Sunteți pe pagina 1din 18

ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI MANAGEMENT NAVAL


STIINTE NAUTICE

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA NORDICA

STUDENT:
DUTA MARIUS

CONSTANTA
2015

CAUZELE SI DESCRIEREA UNUI CICLON TROPICAL

Introducere
Un ciclon tropical este un ciclon originar din tropice sau subtropice. Cu toate c n
general, seamn cu un ciclon extratropical la latitudini mari, exist diferene importante, n
principal fiind concentraia unei cantitati mari de energie intr-o zona relativ mica. Ciclonii sunt
rari, n comparaie cu furtunile de latitudini mijlocii si mari, dar au un record de distrugere, care
depete de departe orice alt tip de furtun. Din cauza furiei lor i pentru c sunt predominant
oceanici, ei merita o atenie special de marinari.
O furtuna tropical este de dimensiuni mici si poate fi intalnita vreme frumoasa la numai
cteva sute de mile de la centru. Rapiditatea cu care vremea se poate deteriora odata cu aproierea
de furtun si violen dezvoltata de un ciclon tropical sunt greu de imaginat. La al doilea voiaj de
la New World, Columb a ntmpinat o furtun tropical. Dei navele sale nu au suferit nici un
prejudiciu, aceasta experienta a fost de valoare n timpul celei de-a parta calatorii a lui cnd
navele sale au fost ameninate de ctre un uragan complet dezvoltat. Columb a citit semnele de
apropiere a unei furtuni prin apariia unor valuri dinspre sud-est, direcia norilor Cirrus, si
aparitia cetei deasupra liniei orizontului. El a directionat navele la adpost. Comandantul unui alt
grup, care nu a luat n seam de semnele, a pierdut o mare parte dintre navele sale i mai mult de
500 de oameni au pierit.

Zonele de apariie
Ciclonii tropicali apar in aproape ase arii distincte, patru n amisfera nordica i dou n
emisfera sudic, aa cum este artat n Figura 1. Numele de ciclon tropical variaz oarecum cu
zona in care este intalnit.
1. Nord-Atlantic. Un ciclon tropical, cu vnt de 64 noduri sau mai mare, se numete un
uragan.
2. Pacificul de Nord-Est. La fel ca in Atlanticul de Nord, numele utilizat este de
uragan.
3. Pacificul de Nord-Vest. O furtuna complet dezvoltata cu vnt de 64 noduri sau mai
mare, se numete un taifun, sau, pe plan local, n Filipine, baguio.

4. Nordul Oceanului Indian. Un ciclon tropical, cu vnturi de 34 de noduri sau mai


mare, se numete un furtuna ciclonica.
5. Sud-Oceanul Indian. Un ciclon tropical, cu vnturi de 34 de noduri sau mai mare, se
numete un ciclon.
6. Pacificul de Sud si Australia. Numele ciclon este folosit ca i n partea de sud a
Oceanul Indian. Un ciclon tropical, originar din Marea Timor i care se deplaseaz spre sud-vest
i apoi sud-est spre nordul Australiei este numit Willy-willy.
Ciclonii tropicali nu au fost observati n Atlanticul de Sud sau n Pacificul de Sud-Est la
140 W.

Figura 1

Origine sezon i frecven


Atlanticul de Nord: Ciclonii tropicali pot afecta intreaga zona a Oceanului Atlantic de
Nord n orice lun. Cu toate acestea, ei sunt de cele mai multe ori o ameninare la sud de
aproximativ 35 N iar iunie, august, septembrie, octombrie sunt lunile cu cele mai multe
incidente. A se vedea figura 2.

