Sunteți pe pagina 1din 88

Cap I.

Introducere
1.1.Generalitati.01
1.2.Importanta temei....01
1.3.Ipoteza, Scop, Sarcini.02

Cap II.

Fundamentarea teoretica
2.1.Anatomia functionala a soldului...03
2.1.1.Anatomia articulatiei coxofemurala..03
2.1.2.Biomecanica articulatiei coxofemurale..09
2.1.3.Conditiile echilibrului bazinului in pozitie monopodala..11
2.2.Terapia Yumeiho12
2.3.Coxartroza...14
2.3.1.Teoriile patogenice in coxartroza...14
2.3.2.Etiologia coxartrozei primitive...15
2.3.3.Diagnostic pozitiv , Diagnostic Diferential17
2.3.4.Evolutie, Prignostic, Complicatii18
2.3.5.Tratament complex al coxartrozei primitive19

Cap III.

Organizarea si desfasurarea cercetarii


3.1.Metodologia cercetarii...29
3.2.Metode de investigare30
3.3.Metode de actionare..35

Cap IV.

Prezentarea si discutarea rezultatelor


4.1.Prezentarea rezultatelor...46
4.2.Discutarea rezultatelor..75

Cap V.

Concluzii si propuneri
5.1.Concluzii generale.84
5.2. Concluzii experimentale...85
5.3.Propuneri86
Bibliografie

Capitolul 1 Introducere
1.1. Generalitati
Kinetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii
si al structurilor care participa la realizarea acestora.
Kinetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare
care asigura omului activitatile motrice normale, preocupandu-se totodata de
investigarea, analizarea si corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare
deficitare.
Recuperarea este un domeniu de activitate complexa medicala,
educationala, sociala si profesionala, prin care se urmareste restabilirea cat mai
deplina a capacitatii functionale pierdute de catre un individ, in urma unei boli
sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i
asigure in viitor posibilitatea de munca si/sau autoservire, respectiv, o viata
independenta economic si social.
Principalele obiective urmarite prin kinetoterapie sunt:
- ameliorarea capacitatii generale de miscare si a marilor functiuni ale
organismului;
- ameliorarea functiei segmentului sau segmentelor interesate direct de
afectiune;
- prevenirea instalarii deprinderilor compensatori defectuoase;
- ameliorarea starii psihice.
Afectiunile reumatice ocupa unul din primele locuri in morbiditatea
generala si de aici preocuparea continua pentru tratamentul lor complex.
In afectiunile reumatice, poate mai mult ca oriunde, exercitul kinetic poate
fi folosit cu maxima eficienta in tratament, recuperare si chiar profilaxie.
1.2. Importanta temei
Suferintele soldului reprezinta un capitol de patologie de larg interes
pentru recuperarea medicala.
Coxartroza, reumatismul degenerativ al soldului, este o afectiune
invalidanta a varstei a treia si nu numai, ce a devenit din ce in ce mai frecventa
prin cresterea mediei de varsta.

Coxartroza apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi


rezultat final, deformarea articulara invalidanta.
Privite prin prisma etiologiei, coxartrozele se pot clasifica dupa cei mai
multi autori in coxartroze primitive si secundare.
Cele primitive sunt adesea bilaterale, se manifesta catre varsta de 60 ani si
radiologic sunt coxartroze de forme generale. Ele sunt cauzate de factori
generali inca necunoscuti care altereaza metabolismul cartilajului articular,
ducand la uzura precoce.
Cele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminati drept
cauze declansatoare.
Coxartroza reprezinta o entitate patologica cu incidenta crescuta ce
afecteaza 2-4% din populatia adulta intre 40-70 ani, ajungand la 10% peste
varsta de 70 ani.
Diagnosticul precoce are o deosebita valoare, permitand aplicarea unei
terapii medico-chiurgicale cu valente patogenice si a carui rezultat este bun si de
durata.
Subiectul tezei actuale se refera la optimizarea tratamentului kinetic prin
asocierea lui cu terapie Yumeiho.
1.3. Ipoteza, scop, sarcinile lucrarii
1.3.1.Ipoteza lucrarii.
Prin asocierea tratamentului kinetic clasic cu elemente ale tehnicii
Ymeiho are loc optimizarea tratamentului, evidentiata prin intarzierea
interventiei chirurgicale cat si printr-o buna profilaxie secundara.
1.3.2.Scopul lucrarii.
Scopul lucrarii este de a imbunatatii tratamentul kinetic clasic, crescand
astfel eficienta recuperarii in coxartroza primitiva.
1.3.3.Sarcinile lucrarii.
Sarcinile prezentei lucrari sunt urmatoarele:
- studiul bibliografic vizand incidenta, prognosticul si factorii cauzati ai
coxartrozei primitive;
- evaluarea tuturor posibilitatilor de diagnostic si tratament ;
- alcatuirea lotului martor si a lotului experimental;
- gruparea procedeelor si a mijloacelor utilizate in recuperarea coxartrozei
primitive pe principiul individualizarii;
- realizarea evalurii initiale, aplicarea tratamentului, evaluare finala;
- prelucrarea statistica a rezultatelor obtinute;

- analiza diferentelor existente intre datele de referinta, existente in literatura de


specialitate si cele efectuate in cadrul acestui studiu;
- analiza diferentelor existente intre cele doua laturi.

Capitolul 2 Fundamentarea teoretica


2.1. Anatomia functionala a soldului
2.1.1.Anatomia articulatiei coxo - femurale
Legatura membrului inferior liber de osul coxal este realizata de
articulatia coxo-femurala, o enartroza cu trei grade de libertate si cu o deosebita
importanta in statica si locomotie, ea oferind un maxim de stabilitate si de
mobilitate.
Elementele articulatiei coxofemurale sunt:
a) SUPRAFETELE ARTICULARE reprezentate de CAVITATEA
COTILOIDA a OSULUI COXAL si de CAPUL FEMURAL
CAVITATEA COTILOIDA se afla pe fata externa a coxalului;are forma
sferoida si este delimitata de sprinceana cotiloida.Cavitatea cotiloida reprezinta
suprafata articulara oferita de osul coxal, pentru articulatia cu capul femural.
CAPUL FEMURULUI este a doua componenta osoasa a articulatiei coxo-femurale. Capul articular reprezinta 2 / 3 dintr-o sfera, el este perfect
rotunjit si orientat in sus, inainte si inauntru.
Cavitatea cotiloida pentru a cuprinde capul femurului este marita de jur
imprejur de un BURELET FIBROCARTILAGINOS prismatic - triunghiular, cu
baza aderenta la sprinceana pubo-ischiatica.
b) BURELETUL GLENOIDIAN si CAPSULA ARTICULARA - au rol
de mentinerein contact a suprafetelor articulare. Prin marginea lui externa libera,
bureletul gleinoidian strange capul femural ca un inel.
CAPSULA ARTICULARA - fibroasa, are forma unui sac conoid, cu baza
inserata medial. Insertia cotiloidiana se face pe fata externa a bureletului si
periferia sprincenei. Insertia pe col se face anterior pe linia intertrohanteriana,
iar pe posterior la un lat de deget inlantrul crestei intertrohanteriene posterioare.
Capsula puternica si rezistenta, este formata din doua tipuri de fibre : unele
superficiale - longitudinale, altele profunde - circulare.

LIGAMENTELE ARTICULARE au rol de intarire a capsulei, asigurand


soliditatea membrelor inferioare in timpul statiunii verticale, in timpul mersului,
alergarii si sariturii.
Fibrele superficiale ale capsulei formeaza ligamentele:
1. Ligamentul ilio femural al lui Bertin Bigelow, are forma unui
evantai cu varful sub spina iliaco antero- inferioara, cu baza pe linia
intertrohanterioara.
Ligamentul ilio femural este puternic, joaca un rol deosebit in
mentinerea pozitiei ortostatice, opunandu-se caderii corpului inapoi, numindu-se
si LIGAMENT AL POZITIEI IN PICIOARE.
2. Ligamentul pubo femural se intinde de la eminenta ilio pectinee,
creasta pectineala la ramura superioara a pubisului si micul trohanter. Limiteaza
abductia si rotatia externa si impreuna cu cele doua fascicule ale ligamentului
ilio-femural formeaza un N majuscul.
3. Ligamentul ischio- femural porneste de pe ramura superioara a
ischionului, scobitura subcotiloidiana si portiunea ischiatica cotiloida si se
indreapta in afara, prin doua fascicole:
- fasciculul ischio- supracervical spre marele trohanter;
- fasciculul ischio- zonular spre zona orbiculara.
Acest ligament limiteaza rotatia interna si adductia.
4. Fibrele circulare profunde ale capsulei formeaza zona orbiculara ca un
inel ce inconjoara colul, sustinandu-l.
Intre capsula si muschiul psoas-iliac se gaseste o bursa care comunica
uneori cu sinoviala.
5. Ligamentul rotund este interarticular si se intinde di partea anterosuperioara a fosetei capului femural spre ligamentul transvers al
cadruluicotiloidian si regiunile de cadru invecinate; contine vase importante in
timpul perioadei de osteogeneza.
c) SINOVIALA tapeteaza fata interioara a capsulei, reflectandu-se pe
portiunea interarticulara a colului si pe fata externa a cadrului cotiloidian. Este
ridicata de plicile capsulare si reprezinta un singur fund de sac, sub ligamentul
ischio - femural.

GRUPELE MUSCULARE care intervin in mobilizarea articulatiei coxofemurale se impart in: muschii lomboiliaci, muschii bazinului si muschii
coapsei.
a) MUSCHII LOMBO - ILIACI sunt reprezentati de muschiul PSOAS-ILIAC.
Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de
greutate, apoi se indreapta in afara si in jos, trece prin fata centrului geometric al
capului femural, se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis inapoi de
aproximativ 40 de grade si se insera pe micul trohanter. El realizeaza o puternica
chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte inapoi si reprezinta astfel
principalul stabilizator anterior al soldului.
Cand ia punct fix pe coloana si pe bazin, este un flexor al coapsei, cu o
componenta de rotatie instabila. Ca flexor al coapsei pe bazin, psoasul - iliac
intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90 grade.
Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera de pozitia coapsei. Cand coapsa este
flectata pe bazin psoasul-iliac este rotator extern. Cand coapsa este extinsa pe
bazin psoas-iliacul este un rotator intern.
In mers, el efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin,
imitand faza de pendulare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre
sfarsitul fazei de pendulare.
b) MUSCHII BAZINULUI sunt reprezentati de :
1) Fesierul mare, se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace
externe, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a
trifurcatiei superioare a liniei aspre, imediat sub marele trohanter.
Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator extern al coapsei. Este un
stabilizator al pozitiei de hiperextensie. Intervine in miscarea de extensie atunci
cand individul poarta greutati sau urca pe un plan inclinat.
2) Fesierul mijlociu are forma triunghiulara si se insera prin baza lui,
proximal, pe portiunea mijlocie a fosei iliace, se indreapta vertical in jos, si prin
varful lui se insera distal pe fata externa a marii tuberozitatii.
Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe bazin este un abductor si un
rotator extern al coapsei, iar cand ia punct fix pe femur, inclina lateral bazinul.
Prin fasciculele anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei.
Prin fasciculele mijlocii realizeaza abductia. Prin fasciculele posterioare
realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei, fiind principalul stabilizator al
soldului.
3) Fesierul mic are forma triunghiulara. Prin baza lui se insera proximal pe
portiunea anterioara a fosei iliace externe, se indreapta orizontal in afara si prin
varful lui se insera distal , pe marginea interna a marelui trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator intern si abductor al coapsei, cand
ia punct fix pe femur, este proiector al hemibazinului de partea opusa.
4) Gemenul superior se insera medical pe spina ischiatica, se indreapta in
afara, se uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral, pe cavitatea
de pe fata interna a marelui trohanter;
5) Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului se
indreapta in afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. Este un rotator
extern al coapsei.
6) Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei
obturatoare care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos,
trece apoi prin scobitura ischiatica a marginii posterioare a coxalului, iese din
micul bazin se indreapta si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a
marelui trohanter. Este un rotator extern al coapsei si un stabilizator posterior al
soldului.
7) Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a membranei
obturatoare si pe conturul ei osos, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si
se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este un
rotator extern al coapsei si principalul stabilizator inferior al soldului.
8) Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica, se indreapta
in afara, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe
marginea posterioara a marelui trohanter. Este rotator al coapsei.
9) Piramidalul se insera medial pe fate anterioara a sacrului, in jurul gaurilor
sacrate anterioare, se indreapta in afara, iese din bazin prin marea scobitura
ischiatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter. Cand ia
punct fix pe bazin roteaza extern coapsa. Daca coapsa este flectata, devine
abductor al acesteia. Este si un stabilizator posterior al soldului.
c) MUSCHII COAPSEI
Muschii coapsei se indreapta vertical de la bazin spre coapsa, iar unii catre
extremitatile superioare ale oaselor gambei.
1) Dreptul intern se insera proximal pe unghiul pubisului si distal prin
intermediul labei de gasca pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Este un
flexor si abductor al coapsei.

2) Pectineul se insera proximal pe spina pubisului, se indreapta oblic in jos


si in afara si se insera distal pe creasta mijlocie a trifurcatiei superioare a liniei
aspre. Este flexor, abductor si rotator extern al coapsei.
3) Abductorul mijlociu se insera proximal pe unghiul pubisului, se indreapta
in afara si in jos si se insera distal pe zona mijlocie a liniei aspre a femurului.
4) Abductorul mic se insera proximal pe unghiul pubisului si distal pe
creasta interna a trifurcatiei superioare a liniei aspre.
Cei trei abductori au rol si de flexori ai coapsei. In sprijinul unipodal, ei
actioneaza ca stabilizatori ai bazinului in plan antero-posterior, nelasand bazinul
sa se incline inapoi.
5) Semitendinosul se insera pe tuberozitatea ischionului, iar distal prin
intermediul labei de gasca pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Cand ia
punct fix pe bazin, este flexor si rotator inauntru al gambei pe coapsa si extensor
al coapsei pe bazin. Cand ia punct fix pe gamba este extensor al bazinului pe
coapsa si flexor al coapsei pe gamba, pana la 10 grade, dupa care devine
extensor.
6) Semimembranosul se insera proximal pe fata posterioara a tuberozitatii
ischiatice si distal pe cei doi condili tibiali.
7) Bicepsul femural se insera proximal prin doua capete: lunga portiune se
insera pe tuberozitatea ischiatica; scurta portiune se insera pe baza externa a
liniei aspre a femurului.
Cele doua capete, se unesc si se insera distal pe capul peroneului, printrun tendon comun.
Cand ia punct fix pe insertiile proximale este un flexor al gambei pe coapsa
si extensor al coapsei pe bazin. Cand ia punct fix pe insertiile distale devine
extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba.
Semitendinosul, semimembranosul si bicepsul femural, plasati pe fata
posterioara a coapsei alcatuiesc grupul muschilor ischio-gambieri.
8) Tensorul fasciei lata este cel mai superficial muschi din regiunea anteroexterna a coapsei. Se insera proximal pe spina iliaca antero-superioara si pe
treimea anterioara a crestei iliace. Se inseradistal pe tuberozitatea externa a
extremitatii superioare a tibiei. Tensorul fasciei lata este rotator extern al
coapsei. Are rol deosebit de important in statica, in special in sprijinul unilateral
si in mers. Prin constructia lui tensorul fasciei lata inclina bazinul pe partea
membrului de sprijin.

9) Croitorul este cel mai superficial muschi al regiunii antero-interne a


coapsei. Se insera proximal pe spina iliaca antero-superioara si distal pe
tuberozitatea interna a extremitatii superioare a tibiei, prin intermediul labei de
gasca. Este flexor al gambei pe coapsa si flexor, adductor si rotator in afara al
coapsei pe bazin.
10) Cvadricepsul este alcatuit din 4 fascicule musculare: dreptul femural,
vastul lateral, vastul medial si cruralul. Insertiile proximale sunt diferite:
- dreptul anterior se insera pe bazin prin doua tendoane: unul direct pe
spina iliaca antero-inferioara si unul reflectat pe spranceana cotiloida;
- vastul lateral se insera pe marginea inferioara a marelui trohanter si pe
linia aspra;
- vastul medialse insera pe partea interna a liniei aspre;
- cruralul se insera pe partea inferioera a liniei aspre si pe fetele
anterioare si externa ale corpului femural.
Cele patru portiuni ale cvadricepsului se unesc intre ele si formeaza
tendonul cvadricipital, care inglobeaza patela si de la aceasta, in jos, se continua
cu tendonul rotulian, care se insera distal pe tuberozitatea anterioara a tibiei.
Cvadricepsul este un extensor al gambei pe coapsa si accesoriu prin dreptul
anterior, este un flexor al coapsei pe bazin.
Vascularizatia extremitatii superioare a femurului
H.V.Crock sustine ca sistemul arterial al extremitatii superioare a femurului
din trei compartimente:
Arcul arterial extracapsular al gatului femural, format in marea lui majoritate
de ramuri ce pornesc din arterele circumflexe femurale.
Ramurile ascendente cervicale pornesc din arcul arterial extracapsular, apoi
se divid in ramuri metafizare si ramuri epifizare. In functie de situatia lor
ramurile ascendente cervicale pot fi anterioare, posterioare, laterale si
mediane.
Arterele ligamentului rotund.
Inervatia soldului
Senzitiva - este dependenta de trei teritorii nervoase ramura profunda a
nervului obturator, care prin 1-3 filete nervoase se distribuie fetei antero-interne
a capsulei in 10 - 30% din cazuri exista nervul obturator, accesoriu care da
ramuri articulare.

Nervul crural da ramuri articulare la fata antero-superioara a capsulei.


Aceste ramuri articulare se desprind din nervul cvadricepsului si din nervul
pectineu (ramuri din nervul musculo-cutanat intern). De mentionat ca nervul
cvadricepsului si nervul musculo cutanat intern dau ramuri articulare si la
nivelul genunchiului.
Nervul sciatic prin trunchiurile nervoase ale muschiului gemen inferior
ale patratului crural, inerveaza fata posterioara a capsulei. Nervul sciatic da si o
ramura articulara genunchiului.
Se mentioneaza existenta unei inervatii senzitive simpatice in spongioasa
capului femural, fibre simpatice perivasculare care merg spre primul si al doilea
ganglion simpatic lombar.

2.1.2.Biomecanica articulatiei coxo - femurale.


Articulatia coxo-femurala este o enartroza, prezentand trei grade de
libertate; ea permite efecturea miscarilor de flexie, extensie, abductie, rotatie
interna, rotatie externa si circumductie. Datorita lungimii colului si inclinarii
sale pe diafiza, miscarile de flexie, extensie si abductie se asociaza cu miscari de
rotatie.
Goniometrie. Amplitudinile medii normale ale acestor miscari sunt
urmatoarele:

Activ
Pasiv
Diferenta

Flexie

Extensie

125 - 130
145 - 150
20

20
30
10

Adductie /
Abductia
30 / 60
-

Rotatie
interna
45
50
5

Rotatie
externa
35
40
5

Amplitudinile medii normale ale miscarilor variaza dupa pozitia


genunchiului. Cand acesta este flectat, ele cresc cu aproximativ 20 30.

