Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRONOLOGIE
Cultura si lit veche= UMANISM (cronicarii(sec XVI-XVIII)
Cultura si literatura premoderna ILUMINISM
(1780-1830) Scoala Ardeleana(Samuil Micu-Klein, Gheorge Sincai,Petru Maior)
Literatura moderna
Perioada pasoptista-ROMANTISM -1830-1860
(1830-1916) Epoca marilor clasici(Junimea)-ROMANTISM/REALISM1860-1885
Prelungiri ale clasicismului si romantismului(Poporanism, samantorismCosbuc, Goga, B.
St. Delavrancea), 1900-1916
Simbolismul(initiator Macedonski, Stefan Petica, D Anghel, I
Minulescu)1892-1916
PERIOADA INTERBELICA TRADITIONALISM( Ion Pillat, Vasile Voiculescu)
(1919-1940) MODERNISM( George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion
Barbu//Proza: L.
Rebreanu, C.Petrescu, M.Sadoveanu,
G.Calinescu)=> E. LOVINESCU SBURATORUL
AVANGARDISM(Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tristan Tzara)
I. POEZIE
1. ROMANTISM in literatura pasoptista(1830-1860)
GENERATIA PASOPTISTA
marcheaza inceputul lit moderne romanesti
Nucleu- revolutia 1848
Odata cu aparitia revistei Dacia Literara Mihail Kogalniceanu, articolul-program
Introductie(1840)- sustinerea idelologiei romantice
4 PUNCTE ALE PROGRAMULUI
1.Intemeierea spiritului critic(critica nepartinitoare : criticam cartea, iar nu persoana),
2.afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si literaturii romane
3.combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre
4.Originalitatea(promovarea literaturii avand ca surse de inspiratie specificul national
si estetica romantica
reactie impotriva nationalismului si clasicismului rigid
Surse de inspiratie : peisajul romanesc, istoria nationala, folclorul autohton
-romantism cu caracter eclectic, datorat climatului politic(aparitia spiritului national)->
imbinare romantism/clasicism(stiluri antagonice)
TRASATURI
-afirmarea originalitatii,primatul sentimenului , revolta impotriva conventiilor si
respingerea regulilor impuse de clasicism, amestecul genurilor, speciilor si a stilurilor,
tendinta de evadare spre lumi imaginare(trecutul istoric, spatii exotice), personaje
exceptionale in situatii exceptionale, ANTITEZA, largirea si imbog limbajului literar prin
elem arh, populare, neologisme etc.
CURENT : Romantismul
A doua secventa : evoca personalitatea marcanta a lui Mircea cel Batran, asociind
imagini din trecutul glorios. Discursul liric capata din acest punct nuante de oda.
Elemente romantice : dialogul cu natura, interogatia retorica si invocatia Sarutare, umbra
veche
A treia secventa este o meditatie comparativa intre trecut-prezent.Constient ca
razboiul nu inseamna eroism, ci si moarte,poetul combate/condamna razboiul pe care il
infatiseaza astfel ca un bici : caci razboiul e bici groaznic (metafora), si in maniera
iluminista isi exprima increderea in progresul stiintei si a culturii.
Finalul poeziei realizeaza trecerea de la cadrul evocator, la cel romantic de la inceputul
poeziei, textul devenind armonios si unitar.
In opinia mea, poezia ilustreaza elocvent trasaturi ale romantismului romanesc printre
care preferinta/predilectia pentru meditatia asupra trecutului glorios, utilizarea motivelor
preromantice ca noaptea, luna, apa si motivul fantasmei. De asemenea prin poezia
cultivata Gr Alexandrescu a readus in atentia cititorilor figura emblematica a domnitorului
Mircea cel Batran, un adevarat model de patriotism in lupta poporului roman pentru
unitate nationala.
Externa : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 14 catrene,ritm trohaic, masura de 78 silabe si rima imbratisata. Discursul liric este realizat prin tehnica mastilor. Astfel,
eul liric apare in doua ipostaze masculin-feminin, reprezentat de verbele si pronumele
la persoana I si a II-a singular/ plural(lirism subiectiv) ne-om da eu -mi tu .
Interna :Din punct de vedere compozitional, poezia este construita pe baza confruntarii a
2 moduri de existenta si de ipostaze ale cunoasterii : lumea abstracta a
cunoasterii absolute// lumea concreta a cunoasterii terestre. Celor doua lumi li se
asociaza doua ipostaze umane : masculin/feminin sau portrete spirituale : omul de
geniu/ faptura teresta.
De altfel, intreaga poezie se contureaza in jurul unor serii de opozitii : viata/moarte,
vis/realitate, aproape/departe, atunci/acum etc.
Floare albastra este alactuita din 4 secvente lirice in felul urmator :
1. Prima secventa lirica infatiseaza lumea rece a ideilor, lumea lui din perspectiva
fetei. Monologul ei ia forma unui repros la adresa barbatului cufundat in stele si
preocupat de atingerea cunoasterii absolute, idealul omului de geniu. Iubita il cheama in
lumea reala, indemnandu-l sa abandoneze lumea ideilor in schimbul oferirii iubirii
terestre.
2. Prin tehnica mastilor se face trecerea la a doua secventa, ce constituie meditatia
eului liric in ipostaza geniului indragostit. Se accentueaza superioritatea
preocuparilor lui, caci daca telul indragostitului este adevarul, cel al
indragostitei este fericirea. De aici si incompatibilitatea dintre cele doua fiinte.