Figura 2
Din 9 sau 10 cicloni (furtuni tropicale i uragane) formati n fiecare sezon, 5 sau 6 ajung
la intensitate de uragane (vnturi de 64 de noduri i mai mare). Cteva uraganele au generat
vnturi estimate 200 noduri. Sezonul furtunilor tinere si mature se dezvolta de obicei, la vest de
50 V n luna august i septembrie si se extinde n Insulele Capului Verde. Aceste furtuni obicei
se deplaseaza spre Vest sau Nord-Vest la viteze de mai puin de 15 de noduri, la latitudini joase.
Dup ce se deplaseaz n partea de Nord a Caraibelor sau a regiunii Antille, de obicei, fie se
deplaseaza spre Golful Mexic sau accelereaza spre Atlanticul de Nord. Unii se vor ncovoia dup
atingerea Golfului Mexic, n timp ce alii vor continua spre vest n Texas sau Mexic.

Pacificul de Nord-Est: Sezonul este din iunie pana in octombrie, cu toate c se poate
forma o furtun n orice lun. O medie de 15 cicloani tropicali formati n fiecare an, cu
aproximativ 6 atingnd puterea uraganilor. Cele mai intense furtuni sunt adesea in sezoanele
precoce si trzii; acestea formandu-se aproape de coasta si in Sud. Sezonul de mijloc al furtunilor
se formeaza oriunde din America Centrala pana la coasta Insulelor Hawaii. August i septembrie
sunt lunile cu cele mai multe incidente. Aceste furtuni difer de cele din Atanticul de Nord prin
faptul ca sunt de dimensiuni mai mici. Cu toate acestea, ele pot fi la fel de intense.
Pacificul de Nord-Vest: Mai multi cicloni tropicali se formeaza in Pacificul de NordVest dect oriunde n lume. Mai mult de 25 furtuni tropicale dezvolte n fiecare an din care
aproximativ 18 devin typhoon-uri. Acesti typhooni sunt cei mai mari i cei mai intensi cicloni
tropicali din lume. n fiecare an, o medie de cinci vnturi de peste 130 de noduri, acoperind mai
mult de 600 de mile n diametru nu sunt iesite din comun. Cele mai multe dintre aceste furtuni se
formeaza la est din Filipine i se muta de-a lungul Pacificului spre Filipine, Japonia si China;
cteva furtuni se formeaza n Marea Chinei de Sud. Sezonului se extinde din luna aprilie pana in
decembrie. Cu toate acestea, cicloanii tropicali sunt mai frecventi n afara sezonului n acesta
zone dect oriunde n alt parte. Sezonul de varf este din iulie pana in octombrie, cnd aproape
70 la sut din toate aceste typhoon-uri se dezvolta. ncepnd cu luna iulie pana in septembrie,
furtuna se muta la nord de Filipine, i mai trziu la nceputul sezonului de typhoon-uri se muta
mai multe vest, prin Filipine nainte de a se incovoia.
Nordul Oceanului Indian: Tropical cicloane dezvolta n Golful Bengal i Marea Arabiei
n timpul primverii i toamnei. Cicloanii tropicali n acesta zona, formeaza ntre latitudinile 8
N i 15 N, cu excepia perioadei din iunie pana in septembrie, n cazul n care mica activitate
care apare este limitat la nord de circa 15 N. Aceste furtuni sunt, de obicei, de scurt durat i
slabe; cu toate acestea, au fost intalnite vnturi de 130 de noduri. Ciclonii de multe ori se
dezvolte din cauza tulburrilor de-a lungul Zona de Convergen Inter-tropicale (ITCZ). Cu toate
acestea, ei sunt uneori mutati catre sud i atunci cnd se ntmpl acest lucru, furtunile se vor
forma in Bengal. n medie, ase cicloni se formeaza aici n fiecare an. Acestea includ dou
furtuni care genereaz vnturi de 48 de noduri sau mai mari. Golful Bengal este zona cu cele mai
mari incidente. Cu toate acestea, nu este neobinuit pentru o furtun sa se mute in sudul Indiei i
sa se intensifice n Marea Arabiei. Acest lucru este valabil mai ales n luna octombrie, luna n
care sunt inregistrate cele mai mari incidente n timpul sezonului ciclonului tropical. Tot n
aceast perioad ploile torentiale de la aceste furtuni sunt cauza inundaiilor dezastruoase.
Sudul Oceanului Indian: Peste apele de la vest de 100 E, la estul coastei Africii, o
medie de 11 cicloani tropicali (furtuni tropicale i uragane) formati n fiecare sezon, aproximativ
4 ajung la intensitatea uraganului. Sezonul este din decembrie pana in martie, dei este posibil ca
furtunile sa se formeze in fiecare luna. Ciclonii tropicali din aceast regiune de obicei, se
formeaza la sud de 10 S. Latitudinea incovoierii migreaz de obicei, de la aproximativ 20 S n
ianuarie la 15 S n aprilie. Dup trecerea de 30 S, acestea devin uneori intense furtuni
extratropicale.