MISCARILE DE FLEXIE SI EXTENSIE


Aceste miscari nu sunt pure, ele fiind insotite de miscari de rotatie interna
pentru flexie si rotatie externa pentru extensie; se executa in plan sagital, in jurul

unei axe transversale care trece prin varful marelui trohanter si prin foseta
ligamentului rotund. Clinic punctual de reper al axei biomecanice este
reprezentat de varful marelui trohanter.
Amplitudinea flexiei extensiei este legata de pozitia in care se gaseste
genunchiul.
Flexia soldului, cand genunchiul este extins, se limiteaza la 90 prin
punerea in tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. Cand genunchiul este
indoit, flexia atinge 120. Flexorii principali sunt: dreptul anterior, psoasuiliac,
tensorul fasciei lata, si croitorul. De la orizontala in sus, intervine si muschiul
fesier mijlociu, prin fibrele lui anterioare.
Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei si ligamentul iliofemural. Extensorii principali sunt : semimembranosul semitendinosul , bicepsul
femural, ajutati de fasciculele posterioare ale fesierului mijlociu si de fesierul
mic. In mentinerea pozitiei de hiperxtensie intervine si fesierul mare.
MISCARILE DE ABDUCTIE SI ADDUCTIE se realizeaza in jurul unei
axe antero- posterioare ce trece prin centrul capului femural, in plan frontal; ele
sunt insotite de miscari de rotatie ale capsulei. Cand coapsele sunt extinse,
amplitudinea maxima de abductie este de 60. In flexie maxima a coapselor
abductia atinge 70, intre ambele coapse se formeaza un unghi de 140.
Abductia este efectuata de tensorul fasciei lata, fesierul mijlociu si croitor.
Abductia este limitata de punerea sub tensiune a ligamentului iliopretrohanterian
(cand coapsa este in extensie) si a ligamentului pubo-femural (cand coapsa este
in flexie).
Adductia este realizata de : psoasul-iliac, fesierul mic, dreptul intern,
pectineul, cei trei adductori , semitendinosul, semimembranosul. Amplitudinea
adductiei este de 35. Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor,
iar cand acestea se incruciseaza de catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul
rotund.
Amplitudinea abductiei si adductiei coapselor poate fi marita prin
miscarile de compensare ale bazinului si ale coloanei lombare.
MISCARILE DE ROTATIE EXTERNA SI INTERNA
Se realizeaza pe plan transversal, in jurul unei axe verticale care trece prin
centrul capului femural. Pozitia de testat este decubit ventral pe masa, cu
genunchiul flectat la 90 si cu piciorul la zenit.
Amplitudinea rotatiei externe este de 15, a rotatiei interne de 35, deci
rotatia totala de 50. Cand coapsa este in flexie si abductia amplitudinea rotatiei
totale atinge 100, datorita ligamentelor ce sunt relaxate.

Rotatorii externi sunt: fesierul mijlociu, fesierul mare, cei doi gemeni,
piramidalul, cei doi obturatori, patratul femural, pectineul, dreptul intern si
croitorul.
Miscarea de rotatie externa este limitata de fascicolul ilio-pretrohanterian
al ligamentului femural si de ligamentul rotund.
Rotatorii interni sunt: fesierul mijlociu, fesierul mic, semitendinosul si
semimembranosul.
Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si de fasciculul
ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-femural.
MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE
Ea rezulta prin trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. In
realizarea acestei miscari intervin toate grupele musculare ale soldului . In
timpul miscarii de circumductie capul femural se invarte in cavitatea cotiloida,
epifiza distala a femurului descrie un cerc, iar diafiza femurului descrie un con.
2.1.3.Conditiile echilibrului bazinului in pozitia monopodala
La trecerea de la pozitia bipodala in monopodala, una din liniile de
transmitere a greutatii corpului la sol lipseste si daca nu survine nici o
modificare, individul cade pe aceasta parte. Pentru evitarea caderii, el isi
deplaseaza centrul de greutate in asa fel incat linia gravitationala sa cada pe
piciorul de sprijin, astfel ca greutatea sa fie repartizata in mod egal de o parte si
de alta a acestei linii.
Pozitia de echilibru cea mai economica este aceea in care centrul de
greutate se inclina spre soldul portant.
Daca subiectul repuzeaza pe un picior, linia gravitationala divizeaza
corpul in doua parti, echilibrate cu ajutorul modificarilor curburii coloanei
vertebrale.
Admitand ca din figura subiectul mobilizeaza gamba dreapta in abductie,
se va produce o deplasare a centrului de greutate spre dreapta, iar echilibrul se
restabileste doar prin abducerea bratului stang, abductia bratului drept , scolioza
dexiroconvexa a coloanei dorsolombare, avand ca efect o repartitie egala a
fortelor de o parte si de alta a liniei gravitationale, conditie exentiala a
echilibrului in pozitia monopodala.
Deplasarea liniei gravitationale in afara soldului portant determina pentru
stabilirea echilibrului fortelor, pe langa o tensionare a adductorilor soldului
portant si intrarea considerabila a trunchiului inspre linia gravitationala, abductia
bratului corespunzator si adductia bratului opus.

In afara de situatia pozitiei de echilibru ideal in care linia gravitationala


traverseaza capul femural portant si in care greutatea pe care o suporta soldul
este echilibrata de greutatea corpului din care se scade greutatea membrului de
sprijin, in toate celelalte pozitii, soldul suporta greutati mai mari decat greutatea
sa.
Pauwels a prezentat rolul suprafetei portante al articulatiei coxofemurale in protejarea arterei. Importanta este intinderea suprafetei articulare
asupra careia se exercita presiune: daca aceasta suprafata e mica presiunea este
mare si viceversa.
Prin simplul joc al levierilor soldului se poate provoca la nivelul capului
femural, la o persoana de 70 kg, o forta de 250 kg in cursul mersului: suprafata
portanta fiind de 12 cm2, rezulta ca presiunea pe cm2 va fi de 250/12 = 20,8 kg.
In practica zilnica se intalnesc artroze la care suprafata portanta se poate
reduce la 1 cm2 ceea ce inseamna ca la un individ de 70 kg., presiunea unitara
atinge 250 kg. Asa se explica fracturile polare superioare ale capului femural
observate la unele coxartroze.
2.2.Terapia Yumeiho
Terapia de indepartarea coxalelor, masaj si presopunctura este o metoda
de tratament pentru indreptarea articulatiilor intregului corp, pentru relaxarea
muschilor si tesuturilor conjunctive, pentru indepartarea bolilor.
In timpul tratamentului terapeutul isi foloseste mainile pentru a explora
supletea si incordarea muschiilor pacientului, isi foloseste ochii pentru a observa
expresia acestuia cat si culoarea tegumentelor, urechile pentru a asculta ecoul
produs in urma cracmentelor de indepartare articulara.
Orice boala este preluata ca un dezechilibru energetic in organism.
Aceasta terapie se bazeaza si pe o reechilibrare energetica cu actiune la nivel
cauzal al bolii. Dislocarea oaselor soldului poate produce dislocarea articulatiilor
sacroiliace, sa curbeze coloana vertebrala, sa impiedice circulatia sangvina si
astfel sa produca diverse boli, de aceea este necesara indepartarea oaselor
dislocate atat pentru tratarea bolii propriu zise cat si profilaxiei secundare.
Aceasta terapie asociata cu kinetoterapie participa la combaterea durerii,
combaterea contracturilor musculare, retractilor capsulo-ligamentare, hipotoniei
musculare cat si la stoparea progresiei leziunilor de tip degenerativ prin
inbunatatirea vascularizatiei locale, pastrarea sau reconstituirea armoniei
suprafetelor osoase articulare.
Participa la recuperarea functionala a coxofemuralei defectate,
conservandu-i la maximum functia de stabilitate si mobilitate.
Prin aceasta terapie articulatile soldului sunt solicitate constructiv prin
intermediul decoaptarilor , mobilizarilor pasive etc. si in nici un caz distructiv

(mersul), crearea directilor de forta la nivelul suprafetelor articulare ce


contribuie la realizarea articulatiei coxofemurale.
Oricine poate aplica masajul coxal, dar numai miscarile adecvate pot avea
efect multumitor. Miscarile incorecte nu numai ca nu pot obtine efectul curativ,
dar vor cauza probabil traumatisme neasteptate.
Motiv pentru care, practicantul trebuie sa tina cont de urmatoarele:
1. Persoana masata sa poarte haine lejere, subtiri si moi, sa-si scoata
pantofii, ochelarii, ceasul, bijeteriile;
2. Practicantul sa poarte haine lejere, sa aiba libertate de miscare;
1. Masajul trebuie facut pe o saltea;
2. Temperatura in camera trebuie sa fie de confort;
3. Practicantul nu trebuie sa uzeze abuziv forta sa in timpul masajului la
persoanele care au suferit interventii chirurgicale, copii, batrani, etc.
Semnele dislocarii coxalelor: - in decubit ventral se palpeaza crestele
iliace si se va observa ca linia ce uneste cele doua creste este mai inalta departea
dislocarii iar membrul inferior de aceasta parte pare a fi scurtat;
- in ortostatism datorita acestei scurtari a membrului inferior de partea afectata
se va observa o schimbare de situatie in care partea afectata se va situa mai jos.
In aceasta situatie apare si o incurbare a coloanei vertebrale cu
concavitatea de partea opusa celei defecte pentru a mentine echilibrul.
Bolile produse de dislocarile sunt foarte diverse:
Timpul dislocarii coxalului drept - tip de afectare a nervilor
parasimpatici - hipofunctii ale ficatului si stomacului, slabire, diaree, boli
ginecologice si altele.
Tipul dislocarii coxalului stang tip de afectare a nervilor simpatici
hipofunctiei ale inimii si plamanilor, adipozitate, constipatie, raceala, etc.
3. Tipul mixt (tipul dislocarii coxalului drept combinat cu tipul incordarii
articulatiei coxale stangi) apetit selectiv, greutate corporala variabila,
constipatie si diaree (alternativ).
Potrivit temei lucrarii, in cazul unei coxartroze unilaterale, bolnavul tinde
sa se sprijine numai pe membrul inferior sanatos, evita sprijinul pe membrul
inferior afectat datorita durerilor de la nivelul soldului. Acesta este si motivul
pentru care apare o pozitie vicioasa a bazinului care este mai ridicat de partea
afectata. Aceasta pozitie vicioasa a bazinului determina o pozitie compensatorie
a coloanei vertebrale care prezinta o deviatie in plan frontal (scolioza) cu
cavitatea de partea afectata ceea ce determina aparitia contracturilor
paravertebrale cat si a pertubarii functionalitaii organelor interne.
Procesul artrozic incepe dinspre partea cel mai putin solicitata, datorita
solicitarii insuficiente a nutritiei cartilajului, iar in acest caz in care bolnavul
evita sprijinul pe membrul inferior afectat nu se intampla altceva decat
accelerarea procesului degenerativ de partea afectata si cu timpul bilateralizarea
procesului artrozic determinata de surmenajul la care este supus soldul neafectat.

2.3.Coxartroza
Este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul articulatiei
soldului.Este o afectiune relativ des intalnita fiind si cea mai invalidanta dintre
artroze.
2.3.1.Teoriile patogenice in coxartroza
Teoria osteocondrala elaborata de Axhausen.
Se presupune ca intreruperea aportului sangvin sta la baza unei alterari
osteocartilaginoase, dar pe langa patogenia condrala se presupune a exista si o
patogenie subcondrala determinata de modificarile vasculare locale, modificari
care la randul lor ar fi determinate de alterari cartilaginoase. Tulburarile
vasculare vor duce la distrofie osoasa cu deformarea capului femural si aparitia
unor leziuni cartilaginoase.
Teoria mecano functionala, elaborata de Pommer si Lang, care explica
coxartroza suprasolicitarilor mecanice.
Dezechilibrul dintre posibilitatile functionale si solicitarile mecanice ale
articulatiei duc la alterarea cartilajului, alterari profunde ce nu pot fi compensate
si care afecteaza osul subiacent cu aparitia artrozei.
Leziunile cartilajului, cu desprinderea lui de pe os, sunt consecinte ale
tulburarilor trofice de cauze mecanice. Ele se manifesta initial prin edem
circumscris, urmat de descuamarea fibrelor, resorbtiei lacunara cu aparitia de
fisuri in cartilajul ce acopera osul.
In zona portanta se produce vascularizarea cartilajului si aparitia osificarii
encondrale, cu formarea unui os trabecular, ingrosat, consecinta a reactiei.
Uneori exista chiar proliferarea unui panus fibro-vascular ce acopera
pierderile de cartilaj.
Aparitia exostozelor marginale este datorata adaptarii articulatiei la
echilibrul schimbat, pentru acomodarea la noua distributie a fortelor, exostozelor
sunt o compensare patologica , un raspuns al articulatiei la suprasolicitarile
mecanice. Leziunile in coxartroza ar fi datorate, in primul rand alterarii
calitative a cartilajului articular la limita osteocondrala a zonei de sprijin, factorii
determinanti fiind foarte variati, astfel din acest punct de vedere, coxartroza este
secundara, uneori etiologia confundandu-se cu patogenia.
Teoria vasculara a lui Harrison Trueta a revolutionat patogenia.
Ei au demonstrat ca degradarea cartilajlui articular apare initial in zona
neoportanta ca o consecinta a lipsei de functiune.

Trueta arata ca artroza se datoreaza unei distrubutii anarhice a fortelor


mecanice asupra articulatiei soldului. Acest dezechilibru functional actioneaza
defavorabil asupra nutritiei intime a cartilajului. In zonele putin solicitate, lipsa
de lubrefiere duce la insuficienta de nutritie cu aparitia distrofiei si cu o invazie
vasculara patologica. In zona de suprasolicitare portanta, unde nutritia nu este
impiedicata, se va produce totusi o pierdere a elasticitatii, o degenerare si
necroze prin uzura cartilajului.
Degenerarea incepe in zona neportanta si se extinde spre zona portanta cu
evolutie diferita. In sectorul neportant, ca o consecinta a vascularizatiei
abundente epifizare, apar osteofitele, pe cand in sectorul portant, care scade
treptat, se produce o densitate a spongioasei intr-un teritoriu in forma de con cu
baza spre suprafata si varful spre centrul capului.
Proliferarea vasculara, ca fenomen reactiv reparator, apare de la inceput si
insoteste procesul de remaniere intins din zona portanta. Ea lipseste doar in
zonele cu forte de compresiuni foarte mari, unde capilarele dispar pe directia
transmiterii maxime a presiunii, cu aparitia sechestrelor in aceasta zona.
Tulburarile vasculare reactive modifica structura osului si a cartilajului si
stau la baza durerii in coxartroza.
Spre deosebire de teoria osteocondrala cu hipovascularizatie, Trueta arata
ca exista o hipervascularizatie.
Teoria dezechilibrului morfologic dependenta de dezechilibrul functional,
adica dezechilibrul in raportul rezistenta tesutului osos si solicitarile mecanice.
Se considera ca in anumite conditii, greutatea poate fi foarte mare pentru un
tesut normal (supraancarcare absoluta) sau osul este slabit pentru solicitarile
fiziologice (supraancarcare relativa), ceea ce explica necrozele osteocitare, ce
apar in supraancarcarea relativa care explica geneza de scleroza. Ceea ce s-a
putut preciza in patogenie coxartrozei este faptul ca leziunile de debut apar la
nivelul cartilajului articular in zona de descarcare.
2.3.2.Etiologia coxartrozei primitive
Etiologia coxartrozei, ca dealminteri a artrozelor in general, ramane inca
necunoscuta, desi numerosi factori sunt actualmente admisi ca fiind incriminati
in producerea ei.
a)
Frecventa coxartrozei este destul de mare si ea creste odata cu inaintarea
in varsta, Lawrence a aratat ca la subiecte intre 15-24 ani leziunile radiologice
de artroza sunt prezente la 10% din cazuri in vreme ce aceleasi leziuni
radiologice le intalneste in 80% din cazurile ce au trecut de 55 ani. Multe din
cazuri cu leziuni radiologice de artroza raman clinic mute.
b)
Sexul nu pare sa influenteze in mod particular incidenta coxartrozei. In
vreme ce la barbati artroza este mai ales monoarticulara, postraumatica si apare

inainte de 45 ani, artroza feminina realizeaza o poliartroza si se intampla dupa


menopauza.
c)
Ereditarea - nu pare sa joace un rol determinat in producerea coxartrozei.
d)
Factorii metabolici si nutritionali au fost invocati in favorizarea
coxartrozei, in special, tulburarile in metabolismul lipidelor.
e)
Factorii endocrini au fost incriminati in geneza artrozei mai cu seama in
ceea ce priveste rolul hormonilor sexuali. Frecventa coxartrozei la menopauza a
fost atribuita unei carente in estrogeni, cu atat mai mult cu cat unele lucrari
experimentale tineau sa demonstreze ca estrogenii au un rol protector asupra
cartilajului si ca atare previn instalarea artrozei, in vreme ce testosteronul are
actiune inversa. Cercetari in continuare au aratat insa ca eliminarea estrogenilor
in urina este normala la coxartrozici si ca nu este atat de sigur astazi ca
estrogenii protejeaza cartilajul. Hormonii corticoizi s-au dovedit a fi daunatori
caci altereaza cartilajul, dar rolul in producerea artrozei primitive nu apare
important. In schimb diabeticii par sa prezinte mai frecvent artroza si forme mai
grave. Se cunoaste frecventa mare a artrozelor la acromegali.
f)
Factorii vasculari. Au fost si ei invocati pentru a explica producerea
artrozei.
g)
Varsta
S-a afirmat ca varsta inaintata ar fi un factor patogenic al artrozei dat fiind
faptul ca artroza se intalneste cu o frecventa mai mare la varstnici si ca unele
modificari ale cartilajului senescent sunt asemanatoare cu cele intalnite in
artroza.
Legatura intre senescenta si artroza ramane inca interpretabila.
Pentru unii cercetatori, leziunile cartilajului senescent raman diferite de
cele ale cartilajului artrozic, caci la nivel femural ele sunt discrete si limitate la
zonele neportante.
In artroza in schimb ele se situeaza in zona portanta a capului femural,
sunt intinse si se traduc prin manifestari clinice.
Se poate admite ca varsta nu este cauza artrozei ci doar unul din factorii ei
etiologici.
h)
Factorii mecanici.
Joaca un rol esential in etiopatogenia artrozei.
Uzura articulara, surmenajul articular favorizeaza artroza.
Observatia clinica, precum si experimentarea, prin, producerea unei
instabilitati articulare, reproduce cel mai exact artroza umana.
Dintre factorii mecanici, presiunea, nu atat permanenta cat mai ales
clinica si nu difuzeaza, ci concetrata pe suprafata limitata, este cea care duce in
mod constant la artroza.
Privite prin prisma etiologiei, coxartrozele se pot clasifica dupa cei mai
multi autori in coxartroze primitive sau idiopatice si coxartroze secundare.
a) Coxartrozele primitive sunt adesea bilaterale, se manifesta catre varsta
de 60 ani si radiologic sunt coxartroze de forme centrale. Ele sunt