3. A treia secventa lirica continua monologul fetei cu o chemare la iubire intr-un
spatiu feeric, in lumea ei, lumea terestra Hai in codrul cu verdeata . Imaginarul poetic
este construit in maniera romantica, natura apare personificata, ca martor al iubirii dintre
cele doua fiinte. Apar motive folosite frecvent in erotica eminesciana : codrul, izvoarele,
luna etc. Chemarea la iubire organizeaza secventa in mod gradat de la descrierea
naturii umanizate, la portretul fetei, gesturi de tandrete, testarea dragostei pe un fir de
romanita, intoarcerea in sat si despartirea.
4. Ultima secventa lirica constituie monologul liric al eului liric ce mediteaza
asupra iubirii trecute. Verbele la timpul trecut stam, te-ai dus , a murit sustin
decalajul temporal si tonalitatea elegiaca. Contrastul dintre vis si realitate ca si
incompatibilitatea dintre cele doua fiinte sunt sugerate in ultimul vers Totusi, este trist
in lume .
Data fiind prezenta adverbului corelativ totusi in ultimul vers al poeziei si lipsa
propozitiei concesive, consider (plecand de la parerea criticului literar Vladimir Streinu) ca
intreaga poezie pana la ultimul secventa poate fi considerata o concesiva, rezumand
semnificatia intregii poezii in urmatoarea fraza : Desi exista iubirea, totusi este trist in
lume, pentru ca iubirea, ca orice lucru pamantesc, este trecatoare.
3.Prelungiri ale clasicismului si romantismului(1900-1916)
In ultimul deceniu al sec. XIX, primul deceniu al sec XX se contureaza 2 mari orientari in
poezia romaneasca : traditionalismul semanatorist si poporanist impus de poeti ca : G.
Cosbuc, O.Goga, St. O.Iosif , Al. Vlahuta, si
5
modernismul promovat de Alexandru Macedonski, St. Petica, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu.
SIMBOLISTI-deschidere spre nou,,tendinta de modernizare a liricului
TRADITIONALISTI : atasament fata de valorile trecutului si respingerea modernului, poezie
marcata profund de creatia eminesciana, impasul liricii romanesti datorat persistentei
conventiilor clasice si si prelungirii modelului romantic, confundarea esteticului cu
etnicul(ESTETIC.ETNIC), preamarirea valorilor spirituale ale satului romanesc si abordarea
temelor rurale(E. Lovinescu : cimitir al poeziei romane )
Casa noastra - Octavian Goga
INTRODUCERE
AUTOR : Octavian Goga se remarca ca unul dintre reprezentantii curentului traditionalist
promovat in ultimul deceniu al secolului XIX, inceputul sec XX.
TEME : Creatiile sale se remarca prin romantismul mesianic ,cultivarea prozodiei clasice si
abordarea temelor rurale, creand o adevarata monografie a satului romanesc .
POEZIA :Poezia Casa noastra a aparut in anul 1903 in revista Luceafarul si este un text
liric apartinand curentului semanatorist. Ca si ceilalti adepti ai acestui curent, Octavian Goga
elogiaza satul traditional, considerandu-l un loc binecuvantat pentru implinirea spirituala a
individului si pentru implinirea idealurilor nationale.
SPECIE : Viziunea neoromantica semanotorista este data de aspectul narativ al poeziei, tonul
elegiac si predilectia pentru abordarea tematicii si a motivelor rurale
TEMA : Tema poeziei constituie idealizarea universul rural suspus degradarii si evocarea casei
parintesti a eului liric aflat in ipostaza dezradacinatului
TITLUL : Titlul este strucuturat printr-o constructie nominala, cu ajutorul careia poetul evoca
caminul parintesc, respectiv imaginea satului in cele doua ipostaze trecut/prezent.
STRUCTURA
Externa : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 8 strofe, masura ampla si ritm iambic ce
sustin lamentatia si tonul elegiac.Discursul liric se incadreaza in lirismul subiectiv.
Interna :Din punct de vedere compozitional, textul liric este organizata in 3 secvente ce pun fata
in fata prezentul si trecutul casei parintesti.
1 SECVENTA : In primul tablou, eul liric in ipostaza dezradacinatului descrie imaginea casei
parintesti asa cum este ea in prezent. Imaginea pune in evidenta starea de degradare a casei si
faptul ca este parasita. Descrierea incepe din exterior, din ograda, spre interiorul dezolant. Prin
personificarea razelor de soare care patrund prin acoperisul gaurit si infiorate mor de jale ,
poetul accentueaza senzatia de loc pustiu, care respinge orice semn al vietii si al luminii.
2.SECVENTA: A doua secventa are rol evocator. Al doilea tablou incepe cu imaginea
tatalui,activitatea lui in gospodarie, cel care prin munca sa asigura bunastarea familiei. Este
sugerat apoi si portretul mamei, cea care se ingrijea de perpetuarea sentimentului religios la
tanara generatie si de educarea acesteia . In conceptia taranului luminat, invatatura era singura
6
cale spre evolutie individuala/progres si ascensiune sociala. In felul acesta poetul intregeste
portretul familiei traditionale, triunghiul ei fundamental : mama, tata si copiii, care prin plecarea
tinerei generatii la oras , se destrama.
Apare astfel contrastul sat-oras specific semanatorismului, orasul fiind considerat loc al
pierzaniei si al dezradacinarii.
Ca reprezentant al mesianismului, Octavian Goga introduce in poezia sa motivul fiului de taran,
care se intoarce de la scoala cu intentia de a-i lumina pe cei lasati acasa Si m-am trezit pe
nesimtite ca-mi zice satul Dumneata
Tot acest progres aparent al fiului de taran plecat la oras paleste insa in fata amintirilor din
copilarie in care este evocat si idealizat universul rural dominat de jocuri, basme, cantece si
povesti de iubire.
