Satu Mare
Lucrare de diploma
Coordonator:
Absolvent:
SATU MARE
2015
Coordonator:
Absolvent:
SATU MARE
2015
Memoriu Explicativ
Motivaia lucrrii......................................................................................................................
CAP I Introducere.....................................................................................................................
CAPITOLUL II. NOIUNI TEORETICE DESPRE INSUFICIENA CRONIC VENOAS
A MEMBRELOR INFERIOARE.................................................................................................
II.1.Anatomia i fiziologia venelor...........................................................................................
II.2.Definiia varicelor..............................................................................................................
II.3.Etiopatogenia varicelor......................................................................................................
II.4.Anatomia patologic a varicelor........................................................................................
II.5.Tabloul clinic al varicelor. Simptomatologia varicelor......................................................
II.6.Explorrile paraclinice ale varicelor..................................................................................
II.7.Diagnosticul varicelor........................................................................................................
II.8.Forme clinice.....................................................................................................................
II.9.Evoluia, pronosticul i complicaiile varicelor.................................................................
II.10. Tratamentul varicelor.....................................................................................................
Capitolul III. ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILOR.....................................
CAPITOLUL IV Prezentarea de cazuri....................................................................................
CONCLUZII.................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................
Motivaia lucrrii
Motivele pentru care am ales boala varicoas ca tem a lucrrii mele de diplom
sunt numeroase. Acest insuficien este o boal cronic, ea apare dup ani i ani de zile, att
la o vrst tnr (unde ereditatea i locul de munc i spun cuvntul), ct i la o vrst
naintat.
Tratamentul acestei boli este att un tratament profilactic, ct i unul curativ. Din
experien proprie consider c tratamentul profilactic are o aciune de moment dar nu pe o
perioad nedeterminat de timp, pentru c dac etiologia bolii este ereditar aceast boal tot
i va face apariia.
n ceea ce privete tratamentul curativ, acesta se aplic pentru a trata insuficiena
cronic aprut deja.
Boala varicoas este o tem care nu este deloc nou pentru mine avnd n vedere c
mama mea prezinta aceast boal a venelor. Acest fapt m-a determinat s aleg varicele ca
tem a lucrrii mele de diplom.
Etiologia varicelor mamei mele este att de natur ereditar, bunica mea avnd i ea,
ct i de natur profesional, locul ei de munc implicnd 90% statul n picioare.
Capitolul I
Introducere
Boala varicoas este o venopatie cronic a venelor superficiale i a comunicantelor
membrului inferior, caracterizat prin dilataii venoase permanente nsoite de alterarri
morfologice i parietale.
Examinarea venelor membrului inferior ocup un loc important n examinarea
sistemului venos avnd n vedere morbiditatea crescut ce se constat n acest teritoriu.
Varicele i flebitele sunt 2 boli care se pot constata la examinarea sistemului venos al
membrelor inferioare.
Afeciunile sistemului venos sunt determinate de un proces inflamator, de obliterarea
lumenului venos, sau de o pierdere a tonusului parietal, cu dilataia anormal a unui segment
de ven.
Inflamaia unei vene, poart denumirea de flebit. Obliterarea lumenului venos se
cunoate sub denumirea flebotromboza. De cele mai multe ori, se asociaz ambele procese
patologice, realiznd tromboflebita.
n ce privete dilataia anormal a unui segment venos, trebuie s facem deosebirea
ntre dilataia liniar a ntregului traiect venos cnd vorbim de venectazie i ntre dilataia
circumscris i neregulat pe care o denumim varice. Venectaziile se ntlnesc la nivelul
trunchiului expresie a circulaiei colaterale n cazul obstruciei sau compresiunii unei vene
principale (centrale). Varicele, se ntlnesc la nivelul membrelor mai ales inferioare i sunt
expresia unei insuficiene venoase cronice.
Majoritatea suferinelor venoase, intereseaz venele membrelor, astfel nct, sunt uor
accesibile examenului clinic.
Flebopatiile pot surveni la orice vrst, dar n general sunt rare la copii i le ntlnim
mai frecvent n a doua parte a vieii. Frecvena lor este dubl la femei, n mare parte, datorit
naterilor i complicaiilor acestora.
Vasele sanguine pot avea calibrul diferit: artere, arteriole, meta arteriole, capilare,
venule,vene cu structur adaptat fiecrui sector irigat.
