BIBLIOTECA PENTRU

toti

VASILE CONTA

Incercri de Metafisic
MATERIALIST

BUCURETI
-

EOITU'RA L1B'RA'RIEI LEQN ALCALAY

No. 37, Calea Victoriei. No. 37

www.dacoromanica.ro

YASILE CONTA
(1845

1882)

www.dacoromanica.ro

VASILE CONTA
Din galeria scriitorilor romani, vechi $i moderni, pe cari ,,Biblioteca pentru toti" $i-a facut o
datorie din a-i pune la indemana marelui public

in editii ingrijite $i eftine, nu putea lipsi Vasile

Conta, aceasta glorie a cugetarei romane$ti.

Nascut la 15 Noembrie 1845 in satul Ghidaoani

din judetul Neamt, sat invecinat de Humule$tii

lui Creanga, Vasile Conta a murit la 21 Aprilie
1882, prin urmare in varsta abia de 37 de ani.
Intr'o viata atat de scurta insa, Conta a produs
relativ destul de mult, $i sistemul lui de filosofie, despre care s'a vorbit toarte mult pe vremuri
in publicatiile speciale din strainatate, i$i va aved
locul sail in istoria cugetarei filozofice.

Viata lui Conta a fost destul de zbuciumata.

Dupa ce urma cursurile primare in Targu-Neam-

tului, obtinii o bursa la Academia Mihdileand,

dar o pierda in curand. Catva timp, renuntand
la $coala, trai ca actor, dar mai apoi revine i-$i
trece examenele. Dupa bacalaureat e trimis de

o societate filantropica la Anvers unde face

institutul superior de comert. In acela$i timp ia

$i doctoratul in drept.

www.dacoromanica.ro

VI
Intors in tarA, ocup tirin concurs catedra de
drept civil la Universitatea din Iasi, si incepe sa
colaboreze la Convorbiri Literare.

In anul 1879 intra in miscarea politica si se

alege deputat la Iasi, pe baza unui program in
care locul Intaiu 11 ocupa lupta contra darei
drepturilor la evrei. In anul 1880 il vedem ministru al instructiunei publice, dar dupa cateva

hmi se retrage din cauza opozitiei pe care o

starneste proectul au de lege asupra invatArnantului.

Bolnav de ftizie, Contn nu mai traeste mult,

boala rapunandu-1 la 21 Aprilie 1882.

Sctierile filosofice ale lui Conta stint: Teoria

ondulatiunii aniversale (Cony, lit. 106-1878),

Teoria fatalismului (Cony. lit. 1877-79, lacerearl de metafisied materialistd (Corm lit.
1879-80).

De la el au mai ramas si dou lucrari pos-

tume, Premiers principes composant le monde,

i Bazele metafisicei publicata in frantuzete in
editura Alcan, tradusa de d. Rosetti Tescanu.
Conta a mai lasat si cateva versuri cum si numeroase si foarte adanci cugethri.

Moartea l'a rapit prea de timpuriu si nu La

dat vrernea sa-si desavarseasca. opera. Bazele
metafisicei a ramas neterminath : din aceasta
lucrare,

se vede planul grandios de lucru

pe care si-1 propusese si pe care nu l'a realizat

cleat in parte. Atat cat a scris insa, a fost de

ajuns pentru a-limpune admiratiei noastre si a

strainatMei,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE ISTORICA

Inainte de a expune sistemul meu de

metafisica, voiu arat in trasituri mari

calea ce au urmat ideile metafisice de la

inceputul omenirii TATA in zilele noastre ;

qi voiu dovedi ca cele mai adanci sisteme

metafisice ale filosofilor de astazi deriva,

prin evolutiune inceat 0 continua, din

cele intai i cele mai grosolane credinte
ale omului primitiv.

Sub nume de idei i credinte metafisice

inteleg pe acele cari raspund la intrebarile

cele mai inalte qi mai adanci pe cari ei

le pune ornul, atat in privinta lui insu0,
cat 0 in privinta lumii. Se intelege ca intrebarile i raspunsurile metafisice nu au
fost in toate timpurile deopotrivii inalte pi
adanci omul primitiv avand o minte foarte
www.dacoromanica.ro

Vasile Conto

marginita, nu se putea Intinde cu gandirea

cleat Intfo sfera foarte mica ; insa cu timpul, puterea de cugetare a omului a crescut din ce In ce mai mult, qi sfera ideilor
sale metafisice a devenit asemenea din ce
In ce mai largfi.
La Inceput, 0 multi vreme mai tarziu,
ideile metafisice au format cu sentitnentul
religios un singur corp, sub numire de oredinte religioase. De aceea prin expunerea
sistemelor metafisice primitive voiu face In
acela0 timp istoria religiunilor. Dar mai

lnainte de a pa0 la aceasta, s vedem ce

este sentimentul religios, qi pentru ce se

unWe eI la Inceput numai decat cu ideile
m etafisice.

