Sunteți pe pagina 1din 21

MINISTERUL EDUCAŢ IEI NA Ţ IONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA Ş COALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ŞTIINŢ E BIOMEDICALE

COALA DOCTORAL Ă DOMENIUL: Ş TIIN Ţ E BIOMEDICALE Ioana FILIMON (Mărginean) TEZĂ DE DOCTORAT Conduc

Ioana FILIMON (Mărginean)

TEZĂ DE DOCTORAT

Conduc ător ştiin ţific , Prof. univ. dr. Ladislau SZEGEDI

ORADEA

2013

MINISTERUL EDUCAŢ IEI NA Ţ IONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA Ş COALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ŞTIINŢ E BIOMEDICALE

COALA DOCTORAL Ă DOMENIUL: Ş TIIN Ţ E BIOMEDICALE Ioana FILIMON (Mărginean) TEZĂ DE DOCTORAT Managementul

Ioana FILIMON (Mărginean)

TEZĂ DE DOCTORAT

Managementul anxietăţii şi al fobiei dentare prin intervenţie psihomedicală

Conduc ător ştiin ţific , Prof. univ. dr. Ladislau SZEGEDI

ORADEA

2013

Lucr ă ri publicate in extenso

1. Filimon, I., G ă lu ş can, A., Iftime, C. ş i Fodor, O. (2010): Methods to asses anxiety towards dental treatment: pharmachological and psychological techniques. Oral health involvement. Medicine in Evolution, volume XVI, no. 2, ISSN 2065 – 376X. pp.25 30. (CNCSIS B) (Capitolul II.6. Studiul 4. Eficien ța programului de diminuare a anxietăț ii ş i a fobiei dentare)

2. Filimon, I. (2010). Dental anxiety, pharmacological and psychological control techniques. A case study . The International Conference: The Psychologist in the Community. Vasile Goldi ş University Press. ISBN 978 973 664 398 9. pp. 113 119.

3. Marian, M., Borza, A., Filimon, L. M ărginean, I. (2011). Psychosocial determinants of burnout syndrome: Metaanalitic study. Journal of Psychological and Educational Research. Volume 19, Issue 1. ISSN 2247 1537. pp. 78 93. (CNCSIS B+). (Capitolul II. 4. Studiul 2. Factori asocia ți anxietății dentare)

4. M ărginean, I . ş i Filimon, L. (2011). Dental Fear Survey: a validation study on the Romanian population. Journal of Psychological and Educational Research. Volume 19. Issue 2. ISSN 2247 1537. pp. 124 138. (CNCSIS B+) (Capitolul II.3. Studiul 1. Adaptarea instrumentelor de cercetare pe popula ție romă nească )

5. M ărginean, I . ş i Filimon, L. (2012a). Modified Dental Anxiety Scale: A validation Study on communities from the west part of Romania . International Journal of Education and Psychology in the Community . Volume 2, Issue 1. ISSN 2069 – 4695. pp. 102 114. (CNCSIS B) (Capitolul II.3. Studiul 1. Adaptarea instrumentelor de cercetare pe popula ție romă nească )

6. M ărginean, I. si Filimon, L. (2012b). The Trimodal Anxiety Questionnaire (TAQ): A validation study on communities from Western Romania. Journal of Psychological and Educational Research. Volume 20, Issue 2. ISSN 2247 1537. pp. 79 93. (CNCSIS B+) (Capitolul II.3. Studiul 1. Adaptarea instrumentelor de cercetare pe popula ție românească ).

7. M ărginean, I. (2013). Causal psychological factors involved in dental phobia . International Journal of Education and Psychology in the Community. Vol. 3, Issue 2 ISSN 2069 – 4695. pp. 52 62. (CNCSIS B) (Capitolul II.5. Studiul 3 .Modele ale anxietăț ii dentare: mecanisme cauzale).

Cuprins

I.1. ANXIETATEA: DELIMIT ĂRI CONCEPTUALE, CLASIFICARE Ş I DIAGNOSTIC

8

I.1.1. DELIMITĂ RI CONCEPTUALE

9

I.1.1.1. Termenul de anxietate

9

I.1.1.2. Termenul de fric ă

9

I.1.1.3. Termenul de îngrijorare

9

I.1.1.4. Termenul de tulbură ri anxioase

9

I.1.2. DIAGNOSTICUL Ş I CLASIFICAREA TULBUR ĂRILOR ANXIOASE ÎN DSM 5

10

I.1.3. MODIFICĂ RI ÎN DIAGNOSTICUL Ş I CLASIFICAREA TULBUR ĂRILOR ANXIOASE ÎN DSM 5 10

I.1.4. DIAGNOSTICUL Ş I CLASIFICAREA TULBUR ĂRILOR ANXIOASE ÎN ICD 10

11

I.2. MODELE EXPLICATIVE ALE ANXIETĂȚII

12

I.2.1. MODELE BIOLOGICE

12

I.2.1.1. Modelul genetic

12

I.2.1.2. Ipoteza GABA

13

I.2.1.3. Ipoteza adrenergic noradrenergic

13

I.2.2. MODELE PSIHOLOGICE

13

I.2.2.1. Modelul psihodinamic

13

I.2.2.2. Teoria incuba ț iei

14

I.2.2.3. Perspectiva contemporan ă a teoriei învăță rii

14

I.2.2.4.

