Sunteți pe pagina 1din 19

1.Ce intelegeti prin intreprindere ca actor al economiei.

Intreprinderea poate fi abordata din diferite puncte de vedere,J.G Merigot,caracterizeaza sugestiv


intreprinderea astfel:
-realitate ce se prezinta sub forme diferite si in continua miscare,care este influentata de domeniul de
activitate,de marimea acesteia,de forma juridica etc.
-realitate vie,datorata faptului ca este creata,mentinuta in viata prin functiile sale fundamentale,ce se
dezvolta si cunoaste dificultati ce pot sa o duca la faliment
-realitate multidimensionala ,prin faptul ca este un centru de productie si de repartitie a veniturilor,un
loc de munca si de actiune in comun si o retea de reactii complexe cu mediul sau;
-realitate unitara,adica un intreg cu propria sa identitate.
Intreprinderea poate fi abordata dupa puncte de vedere diferite:
-intreprinderea constituie un centru de decizie autonom
-este o unitate de productie care transforma intrarile in produse si servicii
-este o unitate de repartitie si cheltuieli.
2.Ce intelegeti prin intreprindere ca realitate umana.
Intreprinderea este o entitate ierarhica de indivizi care dispune de autonomie de decizie.Incepe tot mai
multa sa fie privita ca o realitate umana complexa,ca populatie de ``actori`` a caror actiune individuala
si colectiva depinde de valoarea si formarea lor,dar si de angajarea lor sau, cu alte cuvinte,de relatiile
pe care le intretin cu intreprinderea.
Comportamentul indivizilor nu este imuabil.Ei au propriile convingeri si sisteme de valori la care se
raporteaza.Au obiective individuale si de grupa,care pot coincide sau un cu ale organizatiei si fiecare
are o strategie proprie pentru atingerea acestor obiective.
Fiecare organizatie are reguli,norme,valori si stabileste un sistem de sanctiuni si recompense pe care le
aduce membrilor sai pentru aa se conforma cu ceea ce asteapta aceasta.
3.Ce intelegeti prin intreprindere realitate sociala.
Intreprinderea influenteaza societate.
Conceptul de responsabilitate sociala a intreprinderii,a aparut in Sua in anii 1980,in timp ce, in
Europa ,utilizarea sa este mai recenta.El defineste notiunea printr-o serie de obligatii ce conduc la
politici,decizii si linii de conduita compatibile cu obiectivele si valorile societatii.Definitia
responsabilitatii sociale presupune decizii si actiuni efectuate de conducatori pentru ratiuni economice
sau tehnice.
Evolutia conceptului de CSR duce la aparitia receptivitatii sociale,definita astfel:capacitatea unei
firme de a raspunde la presiunile sociale.
4.Ce intelegi prin intreprindere ca sistem final.
a)sistem complex-pt ca incorporeaza resurse umane,materiale,financiare,intre aceste resurse
stabilindu-se multiple si profunde legaturi;
b)sistem economic autonom-in cadrul caruia are loc ansamblul activitatilor de gestionare a
patrimoniului propriu al intreprindereii;
c)sistem tehnico-productiv-functia principala a intreprinderii este producerea de bunuri sau servicii
destinate vanzarii pe piata;
d)sistem organizatoric-administrativ-in momentul infiintarii intreprinderea capata statutul de
persoana juridica,primeste o denumire precisa,are un sediu si un obiect de activitate bine determinat;

e)sistem social-salariatii intreprinderii se constituie in colectivitati sau structuri psiho-sociale


distincte,in interiorul carora apar relatii intr-o varietate de forme care dau viata intreprinderii;
f)sistem dinamic-dinamismul=parametru de baza care surprinde transformarile ce au loc in
interiorul sistemului,precum si cele care au loc intre sistem si mediul sau;
g)sistem deschis-proprietate specifica tuturor sistemelor care au legaturi cu mediul prin care cel
putin o intrare si o iesire;
h) in calitate de sistem deschis,intreprinderea se dovedeste a fi organic adaptativa ,in sensul ca
modificarile produse in structura si functionarea sa sunt un rezultat al transformarilor produse in
mediu,si activa, in sensul ca la randul ei influenteaza acest mediu prin produsele si serviciile
sale,potentialul sau inovational etc.
i)sistem autoreglabil-capacitatea de a-si modifica activitatea in scopul realizarii obiectivelor
propuse
j)sistem probabilistic-sub permanenta influenta a unor factori perturbatori;
k)sistem cu finalitate-care isi realizeaza obiectivele stabilite.
5.Clasificarea intreprinderii dupa forma de proprietate.
-particulara,individuala,personala sau familiala;
-particulara in asociatii;
-publica;
-a administratiei centrale;
-a administratiei locale;
-mixta(particulara si publica,autohtona si straina)
Regia autonoma-forma de intreprindere care se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale
economiei nationale,este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie
financiara.
Societatea comerciala -entitate economica colectiva unde se combina si se utilizeaza factorii de
productie cu eficienta cat mai ridicata.
SC de persoane: -in nume colectiv
- in comandita simpla
SC de capitaluri: -in comandita pe actiuni
-societati de capitaluri pe actiuni;
6.Ce presupune economia sociala.
Economie sociala-termen folosit pt a indica acele organizatii din sectorul ``non profit`` si se situeaza
intre sectorul public si cel privat dar este diferit de ambele.
Orice surplus financiar pe care il obtine o organizatie este redirectionat pt indeplinirea in continuare a
misiunii organizatiei si in ajutorul comunitatii careia ii serveste si nu pt castigul personal al conducerii
asociatiei.
Caracteristici:
-Voluntariat managerial
-Stabilirea unui scop social
-Dimensiunea economica a unei activitati
-Contributie non profit
-Adaptarea in functie de nevoile specifice ale comunitatii utilizator
-Organizatiile ca factor catalizator.

7.Mediul intreprinderii include actori ai structurilor economice si sociale,care sunt.


-Actorii economici:-clientii,furnizorii,concurentii,puterea publica,sindicatele,bancile etc.
-Structurile geografice si demografice:populatia,resursele naturale,clima,mediul natural;
-Structurile sociale si economice;
-Cadrul juridic :legi si reglementari;
-Mediul tehnologic:in aceste sectoare evolutia tehnologica este rapida;
-Comportamentele si cultura:valorile morale,ideologice si filozofice,obiceiurile sociale.
8.Relatiile intreprinderii cu mediul.
Mediul ambiant este de 3 feluri:
-mediu stabil-unde schimbarile sunt rare,de mica amploare si usor vizibile;
-mediu schimbator- unde schimbarile sunt frecvente,de o amploare variata,dar in general previzibile;
-mediu turbulent-unde schimbarile sunt foarte frecvente,de amploare mare,cu incidente profunde
asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.
In calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent cu diferite
componente.Aceasta intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza activitatea
economica.Aceste relatii dintre intreprindere si componente ale mediului sau extern sunt prin natura si
continutul lor de 2 feluri:relatii de piata si relatii de concurenta.
9.Instrumentul de cunoastere si intelegere oportuna a realitatilor pietei este inteligenta
economica,ce presupune acest lucru.
Inteligenta economica=capacitatea intreprinderii de a gestiona informatiile care ii parvin prin diversele
surse,astfel incat acestea sa determine o decizie oportuna si o actiune imediata pt obtinerea de noi
avantaje competitive.
Regula economiei globale:``Spune-mi ce nevoi de informatii ai,ca sa iti spun cine esti!``
Inteligenta economica este utila tuturor categoriilor de intreprinderi:
-producatorul are nevoie de informatie in scopul diversificarii clientelei
-exportatorul.pt cucerirea de noi piete
-departamentele de cercetare-inovare pt dezvoltarea tehnologica
-orice intreprindere performanta trebuie sa.si protejeze informatiile strategice de atacurile concurentilor
sai.
10.Ce intelegeti prin dezvoltarea durabila a intreprinderii.
Dezvoltarea durabila a intreprinderii poate crea noi piete de desfacere(reciclarea materialelor
refolosibile),surse potentiale de risc.
Rolul economic:
-intreprinderile atrag si combina factorii de productie
-scopul intreprinderilor este de a executa bunuri si servicii.
-intreprinderile distribuie veniturile,adica remunerarea factorilor de productie utilizati.
Rolul social-consta in faptul ca intreprinderile sunt agenti economici a caror activitate nu poate fi
studiata decat in contextul sociale existent.Intreprinderea manifesta un rol specific atat fata de
salariati,cat si fata de consumatori.
Managerii intreprindeii trebuie sa favorizeze promovarea personalului si participarea lui la reciclarea
impusa de modernizarea tehnicii si tehnologiei,sa creeze conditii pt promovare
culturala(distractii,excursii etc.)