cauzate de factori generali insa necunoscuti care altereaza


metabolismul cartilajului articular ducand la uzura precoce.
b) Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi
incriminate drept cauze declansatoare.
2.3.3. Diagnosticul pozitiv si diagnosticul diferential.
Diagnosticul pozitiv este finalizat pe baza datelor clinice confruntate
cu cele radiografice. Pentru diagnosticul clinic pledeaza caracterul durerilor,
limitarea progresiva a miscarilor soldului (flexia fiind ultima miscare care se
pierde), atitudinea vicioasa caracteristica in adductie si rotatie externa a
membrului inferior, particularitatile mersului etc.
Duvernay considera ca diagnosticul pozitiv este posibil atunci cand
bolnavul prezinta 4 semne clinice, carora li se acorda si astazi o valoare
patognomonica.
Acestea sunt :
1) durerea inghinala;
2) semnul pantofului;
3) limitarea miscarii de abductie si adductie a coapsei;
4) conservarea miscarii de flexie a coapsei pe bazin; la aceasta se poate adauga
semnul rulmentului.
Diagnosticul diferential cel mai important este cel intre coxartroza si
coxita. Pentru acest motiv vom mentiona aici cateva dintre cele mai importante
criterii de diagnostic ale coxitei.
Criterii clinice: - debut anterior varstei de 40 ani unilateral;
- debut brutal al durerii, cu evolutie rapida;
- durere de tip inflamator, continua, accentuata nocturn,
neinfluentata de repaus;
- antecedente de boala inflamatorie P.R sau infectioasa TBC.
Criterii biologice: - VSH mare, leucocitosa cu polimorfonucleare;
- semne de sinovita inflamatorie .
Criterii radiografice: - pensare a spatiului articular;
- liza osoasa subcondrala (nu in regiunile de presiune
maxima);
- fara osteofitoza;
Alte diagnostice diferentiale se fac cu :
- sciatica (atunci cand e vorba de o durere posterioara a fesei si a coapsei) la
care manevrele de elongatie a sciaticului sunt pozitive;
- osteonecroza idiopatica a capului femural (evolueaza tot cu dureri la nivelul
soldului), afectiune rara, la care examenul radiologic evidentiaza un spatiu
articular normal si integritatea cotilului. Toate modificarile radio- logice au

sediu capul femural care prezinta o zona de osteocondensare si care cu timpul se


turteste la nivelul conturului sau superior.
2.3.4. Evolutie, Prognostic, Complicatii
Evolutie
Coxartroza are o evolutie lenta, progresiva si ireversibila spre agravare in
ciuda tratamentelor antiinflamatorii sau antialgice, chirurgia fiind singura solutie
care reduce durerea si impotenta functionala.
Se descrie o evolutie mai grava, infirmizanta la femei. Desfasurarea
inexorabila a tabloului clinic este intretaiata de repetate faze subacute, in care
fenomenele patologice se exacerbeaza, faze urmate spontan sau terapeutic de
perioade de remisiuni sau acalmie cu durata de la cateva luni pana la unul doi
ani.
Deficitul functional se mareste dupa fiecare puseu evolutiv prin scaderea
amplitudinii mobilitatii soldului si a posibilitatilor de deplasare. Mersul devine
din ce in ce mai penibil si cu un parimetru de actiune mai scazut, datorita
durerilor care apar neantarziat si silesc pe bolnav sa se opreasca. Algiile
provoaca exagerarea contracturilor musculare antalgice care vor accentua si
definitiva pozitiile vicioase ale membrului pelvin respectiv.
La randul sau viciul de atitudine al membrului intensifica durerile
rezultand asadar un cerc vicios. In asemenea situatii, bolnavul este silit sa
recurga la ajutorul sprijinului in baston si apoi chiar in carje. In faza terminala,
agravarea se traduce printr-o infirmitata apreciabila declansata de o anchiloza
dureroasa a soldului in pozitie vicioasa. Caracteristic pentru evolutia coxartrozei
este faptul ca niciodata in final nu se ajunge la o anchiloza osoasa ca in evolutia
coxitelor. Soldul artrozic va ramane intepenit prin prezenta incongruentei stranse
a suprafetelor coxofemurale, a retractiilor si ingrosarilor fibrocapsulare si a
proliferarilor osoase periarticulare.
Prognostic
Prognosticul in coxartroza este grav, fiind conditionat de modul in care
evolueaza boala si gradul infirmitatii.
In formularea prognozei se recurge, printre altele la unele criterii dovedite
valoroase, cum este evaluarea cotatiei examenului soldului, dupa Merle
d,Aubigne, care ne pune la dispozitie date despre capacitatea functionala si de
perspectiva a soldului bolnav.
Aspectul, prioritatea si evolutia osteofitozei, ca si gradul osteoporezei
pelvifemurale constitue un alt criteriu.
Prognosticul si legat de el, atitudinea terapeutica trebuie sa tina seama si
de relatiile date si, in acelasi timp, de clinica si radiologie.

Formele clinice invalidante trebuie rezolvate chirurgicala in favoarea


tratamentului medical.
Complicatii
In evolutia unei coxartroze, este de asteptat aparitia unor complicatii,
relativ putine dar care pot modifica cursul bolii.
Bilateralizarea leziunilor artrozice si consecutiv infirmizarea importanta a
bolnavului, constitue cea mai severa si frecventa complicatie.
Protruzia acetabulara a capului femural este o eventualitate rara in
decursul unei coxartroze, dar cu consecinte functionale agravate.
Tulburarile statico-functionale ale membrului pelvin contralateral, ca
anchilozele sau scurtarile scheletice, ca si tulburarile generale: ateroscleroza
generalizata, boala hipertonica, boala Parkinson si altele, pot complica in diferite
grade evolutia coxartrozei.
Supraponderea, prin incarcarea articulara excesiva, constitue un factor
agravant recunoscut. Interrelatia dintre coxartroza si obezitate este practic dificil
de inlaturat viata sedentara a bolnavului faciliteaza supraponderea care, la randul
ei, va influenta negativ boala.
Fracturile extremitatii proximale a femurului, mai cu seama cu cele ale
trohanterului, la o coxartroza, nu sunt mai frecvente decat pe soldul normal, desi
se admite ca atat osteoporoza zonala, cat si redoarea soldului artrozic sunt
factori favorizanti pentru producerea fracturilor.
Ar putea aparea o serie de complicatii in urma modificarii pozitiei
bazinului datorata evitarii sprijinului pe membrul inferior afectat din cauza
durerilor de la acest nivel. Apare o deviatie a coloanei vertabrale in plan sagital
care influenteaza negativ functionalitatea organelor interne atat prin presiunea
exercitata de coaste cat si prin presiunea pe nervii sistemului neurovegetativ care
deservesc organele interne.
2.3.5.Tratament complex al coxartrozei primitive
Pentru kinetoterapeut, orientarea programului se face in functie de stadiul
clinico-anatomo-functional al bolii.
Se deosebesc trei stadii:
Stadiul initial (S.I.) : dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala
musculoarticulara locala, reducerea amplitudinilor maximale (de lux) ale
soldului.
Stadiul evoluat (S.E.) : dureri si in repaus, redoare articulara in zona
amplitudinilor de utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar
activ.

Stadiul final (S.F.) : dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la


anchiloza, atitudini vicioase ireductibile.
Analiza studiului clinico-functional o face medicul specialist recuperator
si tot el alcatueste pe aceasta baza programul de recuperare medicala din care
face parte, ca element principal, kinetoterapia.
1) TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Profilaxia secundara la coxotic se realizeaza prin ceea ce numim igiena
articulara a soldului care cuprinde un numar de reguli de comportament menite
sa protejeze articulatia soldului in decursul anilor.
Principalele reguli sunt :
- sa evite statul prelungit in picioare;
- sa evite mersul pe jos, prelungit cat si mersul pe teren
accidentat;
- se va prefera mersul pe bicicleta, mersul simplu fiind cel mai
prost exercitiu pentru coxotic.
- odihna, repausul, se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau
scaun;
- intercalarea in timpul programului de munca a unor pauze in
care coxoticul poate sta culcat;
- se vor evita pozitiile fixe, prelungitemai ales cele cu care se
bazeaza pe flexia coxofemuralelor;
- utilizarea bastonului in mana opusa soldului afectat ori de
cate ori apare durerea. Se contraindica mersul schiopatat in
scopul evitarii purtarii bastonului.
Exista situatii cand bastonul se tine de partea membrului afectat, centrul
de greutate deplasandu-se in mers spre membrul afectat. Aceasta pozitie
se prefera cand coxartroza este foarte avansata (S.F.) si membrul inferior
nu ar putea sustine greutatea in mers (pentru stabilitate).
- corectarea inegalitatii membrelor inferioare (daca este
necesar) prin adaosul la tocul pantofului (necesara de la 2 cm
in sus);
- evitarea pantofilor cu tocuri inalte, purtare de pantofi cu talpi
din material care sa absoarba partial vibratiile din timpul
mersului, care se transmit intregului schelet;
- executarea de doua ori pe zi a programului special de
gimnastica care va continua programul invatat in conditii de
internare, urmand indicatiile medicului recuperator si ale
kinetoterapeutului.
- respectarea unui regim alimentar hipocaloric, capabil sa
previna sau sa combata obezitatea ce pandeste pe acesti
bolnavi, constransi sa-si restranga activitatea fizica.

2) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Administrarea de medicamente antiinflamatoare si antalgice trebuie facute
cu mult discernamant la bolnavii cu coxartroza deoarece acoperirea durerilor pe
cale medicamentoasa lasa pacientului o falsa si periculoasa imagine asupra
mersului bolii sale.
Aparitia sau intensificarea durerilor soldului trebuie sa arate bolnavului ca
a prelungit prea mult ortostatismul sau mersul, ca a crescut prea mult in greutate
etc.
Administrarea medicamentatiei este desigur necesara in anumite
momente, in primul rand in perioadele de acutizare, cand bolnavul este obligat
de unele activitati deosebite profesionale sau familiale in anumite zile.
In ceea ce priveste infiltratiile articulare cu preparate cortizonice, ele sunt
total contraindicate datorita pericolului unei necroze aseptice a capului femural.
Nici administrarea cortizonului pe cale generala nu este indicata in coxartroza
din acelasi motiv.
3) TRATAMENTUL FIZICAL
Electroterapia este indispensabila in tratamentul fizical al
coxartrozei care include majoritatea procedurilor electroterapiei.
Curentul galvanic (continuu) cu efect : sedative , analgetice, vasomotorii,
trofice, de stimulare a excitabilitatii musculare. Mai este indicat si
inogalvonizarea cu fenil butazona 1-3% la polul pozitiv si solicitat de litiu 1%.
- pentru efecte analgetice dozam o intensitate la prag/ 0,1mA/cm 3
- pentru efecte vasodilatatoare intensitate peste prag
- in stadile acute intensitati sub prag
- in stadile cronice intensitati peste prag
Curentii diadinamici (MF, PS, RS au efect excitator, DF, PL au efecte
analgetice) aplicatie deosebita in artrozele reactivante si in redorile articulare
(PS sau DF si PS sau DF si MF sau MF si PL) sunt aplicati de obicei pe regiunea
lombosocrata pentru a produce analgezie la nivelul soldului.
Durata sedintelor de tratament este diferita in raport cu scopul terapeutic
urmarit. Ea va fi scurta din ratiunea evitarii acomodarii de 4-8 minute, sau chiar
mai putin, o durata mai lunga poate diminua eficacitatea unei complicatii cu
scop analgetic. In aplicatile cu scop hiperemiant, vasculotrop, se pot aplica
sedinte de durata mai lunga 20-30 minute.
Curentii Trabert actiunea lor pronuntat analgetica fiind bine cunoscuta.
In coxartrozele dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice
indicate sau in cazurile in care tratamentul se face ambulatoriu este recomandata
stimularea nervoasa electrica transcutanata (T.E.N.S.).

Curentii de suprafata (galvonic, de joasa frecventa) sunt folositi in


tratamentul afectiunilor asociate coxartrozei de la nivelul formatiunilor
periarticulare sau in diminuarea durerii aparute la nivelul acestora.
Curentii de profunzime au o importanta deosebita in tratamentul
coxartrozei (curenti de medie frecventa, de inalta frecventa si ultrasunetele)
Interferentiali (medie frecventa)
- aplicatii cu frecvente constante:
a) curenti cu frecvente mici de 10 si sub 10 Hz care determina o excitatie a
membrilor motori si care se prefera atunci cand se urmareste obtinerea unei
contractii musculare pe musculaturi hipotone fara leziuni de nerv.
b) curenti cu frecvente medii (12-35 Hz) si cu intensitate subliniara a curentilor
au efect decontracturant si vasculotrofie.
c) curenti cu frecvente rapide (80-100 Hz) efect analgetic de scurta durata,
forma de introducere in mai toate aplicatile.
Mai pot fi aplicati si cu frecvente variabile (modulate) ritmic.
a) modulatii 0-10 Hz excitant asupra nervilor motori si in consecinta, indicatii
de gimnastica musculara in hipotoniile de inactivitate.
b) modulatii 90-100 Hz efect analgetic
c) modulatii 0-100 Hz micromasaj de profunzime al musculaturii striate cu
efecte benefice in contractura si retracturi musculare.
Durata sedintelor 10-20 minute, numarul sedintelor in functie de caz se
pot face 6-8 sedinte, sau 14-16 sedinte, zilnic sau la doua zile, sunt necesare
pauze de 14 zile cand numarul sedintelor sunt peste 12.
Dintre curentii de inalta frecventa se recomanda undele scurte cu efecte
hiperemiant, analgetic, miorelaxant si de activare a metabolismului; inalta
frecventa pulsatila (Diapulse) folosita in artrozele reactive; undele decimetrice
lungi si scurte (microunde) care determina incalzirea tesuturilor din profunzime
(muschilor).
Ultrasunetul se aplica pe regiunea afectata si are efecte analgetice,
miorelaxante, hiperemiante.
Se recomanda caldura sub diverse forme: impachetari cu parafina,
helioterapie, infrarosii, ultrasunete.
Crioterapia - compresiile reci schimbate la 5-6 minute, masajul cu gheata
repetat de mai multe ori in cursul zilei, pot ameliora foarte mult intensitatea
durerii la bolnavii la care fenomenele inflamatorii sunt pe primul plan.

1) KINETOTERAPIA

In general urmareste patru obiective principale:


- diminuarea durerii;
- cresterea stabilitatii soldului;
- cresterea mobilitatii soldului;
- cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers.
Componentele programului kinetic sunt:
A. Posturile
Coxartroza are tendinta de a instala pozitii vicioase ale soldului si in
special flexumul si rotatia externa care agraveaza disfunctionalitatea.
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial, sunt corectoare in stadiul
evolutiv, dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.
B. Tonifierea musculara
Deosebit de importanta este tonifierea musculaturii abductoare a soldului
care este responsabila pentru statiunea unipodala, pentru mersul echilibrat fara
lateroflectari homolaterale ale trunchiului. Fesierul mijlociu si mic ca si tensorul
fasciei lata reprezinta musculatura principala abductoare, respectiv
laterostabilizatoare.
Tehnica exercitiilor de crestere a fortei abductorilor este desigur mai
complexa si pacientul o invata in serviciile de fizioterapie si recuperare, dar baza
ramane in timpul celor doua exercitii de mai sus.
La un coxatic, pe baza bilantului muscular, de obicei este necesar sa ne
preocupam si de tonifierea musculaturii rotatoare intern, extensoare a soldului si
extensoare a genunchiului.
C. Cresterea mobilitatii.
Desi refacerea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este obiectivul
principal al recuperarii in coxartroza, ameliorarea mobilitatii coxofemurale este
dorinta ca prima conditie a refacerii functiei soldului de catre pacient.
In stadiul initial, scopul este de a limita sau intarzia aparitia redorii
articulare. In celelalte doua stadii, scopul este de a recastiga cat mai multe grade
de miscare.
Sub raport functional, in ordine, intereseaza mai ales miscarea de flexie
extensie, apoi abductia si rotatia interna. Pe aceste miscari va trebui sa se
concetreze programul de exercitii al coxoticului.
Un element deosebit de important pentru mobilizarea articulara a unui
coxotic este pedalarea pe bicicleta. Mersul pe bicicleta are si alte efecte
favorabile cum ar fi evitarea incercarii articulare in deplasarea precum si in
cresterea fortei si rezistentei musculare.

Exercitiile de crestere a mobilitatii coxofemurale sunt mai eficiente daca


se executa in apa calda sau dupa aplicarea locala de caldura. Este de preferat ca
exercitiile de gimnastica pentru sold, macar de trei ori pe saptamana, sa fie
precedate de o imersie in apa calda de 15-20 de minute care va asigura relaxarea
musculara si scaderea durerilor.
A. Refacerea stabilitatii
Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara. Aceste
exercitii se adreseaza in deosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor.
E. Recastigarea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare
si echilibru) se face fie la nivel fiziologic (SI si SE) fie la nivel patologic, dar cu
compensare cat mai buna (in SF) evitand mersul schiopatat.
F. Corectarea pozitiei bazinului, mentinerea unei functionalitati cat mai
buna a coloanei lombare (suplete, forta musculara abdominala si paravertebrala),
a genunchiului homolateral si a intregului membru inferior heterolateral
(mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi).
1) HIDROKINETOTERAPIA
Hidrokinetoterapia permite tonifierea fesierilor, obtinandu-se astfel un
sold suficient de stabil pentru a intarzia momentul protezei totale. Pe de alta
parte, din momentul indicatiei interventiei chirurgicale hidrokinetoterapia
pregateste muschii articulatiilor sub si supraiacente la nivelul echilibrului
mecanic necesar actului chirurgical.
6) TERAPIA YUMEIHO
Obiectivele sunt : - combaterea durerii; combaterea contracturilor
musculare si retractiilor musculoligamentare; hipotoniei musculare; stoparea
progresiei leziunilor de tip degenerativ prin imbunatatirea vascularizatiei locale;
recuperarea functionala a articulatiei coxofemurale afectate, articulatia fiind
solicitata constructiv; corectarea pozitiei bazinului; mentinerea unei
functionalitati cat mai buna a coloanei lombare, a genunchiului homolateral si a
intregului membru inferior heterolateral.
Componentele acestei terapii sunt : - masajul;
- mobilizarile pasive;
- manipularile articulare.
Masajul, pe langa efectul antalgic, este si miorelaxant sau tonifiant in
functie de manevrele utilizate, de intensitatea lor. Pozitionarea bolnavului este
extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a
diferitelor structuri.

Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi, permite abordarea


musculaturii coapsei si a regiunii trohanteriene.
Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombosacrale si
retrotrohanteriene, este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum
important al articulatiei coxofemural.
Decubitul lateral este folosit mai rar si pentru scurt timp fiind o pozitie instabila.
Coxartroza este preluata ca fiind un dezechilibru energetic in organism,
motiv pentru care se face o abordare generala prin miscari fundamentale cat si
miscari (manevre) speciale destinate tratarii bolii printr-o incercare de
reechilibrare energetica cu actiune la nivel cauzal.
Acest masaj este combinat cu mobilizari pasive asociate cu stretching iar
dupa ce au fost pregatite articulatiile si musculatura din jurul lor se executa
manipulari articulare.
In cazul articulatiei coxofemurale se executa o decoaptare articulara in
urma careia se poate auzi ecoul produs de intrarea capului femural in cotil
(intensitatea sunetului este in functie de densitatea osoasa). Aceasta manevra
stimuleaza nutritia cartilajului care este deficitara datorita evitarii sprijinului pe
membrul afectat, in acelasi timp ajuta la crearea directiilor de forta de la nivelul
suprafetelor articulare.
In continuare este prezentata ordinea si frecventa procedeelor, pozitiei
pacientului si terapeutului cat si manevrele folosite sunt descrise in cadrul
Metodelor de actionare din capitolul III.

YUMEIHO ordinea si frecventa procedeelor

POZ
.
1
2
a
b
3
4

NR.

FRECV.

1
2

1*

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
a
b
31
32
33
a
b
c
34
35
36
37
38
39
40
41
42
a
b
43
44
45
46
47
48
49
50
a
b

5
6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1
2
3
4

3
4

5
6
7

8
1
2
3
4
5
6
7
8

9
1
2
3
4
1
2
3

10*
6*5
3*
1*
1*6
1*
1*
1*
3*5
20*
25*
10*
4*8
8*
4*8
20*
25*
10*
4*8
8*
4*8
1*
10*
3*3
10*
1*
10*
2*10
2*10
10*
5*
10*
10*
10*
2*10
2*10
5*
10*
3*3
3*5
3*5
2*1
2*5
2*6
2*5
10*
10*
1*
1*
2*2
1*
2*3
3*3
4*8
2*8

DENUMIRE PROCEDEU
POZITIA PREGATITOARE
MASAJUL DE INCALZIRE
- MUSCHII TRAPEZ
- MUSCHII SPLENIUS SI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN - STANGA/ DREAPTA
STRETCHING PE MUSCULATURA GATULUI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE
SUPERIOARE
INDREPTAREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE
INDREPTAREA VERTEBRELOR LOMBARE STANGA / DREAPTA
INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNEI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
MASAREA REGIUNII SACRALE
MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU STANG ( cu palma)
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI STANG
MASAREA PLIULUI FESIER STANG
MASAREA BICEPSULUI FEMURAL STANG ( trei directii)
MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI
MASAREA TRICEPSULUI SURAL STANG (trei directii)
MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU DREPT (cu palma)
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI DREPT (cu policele)
MASAREA PLIULUI FESIER DREPT
MASAREA BICEPSULUI FEMURAL DREPT (trei directii)
MASAREA FOSEI POLITEE DREPTE
MASAREA TRICEPSULUI SURAL DREPT (trei directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR
MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR CALCANEE
MASAREA MUSCHILOR TRICEPTI SURALI ( cu palmele)
MASAREA TALPILOR
INTINDEREA MUSCHILOR ANTERIORI AI GAMBELOR
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
MASAREA REGIUNII LOMBARE
- ZONA VERTEBRELOR (cu palmele si cu policele)
- ZONA CRESTEI ILIACE STANGA/DREAPTA (cu palmele suprapuse)
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
- REGIUNEA PROPRIU-ZISA (cu policele)
- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSOLOMBAR STANG
- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSALOMBAR DREPT
MASAREA MUSCHILOR UMERILOR (cu palmele prin rotatie)
MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN
MASAREA MUSCHILOR SPLENIUS AI CAPULUI
MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN STANG
MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN DREPT
EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE STANGA/ DREAPTA
MASAREA ARTICULATIILR MAINILOR SI A DEGETELOR
MASAREA BRATELOR
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (cu genunchii)
- DE DEASUPRA CRESTEI ILIACE
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERELOR MARI
INDREPTAREA ARTICULATIEI SACROILIACE DREAPTA / STANGA
INDREPTAREA ARTICULATIILOR BAZINULUI (cu corpul)
RELAXAREA ARTICULATIILOR COXOFEMURALE
INDREPTAREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGA SI DREAPTA
CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI
MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL STANG (trei directii)
- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE

10

c
51
52
53
54
55
56
57
58
59
a
b
c
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
a
b

4
5
6
7
8
9
10
11
12

13
14
15
16
17
18
1
2
3
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
1
2
3
4
5
6
1
2
3
4
5
6
7
8

3*3
20*
2*6
2*
2*3
1*
5*
2*3
3*3
4*8
2*8
3*3
20*
2*6
2*
2*3
1*
5*
5*
3*6
2*10
2*3
2*6
1*
2*
5*6
1*
3*5
3*
1*
2*3
2*6
1*
2*
5*6
1*
3*5
3*
1*
2*
5*
3*3
3*
3*
2*8
1*
2*
3*
5*
3*
3*
2*10
5*
3*

- MASAREA ROTULEI
MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL STANG (prin rulare)
MASAREA MUSCHILOR GAMBEI STANGI
EXTENSIA GAMBEI STANGI
MASAREA TENDONULUI CALCANEAN STANG (prin rotatii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG
PERCUTIA TALPII STANGI
CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE DREPTE
MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL DREPT (pe trei directii)
- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
- MASAREA ROTULEI
MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL DREPT (prin rulare)
MASAREA MUSCHILOR GAMBEI DREPTE
EXTENSIA GAMBEI DREPTE
MASAREA TENDONULUI CALCANEAN DREPT (prin rotatii)
INDEPARTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT
PERCUTIA TALPII DREPTE
MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)
MASAREA ABDOMENULUI (axial si circular)
MASAREA ETAJULUI INFERIOR AL ABDOMENULUI (lateral si circular)
MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI STANGA
MASAREA MUSCHILOR BRATULUI STANG (doua directii)
INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI STANG
INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
MASAREA ANTEBRATULUI STANG (patru directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
MASAREA PALMEI STANGI (trei directii)
MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI STANG
INTINDEREA BRATULUI STANG
MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI DREAPTA
MASAREA MUSCHILOR BRATULUI DREPT (doua directii)
INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI DREPT
INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE
MASAREA ANTEBRATULUI DREPT (patru directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE
MASAREA PALMEI DREPTE (trei directii)
MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI DREPT
INTINDEREA BRATULUI DREPT
EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE
MASAREA ARIPILOR NASULUI
MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
APASAREA GLOBILOR OCULARI
MASAREA FETEI
MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
ARCUIREA SPATELUI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR
INTINDEREA INAPOI A BRATELOR
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
MASAREA REGIUNII DINTRE OMOPLATI
MISCAREA IN SUS - JOS A ARTICULATIILOR UMERILOR
PERCUTIA
MISCARE FINALA
- MASAREA MUSCHILOR TRAPEZ (partea superioara)
- PERCUTIA UMERILOR

7) TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Progresele incontestabile facute in cunoasterea biomecanicii articulare, in
tehnicile operatorii ca si in materialele de sinteza, biologic competente au facut

asa cum aratam mai sus, ca multe suferinte cronice medicale ale soldului sa
devina in primul rand boli ortopedo-chirurgicale.
La nivelul soldului chirurgia ortopedica poate rezolva azi total sau partial:
- Durerea articulara
- Deficit de vascularizatie a capului femural
- Suprafata portanta a capului femural
- Vectorii de presiune si tractiune in capul si colul femural
- Stabilitatea soldului
- Mobilitatea articulara.
Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele
osteotomii pana la protezele totale.

Capitolul III Organizarea si desfasurarea cercetarii


3.1.Metodologia cercetarii

Obiectul de studiu - Optimizarea tratamentului kinetic in coxartroza


primitiva s-a realizat prin analizarea unui material de studiu constituit din doua
loturi , un lot experimental format din 7 pacienti si un lot de control format tot
din 7 pacienti. Primului lot i s-a aplicat tratament kinetic clasic si manevre din
tehnica Yumeiho in timp ce lotul de control a beneficiat doar de tratament
kinetic clasic.
Bolnavii au fost internati cu diagnosticul de coxartroza primitiva,
diagnostic confirmat; in mai multe cazuri, in urma mai multor internari
anterioare.
Din cei 14 bolnavi luati in studiu. 8 aveau coxartroza primitiva veche cu
diagnostic confirmat in urma mai multor internari anterioare, ceilalti 6 au fost
diagnosticati cu coxartroze primitive incipiente. 10 sunt de sex feminin si doar 4
sunt de sex masculin, 4 din cei 14 luati in studiu. Coxartroza este bilaterala iar la
ceilalti 10 este unilaterala.
Urmarind in anamneza varsta de la debutul bolii, se remarca, varful
incidentei la decadele a-5-a si a-6-a ale vietii, acasta date fiind conforme cu
datele clasice din literatura medicala. Varsta medie a bolnavilor este de 63 ani, la
femei fiind de 62,4 ani iar la barbati 63,6 ani.
Lista subiectilor inclusi in colaborarea prezentului studiu este prezentata
mai jos:
N
R
1.

Nume/Prenume

Se

Lazar Simona

a
41 ani

Cochirlea
Gabriela
Voicu Cristina
Mihalache
Florin
Alinescu Corina

58 ani

F
M

69 ani
70 ani

60 ani

Petrescu
Mihaela
7. Sevoiu Mihai
8. Stamate Ion
9. Popescu Mirela
10. Mihnea Elena

71 ani

M
M
F
F

66 ani
68 ani
63 ani
57 ani

11.

54 ani

12. Ionescu
Valentina
13. Sinescu Andreea

74 ani

53 ani

14. Mihai Ioana

77 ani

2.
3.
4.
5.

Varst

6.

Vasile Claudiu

Diagnostic
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza primitiva dreapta veche
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza
primitiva
dreapta
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza primitiva stanga veche
Coxartroza primitiva dreapta veche
Coxartroza primitiva stanga veche
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza
primitiva
dreapta
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala

Studiul a fost realizat in perioada 1 mai 2001- 1 mai 2002 in cadrul sectiei
de traumatologie si ortopedie a spitalului clinic Colentina.
In acest experiment am incercat sa formez doua loturi omogene, in ceea ce
priveste valoarea fiecaruia, diferentele dintre cele doua grupuri sa fie minime
pentru, ca diferentele de la sfarsitul studiului sa fie cat mai concludente sa scoata
in evidenta cat mai bine si mai corect eficienta asocierii tratamentului kinetic cu
Yumeiho.
Cele doua loturi sunt echivalente din punct de vedere al diagnosticului,
fiecare lot avand cate 4 pacienti cu coxartroza primitiva veche, 3 pacienti cu
coxartroza primitiva incipienta; sunt echivalente si in ceea ce priveste sexul
fiecare lot avand cate 2 barbati si 5 femei; singura diferenta intre cele doua loturi
este legata de varsta, aceasta diferenta fiind foarte mica, neconcludenta, care nu
poate influenta studiul, primul lot avand media de 62,2 ani in timp ce lotul de
control are o medie egala cu 63,8 ani.
Evaluarile s-au efectuat la inceputul si finalul tratamentului, bolnavii fiind
comparati cu ei insisi si bineanteles comparatile facute intre loturi pe baza
parametrilor urmariti astfel observandu-se diferentele existente intre cele doua
loturi dupa aplicarea tratamentului.
Rezultatele au fost interpretate statistic matematic, iar pentru facilitarea
evaluarii eficientei am utilizat metoda grafica.
3.2. Metode de investigare

A. Examen clinic
Semnele comune intalnite la subiectii apartinand loturilor studiate:
durere, agravata de mers, de sprijin prelungit si este calmata de repaus, rar
apare si nocturn;
impotenta functionala, ca o jena ce-l impiedica pe bolnav sa-si lege sireturile
pantofilor sau sa-si incruciseze picioarele (picior peste picior);
schiopatare la mers, bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul afectat;
in ortostatism atitudini vicioase cu membrul inferior in usoara flexie si
rotatie externa;
coborarea pliului fesier de partea articulatiei bolnave dupa ce apare hipotrofia
musculara;
in decubit, la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale, se remarca
limitarea dureroasa a flexiei coapsei pe bazin, abductiei si rotatiei externe;
in decubit ventral absenta sau limitarea extensiei care in mod normal este de
aproximativ 15%.

B.Examen radiografic
Radiografia standard arata de partea afectata:
- pensare a interliniei articulare;

- osteofiteza pe zonele marginale ale capului femural;


- osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii, in zona de
presiune maxima;
- osteoporoza (tardiv) sub forma de grade in capul femural si in cotil.

C.Testing articular
Deplasarea segmentelor osoase angreneaza in lantul mecanismelor motorii si
participarea obligatorie a articulatiilor; Formele articulatiilor si gradele de
mobilitate ale acestora reprezentand factorii importanti care dirijeaza directia si
sensul miscarilor si care limiteaza amplitudinea lor.
In afara de mibilitate, articulatiile membrului inferior, din punct de vedere
functional sunt caracterizate si de stabilitate, calitate care indica capacitatea
articulatiilor de a efectua miscari cu amplitudine mare in conditii de rezistenta
periferica.
In biomecanica si kinetoterapie, determinarea amplitudinilor miscarilor
articulare se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale numite goniometre.
Goniometrele au dimensiuni diferite, functie de articulatiile care sunt studiate.
Miscarile efectuate la nivelul articulatiei coxo femurale pot fi efectuate
activ sau pasiv si cu genunchiul extins, sau flectat.
Miscarile efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 20 30 grade mai ample
decat cele efectuate cu genunchiul extins. De asemenea la sold, diferentele
dintre miscarile pasive si cele active sunt mai mari decat la alte articulatii.
Pentru aceste motive, valorile inregistrate la testarea articulara a soldului vor fi
insotite de specificatiile respective.
a) FLEXIA EXTENSIA miscare in plan sagital ax transversal care trece
prin marele trohanter si prin foseta ligamentului rotund.
a1) FLEXIA
Flexia activa se face la 0 grade pozitia de stang la 90 grade genunchiul
extins ajungand pana la 125 grade genunchiul flectat. Flexia pasiva atinge
140 150 grade.
Pentru testare , pozitia preferata este in decubit dorsal, sau mai rar in decubit
lateral, cu partea de testat pozitionata superior. Goniometrul se aseaza in plan
sagital, pe fata laterala a soldului, nitul goniometrului se plaseaza pe marele
trohanter, bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului pe
linia medio axilara, iar bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral.
O atentie deosebita se acorda in cazul testarii flexiei :

Evitarii bascularii bazinului , motiv pentru care este fixat


prin presarea cu mana a spinei iliace antero superioare;
Muschilor ischiogambieri, care limiteaza flexia cand
genunchiul este intins.
a2) EXTENSIA se realizeaza activ cu genunchiul extins si este de 12 20
grade, iar cu el flectat , nu depaseste 10 grade. Extensia pasiva ajunge la 30
grade.
Pozitia preferabila pentru testare este de decubit ventral goniometrul se
pozitioneaza ca si in cazul flexiei.
b) ABDUCTIA ADDUCTIA se executa in plan frontal, in jurul unui ax
antero - posterior (sagital) care trece prin centrul capului femural. Clinic axa
biomecanica antero-pasterioara se repereaza pe fata anterioara a soldului in plica
inghinala cu 1cm in fata arterei femurale.
Goniometrul se pozitioneaza pe plan frontal pe fata anterioara a soldului cu
nitul in continuarea axei biomecanice a miscarii, cu bratul fix paralel cu o linie,
ce uneste cele doua SIAS, iar bratul mobil pe fata anterioara a coapsei, spre
mijlocul patelei.
b1) ABDUCTIA are valori variabile, functie de modalitatea de testare.
Amplitudinea miscarii este de 45 grade. Pozitia de testare este de decubit dorsal
cu genunchiul extins. Abductia se masoara si din decubit lateral.
O atentie deosebita se acorda in cazul testarii abductiei :
- miscarii de abductie a soldului opus, care maresteaparent unghiul coxofemuralei;
- bascularii laterale a bazinului, care determina erori in masura.
b2) ADDUCTIA este imposibil de efectuat din pozitia anatomica zero, cu
membrele pelvine aliniate unul langa celalalt. Pentru aprecierea acestei miscari,
membrul opus trebuie abdus, masuratoarea facandu-sein acelasi fel ca si la
abductie. Amplitudinea are o valoare de 30 grade. Se mai poate face adductia,
combinandu-secu flexia soldului, asociind sau nu o flexie a genunchiului.
O atentie deosebita se acorda in cazul testarii adductiei:
- sa se porneasca de la o pozitie corecta de 0 grade deoarece uneori nu se
sesizeaza ca soldul este in usoara abductie;
- corpul poate sa se aplece spre partea in care se face miscarea, modificand
rezultatul masuratorii.
c) ROTATIA INTERNA ROTATIA EXTERNA
Rotatia se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului
femural.