S'a zis ca sentimentul religios caracterizeaza numai pe om. 1124 dupa cum vom
vedea, el exista in germene 0 la animalele

superioare. Fara indoeala c acest sentiment in evolutiunea sa se modifica 0 se

complica, cu cat ne suim pe scara vietii
organice ; ap. fel Ca el nu mai este acela0
nici chiar la om, dac comparam de-o parte

omul primitiv, 0 de alta omul civilizat de

astazi ; dar aceast transformare In cursul
timpului se aplica la toate facultatile suileteti; 0 precum, de exemplu, ideile omului
civilizat de astazi sunt o urmare 0 un rezultat al

evolutiunii ideilor rudimentare

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialist

formate Inca de pe cnd omul era animal

inferior, tot ap, sentimentul sdu religios
de astdzi este o urmare a sentimentului
corespunator tot din timpul acela.
Instinctul conservator dd.

natere 0 di-

rectiune la toate emotiunile animalului i

la toate micdrile trupului determinate de
dnsele. Insd, emotiunea cea mai eficace
pentru conservarea animalului este frica,
aceasta silind pe animal a face tot ce-i st
prin putinta pentru a scapd de primejdiile
ce ameninti buna stare 0 existenta sa. Aceastd emotie este mult mai frequenta la
animalele i la oamenii salbateci decdt la
oamenii civilizati, pentru cuvdntul ca.' i primejdiile sunt pentru ddn0i mult mai nume-

roase cleat pentru ace0ia. Pentru animalele de tot inferioare frica este calitativ ad
ceea0 in fata tuturor primejdiilor ; fiindctoate aceste le sunt deopotriva necunoscute. Dar animalele superioare, in urma
experientelor acumulate, incep deja a face
deosebire intre primejdiile, a cdrora intindere le este cunoscutd i acele, a cdrora
intindere nu o pot de loc aprecid. Frica
ce simtesc in fata celor intdi este deose-

bad de aceea pe care o simtesc in fata

celor al doilea. .Aa de ex. un lup tie ca
poate fi omord.t de cdinii de la &Una'. i
deaoeea are fried de ei ; dar cdrld trIt417
www.dacoromanica.ro

10

Vasile Conta

nWe unul sau mai multi din acWia, el,

dei cuprins de oare-care frici, tie, cu ajutorul experientei trecute, s. aprecieze

intinderea puterii lor dupa numarul i talia

lor ; i daca se bizue ca va birui, se repede la ei, fara a ?fleet& de a aveh carecare frica, potrivita cu mica primejdie la

care se expune ; iara daca nu se bizue,

atunci fuge de-o putere, pe care a masurat-o qi pe care qtie cum s'o eviteze. Dar
acest lup, care are curagiul sa infrunte puterea mai multor alai, se sperie cumplit
de un singur chibrit ce i s'ar aprinde
noaptea inainte, i fuge plin de-o fric covi4itoare, fiindca, nu 9tie din experientil

phna unde se poate intinde puterea flack"rii ce i s'arata. Inaintea canilor lupul simte frica de canoscat, iar inaintea chibritului frica de necanosca Aceast din urma

frica este simtita de allele care latra la

umbrele ce se miFa noaptea pe lun inaintea lui, de boii cari mugesc cu spaim5. In
momentul unui mare cutremur de pmant,

etc. Aceast fried este alevaratul senti-

ment religios ; iar actiunile determinate

de ea, precum laratul camilor la umbre,
mugetul i fuga boilor, etc.., sunt cele intai forme ale cultului religios.
Dintru inceput omul nu se deosebeqte
de animalele superigare, 41' dup4 cum
www.dacoromanica.ro

My'

