Rujeola

Dr. Diana Stoica

Medic specialist
epidemiologie

Rujeola

este o infectie acuta, autolimitanta,

cu raspandire universala, contagiozitate
ridicata, cauzata de un virus care afecteaza
prioritar copiii.
Rujeola este cunoscuta inca din Antichitate,
avand de-a lungul vremurilor denumiri
variate: pojar, cori, morbili sau roseola.

Ag. etiologic
Boala

este cauzata de un virus- virusul rujeolos- care

face parte din familia PARAMYXOVIRIDAE, genul
Morbillivirus.
Este specific omului.
Virusul este putin rezistent in mediul extern si este
distrus de razele ultraviolete
Virusul rujeolos afecteaza capacitatea de aparare la
infectii ptin inhibitia limfocitelor T; deci imunitatea
celulara este afectata
Virusul rujeolos a fost implicat si in producerea
panencefalitei sclerozante subacute (PES), dar o data
cu introducerea vaccinopreventiei, incidenta acesteia a
scazut semnificativ.

Procesul epidemiologic
Sursa de agent patogen este reprezentata de:
Omul bolnav cu forme clinice tipice sau atipice. Contagiozitatea
bolnavilor are o durata de 3-5 zile de la debutul bolii si se reduce
mult dupa 36-48 ore de la aparitia exantemului. Aceasta este
dependenta de existenta hipersecretiei de la nivelul cailor
respiratorii care, prin aerosolizare si formarea picaturilor septice,
in timpul expirului normal sau al aceluia fortat, ca urmare a tusei,
vorbirii sau cantatului, disemineaza virusul, ce poate fi astfel
inhalat de persoanele receptive din anturajul bolnavului.
Purtatorii preinfectiosi reprezentati de persoanele aflate in
ultima parte a incubatiei, cu aproximativ 3-5 zile inaintea
debutului
Purtatorii sanatosi disemineaza cantitati mici de virus si pentru
o perioada scurta; deci nu prezinta semnificatie epidemiologica
Purtatorii fosti bolnavi nu prezinta contagiozitate.

Modurile si caile de transmitere: aerogen

Virusul rujeolei, avand o rezistenta redusa in mediul
ambiental, se transmite prin picaturile septice (Flugge),
predominant prin modul direct.
Receptivitatea: este generala pentru persoanele ce nu
au facut boala si nu au fost vaccinate.
Prescolarii si scolarii pana la varsta de aproximativ 15 ani,
in absenta vaccinarii, constituie grupurile cu risc major.
Nou-nascutii si sugarii, pana la varsta de 6 luni sunt in
general nereceptivi.
Imunitatea postinfectie este eficienta si persistenta
pentru multi ani si chiar pentru toata viata.
Dupa vaccinare, protectia antirujeola poate depasi 15 ani,
dar cu unele diferente individuale.

Factorii dinamizatori-favorizanti ai PE
sunt reprezentati de:
Sezonul rece si de trecere
Ariile geografice izolate
Scaderea rezistentei generale nespecifice
prin
malnutritie,
aglomeratie,
comportamente mistico-religioase
Mod de viata nesanogen

Formele de manifestare ale PE: sunt in prezent, la nivel

mondial, puternic influentate de vaccinarea antirujeola.
Manifestarea
sporadica se intalneste in tarile unde
vaccinarea se practica pe baza de program.
Manifestarea endemica nu este caracteristica rujeolei.
Manifestarea epidemica, frecvent intalnita in trecut in toate
ariile geografice, cu ciclizare la 2-5 ani si cu o durata de 3-4 luni,
este in prezent semnalata in unele tari africane, sud-americane
si sud-est asiatice, unde nu se practica vaccinarea antirujeola
sau aceasta nu asigura o suficienta acoperire pentru grupurile
populationale cu risc.
In tarile unde se asigura o acoperire vaccinala optima, in general
peste 90% dintre grupurile cu risc, este posibila inregistrarea
unor microepidemii in cadrul populatiilor defavorizate
socioeconomic sau cu mentalitati mistico-religioase. (tiganii din
Toflea)