Miscarea de rotatie a soldului se apreciaza cel mai corect asezand bolnavul


in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade.
c1) ROTATIA INTERNA are o amplitudine de 35 45 grade, mai mare in
cazul miscarii pasive. Miscarea de rotatie interna se masoara rotind gamba si
piciorul in afara fata de coapsa fixata pe planul patului.
c2) ROTATIA EXTERNA are o amplitudine de 45 grade si se testeaza in
acelasi moduri ca si rotatia interna, imprimandu-se gambei si piciorului o
miscare in sens invers.
d) CIRCUMDUCTIA este rezultanta asocierii tuturor miscarilor soldului,
si are o amplitudine mai mica decat a umarului.
Pozitia functionala de imobilizare este in flexie de 15 grade, abductia de 5
grade, iar cea de repaus articular este in flexie de 30 grade si rotatie externa.
D. Testing muscular
1.FLEXIA
Muschiul : iliopsoas
De stabilizat : pelvisul
Pozitia fara gravitatie (FG) : decubit heterolateral cu coapsa de testat pe o
placa sau sustinuta cu genunchiul extins
- forta (f 1) : palparea practic imposibila fiind un muschi profund;
- forta (f 2) : flexia coapsei, genunchiul fiind mentinut extins.
Pozitia antigravitationala (AG)
a) decubit dorsal cu soldul si genunchiul extinse;
b) din sezand, cu gamba atarnata.
- forta (f 3) din (AG) (a) : se ridica membrul inferior cu genunchiul extins;
- forta (f 4, f 5) din (AG) (a sau b): rezistenta pe fata anterioara a coapsei in
treimea inferioara.
Substitutie: in pozitia FG muschii abdominali basculeaza posterior pelvisul
mimand flexia soldului.
2. EXTENSIA
Muschiul : gluteus maximas
De stabilizat : pelvisul si coloana lombara
Pozitia (FG) : decubit heterolateral, cu sustinerea coapsei de testat si
genunchiul flectat la 90 grade
- forta (f 1) : palparea simpla in centrul fesei;
- forta (f 2) : extensia coapsei, prin alunecare.
Pozitia antigravitationala (AG)
- decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade
- forta (f 3) : hiperextensia coapsei

- forta (f 4 si f 5) : rezistenta pe fata posterioara a coapsei , in treimea


inferioara.
Substitutie : extensia coloanei lombare.
3. ABDUCTIA
Muschii: gluteus medius, gluteus minimus si tensor al fasciei lata.
De stabilizat pelvisul
Pozitia FG: decubit dorsal, cu genunchiul extins
- forta (f 1):
a) pentru muschii fesieri: mic si mijlociu palparea lateral de articulatia
coxofemurala, sub creasta iliaca;
b) pentru tensorul fasciei lata: palparea caudal de spina iliaca aterosuperioara.
- forta (f 2): abductia coapsei, prin alunecare sau prin sustinere de catre
testator.
Pozitia AG: decubit heterolateral, soldul si genunchiul membrului de testat
extinse
- forta (f 3): abductia membrului inferior complet intins;
- forta (f 4 si f 5): rezistenta pe treimea inferioara a fetei laterale a coapsei.
Substitutie:
- flexie laterala a trunchiului;
- rotatia externa si flexie.
4. ADDUCTIA
Muschii: adductor magnus, longus si brevis
De stabilizat pelvisul
Pozitia FG : decubit dorsal, membrul inferior contralateral abdus, soldurile si
genunchii extinsii.
- forta ( f 1 ) : palparea pe fata mediala a coapsei;
- forta ( f 2 ) : adductia membrului inferior , prin alunecare pe pat sau
mentinerea de catre testator.
Pozitia AG : decubit homolateral , membrul inferior de deasupra tinut in
abductie de catre testator, soldurile si genunchii extinse.
- forta ( f 3 ) : adductia membrului inferior cu depasirea liniei mediane a
corpului;
- forta ( f 4 si f 5 ) : rezistenta se aplica pe treimea inferioara a fetei mediale a
coapsei.
Substitutie :
- in decubit dorsal : rotatia interna a soldului ;
- in decubit lateral : rotatia interna si flexie.
5. ROTATIA INTERNA
Muschii: gluteus minimus, gluteus medius si tensorul fasciei late .
De stabilizat: femurul.

Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul flectat la 90 grade, genunchiul la 90


grade si membrul netestat extins .
- forta (f 1): palparea muschilor fesieri: mic si mijlociu si tensorul fasciei late;
- forta ( f 2 ): se roteaza intern coapsa prin alunecare, pe suprafata de sprijin
(placa talcata).
Pozitia AG: sezand, cu gamba atarnata la marginea patului.
- forta ( f 3 ): rotatia interna a coapsei prin miscarea gambei spre lateral;
- forta (f 4 si f 5): rezistenta pefata laterala in treimea distala a gambei.
Substitutie: adductia cu flexia soldului.
6. ROTATIA EXTERNA
Muschii: obturatori intern si extern, gemeni superior si inferior, patrat
femural si fesier mare.
De stabilizat: femurul
Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul si genunchiul flectate la 90 grade,
membrul netestat intins.
- forta ( f 1 ): palparea pe fata laterala a coapsei ;
- forta ( f 2 ): se roteaza extern coapsa prin alunecare pe suprafata de sprijin
(placa talcata).
Substitutie: abductia cu flexie a soldului.
E. Testarea durerii o cotatie evolutiva alcatuita de Merle dAubigne (1970):
Durerea este vie si continua 0 puncte; Dureri foarte mari si care impiedica
somnul - 1 punct; Dureri vii care fac imposibila activitatea profesionala 2
puncte; Dureri vii dupa 15 minute si de mers 3 puncte; Dureri vii dupa 30
minute de mers dar dispar rapid la repaus 4 puncte; Durere usoara la debutul
mersului 5 puncte; Absenta durerii 6 puncte.
Durerea localizata la nivelul soldului peritrohanterian, triunghiul Scarpa,
fesier. Deci intensitatea durerii este mai mare la un punctaj mai scazut.
F. Testarea mersului dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle dAubigne:
Cand acesta este imposibil 0 puncte; este posibil numai in carje sau cadru 1
punct; numai cu doua bastoane 2 puncte; cu un baston dar limitat la o ora, fara
baston fiind foarte dificil 3 puncte; cu un baston prelungit, fara baston
limitat, schiopatare 4 puncte; fara baston posibil, dar cu usoara schiopatare
5 puncte; mersul este normal 6 puncte
Evaluarile s-au efectuat la inceputul si la finalul tratamentului, bolnavii
fiind comparati cu ei insisi cat si intre loturi observandu-se diferentele existente
intre cele doua loturi cat si diferentele existente intre lotul experimental si
valorile normale apartinand unui om sanatos.
3.3.Metode de actionare

In cadrul actualului studiu experimental am format doua loturi de pacienti.


Lotul experimental a beneficiat de tratament kinetic clasic asociat cu manevre
ale tehnicii Yumeiho, in timp ce lotul de control i s-a aplicat doar tratament
kinetic.
I. Tratamentul kinetic va fi adaptat fiecarui caz in parte, in functie de
varsta, deficitul functional existent etc.
Folosirea mijloacelor kinetologice are rol de a aduce cat mai aproape de
normal a amplitudinilor de miscare deficitare (extensie, abductie, rotatie
externa), de a realiza tonifiereamusculaturii afectate.
A.POSTURILE
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial , sunt corectoare in stadiul
evolutiv, dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.
a) Pentru evitarea flexunului
Decubit ventral eventual cu un sac de nisip pe sacrum si o perna mica sub
genunchi.
Decubit dorsal o perna sub fese, soldul afectat intins (eventual cu un sac de
nisip pe coapsa) iar celalalt flectat.
Decubit dorsal la marginea patului lasand membrul inferior sa atarne jos din
pat (sa nu lordozeze)
b) Pentru evitarea rotatiei externe
Sezand , genunchii flectati, picioarele asezate cu talpa pe sol, pe o linie in
afara coapselor.
Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se incearca, ca piciorul omonim
soldului coxotic sa se afle cat mai in afara scaunului, genunchii fiind
apropiati unul de altul.
Noaptea pot fi folositi separati pentru picior si gamba confectionati din fasa
gipsata sau materiale termoplastice, care mentin piciorul cu degetele spre
zenit.
B. REFACEREA MOBILITATII
Refacerea mobilitatii are in vedere mai multe directii de actionare si anume:
- extensie ;
- abductie ;
- rotatie interna.
1.Refacerea extensiei
a) mobilitatea pasiva :
Exercitiul 1 :Pacientul in decubit ventral, kinetoterapeutul cu o mana
fixeaza, pe masa de lucru, bazinul, iar cu antebratul si cealalta mana, trecute pe
sub gamba, genunchi si coapsa executa extensia.

Varianta a exercitului 1 : bazinul la marginea mesei de lucru, membrul


inferior atarna in jos, kinetoterapeutul executa aceiasi miscare ca mai sus.
b) mobilizari active ;
Exercitiul 2 : Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat, se executa
extensii in articulatia soldului, cu si fara flectarea genunchiului.
Varianta la exercitiul 2 : trunchiul la marginea mesei de lucru (membrele
inferioare intinse pe masa) , postura din care se executa extensii de trunchi
(bazinul este fixat).
Exercitiul 3 : Din ghemuit, cu trunchiul aplecat, pacientul se ridica in
ortostatism, cat mai drept.
Exercitiul 4 : Decubit dorsal, mainile prind o bara si ridica trunchiul, bazinul
este impins in sus, calcaile nu parasesc solul.
Exercitiul 5 : Decubit lateral, membrul inferior heterolateral flectat, membrul
inferior afectat executa extensie activa, pentru a usura, extensia se poate executa
prin alunecarea piciorului pe sol.
c)metode de facilitare .
Initiere ritmica comenzile verbale: relaxeaza si lasa-ma pe mine sa-ti
misc, misca odata cu mine; miscarile vor fi executate ritmic si lent.
Miscare activa de relaxare opunere se aplica in hipotonii musculare
care nu permit miscarea pe o directie; miscare activa iar in zona scurtata se
executa o contractie izometrica iar cand aceasta a ajuns maxima se solicita o
relaxare brusca, terapeutul executa o suita de intinderi rapide ale musculaturii
slabe iar la comanda verbala a terapeutului, pacientul sa revina la pozitia cea mai
scurtata a musculaturii slabe, in functie de capacitatea functionala a muschiului,
terapeutul va opune sau nu rezistenta acestei miscari.
Relaxare opunere se aplica in limitarea de mobilitate de cauza
contractura musculara ; in punctul de limitare musculara se solicita o contractie
izometrica urmata de o relaxare lenta , dupa relaxare pacientul va executa o
contractie izotonica activa, incercand sa depaseasca punctul initial de limitare a
miscarii.
- prezinta doua variante : RO antagonista si RO agonista diferenta fiind de
musculatura contracturata.
Relaxare contractie limitarea mobilitatii miscare izotonica pana la
amplitudinea maxima unde se solicita pacientului sa impinga sau sa traga
izometrie si concomitent sa roteze maxim segmentul, nu se aplica in caz de
durere , se aplica numai antagonistul care limiteaza miscarea.
Stabilizare ritmica reducerea mobilitatii de cauza durerea; comanda
tine, nu ma lasa sa-ti misc, se repeta de 2-3 ori dupa care se cere executarea
activa a miscarii de catre pacient.
2. Refacerea abductiei
Beneficiaza de mai multe metode kinetologice (statice si dinamice):
posturare ; mobilizare pasiva ; auto-pasiva ; activa ; metode de facilitare.

a) Posturare.
Exercitiul 6 : Decubit dorsal cu o perna intre coapse;
Exercitiul 7 : Sezand calare pe un sul mare;
b) Mobilizari pasive .
Exercitiul 8 : Decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul iar
cu cealalta executa abductia priza fiind luata la nivelul codilului intern al
femurului.
Exercitiul 9 : Decubit lateral, pa partea sanatoasa, cu genunchiul heterolateral flectat , kinetoterapeutul cu fata la el, fixeaza bazinul cu o mana iar cu
cealalta, executa abductia.
Exercitiul 10 : Pacientul sustinut in ortostatism cu picioarele departate,
kinetoterapeutul la spatele lui ii prinde cu mainile bazinul impingandu-l spre
partea sanatoasa.
c) Miscari active.
Exercitiul 11 : Decubit dorsal cu membrele inferioare asezate pe o placa
lucioasa, membrul inferior sanatos este fixat iar cel afectat executa abductia
activa;
Exercitiul 12 : Decubit lateral pe partea sanatoasa, executa abductia
membrului afectat cu genunchiul extins;
Exercitiul 13 : Pacientul sustinut in ortostatism executa fandari laterale.
d) Metode de facilitare : I.R. ; M.A.R.O. ; R.O. ; R.C. ; S.R. ;
3. Refacerea rotatiei interne
a) Posturarea
Exercitiul 14: Pacientul sezand pe sol, cu genunchiul flectat si picioarele in
afara axului coapsei.
b) Miscari pasive .
Exercitiul 15: Decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, kinetoterapeutul prinde treimea inferioara a gambei deplasand-o spre exterior.
Exercitiul 16 : Decubit dorsal sold flectat 90 grade, genunchi flectat 90
grade kinetoterapeutul executa rotatia piciorului spre exterior.
c) Miscari active.
Exercitiul 17 : Decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, executa
rotarea interna a picioarelor.
Exercitiul 18 : Decubit ventral cu genunchiul flectat, executa inclinarea
gambei spre partea externa a corpului.
Exercitiul 19 : Sezand cu genunchii flectati, picioarele in afara pe sol, apasa
cu mainile genunchii in jos spre linia mediana a corpului.
C. REFACEREA FORTEI MUSCULARE
1.Tonifierea musculaturii extensoare
Principalii extensori sunt muschi monoarticulari, fesierul mare, fesierul
mijlociu cu fibrele posterioare si muschii poliarticulari ischiogambieri.

a) Exercitii globale:
Exercitiul 1: Decubit ventral, extinde coxo-femurala, apoi in continuare
flecteaza genunchiul;
Exercitiul 2: Patrupedie, extensia coapsei afectate cu genunchiul flectat sau
extins.
b) Exercitii selective pentru muschiul fesier mare :
Exercitiul 3 : Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade,
executa extensia coapsei cu contrarezistenta.
Exercitiul 4 : Decubit dorsal cu bratele pe langa corp: contractii izotonice ale
muschilor fesieri 5 secunde si relaxare 10 15 secunde, de 7 8 ori.
c) Exercitii selective pentru muschii ischiogombieri :
Exercitiul 5: Decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei, kinetoterapeutul
face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa. Pacientul executa o extensie a
coapsei contrata, apoi o extensie a piciorului contrat, in continuare flectand
genunchiul.
2. Tonifierea musculaturii abductoare.
Musculatura principala abductoare este monoarticulara fesierul mijlociu si
fesierul mic, si poliarticulari fesierul si tensorul fasciei lata care in sprijin
unipodal stabilizeaza concomitent coxofemurala si genunchiul.
a) Exercitii globale :
Exercitiul 6 : Decubit dorsal executa abductia pe placa talcata:
Exercitiul 7 : Decubit heterolateral, cu membrul inferior de jos flectat, cel
homolateral addus, executa abductia, initial fara rezistenta apoi cu rezistenta.
Exercitiul 8 : Sezand calare pe un sul mare , se aplica contrarezistenta pe
fata laterala si incearca sa execute abductia coapsei.
Exercitiul 9 : Decubit dorsal, departarea membrelor inferioare ridicandu-l la
10 cm de sol, revenire (5 10 ori).
b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu
Exercitiul 10: Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar
cel afectat cu genunchiul flectat, executa abductia cu rezistenta opusa pe partea
laterala a genunchiului
Exercitiul 11: Aceiasi pozitie , membrul afectat este cu genunchiul extins,
aceiasi rezistenta.
c) Exerctii selective pentru tensorul fasciei lata
Exercitiul 12: Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel
afectat in extensie rotatie externa, genunchiul extins si piciorul sprijinit pe
masa, rezistenta pe fata laterala a talonului, contrand miscarea de abductie.
Exercitiul 13: Aceiasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa
talonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se
abduce cu rezistenta mersul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o
rotatie externa cu extensie.

3. Tonifierea musculaturi rotare intern.


Ea este realizata de muschii fesieri mijlocii si mic; tensorul fasciei lata.
a) Exercitii globale
Exercitiul 14: Decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, piciorul
membrului inferior afectat, executa o flexie dorsala cu suspinatie si adductie, de
aici se continua cu o miscare de rotatie interna, contrata de kinetoterapeut prin
prize la nivelul piciorului.
Exercitiul 15 : Decubit ventral, se va duce gamba flectata la 90 grade, spre
exterior miscare contrata de kinetoterapeut, sau o reducere spre interior si aici
rotatorii se lupta ca sa tina gamba, sa nu cada sub actiunea gravitatiei.
b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu
Exercitiul 16 : Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar
cel afectat cu genunchiul flectat , executa abductia cu rezistenta opusa pe partea
laterala a genunchiului;
Exercitiul 17 : Aceiasi pozitie, membrul afectat este cu genunchiul extins,
aceiasi rezistenta.
c) Exercitii selective pentru tensorul fasciei lata
Exercitiul 18 : Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt,
cel afectat in extensie rotatie externa , genunchiul extins si piciorul sprijinit pe
masa, rezistenta pa fata laterala a falonului, contrand miscarea de abductie;
Exercitiul 19 : Aceeasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa a
falonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se
abduce cu rezistenta membrul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa
o rotatie externa cu extensie.
D. REFACEREA STABILITATII CONTROLATERALE
Sinergiile cele mai eficace pentru stabilizare si echilibrare, sunt cele care
utilizeaza musculatura similara sau antagonista a mersului opus, pentru
inducerea incrucisata a activitatii in musculatura membrului afectat.
Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara care se adreseaza
indeosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor.
Exercitiul 1 : Pacientul calare pe o bancheta sau sul; picioarele efleureaza solul;
cu membrul inferior afectat executa o extensie care dezechilibreaza corpul ceea
ce atrage imediat o extensie a membrului inferior.
Exercitiul 2 : Ortostatism, cu membrele inferioare usor departate, se tenteaza o
abductie piciorul ramanand pe sol, cu efort, abductorii opusi se contracata si ei .
Exercitiul 3 : Ortostatism usor departate membrele inferioare care tenteaza
rotatia externa, fara ca piciorul sa alunece pe sol.
E. REFACEREA CONTROLULUI MUSCULAR DINAMIC PENTRU MERS

In general aceste exercitii urmaresc refacerea automatismelor de echilibru


sau de stabilizare prin antrenarea unor lanturi kinetice, inchise sau deschise, dar
cu raporturi intre trunchi si articulatii periferice
a) Exercitii selective pentru extensie
Exercitiul 1 : Decubit dorsal, membrele inferioare extinse, kinetoterapeutul
exercita o presiune in jos pe SIAS , pacientul se opune, luand ca punct de sprijin
si faloanele si incercand sa desprinda bazinul de pe masa;
Exercitiul 2 : Patrupedie, kinetoterapeutul trage de umerii subiectului spre
inapoi; pacientul se opune punand in tensiune extensorii;
Exercitiul 3 : Pedalaj pe bicicleta ergometrica.
b) Exercitii selective pentru abductie
Exercitiul 4 : Pacientul in pozitie cavaler, aplicarea unei forte pe fata externa a
genunchiului homolateral vor fi solicitati abductorii orizontali;
Exercitiul 5 : Pacientul in sprijin unipodal, kinetoterapeutul executa o
impingere orizontala intr-un sens sau altul, pacientul se opune prin contractia
abductorilor si adductorilor cat si a musculaturii laterale a trunchiului;
Exercitiul 6 : Ortostatism, langa un perete cu umarul de aceasta parte sprijinit
de perete, ridica piciorul contra lateral de pe sol, iar bazinul va fi deviat spre
perete.
c) Exercitii selective pentru rotatia interna
Exercitiul 7 : Ortostatism cu un picior pe un suport rotativ , celalalt pe un suport
fix, se executa rotatii interne;
Exercitiul 8 : Pacientul in sprijin unipodal pe soport rotativ, cu mainile pe o
bara, kinetoterapeutul roteaza spre exterior suportul, pacientul opunandu-se
acestei miscari.
II. Tratamentul prin terapia Yumeiho
Pe parcursul celor trei saptamani de studiu , tratamentul kinetic a fost asociat cu
manevre ale terapiei Yumeiho care au fost aplicate doar lotului experimental cu
o ritmicitate de 3 4 ori pe saptamana.
Descrierea si ordinea procedeelor utilizate:
1.STRETCHING PE MUSCULATURA ANTERIOARA A COAPSELOR SI
GAMBELOR. Figura 1 - Anexe
Pacientul in decubit ventral cu membrele inferioare usor departate;
terapeutul pe genunchi la picioarele pacientului, prinde cu ambele maini
varfurile picioarelor acestuia si executa pasiv flexia din genunchi, extensia la
nivelul gleznei impingand cacaiele spre fese ajutandu-se de propria greutate.
2. INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR.
Figura 2 - Anexe
Dupa manevra anterioara lasa picioarele libere si executa o manipulare pe
articulatile degetelor prin flexia acestora, in timpul acestei manevre se aud o
serie de cracmente (genunchii la aproximativ 90 grade)