Modele cognitive

14

I.2.3. MODELE PSIHOSOCIALE

15

I.3. EVALUAREA ANXIETĂȚII

16

I.3.1. INSTRUMENTE DE EVALUARE A ANXIETĂȚII CU UZ GENERAL

16

I.3.1.1.

Interviuri clinice

16

I.3.1.2. Inventare şi scale relevante

17

TABELUL I.3.1. PROBE PSIHOMETRICE DE EVALUARE A ANXIETĂȚII

17

I.3.2. INSTRUMENTE DE EVALUARE A ANXIETĂȚII DENTARE

19

I.3.2.1.Evaluarea comportamentală şi fiziologic ă

19

I.3.2.2. Interviuri clinice structurate

19

I.3.2.3. Inventare şi scale relevante de mă surare a anxiet ății şi fobiei dentare

19

I.4. ANXIETATEA Ş I FOBIA DENTARĂ

21

I.4.1. DIAGNOSTICUL FOBIEI DENTARE ÎN DSM 5 Ş I ICD 10

21

I.4.2. SIMPTOME Ş I CONSECIN ȚE ALE ANXIETĂȚII Ş I FOBIEI DENTARE

22

I.4.3. MODELE EXPLICATIVE ALE ANXIETĂȚII Ş I FOBIEI DENTARE

23

I.4.4. IMPACTUL PSIHOSOCIAL AL ANXIETĂȚII Ş I AL FOBIEI DENTARE

24

I.5. CONTROLUL ANXIETĂȚII Ş I AL FOBIEI DENTARE

25

I.5.1. TERAPIA COGNITIV COMPORTAMENTALĂ

25

I.5.1.1. Prezentare generală a terapiei cognitivcomportamentale

25

I.5.1.2.Validarea terapiei cognitivcomportamentale a anxiet ăț ii şi fobiei dentare

26

3

I.5.2. TRATAMENTE BAZATE PE EXPUNERE

26

I.5.3. SEDAREA

27

I.5.3.1.Indica ț ii

27

I.5.3.2. Evaluarea preoperatorie

28

I.5.3.3. Substan ț e și tehnici utilizate pentru sedare in stomatologie

29

I.5.3.4. Efectele secundare

31

I.5.3.5.Documenta ț ie

31

I.5.4. CERCETĂRI COMPARATIVE PRIVIND TCC A AD Ş I FD

31

II.1. IPOTEZA DE LUCRU – OBIECTIVE GENERALE

33

II.2. METODOLOGIA GENERAL Ă A CERCETĂRII

33

II.2.1. ETAPE ALE CERCETĂRII

33

II.2.2. PARTICIPANȚII

34

II.2.3. PROCEDURA

34

II.2.4. INSTRUMENTE DE CERCETARE

35

II.3. STUDIUL 1. ADAPTAREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE PE POPULA ȚIE ROMÂNEASCĂ . 36

II.3.1.

OBIECTIVE

36

II.3.2. IPOTEZE

36

II.3.3. CHESTIONARUL DE ANXIETATE TRIMODALĂ (CAT)

37

II.3.3.1. Rezultate

37

II.3.3.2. Discu ț ii

40

II.3.3.3. Concluzii

42

II.3.4. SCALA DE ANXIETATE DENTAR Ă MODIFICATĂ (SADM)

42

II.3.4.1. Rezultate

42

II.3.4.2. Discu ț ii

44

II.3.4.3. Concluzii

45

II.3.5. CHESTIONARUL DURERII MCGILL FORMA SCURTĂ

46

II.3.5.1. Rezultate

46

II.3.5.2. Discu ț ii

47

II.3.6. INVENTARUL FRICII DENTARE (IFD)

48

II.3.6.1. Rezultate

48

II.3.6.2. Discu ț ii

50

II.3.7. SCALA GÂNDURILOR CURENTE (SGC)

52

II.3.7.1. Rezultate

52

II.3.7.2 . Discu ții

54

II.4. STUDIUL 2. FACTORI ASOCIA ȚI ANXIETĂȚII DENTARE

55

II.4.1.