Pacificul de Sud i Zona Australia: Aceste ape tropicale dau nastere la o medie anual
de 15 cicloani tropicali din care 4 ajung la intensitatea uraganelor. Sezonul se extinde din
decembrie pana in aprilie, cu toate c furtunile se pot form n orice lun. Activitatea este larg
rspndit n ianuarie i februarie i n aceste luni cicloanii tropicali sunt cei mai susceptibili de a
afecta Fiji, Samoa, i celelalte insule de Est. Ciclonii tropicali de obicei se formeaza n apele de
la 105 E la 160 W, ntre 5 i 20 S. Furtunile care afecteaz nordul i vestul Australiei sunt
adesea dezvoltate n Timor sau Marea Arafura, n timp ce, cele care afecteaz coasta de est sunt
formati n Coral Sea. Aceste furtuni sunt adesea mici, dar pot dezvolta vnturi de 130 de noduri.
Noua Zeeland este uneori afectata de furtunile din Coral Sea i, ocazional, de uragani. n
general, ciclonii tropicali din aceast regiune se muta catre sud-vest i apoi se ncovoaie spre
sud-est.

Portretul unui ciclon


La nceputul vieii de uragan, spirala acoper o suprafa medie de 100 mile n diametru,
cu vnt de 64 de noduri i chiar mai mare ce poate dezvolta vanturi pana la 400 mile. Spirala
ciclonului este marcata de acumulari grele de nori din care cad ploi toreniale, separate de zone
de lumina sau de ploaie sau de zone in care nu ploua deloc. In aceste zone se observa descarcari
electrice, att ca fulgere i ca mici descarcari electrostatice.
Mai jos cu cteva mii de picioare, aerul curge in interiorul ciclonului, i formeaza
ascendent coloane de aer. Mrimea i intensitatea descresc cu altitudinea.
La niveluri mai sczute,unde uraganul este mai intens, vntul din margine urmeze o gam
de modele, la fel ca si curentii dintr-un vrtej de ap i, la fel ca acei cureni, aceste vnturi
acceleraza cand se apropie de centrul vartejului (vortex). La exterior vntul din marginea furtunii
nu ajunge la mai mult de 25 de noduri, dar la 30 de mile de la centru, vnturile pot avea viteze ce
depasesc 130 de noduri. n interior este regiunea in care viteza vantului este maxima, unde sunt
simtite cele mai puternice vanturi ale furtunii. n cele mai multe uragane, aceste vnturi ajung la
85 de noduri i mai mult de 170 de noduri n unele furtuni.
n uragan, vntul curge catre central de joas presiune la cald. Acolo, aerul este nvrtit n
sus de catre convecie. Aceast spiral este marcata de ziduri groase de nori, elibernd precipitaii
masive si enorme cantiti de energie termic. La centru, nconjurat de o banda n care circulaia
vertical este foarte mare, este ochiul uraganului.
n medie, diametrul ochiului este de aproximativ 14 mile, dei nici diametrele de 25 de
mile nu sunt ceva neobisnuit. Din varful de nclzire maxim a vntului i norii cumulonimbus,
vnturile scad rapid la ceva mai puin de 15 mile pe or n ochi. La peretele opus, vntul crete
din nou, dar vine din direcia opus, din cauza circulaiei ciclonice a furtunii. Aceast brusc
transformare de furtun, de la calm la violent dintr-un sfert al uraganului este foarte spectaculos.