3. MASAREA REGIUNII SACRALE. Figura 3 - Anexe


Pacientul in decubit ventral, terapeutul sezand pe coapsele acestuia
maseaza regiunea sacrala prin presiune exercitata de police, tractiunea
tegumentului, incetarea presiunii si eliberarea tegumentului dupa care se executa
o netezire descendenta.
Aceasta manevra se executa de 3 ori in 5 puncte.
4. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA STANGA. Figura 4 Anexe
Temperamentul sezand de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului,
maseaza regiunea fesiera stanga cu mana stanga prin presiunea perpendiculara
cu usoara deplasare laterala. Se executa de cel putin 20 ori.
5. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S.
(de partea stanga). Figura 5 - Anexe
Terapeutul sezand turceste lateral stanga de pacient, maseaza aceasta
regiune cu policele prin miscari longitudinale urcand usor pe fesa.
6. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL STANG. Figura
6 - Anexe
Terapeutul sezand de o parte si de alta a coapsei pacientului maseaza
tendonul bicepsului femural (la nivelul pliului fesier, sub ischion) prin miscari
de taiere executate cu policele (de 10 ori).
7. MASAREA COAPSEI STANGI (fata posterioara). Figura 7 - Anexe
Aceeasi pozitie, maseaza coapsa pe trei linii, una mediana de 2 ori, una
mediala si una laterala cate o data fiecare. Masajul se face de la pliul fesier pana
deasupra fosei poplitee; dupa acelasi principiu, presiune cu policele, tractiune,
eliberare si usoara netezire descendenta.
Se executa in 8 puncte pe fiecare linie.
8. MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI. Figura 8 - Anexe
Se executa in 2 puncte, de 4 ori in fiecare punct, cu policele paralele se
exercita o extrem de usoara presiune cu o lafel de usoara tractiune.
9. MASAREA GAMBEI STANGI (fata posterioara)
Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a piciorului stang al
pacientului si se maseaza tricepsul sural pe 3 linii in aproximativ 8 puncte de 2
ori linia mediana, odata linia mediana si cea laterala.
10. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA DREAPTA
Se repeta procedeul 4 de partea dreapta
11. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S.
Se repeta procedeul 5 de partea dreapta.
12. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL DREPT
Se repeta procedeul 6 de partea dreapta.
13. MASAREA COAPSEI DREPTE (fata posterioara)
Se repeta procedeul 7 de partea dreapta.
14. MASAREA FOSEI POPLITEE DREPTE.
Se repeta procedeul 8 de partea dreapta.

15. MASAREA GAMBEI DREPTE (fata posterioara).


Se repeta procedeul 9 de partea dreapta.
16. INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR. Figura 9 - Anexe
Terapeutul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului
apucand cu ambele maini calcaiele acestuia presand puternic calcaiele spre
exterior.
17. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR AHILEENE. Figura 10 Anexe
Pacientul in decubit ventral, terapeutul in pozitia descrisa la procedeul
anterior maseaza simultan cu podul palmei, tendonul ahine cu directie dinspre
interior spre exterior. Se executa de 10 ori.
18. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR SURALI.
Din aceeasi pozitie se executa aceleasi miscari ca la nivelul tendonului
ahileean.
19. MASAREA TALPILOR
Din aceeasi pozitie se maseaza cu policele talpa tot pe 3 linii; de 10 ori
linia mediana; de 5 ori linia mediala; de 5 ori linia laterala.
20. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ. Figura 11 - Anexe
Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza cu policele muschiul
trapez de o parte si de alta a coloanei.
21. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI. Figura 12 - Anexe
Prin acelasi manevre ca la nivelul coapselor (presiune cu policele,
tractiune si eliberare urmata de periere), se executa in 10 puncte de o parte si de
alta a coloanei (de 4 ori).
22. MASAREA MUSCHILOR REGIUNII LOMBARE
a) se executa cu policele de o parte si de alta a coloanei lombare , o miscare de
sapare cu directia ascendenta (de 10 ori)
b) masarea crestelor iliace, terapeutul pune mainile una peste cealalta deasupra
crestei iliace si executa miscari circulare.
23. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG
Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza muschiul trapez stang cu
mana stanga printr-o alunecare ascendenta, mana iese la nivelul deltoidului. Se
repeta de 10 ori.
24. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT.
Se repeta procedeul 23 pe partea dreapta.
25. MASAREA MUSCHILOR DE DEASUPRA OMOPLATILOR.
Din aceeasi pozitie se plaseaza mainile peste omoplati si se executa
miscari circulare de circa 10 ori.
26. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (stanga)
Policele mainii stangi se plaseaza in causul palmei drepte si se executa
acelasi miscari ca la masajul cu policele. Se repeta de 2 ori in 10 puncte.

27. SENILETA MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI cu


ajutorul genunchilor, terapeutul se sprijina cu mainile anterior (pe mainile
pacientului) iar cu genunchii exercita presiuni din ce in ce mai jos, pe
paravertebrali.
MASAREA MUSCULATURII FESIERE Din aceeasi pozitie tot cu
ajutorul genunchilor si se mai reia o data manevra.
28. INDREPTAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE. Figura 13 Anexe
Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta; cu membrul inferior de
deasupra flectat din sold si genunchi. Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de
alta a gambei pacientului, cu mana dinspre capul pacientului fixeaza umarul de
deasupra iar cu cotul de la mana opusa apasa soldul acestuia in jos si lateral. Prin
aplicarea acestei miscari, talia pacientului se rasuceste. Ea se repeta de mai
multe ori. Succesul este anuntat de clacmentul articulatiei sacro-iliace in timpul
rasucirii taliei pacientului.
29. RELAXAREA ARTICULATIILOR COXALE. Figura 14 - Anexe
Pacientul in decubit dorsal cu talpile lipite, genunchii flectati, soldul in
rotatie externa si usoara flexie. Terapeutul prinde intre genunchi sai picioarele
pacientului. Se preseaza in jos genunchii pacientului initial alternativ apoi
simultan.
30. DECOAPTEREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI /
DREPTE. Figura 15 - Anexe
Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta cu membrul inferior de
desupra intins , cel de jos flectat . Terapeutul asezat la nivelul picioarelor
pacientului, in axul longitudinal al acestuia ; cu picioarele fixeaza membrul
inferior de jos iar cu mainile apuca membrul inferior de deasupra (la nivelul
gleznei). Executa rotatii ale membrului inferior pentru a relaxa musculatura
dupa care trage puternic in ax. Reusita este anuntata de ecoul produs de intrarea
capului femural in cotil . Se executa de 2 ori pe fiecare parte.
31. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA STANGA.
Pacientul in decubit dorsal, terapeutul apuca cu mana dreapta genunchiul
stang al pacientului iar cu mana stanga glezna stanga a acestuia; executa
circumductie din exterior spre interior, la capatul fiecarei curse executa o
extensie din genunchi (de 2-3 ori).
32. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI STANGI.
a) Pacientul in decubit dorsal cu, coapsa stanga in rotatie externa asezata pe
coapsele sau intre coapsele terapeutului, care maseaza fata interna a coapsei
pe 3 linii (de 2 ori linia mediana si o data linia mediala si cea laterala)
b) Terapeutul aseaza coapsa pacientului peste coapsele lui; genunchiul este
extins ; maseaza regiunea tensorului fasciei late cu ajutorul policelor.
c) Masarea rotulei mobilizarea pasiva pe directii transversale, axial si circular.
33. MASAREA MUSCULATURII POSTERIOARE A COAPSEI SI
GAMBEI STANGI.

Din aceeasi pozitie terapeutul ruleaza membrul inferior al pacientului pe


coapsele sale masand astfel musculatura posterioara a membrului inferior.
34.MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR STANG.
Din aceeasi pozitie maseaza tibialul anterior cu ajutorul policelor, in 6
puncte de cel putin 2 ori.
35. STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI
INFERIOR STANG. Figura 16 - Anexe
Pacientul in aceeasi pozitie , terapeutul apuca cu mana stanga calcaiul
pacientului si ii sprijina talpa pe antebratul sau - extinde genunchiul pe care-l
fixeaza cu mana dreapta iar cu mana stanga executa flexie din glezna executand
presiune cu antebratul la nivelul talpii pacientului.
36.MOBILIZAREA GLEZNEI STANGI SI PERCUTIA TALPII.
Terapeutul executa circumductie in ambele sensuri dupa care percuta talpa
pacientului, cu pumnul stang intredeschis.
37. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA DREAPTA.
Se repete procedeul 31 pe partea dreapta.
38. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI DREPTE.
Se repeta procedeul 32 pe partea dreapta.
39. MASAREA MUSCHILOR POSTERIORI SI MEMBRULUI INFERIOR
DREPT. Se repeta procedeul 33 pe parte dreapta.
40. MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR DREPT.
Se repeta procedeul 34 pe partea dreapta.
41.STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI
INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 35 pe partea dreapta.
42. MOBILIZAREA GLEZNEI DREPTE SI PERCUTIA TALPII.
Se repeta procedeul 36 pe partea dreapta .
Se mai pot aplica ori la inceputul, ori la sfarsitul sedintei manipulari la
nivelul coloanei vertebrale :
- la nivelul coloanei cervicale;
- la nivelul vertebrelor toracale superioare;
- la nivelul vertebrelor lombare si toracale inferioar;
- indreptarea vertebrelor lombare prin rasucire stanga / dreapta.

Capitolul IV Prezentarea si discutarea rezultatelor


4.1. PREZENTAREA REZULTATELOR
Prin analiza datelor obtinute in urma testarilor initiale si finale, aplicate
celor 7 subiecti, cuprinsi in lotul experimental precum si celor 7 subiecti
apartinand lotului de control, s-a urmarit gradul de eficienta a tratamentului
kinetic asociat cu terapia Yumeiho. Diferenta dintre cele doua loturi , observata
la numaratoarea finala exprima eficienta tratamentului in urma asocierii
precizata anterior, iar diferenta dintre valorile normale si masuratoarea finala
exprima limitele acestui tip de tratament.
Rezultatele obtinute sunt prezentate individual, intocminduse o fisa pentru
fiecare subiect in parte. Aceasta fisa cuprinde:
- date personale;
- diagnosticul clinic;
- rezultatele obtinute in urma testarii durerii, mersului;
- testing-ul articular si muscular;
- tratamentul aplicat (individualizat);
-prezentarea rezultatelor obtinute in urma tratamentului aplicat cat si
concluzii dupa terminarea studiului.

Lotul 1 ( experimental)

Fisa nr.1
Nume: Cazar Simona ; Varsta : 41 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga incipienta
1. TESTAREA DURERII
VALOARE VALOARE
A
A
INITIALA FINALA
5
6

VI VF

VN - VF

2. TESTAREA MERSULUI
V.I.
V.F.
5
6
3. TESTING ARTICULAR
Pozitia
MISCAR
gen.
EA
Gen.
EXT.
Extins
Gen.
ABD.
Extins
Gen.
ROT. Int.
Flectat

VN

V.I. V.F.
1

V.N.
6

V.N. V.F.
0

V.I.

V.F.

V.I. V.F.

V.N.

11

18

15- 20

32

45

13

45

33

41

35- 45

4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII V.I.
EXT.
3
ABD.
4
ROT. Int.
4

V.F.
5
5
5

V.I.-V.F.
2
1
1

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.

V.N.-V.F.
0
0
0

Tratament : 1. Yumeiho o sedinta pe zi insistand pe soldul stang unde exista o usoara durere
la palpare in regiunea fesiera.
2. Kinetoterapie o sedinta pe zi.

A. Postura pentru evitarea rotatiei externe


B. Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg. prin:
B1. Refacerea extensiei exercitii active b2 x 10
b3 x 10
b4 x 10
B2. Refacerea abductiei exercitii active c12 x 10
c13 x 10
B3. Refacerea rotatiei interne exercitii active c18 x 10
c19 x10
C. Refacerea fortei musculare
C1. Tonifierea musculaturii extensoare ex. globale a1 x 10
a2 x 10
C2. Tonifierea musculaturii abductoare ex. globale a7 x 10
a9 x 10
C3. Tonifierea rotatorilor interni ex. globale a14 x 10
a15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a3 x 30 min
Rezultatele obtinute sunt :
. Testarea mersului si a durerii prezinta initial 5 puncte iar la final acumuleaza 6 puncte
incadrandu-se intre limitele normale .
. Testing-ul articular extensia a castigat 7 grade in urma tratamentului aplicat , pacientul
incadrandu-se intre limitele normale atat in ceea ce priveste extensia cat si abductie si rotatie
interna care au avut castiguri de 13 grade si respectiv de 8 grade pentru rotatie interna.
. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru extensori si 4 pentru abductori si rotatori, la
sfarsitul studiului se incadreaza intre limitele normale obtinand nota 5 pentru toate grupurile
musculare.
Concluzii : Pacient in varsta de 41 ani , sex feminin , in urma tratamentului aplicat prezinta o
stare foarte buna pe ansamblu , mobilitatea cat si forta incadrandu-se intre limitele normale,
durerea este inexistenta iar mersul se face fara schiopatare.

Lotul 1 ( experimental )
Fisa nr. 2
Nume : Cochirlea Gabriela ; Varsta : 58 ani : Sex : F
Diagnostic clinic: Coxartroza primitiva stanga incipienta
1.TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
3
5
2

V.N.
6

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6
3.TESTING ARTICULAR
Poz. gen.
MISCAR
EA
Gen.
EXT.
Extins
Gen.
ABD.
Extins
Gen.
ROT. Int.
Flectat

V.N. V.F.
1
V.N. V.F.
1

V.I.

V.F.

V.I. V.F.

V.N.

V.N.- V.F.

16

15-20

33

44

11

45

26

33

35-45

4.TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
5
2
ABD.
3
5
2
ROT. Int.
3
4
1

V.N.
5
5
5

V.N.-V.F.
0
0
1

Tratament : 1.Yumeiho o sedinta pe zi in timpul careia am insistat si pe prelucrarea


musculaturii spatelui care prezinta o usoara scolioza in C stg. produsa de evitarea sprijinului
pe membrul inferior afectat.
2. Kinetoterapia zilnic.
A. Postura pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerae extensiei ex. active ex2 x 10
ex3 x 10
ex4 x 10
B2 Refacerea abductiei ex. active ex11 x 10
ex12 x 10
ex13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10
ex18 x 10
C. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10
ex. pentru fesierul mare ex3 x 10
ex. pentru ischiogambier ex5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10
ex9 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10
ex15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a3 x 20 min
Rezultatele obtinute sunt :
. Testarea durerii castiga in urma tratamentului aplicat 2 puncte ajungand la 5 puncte.
. Testarea mersului progreseaza cu un punct atingand cota 5 puncte .
. Mobilitatea prezinta o foarte buna evolutie : extensia castiga 7 grade , abductia 11 grade si
rotatia interna 7 grade prezentand in continuare un deficit de 12 grade.
. Testing-ul muscular initial prezinta o forta egala cu 3 pe toate grupurile musculare
ajungand la 5 puncte pentru extensori si abductori si la 4 puncte rotatori.
Concluzii : pacient in varsta de 58 ani, sex feminin prezinta o evolutie foarte buna a tuturor
parametrilor avand un usor eficit de forta si mobilitate pe rotatia interna, mersul se face cu o
usoara schiopatare, durerea apare foarte usor la debutul mersului.

Lotul 1 ( experimental )
Fisa nr. 3
Nume : Voicu Cristina ; Varsta : 69 ani : Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta veche.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
2
4
2
6

V.N. V.F.
2

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
3
5
2
6

V.N.-V.F.
1

3. TESTING ARTICULAR
MISCAR V.I.
EA
Gen.
EXT.
6
Extins.
Gen.
ABD.
29
Extins
Gen.
ROT. int.
22
Flectat

V.F.

V.I.- V.F.

V.N.

V.N.- V.F.

11

15-20

37

45

28

35-45

4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
2
4
2

V.N.
5

V.N.- V.F.
1

ABD.
ROT. int

3
3

4
4

1
1

5
5

1
1

Tratament : 1. Yumeiho zilnic cate o sedinta ; existand probleme legate de deplasare cauzate
de durere , care face imposibila activitatea profesionala . Am insistat pe soldul stang unde s-a
instalat o usoara cuntractura si binenteles pe soldul drept pentru a ameliora deficitul de
mobilitate si intensitatea durerii.
2. Kinetoterapia o sedinta pe zi.
A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului.
b) pentru evitarea rotatiei externe.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex. active ex 2x10
ex 5x10
B2 Refacerea abductiei posturare ex 7 x 10 min
- mob pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex. active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob. Pasive ex 15 x 10
- ex active ex 17 x 10
ex 19 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea : b) ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
c) ex selective pentru ischiogambier ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a) ex globale ex 6 x 10
b) ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x10
c) ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor int. a) ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 5
ex 2 x 5
b. ex 4 x 5
ex 5 x 5
c. ex 8 x 5
ex 9 x 5
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea prezinta initial 2 puncte ulterior obtinand 4 puncte.
. Parametrul mers progreseaza 2 puncte ajungand la 5 puncte , el fiind posibil fara baston
dar cu o usoara schiopatare.
. Testing-ul articular extensia evolueaza 5 grade avand in continuare deficit 4 grade ;
abductia castiga 8 grade si are in continuare deficit de 8 grade iar rotatia interna castiga 6
grade si are in continuare 7 grade deficit.
. Testing-ul muscular evolutie foarte buna obtinand la sfarsitul tratamentului nota 4 pentru
toate grupurile musculare, avand o evolutie de 2 puncte pentru extensori si de 1 punct pentru
abductorii interni.
Concluzii : Pacient in varsta de 69 ani, sex feminin avand o coxartroza primitiva veche,
localizata la soldul drept , prezinta o evolutie foarte buna , amanand interventia chirurgicala ,
acum putandu-se deplasa cu ajutorul unui bastonchiar si fara dar cu schiopatare si foarte
limitat iar durerea apare dupa o perioada buna de mers si dispare in repaus.

Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 4
Nume : Mihalache Florin ; Varsta : 70 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala P.T. C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
3
2
6

V.N. V.F.
3

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
3
2
6

V.N. V.F.
3

3. TESTING ARTICULAR
Sold drept
Poz. gen.
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
2
Extins
Gen.
ABD.
20
Extins
Gen.
ROT. int
13
Flectat

V.F.
7

V.I V.F.
5

V.N.
15-20

V.N.- V.F.
8

26

45

19

18

35-45

17

Sold stang
Poz. gen.
Gen.
Extins
Gen.
Extins
Gen.
Flectat

MISCARI
EXT.