11.Evolutia relatiei intreprindere-ecologie.


Dupa o perioada lunga intreprinderea trebuie sa realizeze un bilant de ``analiza a ciclului de viata``de
evaluare a impactului produselor pe care le comercializeaza asupra mediului inconjurator.
Pentru orice intreprindere cunoasterea si analiza mediului ambiant,a fizionomiei si mecanismului sau
de functionare reprezinta punctul de unde incepe identificarea oportunitatilor,dar si a pericolelor,a
amenintarilor ce se prefigureaza la adresa sa.
Cunoasterea caracteristicilor ai a mutatiilor intervenite in structura mediului ambiant este o conditie
fundamentala a satisfacerii unei anumite categorii de trebuinte de catre intreprindere,necesitati aflate in
continua crestere si diversificare,care trebuie sa stea la baza elaborarii unor strategii realiste,bine
fundamentate stiintific.
Este foarte important sa se inteleaga ca intreprinderea nu se afla in opozitie cu mediul,ea fiind chiar o
componenta a acestuia care exercita influenta asupra mediului,altfel spus exercita un rol activ asupra
lui.
Mediul ambiant,reprezentat de fortele externe ale intreprinderii,influenteaza direct sau indirect
obiectivele,planurile,procedurile,activitatile si rezultatele acestora,jucand un rol extrem de important in
viata intreprinderilor.
In concluzie,cunoasterea si anticiparea evolutiei mediului devine atat de importanta incat``analiza
mediului trebuie structurata pentru a satisface nevoile celor care iau decizii``cu atat mai mult cu cat
exista deja instrumente si tehnici specifice.
12.Etica si intreprinderea contemporana.
Etica intreprinderii poate fi definita ca un ansamblu de reguli de conduita acceptate de conducere in
vederea realizarii obiectivelor finale.
In cadrul unei intreprinderi,exista nu numai reglementari juridice,ci este guvernata si de norme care
sa gestioneze mai bine intreprinderea,prin folosirea de un supliment de suflet,o respiratie care ar putea
produce efecte benefice pt ambele parti,externe si interne acesteia.
Efecte externe:
-intareste increderea relatiilor juridice
-etica constituie forma de fortifiere a imaginii intreprinderii pt public
-intreprindere,intr.un anumit fel,poate deveni o institutie de invatamant dupa cum sunt sau au
fost,familia,scoala sau biserica.
Efecte interne:
-luarea in considerare a eticii in cadrul unei intreprinderi este adesea sub forma redactarii unor
``coduri`` sau a unor ``carte de etica`` la care trebuie sa adere toate partile interesate din firma.
13.Ce intelegeti prin bilant social.
Bilantul social=raport ce prezinta cheltuielile unei intreprinderi si prestatiile sale in functie de mediul
social.Avand drept scop o informare ampla a gruparilor sociale care au relatii cu intreprinderea si
anume salariatii,actionarii,clientii,furnizorii si marele public,acestaa cuprinde intre altele: enuntarea
unei politici sociale a obiectivelor si masurilor prevazute pt realizarea lor,un raport despre valoarea
ajustata obtinuta in intreprindere si repartizarea acesteia pe economia nationala.
14.Ce intelegeti prin abordarea pietei( extinderea pietei).
Abordarea pietei poate fi:
-stiintifica-se bazeaza foarte mult pe metodele care incearca sa elimine
hasardul:masuri,statistici,modele,instrumente informatice etc.

-globala-optiunile intreprinderii raspund in mare parte asupra orientarilor comerciale(alegerea


produselor sau a pietelor).
Limita data de produsele marilor consumatori pe piete s.-a extins considerabil afectand atat produsele
industriale (mk industrial),cat si serviciile din zona non comerciala(mk politic,public,societal).Se
intampla ca anumite bunuri si servicii,care faceau parte din una dintre aceste doua categorii,dupa o
anumita perioada de timp sa se incadreze in cealalta.De asemenea,majoritatea unor astfel de produse sa
fie achizitionate de ambele categorii de cumparatori prezente in cadrul pietei,cu sau fara modificari
anterioare.
Drept consecinta,in cadrul strategiilor de programare a vanzarilor pt piata produselor destinate
consumului final,s-a incetatenit practica de a se cauta sa se identifice caracteristicile clientului
potential in termeni demografici si motivationali.
15.Ce intelegeti prin piata intreprinderii(piata produsului,segmentarea pietei)
Piata intreprinderii(P .I )=spatiul economico-geografic in care aceasta este prezenta cu produsele si
serviciile sale,unde potentialul sau uman,material si financiar ii confera o anumita influenta si un
anumit prestigiu.
Piata produsulu(P.P)i si cea a intreprinderii se afla in raporturi stranse de influenta,existand
urmatoarele situatii posibile:
-P.I se identifica cu P.P atunci cand intreprinderea detine monopolul producerii si sau desfacerii unui
produs;
-P.I ste formata din piete ale mai multor produse-intreprinderea detine monopolul producerii si sau
desfacerii mai multor produse
-P.P este constituita din piete ale mai multor intreprinderi-mai multe intreprinderi produc si sau desfac
acelasi tip de produs
-P.I se intrepatrund cu P.P-fiecare din ele detine o cota parte din cealalta.
Segmentarea pietei.O analiza atenta a consumatorilor si nevoilor releva faptul ca exista diferente intre
acestia care pot fi exploatate de catre intreprindere.In fapt,piata se poate divide in grupuri relativ
omogene de consumatori avand nevoi similare numite segmente de piata.
Segmentul de piata=grupul de consumatori cu nevoi sau cerinte similare si care vor raspunde pozitiv
unui anumit Mk mix,deci unui produs cu anumite calitati,la un anumit pret,distribuit intr-un anumit fel
si cu anumite mijloace promotionale.
16.Interventiile asupra unei piete.
Interventiile principale asupra pietei unui produs sunt consumatorii finali,dar mai exista si alti actori:
-cumparatorii-atunci cand putem distinge consumatorii:sot/sotie,parinti care doresc sa cumpere pt
copiii lor,furnizorii de cadouri etc.
-prescriptorii-ex medicul care prescrie medicamentul
-liderii de opinie-apar fie prin alegerea unui loc de catre consumatorul final(medici pt
medicamente,carti pt profesori),fie prin exercitarea unei influente importante(decoratorii,jurnalistii)
-distribuitorii-influenteaza alegerea consumatorului prin consiliere,punerea in valoare a produsului,a
calitatilor sale.
17.Mix de Marketing si planul mix.ului de Marketing.
Mixul de Mk se refera la o anumita structura de eforturi de Mk,la combinarea,proiectarea si integrarea
in diverse proportii intr-un program de mk a variabilelor constrolabile in scopul dobandirii eficacitatii

necesare realizarii obiectivelor organizatiei,intr-o perioada determinata.Aceste variabile controlabile