Circulaia sangvin este constituit din 2 circuite vasculare, complet separate, dar
strns corelate funcional: circulaia sistemic (marea circulaie) i circulaia pulmonar (mica
circulaie).
decubic dorsal i la mers. Pentru o observare ct mai atent bolnavul dezbrcat va fi aezat n
faa examinatorului pe un scaun plat.
Circulaia venoas a membrelor inferioare este asigurat de 2 sisteme venoase:
a) Sistemul venos superficial
b) Sistemul venos profund
6
comun cu numeroase
mm. n timpul proceselor patologice vena i mrete i lungimea i calibrul pentru care
devine foarte sinuoas, realiznd varicele. Pe tot traiectul su, vena are o situaie superficial
i se afl situat ntre piele i aponevroz, n plin esut celular subcutant.
Afluenii venei sunt numeroi. Cei mai muli aflueni vin de la vena safen extern,
dintre care cel mai important este de la nivelul treimii distale a gambei.
La nivelul crosei, vena mai primete 5 6 aflueni:
-
Vena safen intern prezint pe toat ntinderea un nerv variabil de valvule (10 30)
care asigur unidirecia fluxului sangvin i circulaia antigravitaional, ultima valvul, i cea
mai important aflndu-se la vrsarea ei n vena femoral.
Pentru examinarea sistemului venos al membrului inferior ne intereseaz teritoriul
venei safene.
Se va examina apoi teritoriul venei safene externe care merge de-alungul prii
postero-externe a gambei, pe o linie ce unete marginea posterioar a maleolei externe cu
mijlocul liniei transversale a plicii de flexiune a genunchiului n regiunea poplitee.
II.2.Definiia varicelor
Varicele sunt dilatri permanente neregulate ale venelor superficale ale gambei.
Varicele nseamn dilatarea venoas, este o insuficien venoas cronic
Desi in principiu orice vena ar putea deveni varicoasa, in practica varicele sunt
localizate de regula in jumatatea inferioara a corpului, mai ales la nivelul membrelor
inferioare, si atunci intereseaza mai ales venele subcutanate. Cand cauza dilatatiei o constituie
alterarea structurala intrinseca a peretelui venos sau a valvulelor, varicele sunt denumite
primare sau esentiale. Varicele secundare sunt urmarea unei hipertensiuni venoase.
10
Sunt:
a) varice primitive explicate printr-o stare constituional, o hipotonie a peretelui
venos pe care o gsim la membrii aceleai familii;
b) varice secundare, care sunt destul de frecvente. Situaiile n care pot s apar
varicele secundare sunt: obezitate dup sarcini repetate, dup tromboflebite, n
ortostatism prelungit cu caracter profesional (frizeri, osptari, spltorese, etc), Ca
inciden se gsesc mai mult la femei.
n boala varicoas tulburarea iniial este reprezentat de insuficiena unei valve
ostiale situat la confluena venelor safene cu venele profunde. Concepia etiopatogenic
actual consider c insuficiena valvular iniial este rezultanta interaciunii dintre doi
factori: unul trofic i altul hemodinamic.
Factorul trofic este determinant i const dintr-o deficien ereditar a esutului de
susinere din peretele venelor, printr-o reducere a fibrelor elastice. Aa se explic apariia bolii
varicoase la membrii aceleiai familii.
Factorul hemodinamic este reprezentat de pusee de hiperpresiune venoas
ortostatic, ceea ce explic incidena mai mare a bolii la persoanele care presteaz munci grele
n ortostatism. Insuficiena venoas superficial, insuficiena vaselor comunicante i
insuficiena venoas profund duc la apariia insuficienei venoase cronice.
Factori favorizanti.
Vrsta: bolile venelor (boala varicoas, tromboflebitele) sunt caracteristice
adulilor i vrstinicilor.
Sexul: patologia venoas predomin net la femei.
Antecedentele personale: risc major de tromboflebit prezint interveniile
chirurgicale, bolile hematologice (leucemia, poliglobulia) i cardiace (insuficiena
cardiac, infarctul de miocard), ultimele prin imobilizarea ndelungat pe care o
determin. Cancerul visceral (pancreatic, gastric) se nsoete adesea de tromboflebite
migratorii (repetate cu localizri diferite).