OBIECTIVE

55

II.4.2. IPOTEZE

56

II.4.3. PARTICIPANȚI

56

II.4.4. INSTRUMENTE DE CERCETARE

57

II.4.5. PROCEDURA DE LUCRU

57

II.4.6. DESIGN EXPERIMENTAL

58

II.4.7. REZULTATE

58

II.4.7.1. Anxietatea şi fobia dentară şi rela ț ia acestora cu variabilele socio cognitive la adolescenț i şi adulț i

59

4

II.4.7.2. Compara ț ii în func ț ie de simptomatologie şi factorii psiho fiziologici la adolescenț i şi

62

II.4.7.3. Impactul fricii manifestate fiziologic şi a anxiet ăț ii manifestate la nivel cognitiv asupra

adulț i

durerii în context dentar

64

II.4.7.4. Predictori psiho fiziologici ai fobiei dentare

65

II.4.8. CONCLUZII

70

II.5. STUDIUL 3. MODELE ALE ANXIETĂȚII DENTARE: MECANISME CAUZALE

72

II.5.1.

OBIECTIVE

72

II.5.2. DESIGN EXPERIMENTAL

72

II.5.3. PARTICIPANȚI

73

II.5.4. INSTRUMENTE UTILIZATE

73

II.5.5. PROCEDURA DE LUCRU

73

II.5.6. REZULTATE

73

II.5.7. MODEL CAUZAL EXPLICATIV AL ANXIETĂȚII DENTARE

75

II.5.8. CONCLUZII

75

II.6. STUDIUL 4. EFICIEN ȚA PROGRAMULUI DE DIMINUARE A ANXIETĂȚII ŞI A FOBIEI DENTARE . 75

II.6.1.

OBIECTIVE

75

II.6.2. IPOTEZE

75

II.6.3. MATERIAL Ş I METOD Ă

75

II.6.3.1. Pacienț i inclu şi în lotul clinic de control (L.C.C. 1)

75

II.6.3.2. Pacienț i inclu şi în lotul clinic psihoterapeutic (L.C.P. 2)

75

II.6.3.3. Pacienț i inclu şi în lotul expus procedurilor medicale specifice (L.C.M. 3)

75

II.6.3.4. Pacienț i inclu şi în lotul psihoterapeutic şi medical (L.C.P. M.4)

75

II.6.4. INSTRUMENTE DE CERCETARE

75

II.6.5. PROCEDURA DE LUCRU

75

II.6.6. METODE Ş I TEHNICI DE LUCRU APLICATE ÎN CAZUL PACIEN ȚILOR INCLUŞ I ÎN PROGRAMUL DE MANAGEMENT AL ANXIETĂȚII Ş I FOBIEI DENTARE

75

II.6.6.1. Relaxarea Progresivă Jacobson (RPJ)

75

II.6.6.2. Tehnica expunerii

75

II.6.6.3. Modelarea

75

II.6.6.4. Restructurarea cognitivă (RC)

75

II.6.6.5. Autocontrolul

75

II.6.7. DESIGN EXPERIMENTAL

75

II.6.8. REZULTATE

75

II.6.8.1. Modificarea pattern urilor disfunc ț ionale psiho fiziologice şi a simptomatologiei specifice anxiet ăț ii dentare la pacien ț i

75

II.6.8.2. Eficacitatea managementului anxiet ăț ii şi a fobiei dentare prin interven ț ie psiho medicală

75

 

II.6.9. DISCUȚII

75

BIBLIOGRAFIE

75

5

Partea I: Stadiul actual al cunoa ș terii

Capitolul I.1.1. Delimitări conceptuale

Primul capitol cuprinde preciză ri asupra conceptelor cheie cu care se operează în teză . delimit ă ri conceptuale, clasificarea ş i diagnoza tulbur ă rilor anxioase prezentate în sistemele actuale de clasificare ş i diagnostic ale tulbur ă rilor mentale: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder Fifth Edition DSM5, (APA 2013) ş i International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revision (WHO, 2010). Diagnosticul ș i clasificarea tulbur ă rilor anxioase în DSM5 este analizat ă în raport cu DSMIV TR.

Capitolul I.1.2. Modelele explicative ale anxietăţii

Teoriile etiologice ale anxietății sunt descrise în cel de al doilea capitol, fiind înso țite de date confirmatorii ale cercetă rilor etiologice de avangardă , Sunt prezentate modele biologice, psihologice ș i psihosociale pe un suport bibliografic format din lucr ă ri reprezentative. De menționat teoria controlului aten țional care deschide noi perspective asupra proces ă rii informa ț iei de că tre persoanele cu nivele înalte ale anxietății.

