara supra activitatii de productie ale
societatii. Aceste modificari au avut o influenta favorabila asupra acestor indicatori,
realizandu-se o minimizare semnificativa a cheltiielilor si obtinerea de plus de profit.
Aceste masuri au ca efect si o reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale de la
930.52 la 777.37
Prognoza pentru anul 2005 cu privire la indicatori prezentati in tabelul 4.3, sunt
prezentati in continuare in tabelul 4.4.
Tabelul 4.4(mii lei)
indicatori

Realizat 2004

Prognozat 2005

Modificare

Crestere

absoluta

prognoza 2005
fata de realizat

1786

173

2004
110%

salariati
Cifra de afaceri 291221000
Venituri totale
313169000
Cheltuieli totale 291412000

319556000
349690000
331597000

28335000
36521000
40185000

109%
111%
113%

din care
Cheltuieli

577782

132454

129%

Numar

de 1613

445328

materiale
Cheltuieli

cu 12641000

13692000

1051000

108%

lucrarile
Cheltuieli

cu 163210000

198476000

35266000

121%

personalul
Cheltuieli

cu 20278000

25317000

5039000

124%

tichetele

de

masa
Cheltuieli

cu 19823000

22317000

2494000

112%

amortizarea
Profit brut
21757000
Impozit
pe 51328000

31417000
5026720

9660000
-46301280

144%
10%

profit
Profit net

23562750

6938750

141%

16624000

Efectele obtinute ca urmare a masurilor sunt mai semnificative decat in cazul

prognozelor realizate de societate pentru 2005. Ca urmare a masurilor luate societatea ar
obtine un cuantum al economiilor de 18251312 mii lei.
Efectele masurilor in ceea ce priveste ratele de rentabilitate sunt prezentate in tabelul
4.5.
Tabelul 4.5
indicatorii

Efectele masurii

Dinamica(%)

rentabilitatii 8.07

26.82

332

costurilor(p/c)(%)
Rata
rentabilitatii 7.47

24.13

323

162

270

Rata

2004

comerciale(p/ca)
(%)
Rata

rentabilitatii 60

economice(p/ks)(%)
Ca urmare

aplicarii celor trei masuri s-au obtinut o crestere semnificativa a

rentabilitatii. Pentru mentinerea acestor rezultate societatea ar trebui sa utilizeze in mod

eficient schimbarile tot mai rapide din domeniul tehnologiei, sa recruteze persoane
calificate, care au acumulat tot mai multe cunostinte avand in vedere faptul ca ne aflam
intr-o societate bazata pe cunostinte. In aceasta societate, cunostintele ocupa locul
principal, omul avand rolul major in obtinerea performantelor.
Firma ar trebui sa incerce sa puna in aplicare aceste masuri, si sa incerce sa isi creeze
o colectie sub marca proprie a obtine un segment im portant pe piata interna.

4.4 CONCLUZII
Pe ansamblu societatii firma a inregistrat o evolutie pozitiva atat economic cat si
financiar.
Pe termen scurt si mediu societatea poate sa continue realizarea productiei in sistem
lohn este profitabila insa pe termen lung societatea trebuie sa isi creeze o colectie proprie
de produse, sa o comercializeze sub marca proprie. Societatea sa deschida magazine si in
alte regiuni alte tari in afara de Bucuresti unde detine un magazine de desfacere.
Pentru a-si consolida pozitia pe piata trebuie sa realizeze acest obiectiv datorita
concurentei care este din ce in mai acerba in acest domeniu, datorita integrarii Romaniei
in Uniunea Europeana care face ca forta de munca sa devina mai scumpa; principalul
motiv pentru care clienti straini isi indreptau atentia spre Romania. Toate acestea
cumulate cu cresterea consumului intern de produse de imbracaminte, odata cu cresterea
puterii de cumparare si orientarea consumatorilor spre produse cu o calitate ridicata si
reducerea consumului de proasta calitate precum cele realizate in China.
Prin masurile luate de societate la nivelul anului 2004,firma a obtinut rezultate
pozitive in ceea ce priveste profitul, asa cum reiese din rezultatele societattii prezentate in
capitolul III. Societatea a avut dificultati ca urmare a deprecierii cursului de schimb
euro,moneda in care se realizeaza negocierea contractelor. Aceasta este principalul factor
cu influenta negativa asupra rezultatelor

obtinute. Se apreciaza ca la un curs de

schimb al euro sub 35000 se inchide activitatea de productie al firmei in system lohn.