Incercki de metafisicii materialist5

11

Atom vede, in intaia perioadd a ideilor me-

tafisice, omul ajunge sa. creada, nu numai

ea oamenii au suflete, dar ca. sufletele celor morti haladuesc in toate lucrurile
prin toate locurile din lume, facand fel de

fel de ispravi; aa ca tot ce el nu poate

esplice altfel, este atribuit vointei acestor suflete. Dar omul primitiv nu poate
sa-0 explice aproape nimic in mod natural ;
deaceea el atribue vointei sufletelor mai
toate fenomenele naturei, 0 in special mai
toate relele ate i se intampla. Sufletele
acestea sunt chiar considerate ca esential
rautacioase, stand numai la panda in toate
locurile, ca sa intampine pe oameni cu tot
felul de nenorociri. Fiind ca la fie-care pas
ovul primitiv este expus la rele de acele
pe cari el le atribue sufletelor de morti,
deaceea, pe de o parte, el este aproape
necontenit cuprins de frica de suflete ; iar
pe de aka parte, in mintea lui niciodatd
nu se infdtieazd ideia de suflet de mort,
fdrd set fie intovdreifitd de sentimental fricei de necunoscut. Aceasta idee insa este
cea mai Thalia idee metafisica a omului
primitiv, i dupa cum vedem, ea este de
la inceput nedespartita de frica de necusd-ei

noscut, care nu e alta ceva cleat sentimentul religios in intaia fez& a desvoltarii
sale. Este de observat ca sufletele mortilor
www.dacoromanica.ro

12

Vasile Conta

nu sunt considerate In aceasta perioada cu

mult mai puternice decat omul ; de aceea
acesta tot indrazne0e a lupta. contra 'Llor
cu ajutorul diferitelor viclepguri.
In a doua perioada a ideilor metafisice, cand

sufletele eroilor deveniti regi sunt prefacute

in zei, omul crede ca ace0i zei sunt nemasurat mai puternici cleat sufletele celorlalti oameni morti. Aceti zei inspira o-

mului o adevarat groaza : caci pe laugh'

ca sunt rautacio0 i rasbunatori ca i sufletele ordinare ale mortilor, apoi sunt
absolut invincibili de oameni; aa ea, pentru
a imblanzi mania lor, se simte trebuinfa de
a le (l sa manance ca jertfe mu i zeci
de mii de oameni ; i de multe ori nici
aceste jertfe nu-i imblanzesc, i nu-i opresc
de a chinui pe oameni cu boale, cu foamete,
cu inundatii, cu pthbu0turi de pamant, etc.

Temerea religioasa ce se unWe aici cu

ideea metafisica de zei este mai mare in

aceasta perioada deal in toate celelalte ;

si cu toate aceste, chiar in aceasta perioada

temerea de necunoscut incepe a se cornplica cu alte sentimente accesorii mai dulci.

i in adevar, eroul devenit rege pe cat

timp se afla Inca In viata, este teribil pentru

supu0i sai, asupra carora are o putere nemarginita pe care o intrebuinteaz cu multi
cruzime ; dar In ace1a0 timp el este apawww.dacoromanica.ro

Incercki de metafisicA matetialista

13

ratnrul sAu contra popoarelor strAine, si

totodat este generos cu acei a arora devotament

supunere care dansul sunt

absolute. De aceea el inspira supusilor si

groazd in cel mai mare grad si totodat o
oarecare iubire amestecata cu recunostint5.
pi devotament. Sentimentul barbarului ce
se afl in fata unui astfel de rege este deci
o amestecaur de groazd, de iubire si de
admiratiune, ceea ce in alt ordine de idei
se numeste impresia sublimului. and eroul
moare, sufletul su devine si mai teribil,
fiindc sufletul, desprtindu .se de trup, devine totdeodat5. mai puternic ; dar inteacelasi timp el devine un zeu protector al
poporului sau, pe care II ajut in ra'sboaele
ce acesta are cu popoarele straine, luptnd
el insusi contra zeilor protectori ai acestor
popoare. De aici urmeaz c zeul inspira
aceleasi sentimente, ins amplificate, pe cari
le inspir5. eroul devenit rege in viata fiind.

Regii scobortori ai celui intaiu erou de-

venit rege, chiar dac nu sunt asa de valorosi ca trAmosul lor, sunt considerati c
cu ajutorul acestuia pot dispune de toate
puterile lumii nevazute ; dup aceea pentru
puterea lor sunt zeificati dup moartea lor
pi astfel numrul zeilor teribili creste necontenit.

In a treia perioad a ideilor metafisice,

www.dacoromanica.ro

14

Vasile Conta

cand se fixeaza un numar hot5.rat de zei

stabili i cand societatile incep a fi car:

muite dupa legi elaborate, legislatorii, car1

sunt regi sau preuti, i prin urmare in co-

municare directa cu zeii, de la cari se

inspira, pretind a spune poporului vointa
zeilor ; astfel Ca pazirea regulelor stabilite

pentru purtarea in societate se confunda

ca pazirea vointei zeilor. Din acest moment

practicarea religioasa face un singur corp

cu morala, in sensul cel mai larg al cuvantului morala, despre care omul nici n'avu-