3.SECVENTA Ultima secventa este dedicata sentimentului tragic trait de eul liric in incercarea lui
de a invia trecutul si de a-l opune prezentul dezamagitor.
FINALUL poeziei aduce in prim-plan figura vecinului Niculaie, ce apare si la inceputul poemului.
Prezenta personajului ce impartaseste opinia eului liric da autenticitate discursului liric :De ce-ti
stergi ochii cu camasa, ori plangi vecine Niculaie ?
IN OPINIA MEA, poezia Casa noastra este reprezentativa pentru creatia semanatorista a lui
Octavian Goga. Elogierea universului rural, evocarea valorilor satului romanesc si idealizarea
caminului parintesc, precum si pastrarea formei clasice a poeziei subliniaza inca o data
apartenenta textului liric la curentul si ideile traditionaliste.
4.POEZIA IN PERIOADA INTERBELICA- Inceputurile modernismului 1892-1916
SIMBOLISMUL (Macedonski, Stefan Petica, D Anghel, I Minulescu)
-curent literar modern, aparut ca REACTIE impotriva ROMANTISMULUI si PARNASIANISMULUI.
TRASATURI :
o poezie exclusiv a sensibilitatii pure
Obiectul poeziei simboliste il constituie : starile sufletesti nelamurite, confuze, care neputand fi
formulate clar sunt transmise PE CALEA SUGESTIEI
SUGESTIA-cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor ascunse dintre lucruri
Cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive in imagini complexe-SINESTEZII
Cultivarea SIMBOLULUI- importanta majora cu rolul de a sugera o idee/sentiment NU de a lamuri,
exprima, materializa(ROMANTISM) simbol implicit// simbol explicit
Inclinatia catre starile sufletesti nedefinite,nelamurite,confuze : starea de spleen, vagul,
nevroza,depresia,monotonia
Predispozitia spre :reverie, visare
MUZICALITATEA obtinuta prin prozodie( ritm, rima perfecte, rigiditatea ~) si prin REPETITA
OBSEDANTA A UNOR CUVINTE/VOCALE/REFRENURI-> LAITMOTIV
Utilizarea VERSULUI LIBER pt crearea sugestiei si a muzicii interioare( Paul Verlaine : La musique
avant tout)
TEME si MOTIVE : iubirea, nevroza, targul provincial ca element al izolarii coplesit de monotonie,
natura ca loc al corespondentelor,ploaia,aluzia cromatica
Reprezentanti din literatura universala : Charles Baudelaire- poezia Corespondente , Arthur
Rimbaud, Paul Verlaine, Stephane Mallarme
TEME :Creatiile sale se disting prin abordarea temei singuratatii si a motivelor specific simboliste
precum depresia, disperarea, senzatia de sfarsit continuu, plictisul,izolarea, imposiblitatea de
comunicare,nevroza,melancolia,tristetea etc. De asemenea, poezia bacoviana este recunoscuta
pentru muzicalitatea versurilor sale si constructia riguroasa/stricta/rigida.
POEZIA : Poezia Lacustra a fost publicata in anul 1916 in volumul Plumb si apartine esteticii
simboliste, fiind semnificativa pentru universul bacovian.
TEMA :Tema poeziei constituie dezagregarea materiei si a existentei umane, coplesite de invazia
ploii distructive, alienarea /depersonalizare/instrainare fiintei si regresiunea in haosul primordial.
SPECIE : Viziunea simbolista este data de imaginarul poetic creat in jurul celor doua simboluri :
casa lacustra si apa, ca agent de degradare a materiei si a eului.
TITLU :Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ lacustra inseamna o locuinta primitiva
construita pe apa.Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras de la mal
pentru a proteja locatarii de pericolele exterioare.
Cu sens denotativ, cuvantul sugereaza pericolul continuu la care este supus eul liric, fapt ce-i
genereaza starea de neliniste si il transforma intr-un om insingurat, captiv al propriei lumi.
STRUCTURA
EXTERNA : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 4 catrene dispuse in mod simetric.Masura
este de 8 silabe, ritmul iambic. Monorima se realizeaza prin intermediul silabei -and , ceea ce
sugereaza bocetul ,plansul cosmic al materiei aflate in disolutie. Discursul liric este
subiectiv,fiind reprezentat de verbe si pronume la persoana I singular : aud ma sunt
INTERNA : Din punct de vedere compozitional, poezia se organizeaza in jurul celor doua motive
simboliste: apa/ ploaia distructiva si lacustra ce genereaza eului liric sentimenul de angoasa
profunda (neliniste,tulburare,ingrijorare,teama) si singuratate .
1. STROFA INTAI exprima in mod simbolic fenomenul de degradare a universului material.
Personificarea aud materia plangand vine sa intareasca impresia de disolutie generala a
mediului inconjurator. Motivul ploii, devine, astfel, motivul plansului, producandu-i eului liric
teama si neliniste interioara, dezvoltate/capata amploare/amplificate de durata fenomenului
natural, fapt sugerat de inversiunea : de-atatea nopti aud .
2.IN STROFA A DOUA , poetul introduce o viziune expresionista,sugerand/ facand aluzie la vis ca
unica posibilitate de salvare :| Si parca dorm pe scanduri ude /din spate ma izbeste un
val/tresar din somn si mi se pare/ca n-am tras podul de la mal . Tragismul acestei viziuni este
evidentiat/scos in evidenta prin inducerea sentimentului de teama si incercarea disperata a
eului liric de a gasi o solutie salvatoare. Solutia salvatoare este proiectata in imaginea locuintei
lacustre simbolizand adapostul/refugiul in calea apei. Totusi, data fiind forta distructiva a apei ,
locuinta lacustra nu mai poate reprezenta un refugiu, aflandu-se si ea sub semnul dizolvarii.
