FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare

PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I
Tema: Cutie de distribuie
pentru autoturism 4x4
Student: Ovidiu-Vasile Safta
Secia AE
Anul III, grupa 1781
ndrumtor: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011

Semestrul II

CUPRINS

1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE

DISTRIBUTIE
1.1 FUNCIUNILE
De ce trebuie ca un vehicul sa aibe traciunea pe mai multe roi?? n primul rnd trebuie s
lum n considerare faptul c o roat nu poate transmite dect atta for motoare ct i
permite frecarea dintre anvelop i calea de rulare
Pentru un vehicul 4x2 fora total de traciune este mai mica decat un vehicul 4x4.
Pentru a distribui micarea de la motor la mai multe puni motoare se utilizeaz cutiile de
distribuie.
In prezent, foarte multi constructori ce urmaresc reducerea costurilor suplinesc montarea
unor diferentiale cu alunecare limitata prin functii ale sistemelor electronice de control al
tractiunii, realizand transferul cuplului motor catre rotile cu aderenta mai buna prin
franarea celor care tind sa patineze. Aceasta solutie de compromis a folosit-o o scurta
perioada si BMW trecand la solutia X-drive ulterior(Fig. 1.2)

Fig 1.1

1.2 SOLUII CONSTRUCTIVE

Fig. 1.2
Majoritatea cutiilor de distribuie au posibilitatea de a modifica raportul de transmitere n dou
trepte(fig 1.2): una lent i una rapid.
n figura este prezentat o astfel de cutie de distribuie care are urmtoarea componen:
1. flana de intrare (intrarea micrii de la cutia de viteze);
2. arborele de ieire spre puntea spate;
3. arborele de ieire spre puntea fa;
4. angrenaj treapt rapid;
5. arbore primar;
6. inel de cuplare a treptelor;
7. carcas
8. angrenaj treapta lent;
9. arbore intermediar

10. diferenial interaxial;

11. inel de cuplare facultativ a punii fa;
12. pinion de antrenare a punii fa;
13. pinion vitezometru
Vehiculele destinate cu adevarat terenurilor accidentate folosesc de regula o transmisie integrala
nepermanenta, cuplarea puntii fata realizandu-se la comanda soferului printr-o cutie de transfer.
Transmisia acestora imprima aceeasi turatie arborilor fata si spate, avand cate un diferential pe
fiecare punte motoare. Acestea pot fi libere, autoblocante sau blocabile la comanda prin sisteme
similare celor care cupleaza treptele in cutiile de viteze. Autoturismele 4x4 si SUV-urile necesita
insa cate trei diferentiale, unul pentru fiecare punte si altul interaxial care sa permita viteze de
rotatie diferite ale rotilor fata si spate la parcurgerea virajelor. Aceste trei diferentiale pot fi libere
sau cu alunecare limitata
O alta solutie este cea folosita pe Suzuki Grand Vitara si anume cutia de distributie cu
lant(Fig. 1.3)

Fig. 1.3

Cutie distributie pe lant

1.3 OPERAII DE NTREINERE

Intretinerea cutiei de transfer consta in verificarea nivelului uleiului de transmisie dupa
fiecare 5000 km ; daca este scazut , se vor elimina cauzele scurgerii lubrifiantului si se va
completa cu cantitatea necesara.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul cutiei de transfer se face odata cu schimbarea
uleiului din cutia de viteze.