Capitolul I.1.3. Evaluarea anxietății

Urmă torul capitol include cele mai relevante instrumente de evaluare şi autoevaluare a anxietății în general, a anxietăț ii ş i fricii dentare. Sunt incluse interviuri clinice cu valoare diagnostic ă recunoscut ă interna țional, (SCID I, ADIS IV), scale ș i inventare cu proprietăți psihometrice relevante.

Capitolul IV. Anxietatea ș i fobia dentar ă

Acest capitol conține preciză ri privind diagnosticul, simptome ş i consecin țe specifice anxietăț ii ș i fobiei dentare, modele explicative, iar în final prezintă impactul anxietății ș i al fobiei dentare asupra rela țiilor interpersonale, asupra s ă nă tății, a calității vieții.

Capitolul V. Controlul anxietății ș i al fobiei dentare

Ultimul capitol cuprinde o sinteză a abordă rilor terapeutice focusate pe anxietatea ş i fobia dentară . Cele mai utilizate tratamente se bazează pe expunere, modelare comportamentală , restructurare cognitiv ă , expunere la realitate virtual ă , tehnici cognitiv comportamentale, tehnici de relaxare, tratament dentar sub sedare.

6

Partea a II­ a: Contribu ția personal ă

II.1

Primul capitol denumit Ipoteza de lucru/ obiective generale , vizează 1) adaptarea instrumentelor de mă surare a anxietății trimodale, a anxietății dentare, a fricii dentare, a durerii ş i a gândurilor curente, pe popula ție românească ; 2). identificarea factorilor cognitivi, comportamentali, somatici ş i emo ționali asocia ți anxietății în general, anxietății dentare în special ş i a factorilor care funcționează ca predictori ai anxietății dentare; 3). stabilirea rela țiilor dintre anxietatea somatică , cognitiv ă ş i comportamentală , anxietatea dentară , durerea, fobie dentară , gândurile curente despre sine, ş i implementarea unui model al anxietății dentare care s ă fie validat experimental ş i ecologic; 4) Investigarea eficacității managementului anxietății dentare în modificarea simptomatologiei anxietății ş i a fobiei dentare, în ameliorarea disfunc ționalit ăților cognitive, emo ționale ş i fiziologice asociate anxietății ş i fobiei dentare.

II.2

Al doilea capitol denumit Metodologia general ă a cercetă rii punctează secven țele cheie ale investiga țiilor personale parcurse în cadrul cercetă rii doctorale: participan ții, procedura și instrumentele de cercetare. În studiul de validare a fost cuprins un numă r de 198 subiecți din mediul rural ş i urban. Lotul a fost eterogen din punct de vedere al nivelului de educa ție, fiind format din elevi de liceu, studen ți, adul ți cu studii medii ş i superioare. Participan ții au avut vârsta cuprins ă între 15 ş i 35 de ani, media de vârstă m

= 19,75 ş i abaterea standard SD = 4,43. Au participat 94 de bă rba ți (media de vârstă m = 19,70, abaterea standard SD = 4,38) ş i 104 femei (media de vârstă m = 19,80, abaterea

standard SD = 4,49). În prima fază a cercetă rii s a solicitat consim ță mântul de participare

la studiu pe bază de voluntariat. Pentru participan ții cu vârste sub 18 ani a fost solicitat

acordul pă rin ților ori al tutorilor legali. Participanții au fost informa ți cu privire la scopul

cercetă rii, ș i au exprimat acordul de a lua parte la un interviu semistructurat, (Anexa) de

a completa chestionarele, ș i de a participa la urmă toarele etape ale cercetă rii. Pentru asigurarea continuit ății cercetă rii ș i a realiză rii obiectivelor propuse, li s a cerut respondenților numă rul de telefon ș i/sau adresa de e_mail. Participanții au fost examina ț i în mod individual, sub protecția anonimatului, f ă r ă a se impune o limită de timp. Pe întreg parcursul cercetă rii s a asigurat Responden ții au completat Scala Gândurilor Curente (SGC), ( Heatherton & Polivy, 1991, Marian, 2008, 2009), Chestionarul de Anxietate Trimodal ă (CAT), (Lehrer & Woolfolk, 1982), Scala de Anxietate Dentară Modificat ă (SADM), (Corah, Elliot, Gale, & Illing, 1969, Humphris, Morrison, & Lindsay, 1995, Humphris, Dyer, & Robinson, 2009), Chestionarul Durerii McGill, forma scurtă (CDMFS), (Melzack, 1975, 1983) ș i Inventarul Fricii Dentare (IFD) (Kleinknecht, & Bernstein, 1978, Kleinknecht, McGlynn, Thorndike, & Harkavy, 1984), într o singur ă sesiune de testare. Validarea acestor instrumente pe