(cei 4 P) sunt:produsul,pretul,promovare,plasamente.
Principiile mix.ului de mk pt obtinerea unui impact maxim pe piata sunt:
1.asigurarea unei bune coerente intre actiunile de mk si mediul intreprinderii.
2.asigurarea unei bune coerente intre actiunile intreprinderii si potentialul sau uman,tehnic,financiar
etc.
3.asigurarea unui bun dozaj,a unei bune coerente a actiunilor de mk intre ele
4.asigurarea unei bune coerente,legaturi a actiunilor de mk in timp.
Pt aplicarea acestor principii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
-cunoasterea suficienta a mediului
-cunoasterea suficienta a potentialului intreprinderii
-cunoasterea tehnicilor de gestiune si in plus a mk si controlului de gestiune
-o structura organizatorica a intreprinderii care sa permita directorului de mk sa supervizeze si sa
asigure coerenta actiunilor conduse de colaboratorii interni si externi ai intreprinderii.
18.Identificati limitele unei piete.
Scopul intreprinderii este de a intra pe piata,obiectiv realizat printr-o satisfacere a nevoilor
consumatorilor,dar in realitate,este o arma puternica in mainile marilor companii.
In realitate consumatorul este vulnerabil,iar marile intreprinderii gestioneaza direct prin
comportamentul sau,dupa interesul propriu.De exemplu,prin:inovatii false,manipularea
preturilor,publicitate nedorita etc.
19.Cercetarea pietei inglobeaza un ansamblu de studii si investigatii:cantitative
Obiectivul acestui studiu este de a descrie conditiile de piata si estimarea cantitativa a pietei actuale si
potentiale a intreprinderii.Abordarea cantitativa permite numararea,ierarhizarea,sau rezumatul
informatiilor colectate.
Studiile cantitative cauta sa masoare opiniile si comportamentele.Se bazeaza adesea pe sondaje
efectuate pe esantioane de persoane.Acestea urmaresc obtinerea rezultatelor reprezentative:se va
generaliza,cu o marja de eroare fixata,pt ansamblul populatiei studiate,ceea ce a fost observat in cadrul
esantionului.Esantionul variaza intre 200 si 2000 de persoane.
20.Cercetarea pietei inglobeaza un ansamblu de studii si investigatii:calitative
Cu ajutorul studiilor calitative se exploreaza un domeniu pt a clarifica o situatie complexa.Studiile
calitative se realizeaza pe baza esantioanelor mai restranse de indivizi.Acestea sunt in principal
realizate cu ajutorul interviurilor individuale,al focus-grupurilor si al tehnicilor de observatie.
Principalele tipuri de studii:
-studiu de imagine
-studiu de comportament
-studiul motivatiilor
-testul
21.Metode si instrumente de culegere a noilor informatii.
Observarea,poate fi de 2 tipuri:
-asistata presupune utilizarea unor sisteme tehnice care inregistreaza cifre,imagini,comportamente ale
consumatorilor
-directa-realizata prin participarea personala a subiectului observator

Exemplu de model de cercetare prin observare:inventarierea periodica


Recensamantul-permite obtinerea unor rezultate exhaustive prin interogarea in totalitate a
populatiei.Aceasta metoda este acceptata de fiecare data cand sursele de informare sunt disponibile.
Sondajul-Practica statistica arata ca nevoile crescande de date statistice nu pot fi acoperite doar de
observari totale,principala dificultate fiind cea legata de organizarea acestor observari,ca si de volumul
mare de timp si cheltuiala pe care le implica.
Exemplu:controlul statistic al calitatii-bazat pe o teorie riguroasa si in linii mari inghetata sub raport
matematic si practic.
22.Principalele tehnici privind resursele umane(observarea directa,interviuri individuale).
Observarea directa-atunci cand obiectul studiului se refera la fapte concrete si observabile,este mult
mai interesant de a desfasura o observatie directa,mai degraba,decat sa ne bazam pe declaratiile
consumatorilor(exemplu:studiul comportamental al cumparatorului intr-un magazin,sau a unui grup de
copii fata de jucarii etc).
Interviuri individuale:
-nestructurate-cercetatorul poarta discutii total libere cu anumiti membri a comunitatii studiate.Uneori
nici macar tema discutiei nu este prestabilita.
-semi-structurate-care implica pregatiri detaliate privind intrebarile,presupune acelasi cadru de
desfasurare a interviului pt toti candidatii si cere un set comun de intrebari.
-structurat-intervievatorul pregateste sau primeste o lista de intrebari standard care vor fi utilizate in
timpul interviului.Raspunsurile pot fi presupuse iar intervievatorul dupa ce-si desface intrebarea pe
secvente,inregistreaza raspunsurile in protocolul interviului si aloca puncte pt fiecare
raspuns.Evaluarea este standard si permite ierarhizarea candidatilor prin compararea punctajelor finale.
23.Principalele tehnici prinvind resursele umane(reuniunile de grup,studiul stilului de viata sau
socio-stilul,analiza variabilelor sociale).
Reuniunea de grup este utilizata pt a ajuta la crearea sau pretestarea unor produse noi sau materiale
publicitare,de asemenea pt exploatarea opiniilor,imaginea perceputa asupra produselor sau
marcilor.Scopul este dezvoltarea la maximum de idei profitand de efectul de sinergie al grupului.
Studiul stilului de viata(sau socio-stilul)-psihografia este cea mai raspandita metoda de evaluare a
stilului de viata.Evaluarile psihografice sunt mai largi in comparatie cu evaluarile demografice,de
comportament,socioeconomice.
Analiza variabilelor sociale-orice individ face parte dintr-un grup urmarit de standarde si
interdictii,acesta are un patrimoniu cultural``.
24.Ce intelegeti prin sistemul informational de marketing.
Sistemul informational de mk(SIMK)=un ansamblu format din specialisti,echipamente si procedee
de culegere,sortare,analiza,evaluare si distribuire a informatiilor necesare,corect si la timp,catre factorii
de decizie din domeniul Mk.
Rolul SIMK este de a evalua nevoile de informatie ale directorului, de a obtine informatia necesara si
de a o distribui la timp catre directorii de specialitate.
Informatia se poate obtine din inregistrarile interne ale firmei,din activitati de supraveghere a
pietei,prin cercetari de mk si analize in sprijinul adoptarii deciziilor de mk.
25.Actiuni asupra pietei:comunicarea.