Condiii de via i munc: profesiunile care impun la ortostatism ndelungat
(stomatologi, frizeri, etc.) reprezint factori favorizani pentru boala varicoas.
Clasificarea varicelor:
1. Clasificarea clinica
Ep - primar
Es - secundar
Ro - nicio cauza venoasa nu a fost identificata
12
3. Anatomie
As - vene superficiale
Ap - vene perforate
Ad - vene profunde
An - locul nu a fost identificat
Ulcer varicos.
13
14
Stadii clinice:
15
Venele varicoase primare ale extremitatilor inferioare pot fi clasificate in patru stadii
clinice:
Stadiul I - asimptomatic
Stadiul II - simptomatic - edem, senzatie de greutate, oboseala, senzatie de arsura si
celulita
Stadiul III - modificari la nivelul pielii I - in acest stadiu apar pigmentarea, eczemele,
descuamarea si celulita. Aceste manifestari sunt de obicei localizate in zona osului distal al
piciorului si in principal in zona segmentului medial.
Stadiul IV - modificari ale pielii II - lipodermatoscleroza si ulceratii.
Lipodermatoscleroza poate fi prezenta in stadiu avansat in cazul insuficientei venoase, fie ca
urmare a incompetentei venoase superficiale, singura sau in asociere cu insuficienta venoasa
profunda. Aceasta din urma poate fi rezultatul unui reflux, obstructie sau o combinatie dintre
cele doua. Modificarile microcirculatorii si procesele inflamatorii cronice presupun fibrozarea
si cicatrizarea pielii, tesuturilor subcutanate si uneori a periostului si fasciei.
Ulceratia este faza finala a sistemului venos profund sau superficial. Aceasta este
localizata mai ales pe aspectul medial sau a treia extremitate distala, desi mai putin frecvent se
poate manifesta si pe partea laterala sau dorsala a piciorului.
Palparea
Completeaz examenul venelor superficiale. n cazul flebitei superficiale, palpm
segmentul venos inflamat sub forma unui cordon dur i foarte
sensibil. Concomitent,
2) Cauze care produc creterea general a PV: IVD; leziunile tricuspidei (insuficien i,
mai ales, stenoz); pericardita constrictiv i tamponada pericardic (pericardite
exudative abundente, hemopericard).
3) Cauze de cretere localizat (regional) a PV i de turgescen a jugularelor: tromboza
sau compresiunea VCS, tromboza sau compresiunea unilateral a trunchiului venos
brahiocefalic sau a unei vene jugulare comune; n condiiile de mai sus, se dezvolt o
circulaie colateral venoas:
4) Obstacolele pe alte traiecte venoase (la membrele superioare sau inferioare) determin
turgescena venelor regionale i o cretere a PV, msurate numai n teritoriul situat
distal de obstacol.
La observaie se constat dilataia cilindric sau sacciform a unor vase localizate cel
mai frecvent pe teritoriul venei safene interne.
Un obiectiv al examinrii const n a decela situaia valvulei ostiale de la vrsarea
safenei n vena femural sau vrsarea venei safene externe n vena poplitee. Insuficiena
acestor valvule d fluxuri retrograde, deci cderi ale coloanei de snge din profunzime spre
venele superficiale.
Un alt obiectiv important este acela de a verifica permeabilitatea sistemului profund
precum i situaia comunicantelor.
Examinarea safenei interne se face pe bolnavul n ortostatism.
Se palpeaz cu mna stng pasiv crosa venei safene interne, iar cu mna dreapt
activ se palpeaz tot traiectul venei safene pn supramaleolar.
Se pot astfel decela o serie de semne i s se fac cteva probe.
a) Semnul Schwartz sau proba Schwartz. Pentru aceast prob se aplic
bolnavului mici lovituri pe ven n regiunea crosei i unda loviturilor se
transmite. Aceast und poate fi palpat de-a-lungul venei.
b) Semnul Siccard sau Proba Siccard. Pentru aceast prob cu degetele aezate pe
crosa safenei simim n timpul tusei pulsaiile de reflux ale sngelui care cade
din vena femural.
c) Proba Brodie-Trendelenburg. Aceasta este o prob care pune n eviden
insuficiena valvular. Bolnavul st n decubit dorsal i i ridic membrul
inferior extins pn la peste 45. Se aplic un garou la rdcina coapsei, care
comprim vena sub cros. Se va cere bolnavului s se ridice n ortostatism. La
subiectul normal nu se va vedea nici o tumefacie venoas. La bolnavul cu
varice i cu insuficien valvular ostial proba devine pozitiv (ndeprtnd
garoul venele se umplu de sus n jos). Proba trebuie fcut n cel mult 30 sec.