7

popula ție românească reprezintă o componentă cheie a proiectului de cercetare doctorală având ca temă managementul anxietății ș i al fricii dentare. Pe baza interviului ini țial /anamnezei în urma că ruia s au conturat problemele pacientului ş i obiectivele interven ției, s a obținut consim ță mântul informat al pacientului pentru a participa la cercetare ş i pentru a urma programul terapeutic. Astfel, s a asigurat tratamentului o ş ans ă mai mare, începând chiar cu evaluarea ini țial ă ş i continuând cu mă surarea schimbă rii pe parcursul intervenției. Identificarea comportamentului, afectului sau cogni țiilor ce urmau s ă fie mă surate, s a realizat în termeni de frecven ță , intensitate, durată ş i magnitudine. Fiecare instrument de m ăsurare a avut aceeaşi surs ă de ob ținere a datelor: pacientul însuşi. Pentru stabilirea consisten ț ei interne ş i confirmarea factorilor s au analizat rezultatele întregului lot. Op țiunea pentru selec ția şi utilizarea instrumentelor bazate pe autoevaluare s a bazat pe argumente provenite din surse autorizate (Antony, Orsillo ş i Roemer, 2002, Antony¸ ş i Stein, 2009, Antony, ş i Barlow, 2010, Fischer ş i Corcoran, 2007a, b, Groth Marnat, 2009) care sus țin că un foarte bun observator al problemei ş i al scopurilor tratamentului este chiar pacientul, că anumite probleme clinice pot fi mă surate numai de că tre pacient.Date recente sus ținute de cercetă ri avansate insistă asupra aplică rii strategiilor de evaluare ş i a demersurilor terapeutice validate ș tiințific (Hunsley ş i Mash,

2010)

Opțiunea pentru instrumentele propuse pentru validare pe popula ția românească a avut la baza urmă toarele criterii: corespondența cu obiectivele cercetă rii, frecvența utiliză rii, numă rul de itemi, acceptabilitatea social ă , abilitatea respondentului de a r ă spunde cerințelor probei, proprietățile psihometrice eficien ța administr ă rii ş i cotă rii. Cel mai important criteriu de selecție a probelor psihometrice l a constituit coresponden ța cu obiectivele cercetă rii.

CAT mă soar ă trei componente cheie ale anxiet ății: componenta somatică (hiperventila ț ia), cognitiv ă (îngrijorarea) ş i comportamental ă (evitarea social ă ). Chestionarul este considerat eficient în activitatea terapeutică ş i reprezintă o surs ă importantă de informa ții pentru construirea unui model valid al vulnerabilit ăț ii la anxietatea dentară .

SADM desemnată pentru mă surarea anxietății legat ă de tratamentul dentar, este considerată cea mai utilizată scală folosită în contexte clinice pentru măsurarea anxietății dentare, întrucât este sensibilă la modificările anxietății dentare ca rezultat al tratamentului.

Chestionarul Durerii McGill este conceput pentru colectarea unor date de ordin cantitativ obț inute prin mă surarea unor experiențe calitative complexe, cum sunt cele de durere.

Inventarul Fricii Dentare este construit pentru măsurarea fricii de dentist şi recomandat pentru a fi folosit în activitățile de cercetare. În raport cu alte

8

instrumente care măsoară anxietatea dentară la adulți, este apreciat ca cel mai senzitiv, fidel şi valid instrument.

SGC mă soar ă stima de sine ca stare ş i este utilizat ă cu prioritate ca instrument de cercetare ş i diagnostic. Întrucât stima de sine este asociată cu anxietatea ş i depresia, utilizarea scalei în cercetarea doctorală ar putea genera date relevante privind influen ța cogni țiilor asupra anxietății generale, asupra anxietății ş i a fricii dentare. Rezultatele studiilor de validare sunt prezentate separat pentru fiecare scală sau chestionar.

II.3. Studiul 1. Adaptarea instrumentelor de cercetare pe populaţie româneasc ă

Obiective 1.Translatarea în limba română ş i aplicarea pe popula ție românească a CAT, SADM, CDMFS, IFD ș i SGC. 2.Determinarea consisten ț ei interne a scalelor aplicate pe lotul extras din popula ție românească ş i raportarea valorilor calculate la datele men ționate în literatura de specialitate. 3.Identificarea factorilor care influen ț ează atributele de suprafa ță ş i compararea cu rezultatele publicate de autorii chestionarelor, în studii similare întreprinse în ță ri ş i culturi diferite. 4.Determinarea rela țiilor dintre variabilele somatice, cognitive, comportamentale ş i emo ționale ş i compararea cu rezultatele publicate de autorii chestionarelor, precum ş i în studii similare realizate în ță ri ş i culturi diferite. 5.Eviden țierea validit ății scalelor ş i compararea cu rezultatele publicate de autorii chestionarelor sau în studii similare realizate în alte ță ri ş i culturi.

