Sunteți pe pagina 1din 4

CAPITOLUL IV

Evaluarea efectelor
Un pas important dupa realizarea unui proiect de perfectionare este evaluarea
eficientei mangementului, a modului in care schimbarile facute s-au oglindit intr-o
imbunatatire a activitatii.
Modalitatea de a trata aceasta problema se va face prin compararea eforturilor
implicate de functionarea si perfectionarea managementului resurselor umane si efectele
directe tot la nivelul acestuia.
Eficienta managementului imbraca doua forme si anume: eficienta cuantificabila si
eficienta necuantificabila.
Eficienta cuantificabila are in vedere exprimarea si comensurarea cantitativa, sub
forma valorica, de regula, a inputurilor si outputurilor firmei.
Eficienta necuantificabila se refera la aspectele functionale, de ordin calitativ,
privitoare in special la factorul uman, comportamental si interactiunile sale, care la nivelul
actual de dezvoltare a stiintei sunt inca necomensurabile si masurabile indirect si foarte
aproximativ, dar care greveaza in mod indirect intr-o masura semnificativa perfromantele
economice.
Eficienta cuantificabila se determina prin formula:
Et=Ed+Eind
Et=eficienta totala
Ed=eficienta directa (cu cheltuielile materiale si umane) ce rezulta efectiv din
perfectionarea MRU
Eind=eficienta indirecta ce rezulta din perfectionare (cu contributiile sociale si
cheltuielile indirecte la nivel de sectie si intreprindere)
Tinand cont de faptul ca o pondere insemnata in totalul costurilor o au si cheltuielile
cu salariile, un mod de apreciere a eficientei managementului este si determinarea
cheltuielilor cu munca vie.
a) Determinarea cheltuielilor cu munca vie, efectuate pentru obtinerea cifrei de
afaceri in perioada anterioara perfectionarii:
Chmvo=CA0-CA0*CM0/1000CA0
CA0=cifra de afaceri in perioada anterioara
CM0=cheltuieli materiale la 1000 lei CA
b) Calcularea cheltuielilor cu munca vie dupa perfectionare
CHmv1=(CA1-CA1*CM1/1000CA1)*Ki
CA1=cifra de afecri in periaoda urmatoare perfectionarii
CM1/1000CA1=cheltuieli materiale la 1000 lei CA dupa perfectionare

KI=coeficient de corectie in functie de modificare valorii cifrei de afaceri in cele doua


perioade
KI=CA0/CA1
c) Stabilirea indicelui variatiei cheltuielilor cu munca vie:
Ichmv=Chmv1/Chmv0*100
d) Determinarea profitului firmei in perioada de dupa aplicare perfectionarilor
sistemului de management (Pc1) comparabil cu profitul din perioada de baza:
Pc1=P1*KI*Kp
P1=profitul total al firmei in perioada ulterioara aplicarii perfectionarilor
KI=coeficientul de corectie reflectand modificarea volumului productiei
Kp= coeficient ce exprima modificarea preturilor in perioada curenta fata de cea
anterioara.
e) Calcularea indicelui variatiei profitului in cele doua perioade considerate:
Ip=Pc1/P0*100
f) Compararea indicelui variatiei cheltuielilor cu munca vie, cu indicele variatiei
profitului, astfel:
1. Ichmv>Ip exprima o diminuare a profitului obtinut pe unitatea de cheltuieli, deci o
reducere relativa a eficientei
2. Ichmv=Ip denota o mentinere a eficientei managementului la acelasi nivel;
3. Ichmv<Ip indica o sporire mai accelerata a profitului, deci o sporire relativa a
eficientei. Este situatia cea mai favorabila.
Eficienta cuantificabila se mai poate determina prin cuantificarea si compararea in cele
doua perioade a unor indicatori precum:
- productia fizica;
- cheltuilile materiale; mai ales pierderile din rebuturi;
- cifra de afaceri;
- beneficiul;
- rata profitului sau rata rentabilitatii;
Eficienta necuantificabila se poate 'masura' prin aprecierea unor aspecte precum:

- ordinea si disciplina prin care se poate caracteriza noul sistem de management al


resurselor umane;
- responsabilitatea care se acorda fiecarui salariat si pe care este dispus acesta sa si-o
asume;
- creativitatea individuala si colectiva a personalului care este stimulata prin noul
sistem;
- flexibilitatea noului sistem;
- capacitatea noii conceptii a MRU de a stimula atasamentul personalului fata de
firma;
-

modul in care noul MRU influenteaza in bine potentialul de ansamblu al firmei.

INCHEIERE
In ncheierea lucrrii doresc sa fac anumite precizri:
strategia pe care am elaborat-o vizeaz un termen mediu de dezvoltare, respectiv o
perioada de 5 ani;
implementarea strategiei va avea ca efect redresarea organizaiei in primii doi ani
urmnd ca in urmtorii ani sa se ajung la consolidarea situaiei obinute;
in mod logic, structura organizatorica va trebui si ea adaptata obiectivelor pe
termen lung si transformrii societatii comerciale in corporaie;
Caracteristica organizaiilor de tip corporatist, cu structura de tip holding este marea
diversificare a activitatilor crora li se acorda o larga autonomie in anumite domenii:
organizarea activitatii
selecia si ncadrarea personalului
utilizarea resurselor in anumite limite
Se menin la nivelul conducerii centrale activitati care asigura orientarea si
coordonarea ansamblului firmelor in ceea ce privete:
politica comerciala
politica de pre
gestionarea resurselor financiare (cu posibilitatea redistribuirii lor intre firme)
alocarea resurselor pentru dezvoltare-investiii
politica generala privind resursele umane
Pe lng avantajele de ordin economic (creterea cifrei de afaceri, creterea
importurilor, exporturilor, a productivitatii muncii, a profitului net si brut) si socio-umane meninerea personalului, creterea reala a salariului, perspectivele de perfecionare si
promovare profesionala elaborata, va permite, si chiar va obliga la o modificare a culturii
organizaionale ctre tipul pozitiv, reea, constituit pe ncredere in oameni, aprecierea si
valorificarea competentelor, stimularea creativitatii, dialog, competiie reala, motivaie
pozitiva si satisfacie in munca.