18
n varicele venei safene interne care prezint insuficiena valvulei ostiale, insuficiena
perforantelor coapsei i perforantelor gambelor, proba Trendelenburg este de dou ori mai
pozitiv.
La ridicarea bolnavului n ortostatism cu garoul la rdcina coapsei, varicele devin
turgescente moderat datorit perforantelor de sub garou, iar la ndeprtarea garoului
trugescenta varicelor devine maxim.
Dac se repet manevra plasnd garoul la diferite nivele se va putea preciza sediul
punctelor unde se gsesc comunicantele insuficiente.
Examinarea permeabilitii comunicantelor i a integritii sistemului venos profund se
face cu urmtoarele probe:
a)
b)
c)
Flebografia,
= Examen radiologic al venelor, dupa injectarea unui produs iodat de contrast. Flebografia
priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara, deoarece acestea
sunt localizarile cele mai obisnuite ale flebitelor si trombozelor venoase.
Indicatii - O flebografie este indicata atunci cand medicul suspecteaza o flebita pe care
ecografia chiar n-a putut s-o deceleze. Ea este, in general, indicata in caz de embolie
pulmonara (obstructie a unei ramuri a unei artere pulmonare printr-un cheag provenit dintr-o
flebita).
Tehnica - Un produs iodat de contrast, opac la razele X, este injectat cu scopul de a putea
vizualiza venele profunde ale pulpei, coapsei si a partii joase a abdomenului (vena iliaca).
Pacientul este retinut de la mancare cu cel putin 12 ore inaintea examenului. Medicul pune
garouri la inaltimea gleznei, a gambei si a coapsei cu scopul de a dilata venele profunde. Dupa
dezinfectarea partii de sezut corespunzatoare fiecarui picior, medicul inteapa pielea cu
ajutorul unui ac si injecteaza produsul de contrast. Examenul dureaza intre 15 si 30 minute.
Curand dupa aceea, subiectul poate sa-si reia activitatea.
secundare
unei
compresiuni
de
natur
tumoral
pelvian
FLEBEDEMUL
II.
EDEMUL MIXT
22
III.
IV.
V.
VI.
ULCERUL DE GAMB. Este leziunea trofic cea mai grav, poate s apar
spontan, sau dup traumatisme minore. Se prezint ca o ulceraie rotund
localizat de obicei supramaleolar intern, acoperit de muguri de granulaie fr
tendin de vindecare spontan.
VII.
Stadiul III
Este stadiul decompensrii microcirculaiei cutanate cu apariia edemului i al
tulburrilor trofice. Microcirculaia, se deregleaz din cauza presiunii ortostatice crescute.
23
Stadiul IV
Din punct de vedere fiziopatologic se caracterizeaz prin simtomatologie
asemntoare cu Sindromul POST-TROMBOTIC, ducnd la impotena funcional a
membrului.
Boala varicoas o dat constituit devine progresiv. Se poate complica cu
tromboflebite, dermatit pigmentar, eczeme varicoase, erizipel, celulit indurat, ulcer
varicos.
n plus d i o not inestetic gambelor, mai ales la femei att prin prezena
venectaziilor, ct i prin asimetria de volum a gambelor (una avnd un diametru mai mare
dect cealalt).
Evoluie
Boala varicoas are o evoluie cronic n cursul creia simptomele se agraveaz
progresiv. n lipsa unui tratament corect, bolnavul ajunge la insuficien venoas cronic.
Complicaii
1. Varicele hemoragice - Venele varicoase subtiri se vor bomba la suprafata pielii.
Lovirea sau zgarierea unei vene varicoase mari poate provoca sangerari severe. Venele
varicoase sangereaza mai tare decat venele sanatoase, din cauza presiunii anormal de mari,
prezente in venele deteriorate. Se manifest sub forma unui hematom i produce o hemoragie
extern cu sngerare continu n jet necesitnd hemostaz de urgen.