Comunicarea externa include toate formele de comunicare,cu scopul de a incerca sa influenteze


comportamentul publicului fata de o idee,o organizatie,un serviciu sau un produs.
Ansamblul modelelor de comunicare utilizate in vederea promovarii vanzarilor,constituie un mix de
comunicare sau promotional.Obiectivele specifice de actiune ale comunicarii(cresterea
reputatiei,imbunatatirea imaginii produsului sau a marcii etc) devenind astfel o transpunere fidela fata
de obiectivele de mk ale companiei.
O gestiune importanta este aceea de determinare a unui buget de comunicare si de repartitie intre
diferitele instrumente de comunicare.
26.Actiuni asupra pietei:publicitatea.
Publicitatea este o forma de comunicare constand dintr-o serie de mesaje utilizate prin intermediul
unor canale de informatii si se adreseaza cumparatorilor cu cel mai mare potential,in scopul de ai
atrage spre produs sau serviciul intreprinderii.
Obiectivele unei campanii informative pot fi:informarea potentialilor clienti privind existenta unui
produs nou,aminitirea privind existenta unor produse ``vechi`` sau modernizarea imaginii lor,crearea
sau modificarea imaginii brand.ului etc.
Mass-media=canal de informare care utilizeaza mesajul publicitar:televiziunea
presa,radio,cinema.
27.Actiuni asupra pietei:comunicarea institutionala.
Publicitatea traditionala se refera,in special,la marca sau produs,in schimb, comunicarea
institutionala sau societala se indreapta catre imaginea intreprinderii.
Obiectivul, nu mai este comercial,ci mai mult politic sau social.Aceasta comunicare poate lua forma
unei publicitati mass-media,dar ,de asemena imprumuta urmatoarele forme:
-relatiile publice,dezvoltarea unei imagini favorabile alaturi de ``public`` intern si
extern:comunicatele de presa,relatiile cu jurnalistii,crearea unui eveniment etc.
-sponsorizarea,sprijinirea materiala pt o demonstratie,o persoana, a unui produs sau a unei
organizatii in vederea obtinerii unui beneficiu direct.
-Managementul,sprijinirea materiala a aportului la locul de munca a unei persoane pt exercitarea de
activitati in intereseul general.

28. Actiuni asupra pietei: produsul- ciclul de viata


Toate produsele au o durata de viata si este condamnat, mai devreme sau mai tarziu cu disparitia de pe
piata. Analizarea vietii produsului permite intreprinderii cunoasterea evolutiei produselor sale asupra
pietei si politicile corespondente pentru fiecarea din etapele ciclului de viata a produsului.
Dupa ce un produs este lansat vor exista momente cand nivelurile vanzarilor va creste, momente cand
vor fi constante si in final este de asteptat ca nivelul vanzarilor va incepe sa scada, in special daca
apare un nou produs, care va satisface mai bine nevoile consumatorilor.
Ciclul de viata al unui produs este format din patru etape, pe care un produs este posibil sa le parcurga
intre lansarea lui pe piata si disparitia lui de pe piata.
Introducerea aceasta etapa se gaseste imediat dupa lansarea produsului si cresterea vanzarilor
este probabil sa fie mica

Cresterea daca un produs nou satisface nevoile clientilor, el va fi cumparat in continuare, va


exista o publicitate de tip `` zvon`` , iar vanzarile vor incepe sa creasca rapid deoarece un numar mare
de clienti vor fi atrasi de produs pentru prima oara.
Maturitatea este etapa in care cresterea vanzarilor unui produs incetineste.
Saturatia are loc in timpul etapei de maturitate, in momentul in care cresterea vanzarilor
incetineste catre zero.
Declinul este perioada in care vanzarile unui produs incep sa se prabuseasca.
29.Actiuni asupra pietei: produsul design-ul produsului si amabalajului, pozitionarea, portofoliul
de produse.

Design-ul produsului si ambalajul


Experienta a demonstrat ca prin studierea a doua produse similare exista o orientare a consumatorului
spre partea exterioara ( exemplu: ambalajul), mai bine studiata, si care vinde cel mai acel produs. De
asemenea, design-ul unui produs face parte din studiul produsului, conditionand ambalajul, care poate
cuprinde spatii de comunicare de valorizare a produsului.

Pozitionarea este modul in care produsul si marca sunt percepute de catre consumatori.
Este vorba de distingerea produsului fata de concurentii sai, in gandurile consumatorilor. O pozitionare
clara implica o identificare mai buna prin specificatii ( diferentieri) care il fac unic, sunt bine percepute
de catre posibili consumatori tinta.

Portofoliul de produse intreprinderea este de astepta sa gestioneze o gama de produse


sau un portofoliu de produse. Dar un portofoliu echilibrat al produselor in faza de maturitate poate
finanata produse in dezvoltare (crestere). Produsele in faza de decline sunt in general eliminate, ele
necesitand politici specifice de repozitionaresau segmentare.
30. Actiuni aspura pietei: pretul abordarea prin cost
Orientarea dupa costuri a pretului pare a fi cea mai rationala. Se pleca de la premise ca pretul trebuie
sa acopere integral costurile sis a permita obtinerea unui profit net. Stabilirea pretului in acest mod,
desi este foarte simpla, nu poate fi utilizata deseori, din cauza ca se tine seama prea mult de mediul
intern si prea putin de mediul extern al intreprinderii.
Pozitia sa de indicator central poate fi relevanta si prin modul in care costul de productie
influenteaza procesul de elaborare a deciziilor la nivel de firma prin prt, cost productie (volum)
profit, cost productivitate.
Abordarea legaturii cost-pret se poate realize din unghiuri diferite: producator/consummator,
economie centralizata/economie de piata, tipuri de piata.
Abordarea costului de productie este diferita si chiar opusa in economia de piata fata de economia
centralizata.In aceasta din urma , costul este cel care determina pretul. Cresterea argumentata, mai mult
sau mai putin temeinica , a costurilor genereaza o crestere a pretului.
In economia concurentiala, pretul este punctual de pornire in stabilirea costului. Obiectivul fiecarei
firme este acela de a obtine profit si, de aceea, nimeni nu produce un bun daca acesta nu se vinde si
daca nu adduce un anumit castig din vanzarea sa. Pentru aceasta, producatorul trebuie sa porneasca de
la pretul produsului care se formeaza liber pe piata prin confrunatrea cererii cu oferta si care este, in
mod cert, rezultattul concurentei.
31. Actiuni asupra pietei: pretul abordarea prin cerere
Exista anumite bunuri a caror cerere este foarte sensibila la pret, mici variatii in preturile lor provoaca
mari variatii in cantitatile cerute. Se spune despre ele ca au o cerere elastica. Bunurile care, contrar,