Senzatia disperarii este accentueata de imaginea podului netras la mal , care uneste
pericolele lumii terestre cu pericolele lumii acvatice.
3IN A TREIA SECVENTA LIRICA sentimentul de angoasa si teama ia amploare prin regresia
temporala sugerata de metafora un gol istoric .Singur si neputincios, eul liric bacovian
traieste un cosmar continuu indus de permanenta starii de dezagregare. Fenomenul de disolutie
se extinde asupra intregului univers pilotii grei prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a
apei, amintind parca de motivul biblic al potopului.
10
4.ULTIMA STROFA o reia simetric pe prima in afara de versul al doileatot tresarind, tot
asteptand. Folosirea verbului la modul gerunziu sugereaza montonia si perpetuarea/
prelungirea starii de dezintegrare a materiei .
OPINIE : In opinia mea, poezia Lacustra este o meditatie pe tema singuratatii si a
sentimentului de nesiguranta , sentimente induse de forta distructiva a apei si de fragilitatea
locuintei lacustre. Poemul apartine curentului simbolist datorita prezentei simbolurilor si
temelor literare ca : moartea, singuratea, teama, angoasa, dar si a sugestivitatii si expresivitatii
limbajului artistic.
MODERNISM-TUDOR ARGHEZI
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, Tudor Arghezi creeaza o opera originala,
care a influentat literatura vremii. Plecand de la aspecte traditionale, el ofera alternative
poetice(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne.Creatia sa revendicata atat de autori clasici cat
si de modernisti fac din Tudor Arghezi un poet ce impresioneaza prin INOVATIE SI VARIETATE.
Universul lirici argheziene se constituie din poezii filosofice, arte poetice(exprimarea conceptiei
despre creatie si rolul poetului), psalmi(relatia om Divinitate), poezia sociala, estetica uratului,
poezii de dragoste, poezii ludice etc.
PARTICULARITATI
-POEZIA ARGHEZIANA : expresia unei CONSTIINTE FRAMANTATE, aflate in PERPETUA CAUTARE
-INCALCAREA CONVENTIILOR SI A REGULILOR (poeziei traditionale)
-LIBERTATEA ABSOLUTA A INSPIRATIEI
-REFUZUL SCRISULUI FRUMOS si cultivarea ESTETICII URATULUI(preluata de la simbolistul Charles
Baudelaire)
-IMPUNEREA acestei CATEGORII ESTETICE si adoptarea grotescului,trivialului,monstruosului
-CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC : EXPRESIVITATE, AMBIGUITATE
-LIMBAJUL SOCANT SI ASOCIERI NEOBISNUITE DE CUVINTE preluate din limbajul cotidian,
folosirea de termeni argotici, arhaici, regionalisme,neologisme, expresii populare,termeni
religiosi
-CUVINTELE NEPOETICE capaat/ dobandesc/ isi insusesc VALORI ESTETICE
-SPARGEREA TIPARELOR TOPICE SI SINTACTICE-> Crearea unui noi LIMBAL POETIC
-Innoiri prozodice-element de modernitate- combinarea/imbinarea diversa a unor elemente ale
prozodiei clasice
ARTA POETICA- Opera literara in versuri in care autorul isi exprima crezul liric/propriile convingeri
despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia ca de ex. : izvorul surselor de
inspiratie, relatia poet-creatie, teme, modalitatati de creatie, rodul inspiratiei, inspiratia divina,
raportul poetului cu Divinitatea/contributia Divinitatii in procesul creator
Flori de mucigai -Tudor Arghezi
INTRODUCERE
AUTOR :Considerat de unii cel mai mare poet dupa Mihai Eminescu, Tudor Arghezi se remarca
prin opera sa moderna si originala, expresie a unei constiinte framantate. Incalcand canoanele
traditionale, el impune in lirica interbelica estetica uratului, folosind un limbaj socant cu
neasteptate asocieri lingvistice. Data fiind diversitatea creatiilor sale, Tudor Arghezi devine unul
dintre marii clasici ai literaturii romane moderne. (ghilimele pt evitarea confuziei)
11
TEME : Opera argheziana abordeaza teme dintre cele mai diverse de la relatia om-Divinitate in
Psalmi, la rolul creatiei si al creatorului in poeziile Testament si Flori de mucigai.
POEZIA : Poezia Flori de mucigai se afla in deschiderea volumului cu acelasi nume aparut in
anul 1931, ce fructifica in maniera artistica experienta traumatizanta a detentiei traita de poet.
SPECIE : Textul liric constituie arta poetica prin care Tudor Arghezi isi exprima conceptia despre
creatie si despre aspectele esentiale ale acesteia.
TEMA: Tema poeziei este conditia artistului damnat, care incearca sa depaseasca starea de
recluziune prin actul creatiei.
TITLUL : Titlul poeziei, ce aminteste de volumul lui Charles Baudelaire Les fleurs du mal /Florile
raului, este un oximoron.are structura oximoronica. Alaturarea simbolului frumusetii,
floarea , langa simbolul degradarii materiale, mucigaiul genereaza o imagine sugestiva
pentru estetica uratului promovata de Arghezi.