2. Flebita - Flebita inseamna infalmatia unei vene. O forma de flebita care afecteaza
uneori varicele este tromboflebita superficiala, o inflamate a unei vene aflate chiar sub
suprafata pielii, care este rezultatul unui cheag mic de sange. Cand cheagurile se transforma in
vene aproape de suprafata corpului, apar inflamatia si roseata de-a lungul zonei afectate de
vena. Aceasta conditie nu pune viata unei persoane in pericol, spre deosebire de tromboza
venoasa profunda.
Tratamentul pentru cele mai multe dintre cazurile de tromboflebita consta pur si
simplu in ameliorarea disconfortului. Nu este nevoie de nicio terapie specifica. Compresele
calde peste vena implicata si medicamentele antiinflamatorii sunt singurele masuri necesare.
24
Cea mai grava consecinta a flebitei este dezvoltarea de picior postflebitic. Aceasta
conditie este numita si sindromul de staza si este rezultatul flebitei prezente o perioada
indelungata de timp. Zona implicata a piciorului postflebitic se poate decolora, pielea se poate
descuama, posibil sa apara inflamatia, zone intarite sub piele si dezvoltarea de ulcere
dureroase.
3. Ulcer al piciorului - Ulcerele (ranile deschise) sunt una dintre complicatiile cele
mai grave ale venelor varicoase. Acestea tind sa apara mai ales la varstnici. Prezenta ulcerului
necesita consultul cat mai rapid la medic.
Tratamentul va dura mai multe saptamani si va necesita ingrijire profesionala.
Probabilitatile de reaparitie sunt mari. Ulcerul de gamba poate fi cauza unor boli arteriale,
cum ar fi arteroscleroza. Ulcerele pot fi si rezultatul unei rani nevindecate la nivelul piciorului
sau o complicatie a diabetului zaharat.
.
Printr-un tratament profilactic se pot n mare parte evita sau ncetini aparia varicelor
secundare.
II.10.Tratamentul varicelor
A. TRATAMENTUL PROFILACTIC
Se face n cazul varicelor incipiente, ciorapi elastici sau fa elastic i perioade de
pauz cu membrele inferioare ridicate la 15 30 grade.
Tratamente medicale conventionale (obisnuite)
Terapie profilactica : metode si recomandari de preventie, precum si indicatii cu
privire la o viata activa, sanatoasa si echilibrata.( exercitii fizice, mentinerea membrelor
inferioare la orizontala sau ridicate, evitarea perioadelor indelungate de stat in picioare sau de
stat pe scaun)
Pantaloni sau ciorapi de compresie (tip special, folositi in scopuri medicale) pentru a
imbunatati circulatia sangvina. Acestia sunt atat o metoda de tratament pentru simptomele
usoare cat si ca adjuvante in tratamentele chirurgicale (pre- si post operator).
Creme si medicamente care sa asigure o circulatie sangvina corespunzatoare si astfel
sa previna sau sa incetineasca dezvoltarea varicelor.
25
28
H. Variante tehnice
a) Disecia crosei i ramurilor sale se poate face in situ, prin incizii ample, largi,
verticale, n axul safenei, orizontale sau n cros; n realitate inciziile foarte lungi
sunt inutile, realiznd delabrri ntinse ntr-o zon delicat, de flexie;
b) n varianta descris, cateterizarea safenei s-a fcut retrograd dar smulgerea s-a
realizat anterograd, vena poate fi cateterizat i anterograd prin descoperirea ei la
origine, unde se introduce cateterul sau, n anumite situaii, pentru a limita la
maximum inciziile intermediare, se poate introduce concomitent cte un stripper
pe la fiecare extremitate a venei, ceea ce poate uura cateterizarea; unul dintre
catetere se retrage, favoriznd progresia celuilat n sensul dorit; dei pare lipsit de
importan se pare c smulgerea n sensul natural al venei deci anterograd, este
firesc mai puin delabrant
c) Alte variante:
- Safenectomia TERRIER ALGLAVR este de fapt o rezecie venoas
care folosete o incizie unic, pe toat nlimea membrului inferior;
- n procedeul NARTH, dup rezolvarea crosei, incizii plasate din 10 n 10
cm, permit rezecia vasului segment cu segment, dar nu i disecia i
rezolvare corect a colateralelor;
- Asocierea safenectomiei externe poate fi necesar;
31
32
34
35
Cazul I
VSH = 20 mm/h la 1 or
28 mm/h la 2 ore
TS = 4
Tc = 8
A = P = Z negativ, D = 1005.