Fiecare uragan este individual, i mai mult sau mai puin ordonat in circulatia descrisa.
Presiunea i temperatura fluctueaza mult pe durata de viata a uraganului. Dac este o furtun de
august, durata medie a vieii sale este de 12 de zile; n cazul n care este o furtun de iulie sau
noiembrie, triete o medie de 8 zile.

PREVENIREA CICLONILOR TROPICALI

Semnele precursoare ale ciclonului


Semnele precursoare prin care se anunta un ciclon si care trebuie sa fie cunoscute de
fiecare ofiter de la bordul unei nave, sunt:
- I. semne precursoare caracteristice;
- II. semne precursoare secundare.
I. Semnele precursoare caracteristice sunt cele care anunta in mod SIGUR un
ciclon:
Hula de uragan, atunci cand este intalnita in larg, indica:
-prezenta unui ciclon si intensitatea lui, prin marimea si perioada hulei;
-relevmentul la central ciclonului.
Cand nava intalneste o hula de inaltime si lungime mare, a carei directie de propagare
este diferita de directia valurilor si a vantului existent in zona, observarea barometrului trebuie sa
se faca incontinuu, observandu-se si aparitia celorlalte semen precursoare.
In apropierea uscatului hula intalnita de nava poate sa fie cea reflectata de tarmuri, fapt
pentru care directia ei de propagare nu mai indica directia la central ciclonului.
Scaderea barometrului, arata ca nava se afla in zona de activitate a unui ciclon,
cand:
-scaderea barometrica este accentuate;
-perturba mareea barometrica a locului.
Un ghid aproximativ al distantei la central ciclonului (vortex), indicate de scaderea
barometrului observata la bordul navei, este urmatoarea:
-cand o mare barometrica prezinta:
-minime mai accentuate;
-maxime mai putin pronuntate,
Nava se afla la o distanta de 1000-500 Mm de vortex;
-o scadere medie orara de 0.7 la 2.0 milibari,

Nava se afla la o distanta de 250-150 Mm de vortex;


-o scadere medie orara de 2.0 la 2.7 milibari,
Nava se afla la o distanta de 150-100 Mm de vortex;
-o scadere medie orara de 2.7 la 4.1 milibari,
Nava se afla la o distanta de 100-90 Mm de vortex;
-o scadere medie orara de 4.1 la 5.1 milibari,
Nava se afla la o distanta de 90-80 Mm de vortex.
Se poate prevedea apropierea unui ciclon de zona in care se afla nava cu 24 de ore inainte
prin:
-verificarea valorilor maxime si minime ale mareei barometric de patru ori pe zi cu
valorile minime si maxime, obervate in ultimele 24 de ore;
-daca se observa diferente mai mari de 1 mm coloana de mercur pe ora, este aproape
sigur, ca nava se afla in apropierea unui ciclon;
-daca presiunea barometrica, coboara cu mai mult de 1 mm pe ora, in timpul mareei joase
zilnice si cressterea presiunii barometric intarzie, nava TREBUIE sa ia masuri pentru a intampina
vremea rea si a fi gata de MANEVRA!
II. Semnele precursoare secundare, sunt urmatoarele:
Oscilatii anormale ale presiunii atmosferice:
-cresterea presiunii atmosferice, superioara cresterii din zilele precedente
si superioara valorii medii a lunii respective;
-ciclonul care se anunta prin cresterea presiunii va fi foarte violent;
Intarirea si schimbarea directiei vanturilor alizee;
Incetarea unor fenomene meteorologice regulate ca:
-brizele si musonii;
Norii cirrus si cirro-stratus;
Masa puternica de nori cumulo-nimbus, din jurul ciclonului, numita si pana uraganului,
apare odata cu primele perturbatii ale mareei barometric;

Manifestari electrice indepartate;