STRUCTURA
EXTERNA : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 3 strofe inegale cu ritm si masura
variabile si rima imperecheata, fapt ce arata imbinarea maiestrita a elementelor clasice cu cele
moderne. Discursul liric este subiectiv si se distinge prin prezenta marcilor gramatice(verbelor si
pronumelor) la persoana I singular : am scris, m-am silit, mi, ma
INTERNA : Din punct de vedere compozitional poezia se organizeaza in 2 secvente lirice ce se
intemeiaza pe urmatoarele elemente de arta poetica : procesul de creatie, rezultatul acestuia,
epuizarea capacitatii creatoare, incercarea de reluarea a procesului de creatie.
1. PRIMA SECVENTA LIRICA pune actul creatiei in relatie cu inspiratia divina de care s-au bucurat
evanghelistii .
Poetul modern este in conceptia lui Arghezi un truditor insingurat, ce cauta inspiratia in sine
insusi in ciuda conditiilor vitrege : Le-am scris cu unghia pe tencuiala[...]/ pe intuneric , in
singuratate.
Arghezi considera poezia de sorginte materiala rod al unui poet damnat care se inspira din
contactul cu elementele primordiale apa si focul, ideea sugerata cu ajutorul epitetelor
metaforice : Sunt stihuri[...] de sete de apa/ Si de foame si de scrum.
Actul poetic este asociat cu epuizarea fizica si spirituala prin imaginea unghiei ingeresti ce se
toceste/deterioreaza odata cu finalizarea procesului creator. In acest moment, eul liric asociaza
forta divina in actul poetic.
2.IN A DOUA SECVENTA LIRICA poetul ramas singur si lipsit de ajutor divin constata ca opera sa
nu depaseste nivelul mestesugului. Gestul substituirii mainilor demonstreaza neputinta omului
in actul creatiei si nevoia unui ajutor misterios, pe care Arghezi il presupune a fi divin.
EXPRESIVITATEA si AMBIGUITATEA POEZIEI este realizata prin diverse mijloace stilistie. De pilda,
pentru a pastra rima imperecheteata, poetul recurge la INVERSIUNEA TOPICII: sau nu o mai am
cunoscut .
De asemenea, limbajul artistic arghezian imbina in mod original termeni arhaici, religiosi,
neologisme,regionalisme, ce impreunate capata/dobandesc valoare poetica.
OPINIE : In concluzie, consider ca, Flori de mucigai este o arta poetica modernista, in care
autorul isi exprima optiunea pentru estetica uratului intr-un limbaj artistic care impresioneaza
12
prin inovatiile lexicale, prin mijloacele de expresivitate inedite, prin intensitatea trairilor eului
liric, un suflet zbuciumat, framantat de contradictii sfasietoare.
MODERNISM-LUCIAN BLAGA
Existenta unui plan filosofic secundar in creatiile sale- asemanare cu Eminescu
POET si FILOSOF, Lucian Blaga transpune in lirica cele 2 CONCEPTE FILOSOFICE ORIGINALE:
CUNOASTEREA LUCIFERICA/CUNOASTEREA PARADISIACA.
Cunoasterea paradisiaca= de tip logic/rational/lumineaza misterul, doreste sa-l reduca,
luminarea misterului
Cunoasterea luciferica= de tip intuitiv/cale intuitiva/irationala(din care face parte si cunoaserea
poetica) sporirea,potentarea misterului/ elan dionisiac( extatic, zbuciumat, pasionat, impuls
irational apolinic(rational, ordonat,armonios, contemplara detasata, senina/ lucid/echilibrat)
CREATIA=ca posibilitate de revelare a tainelor universului
VALORIFICAREA SUBSTRATULUI MITIC AUTOHTON
EXACERBAREA EULUI(eu stihial, dictatorial) (vezi Nietzsche)
-SENTIMENTUL ABSOLUTULUI
Interiorizarea si spiritualizarea peisajului
-(inefabil= inexprimabil, ce nu poate fi spus in cuvinte,nespus ; irefutabil=de necombatut,
convingator, de neinlaturat-argument)
EXPRESIVITATEA POEZIEI :
Capacitatea de PLASTICIZARE a ideilor- unul dintre cei mai originali CREATORI DE IMAGINI ai lit
noastre -E Lovinescu
Poeziile se construiesc in jurul unei imagini realizate prin COMPARATIA elementelor abstracte cu
cele concrete/ale lumii materiale
Poeziile urmaresc o constructie STEREOTIPA/neschimbata,obisnuita/banala(in I-a parte a creatiei)
avand 3 secvente: planul existentei, al interogatiei retorice/al comparatiei ample, planul
concluziei
Cultivarea metaforei revelatorii(revelarea un mister esential), si a metaforei plasticizante(da
concretete faptului)
Enumeratia prin si
RESEMANTIZAREA CUVINTELOR care sunt aduse intr-un camp al transcendentei(inaccesibil
cunoasterii, plan superior)
Cultivarea VERSULUI LIBER
ELEMENTE MODERNISTE :
VIZIUNEA ASUPRA LUMII(SUBIECTIVISM)
INTELECTUALIZAREA emotiei
Influente EXPRESIONISTE
ORFISMUL(lumea-cantare, trairea-cantec)
IMAGISMUL PUTERNIC
METAFORISMUL
STRUCTURA POEZIEI/TEHNICA POETICA
INNOIRI PROZODICE-cultivarea versului liber cu metrica variabila, RITM INTERIOR CE REDA
FLUXUL IDEILOR si frenezia trairii poetice
TRISTETE METAFIZICA :tristete ce depaseste cadrul realitatii,experientei,nu poate fi perceputa cu
simturile noastre
EXPRESIONISM :miscare artstica moderna manifestata in artele plastice si in literatura
germana(1910-1925), provocat de experienta crizei dinaintea si din timpul I RM. Curent creat ca
13
14
A DOUA SECVENTA LIRICA se construieste pe baza unor relatii de opozitie : eu-altii , lumina
mea-lumina altora
Daca lumina altora sugruma vraja, adica striveste, ucide, lumina mea sporeste tainele lumii,
le mareste, asta fiindca poetul iubeste(fapt sugerat de metaforele-simbol) si flori si ochi si
buze si morminte , adica cele 4 elemente ce stau sub pecetea tainei : viata, cunoasterea,
iubirea si moartea.