sunt putin sensibile la prt sunt cele cu cerere inelastica sau rigida. In cadrul acestora se pot produce
mari variatii ale preturilor fara ca, consumatorii sa varieze cantitatea ceruta. Cazul intermediary se
numeste elasticitate unitara.
E = % variatia cererii / variatia pretului
Determinarea pretului psihologic
Pret impar, cu o valoare imediat inferioara unui pret rotund ( spre exemplu, 129.999 lei) sau o
combinatie ( spre exemplu 45.990). Practica frecvent, indeosebi in sistemul de vanzare la distanta ( la
vanzarea prin catalog), in supermarketuri, se considera ca este mult mai atractiv pentru consumatori.
Impactul psihologic al prtului de vanzare este subliniat prin sloganuri de genul: `` cumparati acum``, ``
numai 299.000 lei``, ``stoc limitat``, ``ocazie unica``, ``-20% -30% - 50%``, pret special, pret barat,
pret vechi/pret nou, pret unic, pret soc etc., avand drept scop grabirea deciziei de cumparare.
32. Actiuni asupra pietei: pretul abordarea prin cocncurenta
In acest caz facem referire la preturile prcticate de catre concurenti (pretul pietei) si se impugn
intreprinderii. Cu toate acestea, intreprinderea poate allege sa vanda mai scump ( o imagine mai buna
asupra marcii) sau mai ieftin (razboi al preturilor) decat pretul pietei.
Pe o piata din ce in ce mai concurentiala, nici nu este practice posibila ignorarea preturilor
concurentilor. Comparand preturile produselor intreprinderii, cu cele ale celorlati competitori
( bineinteles tinand seama de nivelurile costurilor pe care le are intreprinderea), rezulta nivelul optim al
preturilor ce vor fi practicate pentru propia oferta.
33.Actiuni asupra pietei: distribuita.
Canalul de distributie este alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv schimbandusi locul, proprietarul si uneori infatisarea lor materiala. Fiecare canal de distributie constituie o
componenta a unui system de canale care pot functiona intr-un mediu national sau international.
Canalul de distributie cuprinde pe de o parte producatorul (punctual de intrare) iar pe de lata parte
consumatorul (punctul de iesire).
Mijloacele, operatiunile pe care le presupune distributia se grupeaza in 2 mari categorii de domenii:
Distributia economica ( canalele de distributie ) prin care se realizeaza circuitul economic al
produselor respective.
Distributia fizica (logica)
Exemplu: un produs poate merge direct la consummator , avem de- a face cu un canal de distributie
scurt.Alt produs livrat in aceiasi localitate cu intreprinderea producatoare, dar care circula prin 2-3
intermediari => parcurge un canal lung. In raport cu aceasta dimensiune avem de- a face cu canale
directe si canale cu intermediari.
34. Productia si mediul stabil
In cazul in care cererea care se adreseaza intreprinderii este o cerere de produse standarde (varietatea
produselor este foarte limitata), organizarea productiei inclusiv de intrarea fortei de munca, se va baza
pe gesturi elementare si repetitive care conduce la un efect de invatare. S-a constatat ca repetarea
operatiilor are ca efect asupra timpului de servire, datorita aparitiei unui proces de invatare. Scaderea
timpului de servire si implicit a costului, se exprima procentual in raport cu dublarea volumului
cumulat de servici realizate. Astfel, o curba de invatare de 80% inseamna ca daca numarul de servicii
se dubleaza intr-un interval de timp, costul unitar de realizare se diminueaza la 80% fata de cel
dinaintea dublarii. De exemplu, daca pana acum au fost prestate 100 de servicii de un tip, cu o curba de
invatare de 80%, costul serviciului cu numarul 200 ar trebui sa fie 80% din costul serviciului 100, care
la randul lui era 80% din costul serviciului cu numarul 50.

10

Relatia arata ca invatarea este direct proportionala cu experienta si invers proportionala cu patratul
experientei, deoarece are loc un declin l invatarii in timp.
Principiul economic , potrivit caruia costul mediu (unitar) al unui produs scade pe masura cresterii
numarului de unitati fabricate/vandute rezultat al unei mi judicioase repartizari a costurilor fixe si a
avantajlor productiei de serie, formeaza productia de scara.
35. Productia si mediul instabil
Instabilitatea mediului se traduce, in primul rand prin instabilitatea cererii. In acest context economic
schimbator, cantitatile comandate clientilor poate avea efecte variate asupra intreprinderii pe termen
scurt. Astfel capacitatea de productie ( volumul de productie maxim pe care o intreprindere il poate
realiza) trebuie sa fie ajustat in functie de aceste variatii:
Prea mica, in aceasta situatie nu ne vom intalni cu cresteri semnificative a cererii
Prea mare, acest lucru va duce la structurarea sarcinilor prea grele pentru un grad mare de volum
fabricat.
Aceasta poate influenta intreprinderea prin dezvoltarea unei capacitati flexibile sau statice, altfel spus,
de a avea capacitatea de a raspunde variatiilor cantitative ale cererii.
Dincolo de aspectul cantitativ, clientii cer produse din ce in ce mai diferentiate. Pentru a putea
raspunde acestor exigente, printr-o flexibilitate dinamica, intreprinderea ar trebui sa caute o capacitate
de fabricare utilizand o varietate a produselor mai importante.
Instabilitatea mediului se poate exprima, prin modificarile jocului concurential. Competitia intre
intreprinderi se intensifica prin numarul de firme prezente pe piata. Pretul si costul nu sunt singurele
variabile in vederea departajarii concurentilor si implicit a clientilor. Capacitatate de a raspunde la
nevoi cu precizie (fiabilitate) constituie un avantaj concurential primordial.Acest obiectiv de calitate
se justifica astfel din punct de vedere economic. Costurile pot fi mai mari in cazul produselor de
calitate si a componentelor (costul de productie cu rebuturile, costul de corectie si retusare) si
reprezinta o provocare suficient de importanta pentru intreprindere devenind obiectiv prioritar.
36. Gestiunea fluxurilor si stocurilor : metoda MRP
Metoda MRP (managementul aprovizionarii tehnico-materiale) este un model de gestiune a productiei
in amonte. Aceasta metoda se bazeaza pe principii simple ca:
Descompunerea produsului in functie de nomenclatorul sau (produs finit, componente, materii
prime)
Planificarea productieie si aprovizionarilor in functie de comenzile ferme si de previziunile
vanzarilor, nivelul stocurilor existente.
Dincolo de aceste principii simple, metoda MRP este o metoda de planificare generala necesitand o
colaborare intre responsabilii comerciali si productie:

11

Plan industrial si comercial

Programul general de
productie
Calculul necesarului de
materiale, componente
Planificarea pasilor
de productie
Controlul executiei

Arhitectura simplificate MRP2


37. Gestiunea fluxurilor si stocurilor : metoda Kanaban
Metoda Kanaban este o metoda de gestiune a productiei in aval. Un furnizor, fabrica , livreaza
clientului sau numai produsele care i-au fost comandate anterior de catre client prin intermediul unui
sistem fizic de informare materializat pe baza unor etichete ( carduri Kanaban) care imbunatatesc
circulatia informatiilor in client si furnizor.
Particularitatea sistemului Kanaban consta in declansarea productieie unui post de lucru, situat in
amonte in functie de cererea de productie a postului de munca situat in aval, , folosind pentru aceasta
un mijloc vizual simplu. Folosirea metodei necesita punerea la punct a unui flux de informatii care
merg din aval catre amonte si, ca raspuns, un flux de reintoarcere de materii prime , materiale, piese,
etc., din amonte spre aval.
In esenta aplicarea metodei Kanaban necesita respectarea urmatoarelor reguli:
Postul (locul) de lucru din aval semnaleaza postului de lucru din amonte ( de la care trebuie sa
primeasca piese) ca a inceput sa prelucreze prima piesa din containerul cu piese care este in asteptare.
In momentul primirii semnalului si a fisei care mentioneaza piesele in cantitatile necesare, postul
de lucru situat in amonte executa piesele si cantitatile solicitate.
Postul de lucru, situat in aval este reaprovizionat cu un nou container la timpul potrivit, pentru a
avea asigurata continuitatea lucrului.
Posturile de lucru situate in amonte trebuie sa furnizeze numai piese sau produse de buna calitate.
Stabilizarea si adaptarea corespunzatoare a ciclurilor de productie.
Minimizarea stocurilor prin obiectivul stocului zero se poate explica prin 3 motive:
Absenta stocului permite catiguri prin nefolosirea spatiilor speciale.
Stocurile constituie o imobilizare financiara.
OHNO, inventatorul metodei Kanaban, a cautat eliminarea stocurilor printr-o vizulaizare a
disfunctionalitatilor. Astfel, absenta stocului de securitate, ridica mai putine probleme unui post care ar
oprii toate pozitiile in amonte. Astfel, disfunctionalitatile identificate in mod clar pot fi analizate si
corectate.