Sediment = cristale de urai
- Examinri complementare
Rx toracic = cord, pulmonar negativ
EKG modificri eseniale
Funciile vitale:
TA = 145/90 mm Hg
Puls = 65/
Resp. = 16/
To = 36,5C
37
Nevoia
Diagnostic.nursing
Nevoia de a
Manifestri de dependen
- Senzaie de sufocare;
respira i a avea
- Tahicardie;
- Cianoza mucoaselor;
o bun circulaie
- Tahipnee
Nevoia de a se
mica i de a
neadecvat
menine o
- Edeme
Proces inflamator
postur corect
- Temperatur local
Proces inflamator
pericolele
-iritabilitate
- nelinite,teama
de posibile complicatii
- anxietate
Surse de dificultate
Cardiac (cardiopatie ischemic
dureroas) n antecedente
-repaus la pat
-psihoterapie
-pansamente locale pe suprafata ulcerului
-asigurarea odihnei
Pregatiri preoperatorii:LOCALE SI GENERALE
Locale:examen clinic
ingrijiri igienice (baie,dus,taierea unghiilor)
urmarirea functiilor vitale si vegetative
aparitia unor schimbari in starea generala a bolnavei
regim dietetic preoperator in seara dinaintea interventiei
o tableta de fenobarbital
Generale
- recoltarea analizelor de laborator
- golirea vezicii urinare
- toaleta regiunii in care se face interventia
- se administreaza medicatia preanastezica: 1f Mialgin + f Atropina i.m
- pregatirea psihica
- pregatirea fizica
Diagnostic nursing
Obiective
Posibilitatea alterarii
Intervenii
Autonome
Supravegherea functiilor
functiilor vitale,
prevenirea complicatiilor
fiziologice
temperatura
temperatura 37, o C,
- supraveghez coloratia
P= 80p/min
tegumentelor
R= 18r/min
imediate
Evaluare
Delegate
Pacienta prezinta functiile
Imobilitatea impusa de
Pozitionarea corecta a
interventia chirurgicala si
anestezia
cefaleea postrahianestezie
-incerc sa linistesc pacienta
operatorii
administrez la indicatia
medicului antialgice si
SF 9%o 500ml fl 1
intensitate
antibiotice
Dupa administrarea
diluata in 10 ml SF seara
- Obiective
Intervenii
Autonome
40
- Evaluare
Delegate
Ii administrez calmante
operatorii
Stare de discomfort din
prescrise de medic
Schimb pansamentul
Administrez antibioticul
secretii
prescris de medic
Incapacitatea de a se
Pacienta sa reuseasca sa se
mobilizeze progresiv la
durerilor si a plagii
mobilizarea activa
operatorii
Insomnia
termen de 3 zile)
Pacienta sa beneficieze de un
41
Dupa administrarea
calmantelor durerea cedeaza
Dupa 5 zile plaga incepe sa
evolueze favorabil, iar
secretiile se diminueaza
mult
Pacienta respecta indicatiile
date si se mobilizeaza destul
de bine
Administrez fenobarbital de
0,10 mg tb 1 seara la
indicatia medicului
Pacienta doarme si se
odihneste bine
functiilor vitale
T.A. = 110/70 mmHg
Puls = 72 /
Respiraie 17/
T = 36,5C
pacient.
Bolnava este externata in data de 13.12.2014 cu stare generala buna, plaga in curs de
vindecare cu urmatoarele recomandari:
Repaus fizic si evitarea ortostatismului. Regim igieno dietetic adecvat si control periodic.
42
Prezentarea cazului II
Interviu: culegerea datelor si interpretarea datelor.
In urma interviului cu pacienta F.E in varsta de 64 de ani reiese ca in antecedente prezinta
cardiopatie congenitala si spondiloza cervicala. Pacienta este pensionara, vaduva si locuieste
in Satu Mare impreuna cu fiica sa. Pacienta afirma ca boala actuala a debutat in urma cu 3 ani
cu dureri la nivelul membrelor inferioare in speciala in ortostatism, apoi au aparut edemele iar
durerile au devenit tot mai intense de-a lungul gambei drepte. In 1/3 mijlocie a gambei drepte
a aparut o formatiune nodulara dureroasa aproximativ de o luna ca urmare a unei lovituri in
timpul activitatilor casnice, dar in urma cu 2 zile aceasta formatiune a abcedat, formand o
plaga deschisa (ulceratie) cu secretie sangvinolenta cu temperatura locala si colorarea
tegumentelor din jur.