Paraziti radio, puternici;
Cresterea umiditatii
Aparitia unuia dintre aceste semne TREBUIE sa atraga atentia ofiterilor de cart, asupra
schimbarilor de vreme ce vor avea loc in zona in care se afla nava; iar cand mai multe semne
precursoare sunt observate, la bordul navei, trebuie sa se ia imediat masuri de timp rau si de
MANEVRA IN CICLON.
Exemplu de avertisment:
NOAA/NATIONAL HURRICANE CENTER MARINE ADVISORY NUMBER
13 HURRICANE LADY 0400Z SEPTEMBER 21 19--.
HURRICANE WARNINGS ARE DISPLAYED FROM KEY LARGO TO
CAPE KENNEDY. GALE WARNINGS ARE DISPLAYED FROM KEY
WEST TO JACKSONVILLE AND FROM FLORIDA BAY TO CEDAR KEY.
HURRICANE CENTER LOCATED NEAR LATITUDE 25.5 NORTH
LONGITUDE 78.5 WEST AT 21/0400Z. POSITION EXCELLENT ACCURATE
WITHIN 10 MILES BASED ON AIR FORCE RECONNAISSANCE
AND SYNOPTIC REPORTS.
PRESENT MOVEMENT TOWARD THE WEST NORTHWEST OR 285
DEGREES AT 10 KT. MAX SUSTAINED WINDS OF 100 KT NEAR
CENTER WITH GUSTS TO 160 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 35 KT.
RAD OF 65 KT WINDS 90 NE 60 SE 80 SW 90 NW QUAD.
RAD OF 50 KT WINDS 120 NE 70 SE 90 SW 120 NW QUAD.
RAD OF 30 KT WINDS 210 NE 210 SE 210 SW 210 NW QUAD.
REPEAT CENTER LOCATED 25.5N 78.3W AT 21/0400Z.
12 HOUR FORECAST VALID 21/1600Z LATITUDE 26.0N LONGITUDE 80.5W.
MAX WINDS OF 100 KT NEAR CENTER WITH GUSTS TO 160 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 65 KT.
RADIUS OF 50 KT WINDS 120 NE 70 SE 90 SW 120 NW QUAD.
24 HOUR FORECAST VALID 22/0400Z LATITUDE 26.0N
LONGITUDE 83.0W.
MAX WINDS OF 75 KT NEAR CENTER WITH GUSTS TO 120 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 45 KT.
RADIUS OF 50 KT WINDS 120 NE 120 SE 120 SW 120 NW QUAD.
STORM TIDE OF 9 TO 12 FT SOUTHEAST FLA COAST GREATER
MIAMI AREA TO THE PALM BEACHES.
NEXT ADVISORY AT 21/1000Z.

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA NORDICA

Pornind de la faptul ca un ciclon este o mare formatiune depresionara, in care masele de


aer se deplaseaza in spirala de la periferie spre central depresiunii, intr-un sens precis determinat
in fiecare din cele doua emisfere, trebuie precizate urmatoarele:
-in ciclon, vantul are o miscare de giratie si o viteza care se mareste pe masura ce se
apropie de centrul ciclonului;
- sensul in care bate vantul este direct sau contrar miscarii acelor unui ceasornic;
-daca o depresiune tropicala, care in formare este stationara, se imparte arbitrar in doua
semicercuri si patru cadrane cu ajutorul liniilor N-S si E-W trasate prin centrul vortexului (unde
se intersecteaza), se va constata ca in toate cadranele, la aceeasi distant de la punctul de intrsectie
vor fi aproximativ aceleasi:
-viteza vantului;
-inaltimea valurilor de vant;
-manifestarile de vreme;
-presiunea atmosferica;
-vizibilitatea; etc

