Sunteți pe pagina 1din 3

Povestea lui Harap Alb

Basmul Povestea lui Harap Alb aparut pe 1 august 1877 in revista Convorbiri literare.
Geneza: punctul de plecare este folcloric, basmul fiind determinat si de preocuparile si
harul didactic al autorului.
Din folclor, Creanga preia conflictul, o serie de personaje fabuloase (calul nazdravan,
sfintele), incercarile, cifra trei, formulele de inceput, mediane si finale.
Cu toate acestea, Povestea lui Harap Alb este o creatie profund originala, elementele
fabuloase ale basmului sunt umanizate, opera este veritabilul Bildungsroman al epocii noastre
(George Munteanu), iar scopul urmarit este educarea copiilor.
Tema Basmului

Dincolo de eterna tema a binelui care invinte intotedeauna raul, basmul mai are o tema,
cea a sfatului parintesc (a avertismentului asupra omului rosu sau span a deosebi oamenii rai
de cei buni).
Mezinul, prea tanar si fara experienta, cedeaza in cele din urma si cade in mreaja
Spanului si dupa aceea si a omului rosu (Imparatul Rosu). Acestia, oameni fiind, si nu forte
supranaturale, sunt in mentalitatea poporului insemnati de Dumnezeu, ca sa fie recunoscuti
drept oameni rai: unul nu are par pe corp, iar celalalt il are rosu.
Structura

Motivul traditional al calatoriei, specific basmului popular este pastrat deoarece formarea
viitorului imparat necesita o etapa pregatitoare. Tot in traditiafolclorica , eroul este supus mai
multor feluri de incercari (probe) :
1.

din partea tatalui (imbracat in piele de urs, simbolul razboinicului), pentru a fi ales cel maicurajos dintre frati

2.

din partea batranei cersetoare (Sf. Duminica, sacrul ce imbraca aparente umile) pentru a pune la
incercare sufletul, generozitatea, urmand a fi ajutat in schimb in incercarile necesarii formarii lui

3.

din partea fortelor raului (Spanul si Imparatul Rosu)

Pentru ca fortele raului sunt reprezentate de oameni rai, insemnati de Dumnezeu, fiul de
imparat face, de fapt, doua calatorii: una spre curtile lui Verde Imparat, alta spre cele ale
Imparatului Rosu ) chiar daca aceasta calatorie este, formal, cea de-a treia incercare la care il
supune Spanul).
Recompensa finala este si o imparatia unchiului pe care il va mosteni, dar si o sotie nu
frumoasa, blanda si anonima, ci farmazoana, cu apucaturi nazdravane si devotata.

Motive tipice ale basmului:


1. motivul binelui ce invinge raul

2. motivul imparatului fara urmasi masculini inseamna ca spiritul contemplativ are nevoie de
energia, activizarea, ilustrate de unul dintre urmasii craiului
3. motivul superioritatii mezinului fata de ceilalti doi fii
4. motivul podului ca loc de trecere intre doua lumi
5. motivul calului nazdravan
6. motivul interdictiei
7. motivul incalcarii interdictiei
8. motivul substituirii prin inselaciune
9. motivul probelor
10. motivul petirii
11. motivul pedepsirii raului
12. motivul nuntii
13. motivul obiectelor magice (pielea ursului, armele si hainele tatalui, obrazarul si sabia lui
Statu-Palma-Barba-Cot, smicelele de mar dulce, apa vie si apa moarta)

Personaje reprezentative:

eroul (un Fat-Frumos care nu se comporta eroic, ci greseste, plange, isi doreste moarte de
doua ori)

raufacatorul (cerbul, ursul)

falsul erou (Spanul un rau necesar)

imparatul (Craiul, Verde Imparat)

ajutoarele (Gerila, Setila, Fomila, Ochile, Pasari-Lati-Lungila, albinele, furnicile, calul


nazdravan si Sf. Duminica)

elementul de cautat (fata Imparatului Rosu)

ajutorul divin (Sf. Duminica, Sf. Vineri)

Probele:
1. proba vitejiei, curajului (la pod)
2. proba caracterului milosteniei (Sf. Duminica)
3. probele umilintei ale Spanului:

proba tacerii

salata (elixirul vietii)

cerbul (piatra filozofala)

fata Imparatului Rosu

4. probele Imparatului Rosu:

proba focului purificator

proba ospatului ritualic

proba alegerii binelui de rau

5. probele fetei (erotice):

pazirea iubirii Harap Alb se arata demn de fata

proba deosebirii aparentei de esenta

proba intre ajutoarele fabuloase principiul superioritatii masculine