Ipoteze

Versiunea în limba română a CAT, a SADM, a CDMFS, a IFD şi a SGC este echivalentă cu forma originală a fiecăreia din instrumentele de măsurare.

Consistența internă a CAT, a SADM, a CDMFS, a IFD şi a SGC prezintă valori similare cu cele raportate de autorii probelor şi de alți cercetători care au investigat aceeaşi temă.

Factorii care influențează atributele de suprafață sunt similari celor descrişi de autorii chestionarelor, comparabili ca număr şi ca natură cu cei raportați în studiile de analiza factorială exploratorie sau confirmatorie în cazul chestionarelor la care se referă cercetarea de față.

Există asocieri semnificative între variabilele cognitive, comportamentale, somatice şi emoționale luate în studiu.

Validitatea CAT, a SADM, a CDMFS, a IFD şi a SGC prezintă valori similare cu cele raportate de autorii probelor şi de alți cercetători.

9

Rezultate Valorile pe care leam obținut în procesul de adaptare a CAT pe popula ție românească , sus țin soliditatea psihometrică a chestionarului, utilizarea în cercetare ş i în practica clinică , cel pu țin pentru eş antioane similare celor luate în studiu. Consisten ț a internă a scalei este înalt ă (tabelul II.3.3.1). Analiza factorial ă exploratorie a evidențiat trei factori cu modalitatea direct oblim (rotire direct quartimin) de rotire a factorilor, modalitate care permite factorilor să coreleze la intensități variate. Astfel au fost identifica ți trei factori ce reprezintă 47,972% din varianța datelor (tabelul II.3.3.2):

factorul 1 somatic conține 16 itemi ş i acoper ă 33,269 din varian ța rezultatelor, factorul 2 cognitiv con ține 11 itemi ş i acoperă 8,356 din varianța rezultatelor, factorul 3 comportamental con ține 9 itemi ş i acoper ă 6,347 din varian ța rezultatelor (tabelul

II.3.3.3).

Intercorela țiile nu sunt la nivele apropiate de cele ale coeficien ților de fidelitate, sugerând ideea că între acestea există o diferen țiere clară (tabelul II.3.3.4). Din analiza tabelului nr. II.3.3.5., a corela țiilor înalte dintre CAT ş i CDMFS rezultă că persoanele cu nivele ridicate ale anxietății somatice, cognitive, comportamentale ş i generale percep durerea mai intens. Această asociere a anxietăț ii cu durerea ar putea explica reacț iile pacien ților de amânare sau de evitare a tratamentului dentar. CAT corelează semnificativ cu scorul total ş i subscalele IFD ş i cu scorul total SADM, sugerând că anxietatea somatică , cognitiv ă , comportamentală se asociază cu nivele înalte ale fricii dentare. Responden ții cu scoruri înalte la CAT înregistrează scoruri ridicate ş i la SADM. Corela ții negative semnificative se înregistrează între scorul total CAT, scorurile subscalelor CAT pe de o parte ş i scorurile SCG total, SCG performanță , SCG social ş i SCG aspect, sugerând că o creş tere a nivelului anxietății se asociază cu scă derea stimei de sine percepută ca performanță , în sens social ş i ca aspect/înf ăți ş are. Examinarea subscalelor demonstreaz ă că factorul somatic din CAT este cel mai puternic asociat cu CDM FS total, ceea ce ar putea indica prezen ța unei rela ții semnificative între anticiparea ş i tr ă irea durerii. Referitor la problematica durerii, cercetă rile actuale sugerează că anxietatea rela ționată cu durerea poate constitui un factor de vulnerabilitate pentru multe alte tulbur ă ri emo ționale (Asmundson, Carleton, 2005). (Asmundson, & Carleton, 2008, Carleton, Abrams, Asmundson, Antony, McCabe, 2009). Versiunea românească a SADM prezintă o consistență internă foarte bună valoarea Coeficientului Alpha fiind de .90 (Tabelul nr.II.3.4.1.). Pe baza investigațiilor bibliografice care susțin existența unui singur factor al anxietății dentare, am aplicat analiza factorială cu metoda direct oblimin de rotire a factorilor, modalitate care permite factorilor s ă coreleze la intensități variate. Sa identificat un factor ce reprezintă 72.699% din varianța datelor. (Tabelul nr. II.3.4.2 . ). După rotație se observă influența puternică a unui singur factor. Rezultatele cuprinse în tabelul II.3.4.3. arată că scorul SADM corelează cel mai puternic cu scorul total al IFD, apoi cu subscala reacție /arousal fiziologic, cu subscala frică specifică şi cu subscala evitare. Rezultatul susține validitatea de construct a probei. De asemenea, SADM