ULTIMA SECVENTA constituie finalul poeziei in care poetul prezinta motivul pentru care a optat
pentru tipul luciferic de cunoastere. Folosindu-se de o conjunctie de cauzalitate caci . In
viziunea sa, cunoasterea poetica este un act de contemplatie si de iubire( tot ce-i neinteles/se
schimba/sub ochii mei/caci eu iubesc ).
IN CONCLUZIE, consider ca Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica
modernista, cu caracter expresionist , remarcat in frenezia trairilor eului liric/exacerbarea eului
liric,in dorinta de potentare si infrumusetare a tainelor lumii. In poezia lui Blaga, misterul
reprezinta esenta poeziei, cuvantul poetic avand rolul nu de a arata si explica, ci de a SUGERA
tainele ascunse ale Universului, protejate de poet.
MODERNISM-ION BARBU
Alaturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, Ion Barbu da conceptului modern de poezie noi
valori, impunand o viziune poetica originala.
POEZIA- prelungire a geometriei
Viziunea barbaiana asupra poeziei : poezia lenesa-lipsita de spiritualitate/ poezia pura,
hermetica,obscura incifrata -lirica esentializata, a ideilor
ERMETISM(expresie derivata de la zeul grec Hermes, considerat de alchimisti patron al stiintelor
oculte)= expresie a unei tendinte de ascundere, incifrare a sensului poeziei printr-o exprimare
care presupune o initiere a cititorului(limbaj incifrat).
REPREZENTANTI : St. Mallarme, Paul Valery, G Ungaretti,Ion Barbu
ETAPE ALE CREATIEI(dupa Tudor Vianu-studiu consacrat operei barbiene) : 3 etape
Parnasiana-cultivarea poeziei cu forma fixa-sonetul, obiectivitatea poeziei
Ciclul baladic- oriental- poezii cu caracter narativ- lume pitoreasca evocata, a descantecelor, o
lume de inspiratie
orientala sau autohtona
POEZIA ERMETICA- arta poetica
Din ceas, dedus- Ion Barbu
INTRODUCERE
AUTOR: Matematician ca formatie intelectuala, Ion Barbu impune o noua viziune poetica in lirica
modernista, el refuzand poezia lenesa(lipsita de spiritualitate) si optand pentru poezia pura, a
ideilor.
TEME: Asadar, poezia barbiana se intelectualizeaza,caracterizandu-se prin expresivitate si
ambiguitate(devine o aventura pura a limbajului-N Manolescu). Se folosesc(abundenta)
simboluri si metafore dificil de explicat, structuri eliptice, limbaj plin de neologisme si termeni
matematici ce fac si mai dificila intelegerea textului.
POEZIA : Poezia Din ceas, dedus face parte din volumulJoc secund aparut in 1930 si
reprezinta arta poetica a lui Ion Barbu.
15
SPECIE : Adept al unei poezii pure in ultima sa etapa de creatie, poetul isi exprima conceptia
despre actul poetic si aspecte esentiale ale acesteia intr-o forma ermetica.
TEMA :Tema poeziei constituie o meditatie asupra rolului creatorului si al creatiei.
TITLU : Poezia a fost intitulata de diversi editori fie Din ceas, dedus , fie Joc secund ,
Metafora Joc secund sugereaza faptul ca poezia,in ciuda muncii dificile a artistului nu este
altceva decat o COMBINATIE DE CUVINTE libera de constrangeri, un joc de fantezie care-l
transforma pe poet intr-un adevarat homo ludens. In acest context, poetul Ion Barbu considera
ca poezia este imitatia unor imitatii, o copie la puterea a doua a realitatii in sens
platonician
STRUCTURA
EXTERNA: La nivel prozodic, poezia este alcatuita din doua catrene, cu o masura de 13-14 silabe
si rima incrucisata. Discursul liric este obiectiv, lipsind marcile de persoana I care atesta
prezenta eului liric.
INTERNA :Din punct de vedere compozitional poezia este organizata din doua secvente lirice.
IN PRIMA SECVENTA LIRICA, poetul sugereaza atemporalitatea actului de creatie, apoi purificarea
realitatii prin procesul de OGLINDIRE. : Din ceas, dedus adancul acestei calme creste/ intrata
prin oglinda in mantuit azur .
Opozitia dintre lumea reala si lumea poeziei este simbolizata de metaforele calme creste si
cirezi agreste .In prim-plan se afla poetul care transforma prin oglindire realiatea in arta.
A DOUA SECVENTA LIRICA exprima o alta viziune despre poezie, definita ca nadir latent .
Nadirul ca termen astronomic este un punct imaginar pe bolta cereasca, diametral opus
Zenitului.
In aceasta strofa, Ion Barbu introduce conceptia sa matematica asupra lumii prin metafora
Poetul ridica insumarea, adica sintetizeaza/transpune in cuvant ideile absolute, asa cum
legendarul cantaret Orfeu insufletea muntii si imblanzea fiarele cu sunetele lirei sale.