12

38. Gestiunea calitatii productiei


Obiectivul in materie de calitate, este ``sa facem bine din prima data``. Costurile non-calitatii poate
porni, de la rebuturile productiei. Gestiunea calitatii reprezinta un concept al gestiunii economice a
intreprinderii care defineste ca obiectiv prioritar esential identificarea, evaluarea si compararea
permanenta a costurilor si efectelor economice ale calitatii. Controalele succesive, sau autocontrolul
prin intermediul operatorilor poate contribui la reducerea costurilor non-calitatii in productie.
Controlul sursei, cum ar fi SHINGO, permite prevenirea zero defect (calitate perfecta), o cercetare
legata de erorile care sunt o cauza a calitatii prodctiei slabe. In vederea diminuarii acestor cauze de
non-calitate, intreprinderea dispune de un numar de metode si instrumente cum ar fi diagrama
ISIKAWA.
Sistemul Toyota , modelul de referinta in materie de gestiune a productiei, asociaza controlul autonom
al produselor cu defecte de fabricatie prin folosirea metodei ``JUST IN TIME``. Aceasta nu se
limiteaza doar la sistemul Kanaban (sistemul informational); problema deseurilor mediului productiv
rezultate, este esentiala pentru lucratorii productiei in flux continuu. In acest sens, gestiunea
mijloacelor de productie automatizate ocupa un loc central in organizarea productiei.
39.Just in Time si gestiunea mijloacelor de productie.
Fabricarea in serie mare a produselr standard (specializarea personalului, supraveghere) se poate face
printr-o reorganizare a utilajelor prin folosirea unor tipuri de operatii (implementarea functionala). In
contrast, cresterea diferentiaerii productiei poate conduce la dezvolatre prin implementarea unor celule
compuse din utilaje complementarea capabile sa realizeze un produs sau o serie de produse. In aceasta
maniera, circulatia produselor este simplificata si productia se realizeaza in flux continu.
Organizarea utilajelor se inscrie in logistica sistemului Just in Time. Aceasta este o modalitate de
organizare si control al productiei si gestionarii stocurilor bazandu-se pe principiul ``stocuri zero`` (de
materii prime si produse finite) si un flux sustinut al productiei.Absenta stocurilor reprezinta un punct
forte prin fiabilitatea mijloacelor de productie.Altfel spus, automatizarea contribuie la o crestere a
productivitatii flexibile si fiabilitatii sistemului de productie a intreprinderii.
Cu toate aceste, automatizarea nu mai apare, astazi a o solutie perfecta a problemelor de gestiune
aproductiei.Complexitatea utilajelor folosite, in mare parte, este o stare de fapt:
Formarea personalului este din ce in ce mai complexa.
Intretinerea este mai dificila.
40. Organizarea stiintifica a muncii (OSM)
Organizarea stiintifica a muncii, prin apostolul managementului stiintific F.W. Taylor, raspunde la 2
principii majore:
Transformarea diviziunii muncii in operatii elementare folosind specializarea salariatiilor.
Separarea operatiilor de concepere, executie si de control.
Ca o completare a acestei organizari a intreprinderii putem adauga:
F. Gilbereth rationalizarea miscarilor in vederea cresterii productivitatii muncii
H. Gantt a elaborat un sistem de salarizare in acord in functie de sarcina: asa zisul sistem de premii.
Acesta considera a muncitorii sunt variabila cheie in obtinerea unei productivitati maxime a muncii si
ca toate celelalte variabile trebuie sa se adapteze la acestia.
H. Ford, doctrina acestiua poate fi rezumata in trei idei:
1.
productia de masa prin specializare
2.
salarii mari, factor de prosperitate a intreprinderii
3.
absenta ierarhiei si a organizarii.

13

OSM si fordismul, organizatia birocratica (O.B), afirmata ca o organizatie de ``tip mecanicist`` ce si-a
dovedit eficienta si rationalitatea intr-un mediu relativ stabil si previzibil, se va putea adapta
schimbarilor sociale si tehnologice radicale, sau, eventual, va disparea.
41.Evolutia modelelor de organizare a productiei
Unele motive majore pot explica evolutia organizatiilor la inceputul anilor 50.
Transformarile tehnologice (aparitia robotizarii, automatizarii, informatizarii)
Instabilitatea mediului economic si comercial (dificultatea de a face previziuni fiabile ale vanzarii)
Aparitia abordarilor socio-tehnologice vizau integrarea in organizatie a satisfactiei muncii prin
atentia acordata salariatiilor, prin motivare.
Introducerea noilor tehnologii participa la transformari importante in definirea muncii individuale:
Echipamentele sunt capabile sa realizeze operatiuni diversificate necesitand o polivalenta tehnica
mai importanta decat muncitorul.
Automatizarea tinde sa reduca cota fortei de munca directe (locul de executie ) si creste cota fortei
de munca indirecte (gestiunea si controlul productiei)
In urma celui de-al doilea razboi mondial sub influenta cercetarilor lui Taylor si Gilbreth,
imbunatatirea performantelor de productie a avut loc prin evolutia masinilor si ratele de crestere a
productiei fara a tine seama de repercursiunile acestora asupra salariatiilor. In schimb, abordarea
ergonomica va plasa personalul in centrul cercetarii prin imbunatatirea organizarii muncii.
Oamenii reprezinta cheia functionarii efective a oricarei structuri economice sau culturale.O firma
poate avea echipamente performante si o cladire minunata, dar daca nu dispune de personal bine
pregatit, competent, clientii vor fi nemultumiti de produsele sau serviciile oferite.
Aparut sub conducerea scolii socio-tehnice, Emery si Trist, propun organizarea muncii in echipa sau in
grup semi-autonom care constituie in primul rand o evolutie majora in materie de organizare a
muncii.principiul ``omul potrivit la postul potrivit`` se substituie principiului ``echipa,administrarea
productiei``.aceasta schimbare implica o responsabiliate colectiva in definirea , respectarea si controlul
obiectivelor.
Hackman defineste conditiile reusitei unei intreprinderi mijlocii:
Metode de evaluare si valorizare (salarii, prime) pot duce la un echilibru intre stimularea
individuala si colectiva
Formarea grupurilor pe plan tehnic, economic, administrativ si psihologic.
Infiintarea acestei organizatii numai atunci cand sarcinile nu sunt complexe si variate
Existenta unui personal care sa impregneze modele de organizatii industriale traditionale.
42. Modele de coordonare si invatare organizationala
1.
modelul ierarhic- functional (Fayol): corespunde organizatiei tayloriene si fordiste, acest
mod de organizare implica definirea regulilor si punerea in aplicare a acestora, acest sistem preia
avantajele celorlalte sisteme si corecteaza o parte din neajunsuri.
2.
Modelul de coordonare orizontal: el se opune modelului de coordonare vertical precedent,
si urmeaza o logica a gestionarii: efectuarea coordonarii intre echipele diferitelor ateliere.
3.
modelul de gestiune prin proiect: dezvoltarea prin programe, acest model este aplicat astazi
in industria de masa . Acest mod de coordonare vizeaza reducerea termenelor de dezvoltare a noilor
produse prin integrareea unor ecgipe care participa la diferite faze ale rpocesului sau faze ale
conceperii.
4.
modelul de gestiune folosind domeniul de activitate strategica : este vorba de identificarea
proceselor cheie apartinand strategiei intreprinderii, de identificare, plecand de la structura
organizationala, diferitele activitati la care participa; este astfel de definit un sistem de coordonare de
14