1.4 MODALITI DE REPARARE

Carterul cutiei de transfer poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura:
-fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaza mai mult de 2 gauri se
inlatura prin sudare oxi-acetilenica si refacerea suprafetelor afectate de fisuri la forma di
dimensiunile initiale
- filetul gaurilor deteriorat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la cota
majorata sau prin incarcarea cu sudura gaurilor gaurirea si refiletarea la cota nominala
-locasurile rulmentilor arborilor cutiei de transfer uzate se reconditioneaza prin alezarea la o
cota majorata adica bucsare-prelucrarea alezajului la cota nominala sau prin metalizare urmata
de prelucrarea la cota nominala
Arborele de intrare al cutiei de transfer poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura
dupa cum urmeaza:
- Suprafata de fixare a rulmentului din carterul cutiei de transfer uzata se reconditioneaza
prin cromare,metalizare cu pulberi metalice sau metalizarea cu sarma si rectificarea la
cota nominala
- Uzura in latimea canelurilor pentru butucul arborelui de intrare peste limita admisa duce
la rebutarea arborelui
- Suprafata de alunecare a inelului de etansare uzata se reconditioneaza prin cromare sau
metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala
- Suprafetele de lucru ale dintilor de angrenare sau cuplare stirbite se reconditioneaza prin
polizarea marginilor daca defectul nu depaseste 25% din suprafata dintelui si cand nu
apare la doi dinti alaturati.
Arborele intermediar poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- Fusurile pentru rulmenti uzate se reconditioneaza prin cromare si rectificare la cota
nominala.
- Suprafetele de contact cu rotile dintate uzate se reconditioneaza: prin cromare si
rectificare la cota nominala cand se folosesc roti dintate cu diametru interior la cota
nominala ; prin cromare si rectificare la cota majorata cand se folosesc roti dintate la o
treapta de reparatie
- Uzura iin grosime a dintilor danturii rotilor peste limita admisa conduce la rebutarea
arborelui
- Incovoierea sau torsionarea arborealui conduce la rebutarea acestuia daca bataia frontala
masurata in locuri precizate depaseste valoarea prescrisa
- Fusurile de orice natura sau pozitie conduc la rebutarea arborelui
- Suprafetele dintilor stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor daca nu depasesc
25% din suprafata dintelui si nu se produc la doi dinti alaturati
Arborele de iesire poare [rezenta urmatoarele de fecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- Suprafetele de centrare a canelurilor uzare nu se reconditioneaza.baca dimensiunile sunt
sub limita admisa arborele se rebuteaza
- Suprafetele de lucru pentru rulmenti cu role ace uzate se reconditioneaza prin: cromare
dura si rectificare la cota nominala; meta;izare cu pulberi metalice si rectificare la cota

nominala; rectificare la treapta de reparatie,inlocuirea rolelor ace initiale cu unele cu

diametru majorat si folosirea unei roti dintate reconditionate
- Fusurile pentru rulmenti de sprijin uzate se reconditioneaza prin rectificare si
uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala
- Fisuri de orice natura duc la rebutarea arborelui
- Incovoierea arborelui se masoara cu un dispozitiv cu comparator.Bataia radiala la
prindere intre varfuri nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare prescrisa , arborele
incovoiat nu se reconditioneaza
Reconditionarea rotilor dintate, tinand seama de complexitatea problemelor ridicate de
danturari, nu este indicat a se reconditiona danturile rotilor dintate. Stirbirile mici se indeparteaza
cu o masina portabila cu piatra abraziva , suprafetele laterale functionale se reconditioneaza prin
cromare urmata de rectificare. Daca uzurile sunt mari suprafetele se rectifica iar diferenta de cota
la montaj se compenseaza prin saibe plane. Alezajele butucilor rotilor dintate se realizeaza prin
cromare urmat de rectificare la cota nominala , la uzuri mari se pot bucsa prelucranduse apoi la
cota nominala .

1.5 ANALIZA COMPARATIV

1.5.1 Avantaje
Printre avantajele folosirii cutiei de distributie amintim:
-

Capcitatea transmiterii puterii la toate puntile autovehiculului- fiind folosit atat in

motorsport , implementat pentru prima oara de Audi in Campionatul Mondial de raliuri
pe modelul Quattro cat si in industrie dezvoltanduse autocamioane care pot transporta
cantitati semnificative de bunuri in locuri mai mult sau mai putin accesibile ;
Cuplarea unei reductii pentru conditii grele de deplasare;
Siguranta in deplasare si control ridicat asupra comportamentului dinamic al
autovehiculului;
Cuplarea si decuplarea unor punti in functie de necesitati.