De aceea firma trebuie ca in intervalul de timp urmator sa isi focalizeze eforturile

asupra realizarii unor colectii proprii, sa realizeze desfacerea produselor pe alte piete.
Societatea ar trebui sa puna in aplicare masurile care au fost prezentate sub forma de
exemplu in cadrul lucrarii, si sa incerce relizeze un volum al vanzarilor cat mai mare.
Pentru aceasta: sa realizeze o crestere a ciferei de afaceri prin intermediul produselor de
confectii care reprezinta 49% din totalul vanzarilor, pentru aceasta trebuie sa acorde o
atentie sporita cerintelor cerintelor clientilor, indentificarii de noi clienti pentru noile
produse, promovorii intense atat pe plan intern cat si pe plan extern. Resursele necesare
pentru efectuarea acestor recomandari: studii de marketing in valoare de 150 milioane lei
Organizarea unor cursuri de pregatire pentru personalul care nu detine pregatirea
necesara postului pe care il ocupa (de exemplu in Biroul Marketing, Biroul ImportExport, Biroul Aprovizionare si Biroul Desfacere, etc.). Resursele necesare 70 milioane
lei
Aceste recomandari sunt de luat in considerare pentru cresterea volumului de vanzari
si mentinere pozitiei firmei, printre firmele cu o buna pozitie pe piata externa.
Lucrarea a avut in vedere politici de crestere a rentabilitatii, in acest sens s-au
prezentat trei masuri care au avut in vedere crestrea rentabilitatii prin intermediul
reducerii consumului de materiale, o reducere a consumului de manopera si cresterea
profitului, prin economii la cheltuieli. Pentru crestrea volumului vanzarilor principala
masura avuta in vedere este de a realiza o colectii sub marca proprie si acordarea unei
atentii sporite promovarii acestora, prin realizarea de studii de marketing, o mai buna
pregatire a personalului din Biroul Marketing, Biroul Import-Export, Biroul
Aprovizionare si Biroul Desfacere.
Societatea poate apela si la profesinisti din domeniul marketingului si a
managementului pentru a cresterea profitabilitatii si impunerii pe noi piete.

BIBLIOGRAFIE

Barbulescu Constantin, Bagu Constantin- Managementul productiei, vol II,

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001-2002

Bagu Constantin, Deac Vasile - Strategia Intreprinderii, Editura Eficient,

Bucuresti, 2000

Carstea Gheorghe(coordonator), Ion Popa, Deac Vasile, Podgoreanu SimonaAnaliza strategica a mediului concurential, Editura Economica, Bucuresti,
2002

Dragota Victor, Ciobanu Anamaria,Obreja Laura, Dragota MhaelaManagement financiar, vol I, Editura Economica , Bucuresti, 2003

Nicolescu

Ovidiu,

Verboncu

Ion-

Fundamentele

managementului

organizatiei, Editura Tribuna Economica,2001

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion- Metodologii manageriale, Editura Tribuna

Economica, Bucuresti, 2001

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion- Mangementul pe baza centrelor de profit,

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

Nicolescu Ovidiu, Plumb Ion , Pricop Mihai, Verboncu Ion(coordonatori

lucrare)- Abordari moderne in managementul si economia organizatieiEficienta economica si performanta manageriala a organizatiei, vol.IV,
Editura Economica, Bucuresti, 2003

Scholz-Moldovan Maria- Managementul Resurselor Umane, Editura

Economica, Bucuresti, 2000

Verboncu Ion(coordinator)- Managementul societatii comerciale- Proiect

Economic. Editura Printech, Bucuresti, 2003

Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae- Analiza economicofinanciara, Editura Economica, Bucuresti, 2004