n plan central n1749 unificarea administrrii Austriei i Boemiei prin

intermediul unui comitet (Direktorium).

Kaunitz a desprit din nou finanele i comerul de Direktorium, care
acum rspundea doar de administrarea provinciilor Austria i
Boemia
a revigorat Consiliul de Stat mrindu-i eficiena n controlul
sistemului de guvernare.
n plan local nfiinate comitete de funcionari civili cunoscute ca
Reprsantationen (adunri reprezentative).
Aceste reforme au ntmpinat o rezisten nverunat din partea dietelor locale
care i vedeau rolul din ce n ce mai subminat.
Reforma armatei:

Sistemul de recrutare a fost luat din minile Dietelor i ncredinat

funcionarilor oficiali locali;

S-a introdus recrutarea sistematic bazat pe sistemul cantonal prusac, ceea

ce a creat posibilitatea unei creteri gradate a numrului de soldai;

S-au editat noi manuale de instrucie i tactic militar, a fost dezvoltat o

nou artilerie;

Prin introducerea reformelor s-au conferit armatelor o mai mare coeziune i a

uurat munca comandanilor;

Au fost nfiiate dou academii militare, una pentru cadei i una pentru
ingineri cu scopul mbuntirii calitii ofierilor.

SCOLARA

Prin ,,Ratio educationis s-au pus bazele nvmntului secularizat de stat

pe tot cuprinsul monarhiei Habsburgice.

Latina pierdea din importan n favoarea germanei, matematicii, geografiei

i istoriei. Studiile durau 5 ani.

Reformele n privina educaiei s-au extins i asupra oamenilor de rnd.

nfiiarea unui minister al educaiei indic prioritatea acordat de Maria

Tereza acestui domeniu.

S-a creat la ar coli primare, unde predearea se fcea n limbile naionale.

S-a ncercat i o reformare a cerinelor profesionale pentru profesorii

Universitii, controlat anterior de iezuii.

Teologia i-a pierdut poziia dominant i a fost nlocuit de materii mai autile
unei cariere n administraie - legislaie, contabilitate i politic.

Pentru prima dat i cei ce nu erau catolici puteau frecventa Universitatea