1.5.2 Dezavantaje
Printre dezavantajele folosirii cutiei de distributie amintim:
- Consum de combustibil marit;
- Masa autovehiculului marita;
- Centru de greutate ridicat datorita arborelui cardanic;
- Eficienta scazuta datorita numarului de angrenaje crescut;
- Momente de inertie in plus;
- Conturi ridicate de intretinere a autovehiculului: deoarece cutia de distributie necesita o
verificare la 5000km, fiecare punte motoare are propriul diferential implicit arbori
planetari;
- Costuri de productie ridicate implicit si pret de achizitie;
- disconfort datorita vibratiilor si zgomotului ;

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA

CUTIEI DE TRANSFER
2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
Rotile dintate se executa din oteluri aliate . Dupa prelucrare ele sunt supuse unui tratament
termo-chimic, precum si unui tratament termic corespunzator.
Sunt recomandate oteluri 16CO8, 18MC10, 21MoMC12X, 13CN30X, pentru rotile care se
cementeaza respectiv oteluri aliate cu Cr, Ni si Mo pentru cele care se cianureaza.
Arborii cutiei de distributie sunt realizati din oyeluri aliate pentru cementare, sau din oteluri
aliate de inbunatatire de tipul 41MoC11X, 40 C10 etc.
Carterul cutiei de distributie se realizeaza din fonta cenusie de rezistenta medie. In unele
solutii constructive pentru reducerea masei carterele se fac din aliaje de aluminiu.

2.2 REZISTENE ADMISIBILE

Materialele sunt alese astfel incat sa corespunda cerintelor calculelor de predimensionare si

dimensionare, luanduse in calcul si costurile de achizitie a materialelor si performantele
ansamblului

2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

Arbori n trepte

Pentru arborii n trepte se pot utiliza semifabricate laminate (n cazul pieselor cu solicitri reduse
i diferene mici ale diametrelor treptelor), semifabricate forjate liber sau semifabricate matriate,
n funcie de volumul produciei. Prelucrrile prin strunjire se realizeazde obicei n dou aezri,
cu bazarea i fixarea n universali vrf sau ntrevrfuri, (cu sau fr lunete dup rigiditatea
piesei), iar prelucrrile prin rectificare se realizeaz cu bazarea ifixarea ntre vrfuri; aceeai
schem de bazare se aplic i pentru prelucrarea canelurilor sau danturii

Arborii pinion (cu dantur i/sau caneluri)

Se execut adesea din oeluri durificabile prin tratamente termochimice (uzual carburare, sau
carbonitrurare). In aceste cazuri succesiunea operaiilor se stabiletei n funcie de metoda de
evitare a durificrii stratului n zonele unde nu este necesar, care poate fi:
a) prin protejarea suprafeelor ce nu trebuie tratate;
b)prin nlturarea stratului mbogit n carbon nainte de clire din zonele n care nu este
necesar strat dur.

Rotile dintate

Rotile dintate reprezinta o clasa separata de piese datorita problemelor tehnologice specifice pe
care le ridica realizarea dintilor
Forma constructiva a partii danturate este caracterizata att de tipul
profilului ct si de anumite modificari impuse de conditiile de exploatare. De
exemplu n cazul rotilor dintate de la cutiile de viteza, care cupleaza si decupleaza
des, se realizeaza rotunjiri ale fetelor frontale (raionarea danturii). La rotile care
lucreaza la viteze mari, pentru reducerea zgomotului se tesesc vrfurile dintilor sau se realizeaza
cu profil special (butoi)
Prelucrarea dintilor rotilor dintate reprezinta 50...70% din timpul
total de masina necesar obtinerii piesei si de aceea alegerea corecta a metodei de
danturare conduce att la obtinerea preciziei impuse ct si la reducerea costului
fabricatiei. Dupa principiul care sta la baza obtinerii profilului, danturarea se poate
face prin copiere, sau prin generarea profilului