Ciclonul, atunci cand incepe sa se deplaseze este caracterizat si de miscarea sa de


translatie, care ii defineste o traictorie proprie de evolutie.
Aceasta traictorie este compusa din:
-o traictorie initiala, care are o directie generala spre NW in emisfera Nordica se numeste
Traiectorie variabila din cauza diverselor bucle, meander, coturi si intoarceri neprevazute pe
care le executa ciclonul si a vitezelor variabile de deplasare;
-o traiectorie finala (dupa recurbare), care are o directive generala spre NE in emisfera
Nordica si se numeste Traiectorie caracteristica,; pe ea ciclonul are directia de deplasare mai
stabile si viteza mult mai mare decat pe traiectoria initiala.
Odata pornit pe traictorie, ciclonul prezinta in zona sa de actiune:
-variatia presiunuii barometrice;
-variatii in intensitatea fenomenelor de vreme;
-variatii, in special a vantului ca forta si directie;
-variatia inaltimii, lungimii si perioadei de propagare a valurilor;
-variatia intensitatii precipitatiilor;
-variatia vizibilitatii, pana la anularea ei;
Cicloanele din emisfera Nordica au:
-semicercul periculos in partea dreapta a traiectoriei;
-semicercul manevrabil in stanga traiectoriei.

In semicercul periculos si cadranul periculos:


1. Viteza vantului este mai mare decat pe restul suprafetei pe care actioneaza ciclonul, deoarece,
vitezei vantului din ciclon i se adauga viteza de deplasare pe traiectoria ciclonului;
2. Valurile au inaltimea cea mai mare, fapt care determina la nava aflata in acest semicerc:
a. Micsorarea si chiar anularea vitezei de capa;
b. Marirea derivei;
c. Reducerea si mai mare a manevrabilitatii;
d. Marirea pericolului de pierdere a stabilitatii;
e. Ploile sunt continui si intense, cu averse violente;
f. Vizibilitatea este zero.
3. Vantul produce o deriva navei apropiind-o de traictoria ciclonului, pe o directie ce duce prin
cadranul anterior, cel mai periculos, spre centrul ciclonului, in ochiul furtunii, motiv pentru care
acest cadran a fost asa denumit cadranul periculos.
4. Devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie, facandu-se aproape intotdeauna spre dreapta in
emisfera Nordica, adica spre cadranul periculos al semicercului periculos, mareste considerabil
riscul navei aflate in acest semicerc de a ajunge in centrul ciclonului.

1.

2.

3.

In semicercul manevrabil:
Viteza vantului este mai redusa decat pe restul suprafetei pe care actioneaza ciclonul, deoarece
vantului din ciclon i se scade viteza de deplasare a ciclonului pe traiectorie;
Vantul in cadranul anterior, al semicercului manevrabil ajuta nava sa se indeparteze atat de
traiectoria ciclonului cat si de centrul acestuia;
Vanturile sunt mai mici decat in semicercul periculos, fapt care permite navei aflata in acest
semicerc:
a. Sa mentina o viteza de capa, mai mare
b. Sa foloseasca ajutorul vantului pentru a se indeparta de traiectorie si centrul ciclonului;
c. Ploile sunt mai putin intense, iar grenurile mai putin violente;
d. Vizibilitatea este redusa;
4.
Posibilitatea navei de a manevra ii micsoreaza riscul de pierdere a stabilitatii;
5.
Devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie facandu-se aproape intotdeauna
spre semicercul periculos, indeparteaza centrul ciclonului de nava, cu o viteza egala cu viteza lui
de deplasare pe traiectorie, favorizand manevra de indepartare a navei de centrul ciclonului si
scurtand timpul de ramanere in zona de actiune a ciclonului.

Formarea unui ciclon. Imagine 3D


Determinarea relevmentului la centrul ciclonului

Legea lui Buys Ballot se poate enunta astfel:


-un observator, care primeste vantul in fata, are centrul de joasa presiune in
dreapta sa, in emisfera Nordica si la stanga in emisfera sudica.