Semnificatia zborului invers contine TRAGISMUL existentei poetice. Creatorul aflat la mijlocul
distantei dintre zenit si nadir, desi este atras de nadir nu se poate desparti de zenit, adica de
latura sa umana.
IN OPINIA MEA poezia Joc secund este tributara modernismului prin caracterul sau de arta
poetica. Fata de alti poeti modernisti, Ion Barbu aduce insa un limbaj poetic abstract, incifrat,
selectand cuvinte din diverse registre. Termeni arhaici, neologici convietuiesc alaturi de termeni
stiintifici sau din limbajul cotidian.
Ambiguitatea limbajului liric este obtinuta prin lipsa intentionata a verbelor la modul personal,
in scopul realizarii unei poezii pe care cititiorul sa o poata interpreta in deplina libertata.
In concluzie, Ion Barbu, considerat un poet dificil si greu de inteles, ofera cititorilor sai prin arta
sa poetica cheia descifrarii tuturor creatiilor sale lirice si a poeziei in general.
IN GRADINA GHETSEMANI -Vasile Voiculescu-componenta ortodoxista-trasatura definitorie
INTRODUCERE
AUTOR :Poet autentic religios, Vasile Voiculescu se incadreaza in curentul traditionalist promovat
in jurul revistei Gandirea.
TEME : Nota definitorie a creatiei lirice a lui Vasile Voiculescu este religiozitatea, inteleasa ca o
componenta a fiintei umane angajate/implicate intr-un proces de desavarsire spirituala
16
POEZIA : Poezie In gradina Ghetsemani face parte din volumul Parga publicat in 1921 si
apartine curentului traditionalist din perioada interbelica.
SPECIE : Construita pe fundamentul ortodoxismului, poezia pleaca de la motivul biblic al
rugaciunii lui Iisus pe Muntele Maslinilor dupa Cina cea de taina.
TEMA : Din punct de vedere tematic, poezia evoca episodul tulburator din viata lui Iisus Hristos,
consemnandu-se atitudinea razvratita a lui Iisus in lupta cu soarta, din cauza naturii sale
teandrice.
TITLUL :Titlul ilustreaza cadrul fizic in care Iisus se roaga Divinitatii, dar si spatiul sacru al
purificarii spirituale prin care Fiul lui Dumnezeu absolva omenirea de pacate.
STRUCTURA
EXTERNA : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 4 catrene cu ritm iambic si masura
incrucisata,confirmand apartenenta la poezia traditionalista prin constructia riguroasa. Discursul
liric este obiectiv.
INTERNA : Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in 3 secvente lirice,
organizate in jurul simbolului biblic, paharul.
PRIMA SECVENTA debuteaza abrupt prin descrierea impotrivirii lui Iisus ce nu primea paharul .
Razvratirea lui Iisus sugereaza conflictul dintre cele doua laturi ale sale : cea umana si cea
divina. Imaginea se dezvolta prin gestul ingenuncherii si al rugaciunii prin care invoca
Divinitatea in singurul sau moment de slabiciune.
A DOUA SECVENTA:Al doilea tablou reia simbolul paharului prin sintagma grozava cupa in
care se afla infama bautura . Prin oximoronul venin/dulceata este amplificata
/intensifica/mareste/dezvolta lupta duala a Mantuitorului si tragismul existentei.
Suferinta fizica se rasfrange si in plan sufletesc: si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa. Lupta
dintre trupul efemer si sufletul nemuritor ia sfarsit cu triumful divinului, zbucium interior
relevand/a scoate in evidenta/ a observa/ a remarca maretia personajului.
IN ULTIMA SECVENTA tabloul capata nuante catastrofice. Personificarea hiperbolizata a maslinilor
arata participarea naturii la zbuciumul lui Iisus, spre deosebire de apostolii sai care nu se
dovedesc capabili sa fie alaturi de el.
FINALUL POEZIEI ilustrat in ultimul vers anticipeaza chinurile lui Iisus si consecinta tradarii lui
Iuda : Si ulii de seara dau roata dupa prada . Metafora uliilor sugereaza sfarsitul dramatic al
Mantuitorului care urma sa fie arestat de soldatii romani si apoi rastignit.
IN OPINIA MEA, poezia In gradina Ghetsemani se inscrie in lirica traditionalista prin
valorificarea unor episoade biblice, caracterul profund religios al scrierii si folosirea cu
rigurozitate a structurii clasice prozodice in detrimentul celei moderne.Caracterul modern al
textului liric reprezinta insa deplasarea accentului dinspre componenta divina spre omenescul
fiintei, fapt pentru care se distinge de celelalte opere tributare acestui curent.
MODERNISM- AVANGARDA
-Proclama ruptura totala de estetica traditionala,
-eliberarea expresiei
-proclamarea libertatii absolute a artistului
-sintaxa eliptica
-asocieri socante de cuvinte
17
-senzatia de improvizatie
-noutatile tehnice
-lipsa cenzurarii ratiuni/anularea ratiunii
TRASATURI : negatia, spiritul ludic-alaturare intamplatoare de cuvinte
POEZIA IN PERIOADA POSTBELICA
NEOMODERNISMUL : curent literar aparut in anii 1960 ce reprezinta redescoperirea
modernismului reprimat de instaurarea regimului comunist.Dupa o perioada in care
unicul model estetic promovat a fost realismul socialst, neomodernismul readuce in
prim-plan atributele esentiale ale limbajului poetic: expresivitiate,sugestivitate,
ambiguitate.
NICHITA STANESCU : Dupa Mihai Eminescu si Tudor Arghezi, Nichita Stanescu este considerat al
treilea inovator al limbajului poetic in literatura romana.