V.I.
5

V.F.
12

ABD.

28

35

ROT. int

21

V.N.
15-20

V.N.- V.F.
3

45

10

27

35-45

4. TESTING MUSCULAR
Drept
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
EXT.
1
3
2
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.
2
2
2

Stang
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.
1
0
1

V.I.
2
3
2

V.F.
4
5
4

V.I.- V.F.
2
2
1

V.I.-V.F.
7

Tratament : 1. Chirurgical P.T.C. dreapta


2. Yumeiho zilnic , extizandu-se si la nivelul spatelui , membrelor superioare si
ceafa , pacientul fiind foarte agitat , prezentand tulburari de somn din cauza durerii ,
membrele superioare fiind obosite din cauza sustinerii corpului in carje.
3. Kinetoterapia - 1/ zi
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex active ex 2 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei postuare ex 6 x 10 min
- mob. pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob pasive ex 15 x 10
ex 16 x 10
- ex active ex 18 x 10
C. Refacerea fortei musculare
C1 Tonifierea extensorilor b. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale 1 x 6 x 10
b. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10
c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor int. a. ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20
b) ex 5 x 5
c) ex 7 x 10
ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea prezinta initial 1 punct iar la final ajunge la 3 puncte.


. Mersul evolueaza tot 2 puncte ajungand la 3 puncte prezentand in continuare un deficit de 3
puncte.
. Testing-ul articular : Sold drept extensia castiga 5 grade , abductia 6 grade si rotatia int. 5
grade
Sold stang extensia castiga 7 grade , abductia 7 grade iar rotatia 6
grade
. Testing-ul muscular : Sold drept ajunge la o forta egala cu 3
Sold stang atinge cota 5 pentru abductori si 4 pentru extensori si
rotatori
Concluzii: Acest pacient a evoluat bine in urma tratamentului aplicat tinand cont de faptul ca
la inceputul tratamentului acest pacient nu se putea deplasa decat cu ajutorul cadrului iar
durerea impiedica somnul in timp ce la sfarsitul tratamentului durerea apare dupa aproximativ
15 min de mers , mersul fiind posibil cu un baston.

Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 5
Nume : Alinescu Corina ; Varsta : 60 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
4
6
2
6

V.N.- V.F.
0

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
4
6
2
6

V.N.-V.F.
0

3. TESTING ARTICULAR
Poz. gen.
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
8
Extins
Gen.
ABD.
30

V.F.
14
40

V.I. V.F.
6
10

V.N.
15-20
45

V.N.-V.F.
1
5

Extins
Gen.
Flectat

ROT. int.

27

4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
5
2
ABD.
3
5
2
ROT.int.
3
5
2

36

V.N.
5
5
5

V.N.-V.F.
0
0
0

35-45

Tratament : 1. Yumeiho O sedinta pe zi insistand pe soldul drept unde exista o tensiune la


nivelul tensorului fasciei lata si o usoara durere pe fesa dreapta.
2. Kinetoterapia 1/zi
A. Posturare a) Pt. evitarea flexumului
b) Pt. evitarea rotatiei externe
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei : b. ex. active ex 2 x 10
ex 4 x 10
B2 Refacerea abductiei: b. ex pasive ex 10 x 10
c. ex active ex 11 x 10
ex 12 x 10
B3 Refacerea rotatiei int.: c. ex active ex 17 x 10
ex 19 x 10
C.Refacerea fortei musculare .C1 Tonifierea extensorilor : a. ex. globale ex 1 x 10
ex 2 x 10
C2 Tonifierea musculara abductoare : a. ex globale ex 6 x 10
ex 7 x 10
ex 9 x 10
C2 Tonifierea rotatorilor int. ex 14 x 10
ex 15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20 min
Rezultatele obtinute sunt :
. Parametrul durere a evoluat de la 4 puncte la 6 aceasi evolutie o are si parametrul mers
incadrandu-se intre limitele normale .
. Testing-ul articular extensia a castigat 6 grade avand in continuare 1 grad deficit .
- abductia a evoluat 10 grade prezentand in continuare un deficit de 5 grade
- rotatia interna castiga incadrandu-se intre limitele normale.
. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare luate in studiu iar
la terminarea studiului au ajuns la 5
Concluzii : Pacient in varsta de 60 ani , sex feminin, prin aplicarea tratamentului s-a obtinut o
buna ameliorare a mobilitatii articulare, durerea este absenta iar mersul se produce fara
baston, evolutia pe ansamblu este foarte buna.

Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 6
Nume : Petrescu Mihaela ; Varsta : 71 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
2
4
2
6

V.N.-V.F.
2

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
3
2
6

V.N.-V.F.
3

3. TESTAREA ARTICULARA
Drept
MISCARI
V.I.

V.F.

V.I.- V.F.

V.N.

V.N.-V.F.

Gen. Ext.
Gen. Ext.
Gen.
Flectat

I
EXT.
ABD.
ROT. int.

5
24
16

9
32
22

4
8
6

15-20
45
35-45

6
13
23

Stang
Gen. Ext.
Gen. Ext.
Gen.
Flectat

MISCARI
I
EXT.
ABD.
ROT.int.

V.I.

V.I.- V.F.

9
32
22

4
8
6

4. TESTING MUSCULAR
Drept
MUSCHII
V.I.
V.F. V.I.-V.F.
EXT.
1
3
2
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1

V.N.
5
5
5

V.N.-V.F.
2
2
2

Stang
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT.int.

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.
1
1
1

V.I.
3
3
3

V.F.
4
4
4

5
24
16

V.F.

V.I.-V.F.
1
1
1

V.N.
15-20
45
35-45

V.N.-V.F.
6
13
23

Tratament : 1. Chirurgical P.T.C. dreapta


2. Yumeiho zilnic, prelucrand si musculatura spatelui unde prezinta o
contractura paravertebrala de partea dreapta avand si o scolioza cu concavitate de partea
dreapta. Am insistat si pe soldul drept unde este inregistrat un mare deficit de mobilitate, forta
musculara este foarte scazuta iar durerea este de intensitate mare.
3. Kinetoterapie 1 / zi
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex active ex 2 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei posturare ex 6 x 10 min
- mob. pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob. pasive ex 15 x 10
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare:
C1 Tonifierea extensorilor : b. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor : a. ex globale ex 6 x 10
b. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10
c. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni : a. ex globale ex 14 x 10


ex 15 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea are o valoare initiala de 2 puncte iar la final ajunge la 4 puncte.
. Mersul evolueaza de la 1 punct la 3 puncte.
. Testing-ul articular : Sold dr. extensia 4 grade, abductia 5 grade iar rotatia interna 6 grade
Sold stg. extensia 4 grade, abductia 8 grade, rotatia interna 6 grade;
aceste miscari prezantand in continuare deficit.
. Testing-ul muscular Sold dr. atinge la finalul tratamentului cota 3 iar soldul stang cota 4.
Concluzii : Pacient in varsta de 71 ani , sex feminin prezinta o reactie foarte buna fata de
tratamentul aplicat, evolutia pe ansamblu este buna.

Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 7
Nume : Sevoiu Mihai ; Varsta : 66 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
V.N.
2
4
2
6

V.N. V.F.
2

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F.
V.N.
3
5
2
6

V.N. V.F.
1

3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
30
Extins
Gen.
ROT. int.
27
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT.int
3
4
1

V.F.
11

V.I. V.F.
6

V.N.
15-20

V.N.-V.F.
4

37

45

34

35-45

V.N.
5
5
5

V.N.-V.F.
1
1
1

Tratament : 1 Yumeiho o sedinta pe zi cu caracter general prelucrand si terenul superior si


insistand pe soldul stang unde exista la palpare o contractura in regiunea tensorului fasciei lata
si regiunea fesiera fiind prezenta si durerea care face imposibila activitatea profesionala.
2. Kinetoterapia 1 / zi
A. Posturare : a) pentru evitarea flexumului;
b) pentru evitarea rotatiei externe.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob pasive ex 1 x 10
- ex active ex 3 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei mob. pasive ex 8 x 10
ex 10 x 10
- ex active ex 11 x 10
ex 13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob. pasive ex 16 x 10
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10
ex 2 x 10
C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10
ex 8 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni : ex selective pentru fesierul mijlociu ex 7 x 10
ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 17x10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5
ex 3 x 20 min
b) ex 4 x 10
c) ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea inregistreaza initial 2 puncte in urma tratamentului ajunge la 4 puncte ceea ce
inseamna ca apare dupa 30 min de mers si dispare in repaus.
. Mersul castiga 2 puncte ajungand la 5 puncte , el fiind posibil si fara baston dar cu
schiopatare.
. Testing-ul articular extensia castiga 6 grade si are in continuare un deficit de 4 grade;
abductia a castigat 7 grade prezentand in continuare 8 grade ; rotatia interna castiga 7 grade.

. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare iar la evaluare
finala obtin nota 4 prezentand in continuare un deficit de 1 punct.
Concluzii : Pacient in varsta de 66 ani , sex masculin prezinta o foarte buna evolutie a tuturor
parametrilor.

Lotul 2 ( de control)
Fisa nr 1
Nume : Stamate Ion ; Varsta : 68 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta
1.TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
2
3
1

V.N.
6

2. TESTAREA MERSULUI

V.N. V.F.
3

V.I.
3

V.F.
4

V.I. V.F.
1

V.N.
6

V.N. V.F.
2

3. TESTING ARTICULAR
Poz.
MISCAR
V.I.
genunchi
E
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
22
Extins
Gen.
ROT.int.
24
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT.int
3
4
1

V.F.

V.I.-V.F.

V.N.

V.N.-V.F.

15-20

27

45

18

28

35-45

17

V.N.
5
5
5

V.N. V.F.
1
1
1

Tratament : 1. Kinetoterapie :
A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului;
b) pentru corectarea rotatiei externe.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex active ex 2 x 10
B2 Refacerea abductiei mob pasive ex 8 x 10
- ex active ex 11 x 10
ex 12 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob. pasive ex 15 x 10
- ex active ex 18 x 10
ex 19 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
ex 4 x 10
- ex selective pentru ischiogambiere ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex 6 x 10
- ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10
- ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorului int. ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5
ex 2 x 5
b) ex 4 x 5
ex 5 x 5
c) ex 8 x 5
ex 9 x 5
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea a castigat 1 punct ajungand la 3 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 3
puncte
. Mersul a ajuns la 4 puncte castiga doar 1 punct si prezinta in continuare 2 puncte deficit.

. Testing-ul articular : extensia a castigat 4 grade, abductia 5 grade si rotatia 4 grade


prezentand in continuare un deficit mai mare de 6 grade.
. Testing-ul muscular castiga 1 punct pentru fiecare grup muscular ajungand la 4 puncte.
Concluzii : Pacient in varsta de 68 ani , sex masculin prezinta o evolutie multumitoare a
parametilor mobilitate , forta musculara dar prezinta in continuare durere la intensitate mare
care apare dupa foarte putin timp de mers.

Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.2
Nume : Popescu Mirela ; Varsta : 63 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.

V.N. V.F.

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
3
4
1
6

3
V.N. V.F.
2

3. TESTAREA ARTICULARA
MISCAR
V.I.
E
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
28
Extins
Gen.
ROT.int
26
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
5
1

V.F.

V.I.- V.F.

V.N.

V.N.- V.F.

15-20

33

45

12

31

3545

V.N.
5
5
5

V.N. V.F.
0
0
0

Tratament : 1. Kinetoterapia : 1 / zi
A.Posturare : a) pentru evitare flexumului
b) pentru evitarea rotatiei externe
B.Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob pasive ex 1 x 10
- ex active ex 3 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei mob pasive ex 8 x 10
ex 10 x 10
- ex active ex 11 x 10
ex 13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob pasive ex 16 x 10
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10
ex 2 x 10
C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10
ex 9 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni : - ex selective pentru fesierul mijlociu ex 16 x 10
- ex selective pentru tensorul fasciei lata 17 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5
ex 3x 20 min
b) ex 4 x 10
c) ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Testarea dureri inregistreaza o evolutie de 1 punct ajungand la trei puncte avand in
continuare un deficit de 3 puncte .

. Testarea mersului initial inregistreaza 3 puncte iar la evaluarea finala inregistreaza 4 puncte
avand in continuare un deficit de 2 puncte.
. Testing-ul articular extensia castiga 4 grade avand in continuare un deficit de 6 grade;
abductia castiga 5 grade dar are in continuare un deficit de 12 grade ; rotatia interna castiga 5
grade.
. Testing-ul muscular initial prezinta un usor deficit inregistrand o forta egala cu 4 in timp ce
la evaluarea finala aveau o forta egala cu 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta.
Concluzii : Pacient in varsta de 63 ani , sex feminin , cu coxartroza primitiva stanga veche
prezinta o buna evolutie a fortei musculare . La sfarsitul tratamentului mersul este posibil si
fara baston , dar limitat si cu shiopatare. Prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.3
Nume : Mihnea Elena ; Varsta : 57 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga.


1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6

V.N. V.F.
1

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6

V.N. V.F.
1

3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
8
Extins
Gen.
ABD.
38
Extins
Gen.
ROT.int
28
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
4+
0

V.F.
13

V.I. V.F.
5

V.N.
15-20

V.N.-V.F.
2

45

45

33

35-45

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.
0
0
1

Tratament : 1 Kinetoterapie : - zilnic


A. Posturare pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.
B. Refacerea mobilitatii B1 Refacerea extensiei ex active ex 2 x 10
ex 3 x 10
ex 4 x 10
B2 Refacerea abductiei ex active ex 11 x 10
ex 12 x 10
ex 13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne ex 17 x 10
ex 18 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex 2 x 10
- ex pentru fesierul mare ex 3 x 10
- ex pentru ischiogambieri ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex 7 x 10
ex 9 x 10
- ex pentru tensor fasciei late ex 13 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex 14 x 10
- ex 15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 20 min
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea inregistreaza initial 1 punct egal cu 4 iar la evaluarea finala inregistreza 5 puncte
prezentand in continuare un mic deficit.
. Mersul este posibil la inceputul tratamentului cu baston iar la sfarsitul tratamentului este
posibil fara baston dar cu schiopatare.

. Testing-ul articular : extensia castiga 5 grade, abductia 7 grade , rotatia interna 5 grade
. Testing-ul muscular extensorii si abductarii castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele
normale in timp ce rotatorii interni prezinta o usoara evolutie de la 4 la 4 +
Concluzii : Pacient in varsta de 57 ani , sex feminin prezinta o evolutie buna pe ansamblu ,
durerea apare dupa o perioada buna de mers in timp ce mersul se face , cu o usoara
schiopatare.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr.4
Nume : Vasile Claudiu ; Varsta : 54 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
5
0
6

V.N. V.F.
1

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
6
1
6

V.N. V.F.
0

3. TESTAREA ARTICULARA
MISCARI V.I.
Gen.
EXT..
11
Extins
Gen.
ABD.
36
Extins
Gen.
ROT. int
27
Flectat
4. TESTAREA MUSCULARA
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
5
5
0
ABD.
5
5
0
ROT. int
4
5
1

V.F.
15

V.I. V.F.
4

V.N.
15-20

V.N.-V.F.
0

43

45

33

35-45

V.N.
5
5
5

V.N. V.F.
0
0
0

Tratament : 1. Kinetoterapia : - o sedinta pe zi .


A. Posturare pentru evitarea rotatiei externe
D. Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg. prin :
B1 Refacerea extensiei exercitii active b2 x 10
b3 x 10
b4 x 10
B2 Refacerea abductiei exercitii active c 12 x 10
c 13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne exercitii active c 18 x 10
c 19 x 10
E. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea musculaturii extensoare ex globale a 1 x 10
a 2 x 10
C2 Tonifierea musculaturii abductoare ex globale a 7 x 10
a 9 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni - ex globale a 14 x 10
a 15 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 30 min
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea este constanta , se mentine la acelasi nivel si dupa aplicare tratamentului, avand in
continuare un deficit de 1 punct.
. Mersul castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele normale.

. Testing-ul articular extensia evolueaza 4 grade ; abductia 7 grade ; rotatia interna castiga 6
grade , extensia se incadreaza intre limitele normale in timp ce abductia interna prezinta in
continuare un deficit de 2 grade.
. Testing-ul muscular rotatori interni prezentare un usor deficit care devine absent la sfarsitul
studiului , toate grupurile musculare incadrandu-se intre limitele normale de forta.
Concluzii : Pacient in varsta de 54 ani , sex masculin , coxartroza primitiva dreapta incipienta
prezinta de la inceputul tratamentului o forta musculara buna aplecandu-se tratament de
mentinere ; pacientul prezinta o stare buna pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )
Fisa nr. 5
Nume : Ionescu Valentina ; Varsta : 74 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. stg.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
2
1
6

V.N. V.F.
4

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
2
1
6

V.N. V.F.
4

3. TESTING ARTICULAR
Sold dr.
Poz. gen.
MISCARI V.I.
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
29
Extins
Gen.
ROT. int.
20
Flectat
Sold stg.
Poz. gen.
Gen.
Extins
Gen.
Extins
Gen.
Flectat

MISCARI
EXT.

V.I.-V.F.
3

V.N.
15-20

V.N.-V.F.
7

34

45

11

23

35-45

12

V.I.
1

V.F.
4

ABD.

24

28

45

17

ROT. int.

15

18

35-45

27

4. TESTING MUSCULAR
Dreapta
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT. int
3
3
1
Stanga
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.

V.F.

V.I.
2
3
1

V.F.
3
3
2

V.N.
5
5
5

V.I.-V.F.
3

V.N.
15-20

V.N-V.F.
11

V.N.-V.F.
1
1
2
V.I.-V.F.
1
0
1

V.N.
5
5
5

Tratament : 1 Chirurgical : P.T.C. stg.


2 Kinetoterapie : 1 / zi
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive

V.N.-V.F.
2
2
3

- ex active ex 2 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei posturare ex 6 x 10 min
- mob. pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob. pasive
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor b. ex. selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
ex 4 x 10
c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale ex 6 x 10
b) ex selective pentrul fesierul mijlociu ex 10 x 10
c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni a ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E. Refacerea contului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 10
b. ex 4 x 10
c. ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea este obtinuta de intensitate mare , nocturna si impiedica somnul , in urma
tratamentului aplicat castiga 1 punct dar impiedica in continuare desfasurarea activitatilor
profesionale sau cotidiane.
. Mersul prezinta aceiasi evolutie , la sfarsitul tratamentului pacientul se poate deplasa
utilizand doua bastoane.
. Testing-ul articular - pentru soldul drept : extensia castiga 3 grade , abductia 5 grade iar
rotatia interna 3 grade
- pentru soldul stang : extensia castiga 3 grade , abductia 4 grade si
rotatia interna 3 grade
. Testing-ul muscular soldul drept - extensia si abductorii ajung sa aiba forta de nota 4 in
timp ce rotatorii ajung la 3.
- soldul stang - extensorii si rotatorii castiga 1 punct in timp ce
abductorii se mentin la 3.
Concluzii : Pacient in varsta de 74 ani , sex feminin , cu o coxartroza bilaterala care a suferit
o interventie chirurgicala P.T.C. pe soldul stang este pregatit pentru a proteja si soldul drept.

Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.6
Nume : Sinescu Andeea ; Varsta : 53 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6

V.N. V.F.
1

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
5
0
6

V.N. V.F.
1

3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen. Ext. EXT.
8
Gen. Ext. ABD.
35
Gen. Flect ROT. int.
31
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
4
0

V.F.
12
42
36

V.N.
5
5
5

V.I.-V.F.
4
7
5

V.N.
15-20
45
35-45

V.N.-V.F.
0
0
1

Tratament : 1 Kinetoterapie : - zilnic


A. Posturare pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei ex active ex2 x1 0
ex3 x 10
ex4 x 10
B2 Refacerea abductiei ex. active ex11 x 10
ex12 x 10
ex13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10
ex18 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10
- ex pentru fesierul mare ex3 x 10
- ex pentru ischiogambieri ex5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10
ex9 x 10
- ex pentru tensor fasciei lata ex13 x 10

V.N.-V.F.
3
3
0

C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10


ex15 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a 3 x 20 min.
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea prezinta o evolutie de 1 punct ajungand la 5 puncte dar prezinta in continuare un
deficit de 1 punct.
. Mersul se mentine la 5 puncte prezentand in continuare un deficit de 1 punct.
. Testing-ul articular : extensia castiga 4 grade ; abductia 7 grade; rotatia interna 5 grade ,
extensia este singura miscare care prezinta in continuare un deficit de 3 grade.
. Testing-ul muscular : la sfarsitul tratamenrului se incadreaza intre limitele normale pentru
extensie si abductie , avand in continuare un deficit de 1 punct.
Concluzii : Pacient in varsta de 53 ani , sex feminin prezinta o buna evolutie a paramatrilor
mobilitate , forta musculara cat si durere prezetand in continuare un usor deficit pe
musculatura rotatoare cat si un deficit de 1 punct pentru durere si mers ; prezinta o stare buna
pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )
Fisa nr. 7
Nume : Mihai Ioana ; Varsta : 77 ani ; Sex: F
Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
2
1
6

V.N.-V.F.
4

2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
2
1
6

V.N.-V.F.
4

3. TESTING ARTICULAR
Dreapta
MISCARI V.I.
Gen. Ext
EXT.
0
Gen. Ext
ABD.
15
Gen. Flect ROT. int.
7

V.F.
2
18
10

V.I.-V.F.
2
3
3

V.N.
15-20
45
35-45

V.N.-V.F.
13
27
25

V.I.-V.F.
3
6
3

V.N.
15-20
45
35-45

V.N.-V.F.
12
22
20

Stanga
Gen. Ext
Gen. Ext
Gen. Flect

MISCARI
EXT.
ABD.
ROT. int.

V.I.
0
17
12

V.F.
3
23
15

4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
EXT.
1
2
1
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1

V.N.
5
5
5

V.N.- V.F.
3
2
2

MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.

V.N.
5
5
5

V.N.-V.F.
3
1
2

V.I.
1
3
2

V.F.
2
4
3

V.I.-V.F.
1
1
1

Tratament : 1 Chirurgical : P.T.C. dreapta


2 Kinetoterapie :
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensie mob. pasive ex1 x 10
- ex active ex2 x 10
ex5 x 10

B2 Refacerea abductiei posturare ex6 x 10 min


- mob pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
-ex active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob. pasive ex 15 x 10
- ex active ex 18 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor b. ex selective pentrul fesierul mare ex3 x 10
ex4 x 10
c. ex selective pentru ischiogambieri ex5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale ex6 x 10
b. ex selective pentrul fesierul mijlociu ex10 x 10
c. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni a. ex globale ex14 x 10
ex15 x 10
D. Refacerea stabilitatii controlaterale ex1 x 5
ex2 x 10
ex3 x 10
E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. ex1 x 10
b. ex4 x 10
c. ex8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
.Durerea cat si mersul evolueaza 1 punct ajungand la 2 puncte , deficitul fiind in continuare
foarte mare.
. Testing-ul articular : - sold drept : - extensia castiga 2 grade ; abductia 3 grade iar rotatia
interna castiga 3 grade;
- sold stang : - extensia castiga 3 grade; abductia 6 grade iar rotatia 3 grade
. Testing-ul muscular : - soldul drept : - toate grupurile musculare evolueaza cate 1 punct,
extensorii ajung la 2 puncte iar abductorii si rotatorii la 3 puncte.
- soldul stang aceiasi evolutie de 1 punct pentru fiecare grup muscular
extensorii ajung la 2 puncte, abductorii la 4 puncte iar rotatorii la 3 puncte.
Concluzii : Pacient in varsta de 77 ani prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu.

4.2. Discutarea rezultatelor


Realizand pe baza parametrilor descrisi in capitolul precedent o evaluare
clinica comparativa a pacientilor inainte si dupa aplicarea tratamentului, am
urmarit evidentierea eficientei reale a programului complex recuperator in
patologia studiata, respectiv in coxartroza primitiva.
Din pacate, lotul de bolnavi studiat nu detine un numar suficient, mai
mare sau egal cu 30 si nu intruneste conditiile necesare pentru ca pe baza
rezultatelor obtinute sa putem face o comparatie statistica cu noile date din
literatura de specialitate si sa tragem astfel o serie de concluzii ferme. Totusi
studiul atent al unui numar mic de cazuri este util in cred ca in surprinderea unor
aspecte particulare si evidentierea tendintei generale de evolutie a coxoticilor.
Primul parametru cercetat a fost durerea localizata la nivelul soldului
peritrohanterian, triunghiul Scarpa, fesier; un punctaj mie insemnand o
intensitate mai mare a durerii.
Astfel se constata ca la inceputul tratamentului scorul obtinut de lotul
experimental este egal cu 19, acelasi scor este obtinut si la testarea initiala a
lotului de control in urma tratamentului aplicat, si anume, Kinetoterapie +
Yumeiho pentru lotul experimental si doar Kinetoterapia pentru lotul de control,
se constata un castig de 13 puncte pentru lotul experimental si doar 6 puncte
pentru lotul de control, astfel la sfarsitul tratamentului 3 pacienti se incadreaza
intre limitele normale.
Normalul este reprezentat de maximum de puncte iar in acest caz avand in
fiecare lot cate 7 subiecti, care in mod normal pot obtine maximum 6 puncte ,
normalul pentru fiecare lot reprezentand 42 puncte.

EVOLUTIA SCORULUI PENTRU PARAMETRUL DURERE


45
40
35
Valoarea initiala

30
25
20
15
10
5
0

Valoarea finala
Valoarea
normala

Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU DURERE


14
12
10
8
6
4

Castigul
lotului
experim e
ntal
Castigul
lotului de
control

2
0

Cel de-al-II lea parametru luat in cercetare este reprezentat de mers, care
se face dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d Audigne. Acest parametru a
avut o evolutie ascendenta, astfel la inceputul tratamentului lotul experimental a
obtinut un scor egal cu 21 puncte iar lotul de control a obtinut 22 puncte
rezultand ca cele 2 loturi sunt echivalente la inceputul tratamentului, la sfarsitul
tratamentului lotul experimental a castigat 12 puncte in timp ce lotul de control a
castigat 6 puncte.
In consecinta se observa o buna evolutie a acestui parametru ca si cel
reprezentat de durere, mai ales in cazul pacientilor care nu se afla in stadiul
final, 3 dintre acesti pacienti incadrandu-se intre limitele normale acumuland
maximum de puncte (6) si alti 5 pacienti prezentand o usoara schiopatare,
mersul fiind insa posibil fara baston.

EVOLUTIA SCORULUI PENTRU PARAMETRUL MERS


45
40
35
Valoarea initiala

30
25

Valoarea finala

20
15

Valoarea
normala

10
5
0
Lot 1

Lot 2

DIFERENTA
DINTRE LOTURI PENTRU MERS

14
12
10
8
6
4

Castigul
lotului
experimental
Castigul
lotului de
control

2
0

Urmatorul parametru luat in cecetare fiind si un parametru obiectiv este


reprezentat de mobilitatea articulara. Desi refacerea stabilitatii soldului prin
tonifiere musculara este obiectivul principal in coxartroza, ameliorarea
mobilitatii coxofemurale este dorita ca prima conditie a refacerii functiei
soldului de catre pacient.
In studiul initial, scopul este de a limita sau intarzia aparitia redorii
articulare. In celelalte doua stadii, scopul de a castiga cat mai multa grade de
miscare.

In ordine, coxartroza intereseaza mai ales miscarea de flexie extensie,


apoi abductia si rotatia interna. De aceea in acest studiu am introdus doar
miscarile de extensie, abductia rotatia interna pentru a evidentia eficienta acestui
tratament la nivelul miscarilor cu cea mai mare disfunctie.
Prima miscare luata in cercetare este extensia care la determinarea cu
genunchiul extins , pentru lotul experimental prezenta o medie de 6,2 grade iar
pentru lotul de control, o valoare foarte apropiata de cea a lotului experimental,
aceasta fiind de 6 grade. La determinarea finala media extensiei pentru lotul
experimental ajunge la 12,2 grade prezentand un progres de 6 grade avand in
continuare un deficit in medie de 2,8 grade. Tot la determinarea finala dar pentru
lotul de control media extensiei atinge 9,8 grade, inregistrand un progres de 3,8
grade si prezentand in continuare un deficit in medie de 5,2 grade.
Evolutia parametrului limitarea extensiei cat si existenta la sfarsitul
studiului intre cele doua loturi sunt prezentate in graficele urmatoare :

EVOLUTIA PARAMETRULUI LIMITAREA EXTENSIEI CU


GENUNCHIUL EXTINS
16
14
12

Valoarea initiala

10
8

Valoarea finala

Valoarea
normala

4
2
0
Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU EXTENSIE

6
5
4
3
2
1
0

Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control

Cea de a-II-a miscare luata in studiu este reprezentata de abductie executata cu


genunchiul extins, evolutia acestei miscari fiind semnificativa: la sfarsitul
tratamentului 6 pacienti incadrandu-se intre limitele normale lotul experimental
castiga 9,1 grade, el avand la inceputul tratamentului o medie de 29,4 ajungand
la masuratoarea finala sa aibe o medie de 38,5 grade in timp ce lotul de control
avea initial o medie de 29.2 grade si a inregistrat un progres de 6 grade ajungand
la 35,2. Lotul experimental prezinta in continuare un deficit de aproximativ 7
grade in timp ce lotul de control are un deficit de aproximativ 10 grade.
EVOLUTIA PARAMETRULUI LIMITAREA ABDUCTIEI CU
GENUNCHIUL EXTINS

45
40
35

Valoarea
initiala

30
25

Valoarea finala

20
15

Valoarea
normala

10
5
0
Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU ABDUCTIE

10
8
6
4
2
0

Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control

Ultima miscare luata in studiu este reprezentata de rotatia interna care evolueaza
astfel, in urma tratamentului aplicat. Lotul experimental prezinta la
masuratoarea initiala o medie de 24,5 grade iar la masuratoarea finala prezinta o
medie de 31,5 avand in continuare un deficit in medie de 3,5 grade. Lotul de
control prezenta la inceputul tratamentului o medie de 24 grade, in timp ce, la
sfarsitul tratamentului, mai precis a studiului, prezenta o medie de 28,4 grade
avand in continuare un deficit de cel putin 6,6 grade. Aceste rezultate cat si
diferenta dintre cele doua loturi sunt prezente grafic mai jos.

EVOLUTIA PARAMETRULUI LIMITAREA ROTATIEI INTERNE CU


GENUNCHIUL FLECTAT
35
30
25

Valoarea
initiala

20

Valoarea finala

15

Valoarea
normala

10
5
0
Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU ROTATIA INTERNA

7
6
5
4
3
2
1
0

Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control

Rezultatele prezentate mai sus dovedesc ca programul de kinetoterapie


sustinut de mijloace din terapia Yumeiho adaptate patologiei studiate, permit
recuperarea mobilitatii la unghiuri utile, in general in plan sagital si mai putin in
plan frontal si sau transversal.
Acest rezultat nu trebuie sa impiedice insa instituirea cat mai precoce a
programului de asuplizare, care alaturi de cel de tonifiere urmareste sa conserve
o functionalitate la parametrii cat mai inalti a soldului coxotic incercand sa evite
limitarea drastica a mobilitatii care in timp antreneaza infirmitatea.
Ultimul parametru urmarit este reprezentat de testing-ul muscular efectuat
pe extensoare, abductori si rotatori interni.
In ceea ce priveste musculatura extensoare, ea castiga 12 puncte pentru
lotul experimental care la evaluarea initiala aduna 19 puncte ajungand astfel la
sfarsitul tratamentului la un scor de 31 puncte.
Lotul de control castiga 6 puncte ajungand la un scor de 28 puncte. Acest
parametru prezinta o evolutie foarte buna, la sfarsitul tratamentului toti pacientii
avand o forta musculara mai mare sau egala cu 4.
EVOLUTIA PARAMETRULUI FORTA MUSCULARA PE EXTENSORI

35
30
25

Valoarea
initiala

20

Valoarea finala

15

Valoarea
normala

10
5
0
Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU FORTA MUSCULARA PE


EXTENSORI

12
10
Castigul
lotului
experim ental

8
6

Castigul
lotului de
control

4
2
0

Pentru abductori lotul experimental castiga 10 puncte el acumuland 22 puncte la


evaluarea initiala in timp ce la evaluarea finala scorul ajunge la 32 puncte. Acest
parametru prezinta o evolutie multumitoare si pentru lotul de control care initial
a acumulat 26 puncte iar in urma tratamentului aplicat castiga 6 puncte.
EVOLUTIA PARAMETRULUI FORTA MUSCULARA PE ABDUCTORI
35
30
25

Valoarea
initiala

20

Valoarea finala

15

Valoarea
normala

10
5
0

Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU FORTA MUSCULARA PE


ABDUCTORI
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

Castigul
lotului
experimental
Castigul
lotului de
control

Ultimul grup muscular este cel al rotatorilor interni care obtin in cadrul
evaluarii initiale un scor de 21 puncte pentru lotul experimental si 23 puncte
pentru lotul de control. In urma tratamentului aplicat lotul experimental castiga 9
puncte in timp ce lotul de control castiga 5 puncte. La evaluarea finala a lotului
experimental doar doi pacienti primesc nota 5 incadrandu-se intre limitele
normale de forta, restul obtinand nota 4.
Lotul de control prezinta doi pacienti cu nota 5, doi cu nota 3 si restul cu
nota 4.

EVOLUTIA PARAMETRULUI FORTA MUSCULARA PE ROTATORI


INTERNI

35
30
25

Valoarea
initiala

20

Valoarea finala

15

Valoarea
normala

10
5
0

Lot 1

Lot 2

DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU FORTA MUSCULARA PE


ROTATORI INTERNI

9
8
7
Castigul
lotului
experimental

6
5
4

Castigul
lotului de
control

3
2
1
0

Capitolul V Concluzii si Propuneri


5.1.Concluzii generale:
1. Patologia soldului reprezinta in general un capitol divers, care cuprinde
afectiuni variate al caror numitor comun il reprezinta limitarea
functionalitatii articulatiei coxo-femurale, articulatie portanta, deosebit de
important in statica si locomatie.
2. Coxartroza primitiva este o afectiune invalidanta; cu incidenta mare la
populatia de varsta a-II-a si numai, care a devenit din ce in ce mai frecventa,
prin cresterea mediei de varsta.
3. Recuperarea medicala reprezinta un complex terapeutic deosebit de util
pentru compensarea alterarilor functionale aparute in cursul evolutiei acestei
suferinte si de asemeni reprezinta singura modalitate care asigura
exploaterea maxima a restantului functional.

4. Programele de recuperare se concentreaza pe kinetoterapie, urmarind sa


intretina stabilitatea dinamica si statica, mobilitatea utila si functionalitatea
globala necesara pastrarii articulatiei in conditii de activitate suficiente
pentru impiedicarea invaliditati.
5. In recuperarea soldului care este o articulatie portanta deci pentru care e cu
mult mai importanta stabilitatea, refacerea fortei musculare a stabilitatilor
soldului ramane un obiectiv important si necesita un prigram kinetic eficient.
6. In coxartrozele neoperate sau operate, inainte si dupa interventia
chirurgicala, programul kinetic reprezinta o modalitate de intretinere a
functionalitatii articulare cat si de mentinerea autonomiei lor de viata.
7. Mijloacele fizicale auxiliare hidroterapie, termoterapie, electroterapie,
masoterapie etc. , sustin corespunzator progresul kinetic, combat eficient
durerea si inflamatia articulara si contribuie la inbunatatirea parametrilor de
functionalitate musculo ligamentara.

5.2. Concluzii experimentale :


Prin analizarea datelor obtinute in cadrul studiului de forta, privind
optimizarea tratamentului kinetic prin asocierea cu terapie Yumeiho in
coxartroza primitiva, am ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Coxartroza primitiva prezinta o frecventa mai mare pentrul sexul feminin,
din cei 14 pacienti luati in studiu, 10 sunt de sex feminin si doar 4 de sex
masculin.
2. Prin asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho creste remarcabil
eficienta tratamentului.
3. Cu cat aplicarea tratamentului se face mai precoce, cu atat rezultatele
obtinute sunt mai bune.
4. Diferenta dintre lotul experimental si lotul de control in ceea ce priveste
evolutia parametrului durere, este evidenta, existand o diferenta de 7 puncte
in favoarea lotului experimental care prezinta in continuare un deficit de 10
puncte in timp ce lotul de control prezinta un deficit de 17 puncte.

5. La mers se evidentiaza aceiasi diferenta intre cele doua loturi, lotul


experimental prezinta un castig cu 6 puncte mai mult decat lotul de control,
avand in continare un deficit de 9 puncte in timp ce lotul de control are in
continuare un deficit de 14 puncte.
6. Aceiasi diferenta se observa si in ceea ce priveste refacerea mobilitatii cat si
refacerea fortei musculare pentru stabilizatorii soldului, lotul experimental
prezentand un castig mai mare, asocierea tratamentului kinetic cu terapia
Yumeiho crescand evident eficienta recuperarii.

5.3. Propuneri :
In urma studiului efectuat propun urmatoarele :
1. Propun asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho pentru
cresterea randamentului recuperari in coxartroza primitiva
2. Deasemenea propun aplicarea terapiei Yumeiho pentru o cat mai buna
profilaxie secundara;
3. Programul de recuperare sa inceapa cat mai precoce;
4. Tratamentul sa se aplice atat preoperator, cat si postoperator;
5. Continuarea programului de recuperare la domiciliu;
6. Evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
7. Evitarea incercarii excesive a articulatiei soldului afectat;
8. Respectarea pe parcursul vietii a igienei articulare a soldului
9. Evitarea supraponderalitatii.