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA

CUTIEI DE DISTRIBUTIE

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE

In procesul de fabricatie al cutiilor de distributie se folosesc foarte multe procese de

prelucrare si fabricatie:
- Arbori se prelucreaza prin strunjire in general
- Rotile dintate (danturile): - prin copiere cu freza folosinduse freze disc modul- se executa
dinte cu dinte pe masini speciale de frezat dotate cu un cap divizor
- danturarea prin generarea profilului cu freza melc modul Se
face pe
flancurilor masini unelte speciale, folosind freza - melc, cu muchii drepte si dinti detalonati
(detalonare prelucrarea dupa o curba a spatelui dintilor pentru a mentine profilul
dupa reascutire).
- Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin mortezare se
realizeaza pe masini speciale de mortezat, profilul obtinndu-se prin generare. Scula are forma
unei roti dintate, cu modulul egal cu cel al rotii care se prelucreaza.

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

In industria auto se folosesc in mare parte masini automatizate pentru montajul acestor
ansambluri deoarece necesita multa precizie si costurile sunt mai mici existand si o eficienta
ridicata fata de asamblarile facute de mana omului.

4 MODALITI DE DETERIORARE A CUTIEI DE

DISTRIBUTIE

4.1 MODALITI NORMALE DE DETERIORARE

Printre modalitatilenormale de deteriorare amintim:

- Blocarea cutiei de distributie- defectul apare datorita ruperilor din dantura;
- Ruperea dintilor- poate duce la blocarea cutiei de distributie atunci cand o bucata rupta
din dantura patrunde in angrenaj;
- Uzura excesiva a danturii. Cauze: functionare indelungata sau manevrare incorecta a
manetei distribuitorului;
- Zgomot puternic si continuu la functionarea sub sarcina. Cauza: uzura rulmentilor
arborilor sau motaj prea strans se incalzesc foarte tare si exista posibilitatea sa apara
griparea;
- Bataia ritmica se datoreaza ruperii danturii rotilor dintate .

4.2 MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE

Printre modalitatile anormale de deteriorare amintim:

Ramanearea cutiei de distributie in treapta de reductie sau normala ori cu toate puntile
cuplate sau decuplate. Cauze: ruperea manetei cutiei distribuitorului, ruperea furcii de
cuplare sau a tijelor culisante ;
- Ruperea furcii de cuplare sau a tijelor. Cauze: oboseala care apare la materialdatorita
manevrarilor brutale sau fartate cand uleiul este congelat(iarna de exemplu);
- Griparea distribuitorului . Cauze poate sa apara in urma pierderii lichidului de lubrifiere
si racire angreajele ramanand fara ungere;
- Fisurarea carterului cutiei de distributie. Cauze: socuri puternice sau interactiunea
violenta cu alte corpuri existente in calea autovehiculului.
-

5 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE

I CALCULUL CUTIE DE DISTRIBUTI
5.1 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE
A fost aleasa aceasta solutie din urmatoarele considerente:
- Este o solutie clasica si fiabila
- Corespunde cerintelor si necesitatilor autovehiculului
- Este o solutie relativ economica pentru sofer deoarece acesta poate sa aleaga daca
foloseste autovehiculul cu proprietati 4x2 sau 4x4 considerand ca consumul de
combustibil este mult mai scazu in modul 4x2.
- Costuri de productie mici
- Intretinere mai putin pretentioasa

5.2 ALEGEREA REGIMURILOR DE CALCUL

Cutia de distributie a fost calculata pentru un autovehicul 4x4 avand un motor care dezvolta
o putere 94kW la 4000 rpm si un moment maxim de 303 Nm la 1400 rpm. Calculele au fost
realizate pentru solicitarile functionarii in treapta I de viteza avand un raport de reductie de 1:5.

5.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

6 BIBLIOGRAFIE
1

Untaru,M..a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982.

Gh.Fratila ,M.Fratila Automobile E.D.P., Bucuresti 2011-06-16

Gheorghe DRAGHICI-Fabricarea Utilajului Petrolier si Petrochimic, Ploiesti 2006

auto.unitbv.ro/moodle/

www.consultscolari.ro\

www.autosaga.ro