10

corelează semnificativ cu scorul CDMFS şi cu scorul CAT, în special cu subscala cognitivă. Corelații negative semnificative se înregistrează între SADM şi scorurile SGC cu excepția scalei performanță (corelație negativă nesemnificativă). Cea mai înaltă corelație negativă se înregistrează cu subscala social vizând stima de sine din SGC. Corelațiile negative dintre SADM şi scorurile SGC, precum şi corelațiile dintre SADM şi subscala cognitivă a CAT sugerează deschiderea cercetării spre identificarea factorilor cognitivi cu rol de mediatori în relația dintre anxietatea dentară şi variabilele noncognitive. În Tabelul II.3.5.4. se înregistrează intercorela țile subscalelor CDMFS cu alte subscale ale studiului. Corela țiile cu scorul total ș i cu scorurile subscalelor SCG sunt negative ș i puternic semnificative (p<0.01), cu excep ția corela țiilor dintre senzorial ș i social, respectiv, aspect, dintre afectiv ș i social, dintre social ș i total care au valori negative, dar nesemnificative statistic. Rezultă că durerea senzorial ă ș i afectiv ă înregistrează valori înalte în asociere cu stima de sine scă zută . În acela ș i timp, corela țiile dintre scorul total al CDMFS pe de o parte ș i scorul total ș i scorurile subscalele SADM, IFD ș i CAT sunt pozitive ș i puternic semnificative. (p<0.01). Aceste rezultate sugerează că anxietatea dentară , frica dentară ș i anxietatea cognitiv ă , comportamentală ș i fiziologic ă se asociază cu percepția intens ă a durerii. Tabelul nr. II.3.6.2. cuprinde datele privind consisten ța internă a IFD pe eş antion românesc. Se remarcă valoarea foarte ridicată a coeficientului α Cronbach: .92 pentru subscala Tendin ță de evitarea tratamentului dentar și anxietate anticipatoare, .93 pentru subscala Fric ă asociată cu proceduri și stimuli dentari specifici , .85 pentru subscala Reacție fiziologic ă în cursul tratamentului dentar ș i .95 la scorul total. Matricea corela țiilor dintre IFD ş i SCG, CAT, SADM, CD McGill este cuprins ă în Tabelul nr. II.3.6.4. Se observ ă că scorul total ş i scorurile subscalelor IFD înregistrează cele mai ridicate corela ții cu Scala de Anxietate Dentară Modificat ă , MDAS (scoruri cuprinse între .672 ș i .597, p<0.01). Cea mai semnificativ ă corela ție este cea dintre SADM ş i subscalele IFD este cu subscala Arousal fizic în cursul tratamentului dentar din IFD de .622, p<0.01 În aceea ş i ordine se repetă ș i rela ția dintre scorul total ş i subscalele IFD pe de o parte ş i scorul total ş i subscalele CAT, respectiv, CDMFS pe de altă parte. Rezultatele obținute în acest studiu sunt congruente cu ale cercetă rilor realizate în plan interna țional ș i cu teoriile pe care s a fundamentat construc ția scalelor. În urma adaptă rii itemilor SGC se observă că subscalele prezintă o bun ă consisten ță internă (tabelul II.3.7.2). Fidelitatea SGC a fost estimată prin calculul coeficientului de consisten ță internă α Cronbach. Corela ția dintre itemi ş i scorul total al SGC cuprins ă între .57 ş i .68, este semnificativ ă la prag p<.01, iar în cazul scorului total SGC corela ția este .77. Această valoare indică o consisten ță internă bun ă . Rezultă că itemii probei evaluează acela ş i construct. Rezultatele obținute se datorează în mare parte capacității subiec ților de a discrimina între cele trei arii evaluate ale stimei de sine. În tabelul II.3.7.3. se observ ă că în cazul celor trei subscale intercorela țiile nu sunt la nivele