PARTICULARITATI ALE POEZIEI NEOMODERNISTE cultivate de Nichita Stanescu
-insolitul imaginilor artistice
-subtilitatea metaforei
-reprezentarea abstractiunilor in forma concreta
-ironia,spiritul ludic
-ambiguitatea limbajului
-ermetismul expresiei
-redefinirea poeticului- lupta cu verbul(necuvintele)
-intelectualismul
-reinterpretarea miturilor
-eliberarea limbajului din inertia canonului
ETAPELE DE CREATIE
-etapa exuberantei-lucrarile din tinerete/poezia metaforica
-etapa lirismului interiorizat,reflexiv/ poezia simbolica: efectul timpului asupra discursului poetic,
constiinta scizionata, RAFINAREA EXPRESIEI in dialogul duios ironic cu poezia inaintasilor- in
dulcele stil clasic
-etapa a 3-a/Metapoezia, meditatie asupra mortii si a timpului
In dulcele stil clasic- Nichita Stanescu
INTRODUCERE
AUTOR : Tributar neomodernismului, curent estetic aparut in anii 1960 ca redescoperire a
modernismului dupa o perioada de cultivare a realismului socialist, Nichita Stanescu propune o
viziunea noua asupra poeziei si a limbajului artistic, readucand in prim-plan cele 3 atribute
esentiale : expresivitate, sugestivitate si ambiguitate.
TEME :Poezia sa se caracterizeaza prin insolitul imaginilor, limbajul incifrat, trimiterile
intertextuale(reconectarea la lirica modernista interbelica), reprezentarea abstractiunilor in
forma concreta si rafinarea expresiei.
POEZIA : Poezia In dulcele stil clasic a fost publicata in volumul cu acelasi nume in anul 1970 si
reprezinta arta poetica a lui Nichita Stanescu
18
SPECIE: in care isi exprima conceptia despre creatie, creator si aspectele esentiale despre
acestea.
TEMA: Poezia se constituie in jurul a doua teme :starea de extaz a poetului produsa de clipa
revelatiei si iubirea
TITLU :Viziunea despre lume este prefigurata inca din titlu.Titlul ilustreaza intentia autorului de a
reveni la tiparele cunoscute, abordate usor ironic(atitudine neomodernista). Antepunerea
epitetului dulce face referire la poezia pasoptista si cea eminesciana.
STRUCTURA
EXTERNA : La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 5 catrene monorimice cu ritm trohaic.
Aspectul compozitiei clasice este depasit de prezenta versului izolatPasul trece, eu
raman .Discursul liric este subiectiv marcat prin/reprezentat de pronume si verbe la persoana I
sg :eu/ meu, dar si la persoana a doua : tau, ce confera caracter de monolog adresat.(invocatie
adresate iubitei, revelatiei)
INTERNA :Din punct de vedere compozitional, poezia este organizata din 4 secvente lirice,toate
avand ca imagine centrala laitmotivulpasul de domnisoara .
IN PRIMA SECVENTA LIRICA, poetul percepe o miscare usoare imateriala, imaginea pasului fiind
reprezentata in planul senzatiilor auditive, sugerand dubla ipostaza a eului liric : indragostit si
creator.
Reprezentarea abstractiilor in forma concreta este marcata de prezenta metaforelor subtile care
sugereaza sursele poeziei. Bolovanul simbolizeaza existenta cotidiana, frunza verde pala apare
ca simbol al efemeritatii.Urmeaza sintagma inserare-n seara ce semnifica sfarsitul,moartea,
iar in final o pasare amara . Imaginea o pasare amara poate fi interpretata din
perspectiva intertextuala facand referirea la poezia lui Ion Barbu, Elegia oului.A noua. ca
expresie a zborului esuat si al intangibilului.
SECVENTA A DOUA surprinde momentul revelatiei.Efemeritatea acesteia este redata de
repetitia : o secunda, o secunda. Starea de contemplare a poetului este sugerata de
metafora :roscata funda ce simbolizeaza gratuitatea actului artistic si antiteza dintre lumea
creatiei si si cea a disparitiei inspiratiei,a dezamagirii poetului.
SECVENTA A TREIA constituie o invocatie a pasului, ce revine in planul auditiv, ca o muza. Poetul
este caracterizat ca blestemat si semizeu,epitete care ne duc cu gandul la poetii blestemati
ai curentului simbolist si la conditia de geniu a poetului romantic.
Ambele ipostaze presupun suferinta caci imi este foarte rau , suferinta care se poate vindeca
doar prin procesul de creatie.
In absenta pasului,adica a inspiratiei, poetul zace in lumina unui soare pitic aurit si mozaic, lipsit
de stralucire, redus la dimensiuni meschine.
VERSUL DETASAT reprezinta finalul poeziei si este asemanator unei fabule. Sensul acestuia este
ambiguu.O interpretare poate fi aceea ca odata parasit de inspiratie, poetul se limiteaza la o
existenta murdara, triviala. Pe de alta parte, se mai poate referi la faptul ca doar o clipa de
inspiratie il poate face pe poet prin opera sa sa dainuie prin creatiile sale pe vecie.
IN CONCLUZIE, CONSIDER CA In dulcele stil clasic este o poezie reprezentativa pentru creatia
lui Nichita Stanescu, oferind o imagine asupra modului in care acesta se raporteaza la viata,
creatie si iubire, depasind cadrul unei arte poetice. Ca innoitor al limbajului poetic dupa Mihai
Eminescu si Tudor Arghezi, Nichita Stanescu se individualizeaza prin spiritul ludic,eliberarea
19
20