ansamblu a activitatilor transversale astfel identificate (ABM, Activity Based Costing, stabileste
relatiile dintre costurile globale si activiatiile intreprinderii).
43.Politica de aprovizionare si cumparare
Desfasurarea neintrerupta a activitatii intreprinderilor este conditionata, in cea mai mare masura, de
aprovizionarea la timp si completa a sectiilor, liniilor tehnologice a locurilor de munca cu materii
prime, materiale si proceselor tehnologice ce au loc, la produsele ce urmeaza a fi fabricate.
Departamentul de achizitii nu mai apare ca un centru de cost, dar se potriveste in cadrul organizatiei ca
un centru de profit. Pentru a face acest lucru, alte servicii care se prezinta ca fiind clienti interni trebuie
sa indeplineasca 3 parametrii: de cost, termene si calitate.
Gasirea unui optim de cost, termene si calitate, se poate realiza prin alegerea unei politici avand un
singur furnizor (un singur furnizor pentru o singura componenta)sau mai multi furnizori (mai multi
furnizori pentru acelasi produs achizitionat).Politica unui singur furnizor este uneori impusa de
structura pietei din amonte, dar este de asemenea justificata atunci cand componenta cumparata este
specifica( specificitatea unor produse) pentru a multiplica diferitele surse de aprovizionare sau atunci
cand singura unitate pentru a avea cele mai mici preturi posibile. Politica de repartitie contribuie la
cresterea securitatii in vederea aprovizionarii, implica o putere de negociere si o crestere a flexibilitatii
intreprinderii bazate pe capacitatea de productie a mai multor sub-contractanti.
44. Calitatea achizitionarilor
Abordarea intreprinderii privind calitatea totala in productie nu se poate realiza fara un program
eficace privind calitatea si cantitatea aprovizionarilor.Astfel in primul rand, printr-o definire precisa a
necesarului si, in al doilea rand, printr-un control performant al intrarilor. Acest control necesita un
timp notabil dar consecintele sale sunt importante si se pot reflecta asupra costurilor. In plus, cativa
furnizori, subcontractati garanteaza o calitate totala a componentelor cumparate.
Pentru a elimina constrangerile legate de controalele de receptie si amliorare care sunt o certitudine in
ceea ce priveste calitatea produselor achizitionate, intreprinderile au pus in aplicare procesul de
asigurare a calitatii.asigurarea calitatii consta nu numai intr-un control al produselor finale dar si la o
verificare a furnizorilor si subcontractantilor daca au capacitatea de a produce calitativ. Aceasta
asigurare poate fi obtinuta prin introducerea unui audit ce poate viza analizarea procedurilor legate de
furnizori si verificarea utilizarii lor.
Avand in vedere utilizarea tot mai mare a auditorilor (necesare pentru fiecare subcontractant) prin
utilizarea unor norme ISO 9000, au devenit rapid indispensabile.Ele garanteaza capacitatea activitatii
subcontractantilor in asigurarea calitatii prin platile si ofertele furnizorilor, o recunoastere a imaginii pe
piata.Unele intreprinderi, cu toate acestea, au criticat standardele impuse de normele ISO 9000
datorita costurilor ridicate care au ca scop de a transforma intreprinderea intr-o organizatie prea rigida
datorita procedurilor si normelor impuse.
45.Logistica integrata
Misiunea elementara si traditionala a functieie logistice a fost pentru multi ani aceea de a oferi
clientului produsul disponibil in perioadele prevazute. Pentru a indeplini aceasta misiune este necesar:
realizarea previziunilor vanzarilor slabe in urma facilitarii planificarii in amonte
ordonarea comenzilor clientilor
gestionarea stocurilor de produse finite
gestionarea mijloacelor de transport si de livrare
programarea livrarilor.

15

Logistica integrata este direct legata de activitati care pana in prezent au fost responsabilitatea
exclusiva a productiei si aprovizionarii( ex: gestiunea stocurilor de materii prime, componentelor,
ordonarea si lansarea programelor de productie si aprovizionare)
Logistica devine o veritabila functie transfersala din moment ce trebuie sa gestioneze ansamblul
interfetelor pe tot parcursul lantului aprovizionare-productie-distribuite in vedere asigurarii fluxului
fizic.
Im urma maximizarii satisfacerii clientului, logistica a fi prezenta pe tot ciclul de viata al produsului
prin ceea ce se numeste sustinerea logisticii integrate.
46. Performanta logisticii
Functia logistica trebuie sa ia in considerare 2 obiective , minimizarea costurilor si calitatea serviciilor
indreptate catre clienti.
Pentru realizarea unei reduceri a costurilor pentru fiecare activitate, functia logistica trebuie sa se
supuna unui numar de actiuni:
Aprovizionarea:
simplificarea relatiilor cu furnizorii in vedere reducerii numarului de operatii.
Optimizarea transportului si eficientizarea depozitarii
Crearea unui sistem de informatii performant in vederea asigurarii unei circulatii usoare, rapide a
informatiilor intre furnizori si intreprindere.
Productie:
Reducerea timpilor de schimbare si reglare a utilajelor
Rationalizarea circulatiei fluxului fizic
Distributia:
Rationalizarea metodelor de livrare
Crearea unui sistem de infomatii performant in vederea asigurarii unei circulatii usoare, rapide a
informatiilor intre client si intreprindere.
Functia logistica se doreste a fi una performanta si permite:
Disponibilitatea produsului in timp rapid (crearea unui serviciu de livrare eficient)
Mentinerea pe toata durata de viata a unui produs eficient.
47. Managementul logisticii
Logistica are un rol insemnat in stabiliarea necesarului de resurse materiale, semifabricate si produse
finite, identificarea surselor de aprovizionare adecvate, organziarea si desfasurarea transporturilor
interne, realizarea repartitiilor, a mentenantei, asistentei sanitare, asigurarii financiare si de alta natura
etc. In cadrul acestui proces un rol esential ii revine managementului logisticii, de a carui calitate,
claritate si oprtunitate depinde suportul logistic pe baza caruia se proiecteaza intregul proces de
aprovizionare-productie-desfacere.
Logistica integrata corespunde perioadei caracterizata prin cresterea ofertei care ajunge la nivelul
cererii sau chiar o depaseste. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza aceluiasi segment de
piata este tot mai sustinuta.Fiecare producator a crescut calitatea produselor sale si a trecut la productia
diversificata pentru a pastra si satisface cat mai bine clientii.
In aceasta perioada unul din mijloacele de diminuare a costurilor globale s-a concentrat pe diminuarea
stocurilor. Stocurile foarte mici, la limita nule, au impus fabricatia cu aprovizionare ``just in time``.
48. Gestiunea previzonala si competentele personalului