Directiile la centrul ciclonului se dau de multe ori in puncte, pentru a elimina falsa
impresie a exactitatii pe care o da exprimarea in grade. Un punct este egal cu 1115.
In emisfera Nordica, in urma observatiilor se determina una din urmatoarele situatii:
1. Nava se afla in semicercul periculos cand:
-vantul gireaza la dreapta (in sens retrograd);
-isi pastreaza viteza;
-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor;
2. Nava se afla in fata ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare
cand:
-vantul isi pastreaza directia;
-isi mareste viteza;
-presiunea barometrica scade;
3. Nava se afla inapoia ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare
cand:
-vantul isi pastreaza directia;
-isi mareste viteza;
-presiunea barometrica creste;
4. Nava se afla in semicercul manevrabil cand:
-vantul gireaza la stanga (in sens direct);
-isi pastreaza viteza;
-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor.

Manevra de luare a drumului de capa, dupa determinarea pozitiei in ciclon


1. Nava aflata inainte, langa sau pe traictoria ciclonului, trebuie:
-sa ia un drum de capa, cu vantul 2 carturi din pupa tribord;
-sa mearga pe acest drum cu toata viteza permisa de starea de agitatie a marii,
pentru a se ajunge cat mai repede posibil in semicercul manevrabil;
-cand se ajunge in semicercul manevrabil, drumul de capa se va lua, conform
manevrei recomandate pentru acest semicerc, 3-4 carturi pupa tribord.
2. Nava aflata in semicercul periculos, trebuie:
a. -sa ia si sa mentina un drum de capa cu vant din prova tribord intre 1 si 4
carturi;
- sa mentina drumul un timp cat mai lung posibil.
b. - cand, dupa ce se ia aliura cu vant din prova tribord 1-4 carturi, vantul gireaza
bine la dreapta, ajungand la 6-7 carturi, prova tribord, se intoarce la tribord, pentru a se reveni la
aliura initiala de 1-4 carturi, care indeparteaza nava de centrul ciclonului.
c. - cand marea este foarte rea si, sau alte pericole de navigatie nu permit navei sa
ia alta aliura de capa atunci se vine cu nava in pozitie de echilibru in mars; primind valurile din
babord si vantul din tribord.
d. - cand nu se poate tine nici pozitia de echilibruin mars dar se poate guverna se
va tine la capa cu prova in val.
e. daca nava este moale si tine bine capa cu pupa in val:
-se pune masina inapoi, in treapta de viteza permisa de starea de agitatie a
marii, pentru a combate tendinta navei de a capata viteza inainte, tendinta care duce nava spre
centrul ciclonului.
f. - cand nava nu mai poate guverna si multe nave pot ajunge in aceasta situatie.
-nava se aseaza singura aproape travers pe vant, producand un siaj
transversal, care constituie pentru o nava mica unica protective
3. Nava aflata in semicercul manevrabil trebuie:
a. - sa ia aliura cu vantul din pupa tribord 3-4 carturi;
- cu viteza cea mai mare permisa de starea de agitatie a marii;
- un timp cat mai lung posibil.
b. - cand se mentine drumul in aliura de mai sus:
- vantul gireaza bine la stanga, ajungand la aproape 6 carturi pupa tribord;
-nava trebuie sa se intoarca la babord, pentru a relua si mentine aliura initiala,
cu vantul din 3-4 carturi pupa tribord, drum care se mentine, pana se iese din ciclon.
c. - cand nu se mai poate mentine drumul, sau nu se mai poate executa alta
manevra se tine la capa cu pupa in val, NU IN VANT!
4. Nava aflata in spatele ciclonului, langa sau pe traiectoria centrului ciclonului,
trebuie:

a. - se ia un drum cu vantul din prova tribord 2-3 carturi;


- cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii;
- cat mai mult timp posibil;
- pentru a se intra cat mai mult in semicercul manevrabil;
- pentru a se apropia cat mai repede de periferia ciclonului.
b. - se vor evita drumuri in cadranele N, NE, E, si in care ciclonul ar putea forma
o bucla si in deplasarea sa pe traiectorie ar veni spre nava.