Tablou clinic
Incubatia: 10-11 zile (una dintre cele mai fixe)
Debutul: -de 3-5 zile, debut brusc, cu febra (38-39),
alterarea importanta a starii generale, astenie,
inapetenta, cefalee.
-triplu catar: ocular (hiperemie
conjunctivala, lacrimare); respirator (rinoree apoasa,
faringita, faringo-laringo-traheita si chiar bronsita
exprimate prin tuse, disfonie), digestiv (greata,
varsaturi, diaree)
-faciesul pacientului este unul
caracteristic de facies plans

-in ultimele 2 zile ale prodromului apare

enantemul caracteristic reprezentat de:
congestia mucoasei bucala si in special
hiperemia mucoasei palatale cu prezenta
unor
petesii
(asa
numitul
picheteu
hemoragic);
semnul
KOPLICK
(este
un
semn
patognomonic pt rujeola cu o durata de 1-2
zile)- este reprezentat de micropapule
albicioase in dreptul ultimilor molari, pe
mucoasa jugala;

limba este saburala cu descuamare

Perioada de stare: corespunde exantemului si incepe

cu o noua ascensiune febrila (39-40), dupa o scadere
trecatoare a temperaturii la sfarsitul fazei catarale.
Eruptia incepe la nivelul fetei (retroauricular, ceafa,
frunte, fata, gat), care se generalizeaza descendent in 3
zile (membre superioare, trunchi, membre inferioare).
Se spune ca exantemul se scurge de sus in jos.
Eruptia
este maculo-papuloasa, catifelata, intre
elementele eruptive pielea este normala si nu
congestionata ca la scarlatina.
Eruptia nu este pruriginoasa.
Dupa generalizarea eruptiei, febra scade, iar eruptia
paleste in ordinea aparitiei, lasand un tegument tigrat
care apoi se descuameaza furfuraceu, cu persistenta de
o saptamana.

Infectia

cu virusul rujeolos contractata in

primul trimestru de sarcina este posibil sa
determine malformatii congenitale, iar daca
survine in ultima parte a sarcinii se pot
semnala nasteri premature sau rujeola
congenitala.
Persoanele vaccinate incomplet-1 an prima
vaccinare si la 7 ani revaccinarea- (care nu
au fost revaccinate) pot face boala tipica
dupa un interval de 18-20 ani de la prima
administrare, din cauza epuizarii protectiei

Diagnosticul diferential:
se

face

cu

alte

boli

eruptive

virale

(rubeola),
exanteme

eruptii

alergice (urticaria alimentara,

medicamentoase- de obicei

pruriginoase).

sunt

Diagnosticul pozitiv
clinice

(triplu catar+ exantemul)

date epidemiologice (contactul cu o persoana care a
avut rujeola si absenta vaccinarii)
date de laborator:
produsele
patologice sunt secretiile nazale si
respiratorii, urina si sange. Dupa care se face izolare si
identificarea virusului. Izolarea se face pe culturi
celulare primare umane (rinichi embrionar). Identificarea
se face prin RIH, RN, RFC sau prin ELISA. Aceste metode
nu sunt folosite curent in practica medicala.
Serodiagnosticul- determinarea Ac de clasa Ig M ce pot
fi evidentiati prin ELISA, IF.

Tratament
Nu

exista tratament etiologic

Tratament

simptomatic:

antipiretice,

antialgice, antitusive
Izolare
Regim

si repaus la pat 8-10 zile

igieno-dietetic (igiena tegumentelor,

vitaminizare,
hidroelectrolitica)

sustinere

calorica

si

Preventia
Preventia generala: care se refera la supravegherea
epidemiologica activa a grupurilor cu risc reprezentate de
copii din colectivitati, familii aglomerate si de cei cu
deficiente imunologice.
O importanta deosebita o are igienizarea cotidiana si
cresterea rezistentei generale prin asigurarea in primul
rand a unei alimentatii complete si echilibrate in conditiile
unui mod de viata sanogen.
Preventia speciala: include posibila utilizare, la copiii
neimunizati natural sau artificial de Ig, cu administrare in
primele zile dupa contactul cu o sursa de virus. Acestea pot
fi utile pentru protectia copiilor supusi chimio si
radioterapiei, cei cu defecte imunitare sau cu HIV/SIDA
(care pot contracta o rujeola severa).
Preventia specifica: prin vaccinare- ROR (2 administrarila 1 an si la 7 ani, cls I prin campanii scolare).