sese Inca pan& atunci idee. Dar tot din

acest moment incepe a se mai slabi temerea

de necunoscut ; caci omul, cunoscand acum
care anume sunt poruncile zeilor, ei tie cel

putin ce s faca pentru a evita cu oare

care sigurant mania acestora.
In perioada monoteismului omul crede ca

peste toata lumea este un singur stapan,

D-zeu, atat de puternic, incat lumea in-

treaga nu i-ar putea sta irnpotriva ; deaceea

omul nici nu poate 2d se gandeasca la D-zeu

fara a simti o temere adanca intovara0ta

de sentimental j de convictiunea celei mai

complecte nirnicnicii a sale in comparatie
cu puterea nemarginita a lui D-zeu. Cu toate

aceste, fiindca in aceasta perioada societatile ajung prin desvoltarea instinctului conservator a-0 da legi i institutiuni, dupa
www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de rnetafisic rnaterialist

15

cari omul este tinut a face numai bine, pi

fiindc acest bine este considerat a fi poruncit chiar de D-zeu ; de aceea, pe de-o
parte omul incepe a considera pe D-zeu ca
bun si generos, iar pe de alta parte, incepe a avea mai putina temere de dansul,
fiindea, din nenumaratele legi sociale pi
precepte morale, el cunoaste mai cu deamanuntul vointa lui, pe care o poate urma
cu mai multa usurinta, si fiindca el tie c
are a face cu o flint& generoasa. De aceea
ideea de D-zeu incepe a inspira, afara de
temere care tot ramane fundamentul sentirnentului religios, un fel de supunere piacuta, de respect, de admiratiune si de iubire
filial, amestecata cu o clulce speranta la o
rasplatire parinteasca, fie in lumea aceasta,
.

fie in alta. Temerea de necunoscut se gaseste deci modificata intru catva de alte
sentimente laturalnice, nascute Tulsa tot
dintr'insa. Aceste sentimente sunt apoi ajutate in desvlirea lor si sustinute de credinta in nemurirea sufletului si in raiu,
credinta care satisface asa de bine aspiratiunile, ce se nasc din instinctul conservator. Temerea de necunoscut, modificata
in catva prin sentimentele de mai sus, este
numita chiar de care teologi frica de D-zeu,
conform sfintelor scripturi care spun c

frica de D-zeu este inceputul intelepciuwww.dacoromanica.ro

16

Vasile Conta

nei." Frica de D-zeu este deci sentimentul

religios marturisit de credinciosii cei mai
civilizati de astazi ; si acest sentiment este
nedespartit la monoteisti de ideea de D-zeu,
care pentru dansii este cea mai inalta idee
metafisica, D-zeu fiind cauza cauzelor.
In perioada panteismului temerea de necunoscut se slabeste Inca si mai tare pentru
ratiuni analoage celor de mai sus.
Am zis ca sentimentul religios este In

esenta sa temerea de necunoscut. Mi se

va obiecta poate, ea omul avand in toate
perioadel desvoltarii sale religioase o idee

foarte lamurita, desi poate gresita, despre

spiritele, cari sunt cauza tuturor lucrurilor,
el nu se teme de necunoscut, ci de fiinte
foarte cunoscute. La aceasta voiu raspunde
c5. toate spiritele, de la sufletele ordinare
si pada la D-zeu, sunt considerate a fi nu
numai foarte puternice si aplecate a face
rau omului, dar si inzestrate cu vointa
berA;

asa ca necunoscutul, de care se

teme omul, nu este propriu vorbind fiinta

de la care poate proveni raul, ci efectuarea
Malta ci intinderea Int, lucruri cari nu se
pot de loc prevede a, fiindca atarna de
capriciul spiritelor. Tot intr'o astfel de pozitiune se and, de exemplu, si lupul care
vede noaptea un chibrit aprins inaintea lui ;

el are o idee 14murita, cej pLtir1 cies14e

www.dacoromanica.ro

IncercAri de rnetafisieh materialista

17

forma i coloarea flacarei ce vede, i tie

ca din partea acestei flacari i nu de aiurea

poate sa vie raul de care se teme ; dar el

ruge fiindca nu tie nici dac flacara il va
cruth sau nu, nici pana unde se va intinde
riul ce i-1 va face. A.a dar temerea de
necunoscut este in esenta., acei4, de la aninale pana la omul civilizat.
SI se observe c temerea de necunoscut

creqte la inceput in proportie cu puterea

ce se atribue spiritelor, pana in perioda a
doua, ande ajunge la rnaximul intensitatii

sale ; fiiadca atunci, pe de-o parte, zeii sunt

foarte piternici ; iard, pe de alta parte,

voinVa Ica nu are nici un frau, sau cel putin este ct, totul necunoscuta. De aici in
colo, vointa spiritelor superioare fiind din
ce in ce mai cunoscuta i, pentru a zice
astfel, mai rcgularnentata, temerea de necunoscut desQ-We din ce In ce mai mult.