Cu aceste acuze pacienta sa prezinta la urgenta pentru consult de specialitate. La examenul
clinic se constata cordoane de-a lungul gambei drepte dureroase, cu sensibilitate crescuta la
palpare, de asemenea se constata prezenta unor pachete vasculare varicoase subcutanate la
gambe.
Bolnava este internata in sectia Chirurgie Generala in data de 02.03.2015 pentru tratament
de specialitate.
Diagnostic medical: Ulcer varicos membrul inferior gamba dreapta
Diagnostic nursing: Pacienta prezinta senzatie de greutate in membrele inferioare, o stare de
oboseala, dificultate in a se deplasa, impotenta functionala, edeme datorita tulburarilor de
circulatie venoasa, este nelinistita, prezinta dureri si insomnie.
43
Nevoia
Nevoia de a
Simptome
Diagnostic nursing
- circulatie deficitara
respira i a avea
(cauze)
Surse de dificultate
-afectiune cardiaca
-proces inflamator
o bun circulaie
Nevoia de a se
- dificultate in a se misca
Slabiciune, oboseala
mica i de a
- postur neadecvat
menine o
- Edeme
Proces inflamator
postur corect
- Temperatur local
pericolele
- durere
Nevoia de a
- anxietate
Dificulatate in a se odihni
durere.
-durere, neliniste
dormi si a se
odihni
02.03.2015
44
Tc = 10
A = P = Z negativ, D = 1050
Sedimente = hematii
- Examinri complementare
Rx toracic = mici modificri la nivelul plmnului stng
Cord = cardiopatie congenital
EKG modificri eseniale
- Consultaie preanestezic
Funciile vitale:
TA = 155/95 mm Hg
Puls = 75/
Resp. = 18/
To = 36,5C
Diagnostic nursing
Obiective
Intervenii
Autonome
Evaluare
Delegate
Potential de complicatii
Supraveghez faciesul si
Perfuzie cu solutie de
coloratia tegumentelor
limite normale
hemoragic)
nu prezinte complicatii
- supraveghez functiile
reechilibrare
imediate postoperator
hidroelectrolitica indicata
temperatura
Administrez antialgice la
de medic
Algocalmin sau piafen f1
operatorii
indicatia medicului
i.m la nevoie
de 24h
Prezenta plagii operatorii
Supraveghez pansamentul
Pansamentul nu prezinta
evolutie favorabila
2x1 f i.v
hemoragie
Refen 2x1 f
interventiei
-administrez antibiotice
Algocalmin 2x1 f
prescrise de medic
Obiective
Intervenii
Autonome
46
Evaluare
Delegate
Algocalmin f 1
operatorii
pat
la nevoie
spitalizarii
-o sustin la schimbarea
pozitiilor in pat si ii
administrez un calmant
prescris de medic
Risc de aparitie a
Pacienta sa nu prezinte
-mobilizarea precoce
-mobilizarea partiala a
Pacienta se mobilizeaza in
complicatiilor
complicatii venoase
-efectuez mobilizarea
pacientei
tromboembolice
postoperator
treptat, la inceputmobilizez
-ridicarea in ortostatism, o
fac la indicatia si in
supraveghere permanenta
activ
prezenta medicului
-o supraveghez in timpul
mobilizarii, urmarind
faciesul si functiile vitale
-ii administrez
anticoagulantul prescris de
medic
-ii recoltez sange pentru
indicele de protrombina
periodic si in functie de
47
valoarea acestuia ii
administrez anticoagulantul
Usoara balonare, absenta
indicat de medic
-ii adminstrez ceai fara
tranzitului intestinal,
prestabilit
meteorism
postoperatoriu
suficiente lichide
Clisma evacuatoare
clisma evacuatoare la
indicatia medicului
Diagnostic nursing
Obiective
Intervenii
Autonome
48
Evaluare
Delegate
Pacienta sa prezinte
toaletei pe regiuni
operatorie
in urmatoarele 3 zile
postoperatorie
permanenta
Incapacitate de a dormi si
Pacienta sa beneficieze de un
nevoie
-aerisesc salonul
-intocmesc un program de
culcare
doarme bine
oboseala, de discomfort
perioada spitalizarii
odihna corespunzator
continuare
Plaga operatorie sa nu se
cu secretie
suprainfecteze
pansamentul, efectuez
respectarea asepsiei si
impreuna cu asistenta
antisepsiei, antibioterapie in
supureaza)
continuare 7 zile
49
Evaluare finala
Pacienta F.E este internata in data de 02.03.2015 cu diagnosticul ulcer varicos la nivelul gambei drepte. Este pregatita pentru interventie si in data de
03.03.2015 este operata. Postoperator starea generala a pacientei este buna fara modificari patologice. Pacienta este echilibrata hidroelectrolitic,
functiile vitale sunt in limite normale iar plaga operatorie evolueaza fara complicatii.