11

apropiate de cele ale coeficien ților de fidelitate sugerând ideea că între acestea există o diferențiere clar ă . În tabelul II.3.7.4. se remarcă corela ț ii puternic semnificative între subscalele SGC ş i scorul total pe de o parte ș i scorul total ş i toate subscalele CAT (p<0.01). Corelațiile sunt negative. Asocierile dintre scorul total ş i subscalele SGC cu scorurile totale ş i scorurile subscalelor SADM, IFD ş i CDMFS sunt de asemenea, negative, f ă r ă a avea toate valori semnificative (exemplu, corela țiile dintre SCG total ş i IFD subscala evitare, SCG total ş i IFD subscala frica specific ă sau corela ț iile dintre SGC total ş i IFD total ). Se constată c ă subiec ții cu scoruri înalte la SGC înregistrează scoruri reduse la CAT, IFD, SADM ș i CD. Subiecții care au rezultate scă zute la SGC cel mai probabil sunt anxio ş i ş i/sau depresivi. Examinarea subscalelor demonstreaz ă că factorul social din SGC este cel mai înalt rela ționat negativ cu factorul somatic, apoi cu cel cognitiv ş i în final cu cel comportamental din CAT . Factorul aspect din SGC corelează negativ cu factorul IFD evitare ş i anxietate anticipatorie, cu factorul IFD frică specifică în cursul tratamentului dentar ş i cu factorul IFD reacție fiziologic ă . (Tabelul II.3.7.4.). Rezultatele prezentate în studiul de validare aduc dovezi în ceea ce priveş te soliditatea psihometrică a SGC, în plus s a demonstrat că cei trei factori sunt independen ți ş i sensibili la varia ții ale diferitelor aspecte ale conceptului de sine . Heatherton ş i Polivy (1991, p. 905) au sus ț inut c ă factorul stima de sine social ă este strâns legat de anxietate, fapt demonstrat ş i în acest studiu (Tabelul II.3.7.4.).

II.4. Studiul 2. Factori asocia ţi anxietăţii dentare

II.4.1.Obiective

1. Demersul experimental va determina în funcție de genul ş i vârsta participanților,

rela ția cu variabilele psiho fiziologice implicate în anxietatea ş i fobia dentară .

2. Investigarea în funcție de tipul de grup, a influen ței anxietății la nivel fiziologic,

cognitiv ş i comportamental ş i a anxietății asociată tratamentului dentar asupra cogni țiilor

pacien ților sau a gândurilor curente despre sine în context medical dentar.

3. Se urmă reş te determinarea influen ței fricii dentare manifestată fiziologic ş i a

anxietăț ii manifestată cognitiv asupra percepției durerii dentare. În atingerea acestui

obiectiv se va recurge la un control statistic a influen ței vârstei, genului ş i a categoriei din care fac parte participan ții.

4. Investigarea rela ției dintre anxietatea asociată tratamentului dentar sau a fobiei

dentare ş i variabilele demografice, stima de sine în legă tur ă cu aspectul, anxietatea v ă zută din perspectiv ă trimodală (fiziologic, comportamental ş i cognitiv) ş i percep ția durerii la participan ți. Prin urmare, se cercetează în ce condi ții predictorii reuş esc s ă

genereze comportamente dezadaptative sau chiar fobice.

12

II.4.2. Ipoteze

1. Manifestarea problemelor de anxietate ş i fobie dentară la adolescen ți ş i adul ți la

nivel cognitiv, fiziologic ş i comportamental este diferită în funcț ie de încadrarea participan ților în loturile experimentale.

2. Anxietatea manifestată la nivel fiziologic, cognitiv ş i comportamental ş i anxietatea

asociată tratamentului dentar au impact negativ asupra cogni țiilor despre sine a pacien ților cabinetelor de MD.

3. Frica dentar ă manifestată fiziologic ş i anxietatea manifestată cognitiv influen țează

în sens negativ percepția durerii dentare. 4. Vârsta, genul, stima de sine în legă tur ă cu aspectul, anxietatea asociată tratamentului dentar ş i anxietatea v ă zută din perspectiv ă trimodală sunt predictori importanți în estimarea evolu ției fricii dentare la pacien ți.

II.4.7.Rezultate

În tabelele nr. II.4.7.2. II.4.7.7.se prezintă rezultatele semnificative din punct de vedere experimental. A ş a cum ar ă tam anterior pornind de la analiza datelor, testul de semnifica ție t, excluzând interceptorul (constant), patru dintre cei cinci predictori contribuie semnificativ statistic la estimarea Anxietății asociată tratamentului dentar (SADM). Astfel, predictorii Frica dentară (IFD) fiziologică , teama ş i evitarea precum ş i Anxietatea v ă zută din perspectiv ă trimodală (CAT total) au coeficien ți nestandardiza ți pozitivi ş i implicit, o rela ție directă cu Anxietatea asociată tratamentului dentar (SADM). Predictorul CDMFS propus pentru a m ă sura calitatea durerii senzoriale are un coeficient nestandardizat negativ