16

Conducerea resurselor umane , realizata sistematic si in perspectiva, vizeaza printre altele asigurarea
cu personal- atat din punct de vedre cantitativ, cat si calitativ-suficient pentru a garanta atingerea
obiectivelor organizatiei.
Gestiunea previzionala a personalului consta in proiectarea pe termen mediu si lung a nevoilor si
resurselor de personal ale unei intreprinderi si trebuie subliniat ca este inainte de toate , un mod de a
intelege logic gestiunea resurselor umane ale unei organizatii, chiar daca ia forma unor modele
coerente, formalizate si adesea automatizate.
Obiectivele majore ale getsiunii previzionale a personalului este stapanirea masei salariale;evolutia
acesteia din urma depinzand de diversi parametrii: numarul de salariati, nivelul de calificare, vechimea
si politica de remunerare practicata de intreprindere.
Previziunea pentru determinarea resurselor umane la stat in prezent T+1 se realizeaza folosind
informatiile interne: piramida varstelor, nivelul de formare, rotatia personalului, politica promovarii in
intreprindere.
Previziunea necesarului de personal nu poate fi facuta fara asocierea departamentului de resurse umane
folosind deciziile strategice(lansarea nooilor produse, noile segmentari). Se pare ca obstacole majore
cu care s econfrunat departamentul de resurse umane in gestiunea personalului este dificultatea
identificarii evolutiilor mediului instabil.
49. Gestionarea carierelor
Se face in 3 etape:
1. detectarea potentialului : identificarea capacitatii salariatiilor in vederea justificarii unei promovari.
Intreprinderea poate construi un bilant al competentelor (teste de personalitate, analiza parcursului
profesional, elaborarea unui proiect personal)
2. formarea: nivelul cunoasterii si competentelor pentru a-ti insusi postul dorit
3. modelarea salariatului la necesarul intreprinderii: asigurarea unei convergente a obiectivelor in
vederea dezvoltarii unei mai mari motivatii..
50. Cercetarea privind participarea salariatiilor
In cercetarea lor privind optimizarea in comun a intreprinderilor sociale si a celor tehnice, Emery si
Trist au fost primii care au aratat importanta stabilirii semi-grupurilor autonome. Aceasta noua forma
de organizare ne arata posibilitatea salariatiilor de a-si defini obiectivele si cautarea continua a
ameliorarilor care pot aparea in procesul de munca. Responsabilitatea trebuie sa creasca in aceasi
masura cu motivatia.
Astazi aceste cercetari asupra importantei responsabilitaii si creativitatii se concretizeaza prin folosirea
unro structuri si proiecte diverse: planu de amliorare a performantelor, cercul calitatii. De asemenea
conduce la o modificare a structurilor care se traduce prin diminuarea semnificativa a nivelurilor
ierarhice.
Comunicarea interna este un element important de creativitate prin asigurarea unui climat participativ.
Comunicarea descendenta (jurnale interne, afise) vector de informare al salariatiilor, este un instrument
important de motivare cu merite deosebite (comunicarea rezultatelor muncii sau a unui grup care
satisface nevoile de recunoastere a individului). Comunicarea ascendenta se inscrie perfect in
obiectivele de participare a salariatiilor imbracand diverse forme: caseta de sugestii, ancheta.
51. Gestionarea conflictelor sociale
Principalele cauze interne in cadrul unei intreprinderi care genereaza conflicte sociale sunt:
revendicarile sindicale, apararea si obtinerea de avantaje sociale, anuntarea unui plan de concedieri sau
delocalizari.

17

Favorizarea dialogului cu salariatii constituie un mijloc de prevenire a conflictelor sociale. Dincolo de


dreptul personal de exprimare a salariatiilor, managerii trebuie sa trateze comunicarea cu institutiile
reprezentative a personalului foarte serios (delegatul personalului, delegatii sindicali).
Gestiunea conflictelor trece , de asemenea , printr-un dialog dar si negociere (sindicat si patronat), in
sensul ca fiecare va cauta sa pastreze interesul de a obtine concesii din parte celeilate parti la conflict.
Dezacordurile durabile vor fi rezolvate prin procedurile in conformitate cu legea muncii (conciliera ,
mediere, arbitrej).
52.Calitatea : variabila strategica
Calitatea constituie o variabila strategica, deoarece intreprinderea isi poate aloca resursele unui
ansamblu de dimensiuni ale calitatii (conformittea si estetica sau performanta si caracteristicile
secundare) care vizeaza un anumit segment pozitionand favorbail produsle sale in raport cu cele ale
concurentilor.
Dezvolatrea serviciilor, pot reprezenta surse de avantaj competitiv. Cu toate acestea, procesul trebuie
sa integreze unui anumit numar de specificitati. Calitatea serviciului are un caracter variabil, de
participare a clientului la procesul de productie prin relatia stransa intre salariat si client in timpul
livrarii.
Dezvoltarea conceptului de calitate in cadrul intreprinderii se poate realiza intr-o sensibilizare a
personalului, elaborarea unui manual privind asigurarea calitatii , analiza non conformitatii si
accentuarea serviciului post-vanzare.
Seria de standarde SR EN iSO 9000:2001 specifica cerintele pentru un sistem de management al
calitatii pentru orice imtreprindere ce doreste sa demonstreze capabilitatea de a furniza in mod
consecvent produsele ce satisfac atatcarintele clientilor, cat si cerintele legale de reglementare si
urmareste sa sporeasca satisfactia clientilor.
Certificarea constituie un instrument de comunicare externa care poate devenii un veritabil instrument
in garantarea calitatii.
53. Costurile calitatii
Concentrat in principal pe dimensiunea performantei, caliatea unui produs nu poate fi obtinuta , pentru
producator , printr-un cost mai mic. Astfel, pentru consumator, nivelul calitatii su[perioare devine
corespondent unui pret mai mare.
Intreprinderile japoneze au demonstrat ca exista posibilitatea propunerii unor produse de calitate prin
utilizarea unor preturi inferioare in comparatie cu cele ale concurentilor. Putem explica prin :
1. non-calitatea costuri scumpe ( costul de productie al produselor defecte , rebuturile)
2. cautarea ameliorarii procesului de calitate contribuie la identificarea disfunctionalitatiilor pentru a
putea permite cresterea productivitatii.
Reducerea costurilor non-calitate poate avea la baza 4 sisteme:
1. subsistemul de finalizare: definirea si conduita politicii de calitate sunt sub impulsul directorului
general. Acest subsistem este valabil pentru toate activitatiile intreprinderii si trebuie sa permita
reducerea costurilor legate de managementul calitatii.
2. subsistemul de prevenire: identificarea surselor care duc la non-calitate.
3. subsistemul de detectare: sarcina de a identifica defectele ofera controlorului sau operatorilor un
plan de actiune in privinta corectarilor.
4. subsistemul de conducere: evitarea livrarilor de produse defecte sau prestarea unor servici de
nesatisfacere a clientelei pot reduce costurile aparente (litigii, intarzieri de plata) sau a costurilor
ascunse (degradarea imaginii intreprinderii in ochii clientilor)

18

19