Se externeaza in 08.03.2015 cu stare generala buna si cu plaga operatorie pe cale de vindecare. Se recomanda sa evite efortul fizic si ortostatismul
prelungit. Sa se prezinte la control conform indicatiilor medicului curant.
50
CONCLUZII
1. Boala varicoas este o insuficien cronic a membrelor inferioare, o venopatie cronic a venelor superficiale i a comunicantelor
membrelor inferiore.
2. Frecvena flebopatiilor este dubl la femei, n mare parte datorit naterilor i complicaiilor acestora.
Ulcerul varicos apare tipic pe fata mediala a gambei deasupra gleznei. Cel mai frecvent se datoreaza stazei venoase aparuta in urma
trombozei venoase profunde sau secundar venelor varicoase
3. Factorii favorizani pentru apariia bolii varicoase pot fi: vrsta (n general la aduli i vrstnici), antecedentele personale (intervenii
chirurgicale, boli hematologicer i cardiace), condiii de via i munc (profesii ce impun un ortostatism ndelungat).
4. Simptomele sau manifestrile de ordin local sunt: durerea spontan, durerea provocat, semnul lui Homans (durerea provocat de
dorsiflexia piciorului).
5. Manifestrile de ordin general sunt caracterizate de: anxietate, febr, tahicardie, semnul lui Mahler (accelerarea progresiv a pulsului,
oferind o curbur cu aspect caracteristic).
51
6. Simptomele subiective sunt: oboseal, greutate sau dureri localizate la gambe accentuate de ortostatism i cldur, uneori crampe
dureroase, nocturne ori jen dureroas.
7. Tratamentul profilactic se rezum n cazul varicelor incipiente cu ciorapi elastici sau fa elastic, perioade de pauz cu membrele
inferioare ridicate la 15 30 .
8. Tratamentul curativ cuprinde: terapia sclerozant (injectarea unei substane iritante care duce la obstrucia venei prin scleroz n venele
mici sau tromboz n venele importante); compresiunea elastic extern (se realizeaz prin aplicarea unei contrapresiuni pe tegumente cu
ajutorul bandajelor, a ciorapilor sau a benzilor elastice); tratamentul chirurgical (scoaterea pachetelor venoase bolnave i mpiedicarea
circulaiei de intoarcere care poate s refac pachetele varicoase)
9. Tratamentul chirurgical este contraindicat n afeciuni generale care contraindic orice intervenie chirurgical (cardiopatii severe,
neoplasme, hipertensiune arterial, insuficien hepatorenal, sarcin, etc), afeciuni ale aparatului circulator/boal trombo-embolic cu
episoade repetate i grave, arteriopati ale membrelor inferioare, etc), sindromul posttrombotic cu leziuni avansate de tip trofic, boli
hematologice.
10. Rezultatele postoperatorii sunt foarte bune, dac indicaiile au fost respectate i intervenia a fost corect ca tehnic.
Pronosticul este favorabil cu rencadrarea subiecilor n mediul socio-profesional obinuit.
52
BIBLIOGRAFIE
1. Tehnici de evaluare, ngrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali, Sub redacie Lucreia Titiric, Bucureti 1999;
2. Medicin intern pentru cadre medii, Sub redacia C. Brundel, Editura medical, 1990.
3. Ghid de nursing Lucretia Titirca Editura Viata medicala romaneasca Bucuresti 1999
4. Urgene medico-chirurgicale. Sinteze, Lucreia Titiric, Editura medical, 1998;
5. Patologie si nursing chirurgical Nicolae Angelescu Editura medicala Bucuresti 1998
53
54