La aceasta dewrWere contribue 0 pro-

gresul cunqtintielor experimentale, cari pe

zi ce merge rapesc de la atot puternicia

spiritelor ate un fenomen natural recunoscut ca produc du-se totdeauna dupa

legi fixe.
Cu progresul tiintelor positive omul ajunge in timpurile d'In urma la convinge-

rea c toate fenomenele se produc conform unor legi fix.e qi necesare. De aici In
www.dacoromanica.ro

18

Vast le Conta

nolo omul nu mai are nimic de temut' sau

de ateptat de la vointa liberl a nici unei
fiinte inchipuite, posibile. Cu toate acestea
se observi c sentimentul religios existi
Inca, deqi intr'un grad foarte slab, chiar
invatati de acei care se cred cu tolul
emancipati de credintele religioase. Acewta
se tntampli prin lipsa unei convingeri GM11plecte i prin efectul ereditatii. Cad acea

parte a creerului care servete ca organ

al sentimentului religios a ajuns do sigur
la o foarte mare desvoltare i a caotigat o
mare consistent5, in urma unui lurg exercitiu de functionare, urmat in multe mfi de
ani ; astfel ci, de9i acest organ se afl de
mult in decadent5., totui generatiile actsale au motenit cu dansul o predispozitie
organic pentru sentitnentul religios, care
nu va disp5rea pe deplin cicat cand organul respectiv va fi cu tctul atrofiat in
urma unei lungi neintrebaintri. Pe cat
timp aceasta. predispozitie existd Inca, omul e dispus a admite cu uprint existenta lui Dumnezeu, lard ni. o trebuinta metafisic, ci nurnai pentru a da un obiect
inteligibil temerii ereditare pe care o simte.
Pe cat timp el nu di un obiect determinat
sentimentului religios, acesta se manifestd
ca o \raga i slab& temere de necunoscut.
Aceast temere inspird 1 4 unii Invatati
www.dacoromanica.ro

IncercAri de rnetafisica rnaterialistA

19

pretinsie mancipati de credintele religioase,

rationamentul urmator, care nu e nici o-

data marturisit Lumea este, pe cdt o cunoaqtem not, carmuita de legi fixe i tre'auitoare ; dar cunostintele noastre nu se
Wind mai departe de oare-cari margini;
ai dincolo de aceste margini este un neculioscut nesfarsit, in care poate foarte bine
intm posibilitatea existentei unui D-zeu
razbunator, Daca din Intamplaracest D-zeu
exista, atunci pentru c nu 1-am cunoscut,

el ar pltea sa ma pedepseasca, fie pe lumea aceasta, fie pe aka lume, a careia

existenta iarasi este posibila In nesfarsitul
necunoscut De aceea, pentru toate eventualitatile, e prudent ca s admit existenta
lui D-zeu." Acest rationament, pe care eu

Insu-mi mi-I ficeam cu cati-va ani In urma,

este facut de acei cari nu sunt Inca con-

vinsi adanc de ?.devarul ca, nimic in lame

nu atdrnd de libeml arbitru al nindirui,, ni
ca totul se face conform unor legi absolut
fixe i necesare. Insi acest adevar castiga
din ce In ce mai mult teren, nu cat tiintele pozitive fac progres ; i va veni o zi,
cand toata lumea va fi pe deplin convinsa
de el. Din acea zi temerea de necunoscut,
precum i ori ce alte urme ale sentimentului religios, vor fi disparute cu totul si
pentru totdeauna.
www.dacoromanica.ro

20

Vasile Conta

Dacg punem de-o parte sentimentul religios care, dupa cum am vazut, este destinat a disparea cu totul, 9i sentimentele
morale cari au inceput de mult a se emancipa de vointa divin, atunci nu mai raman din toate religiunile decat ni9te idei
metafisice ; 9i in acest inteles se poate z:ce
ea religiunile sunt sistemele metafisice ale
omului in primele perioade ale desvoltarli sale;

precum cele mai inalte generalizari siste-

matizate ale 9tiintelor pozitive conKituesc,

sau vor constitui, sistemele metafisice pentru timpurile ulterioare. De aici tezulta c
este falsa opiniunea d-lui H. Spencer, dup
care religiunea i 9tiinta ar avea pentru
cdularea adeveirului, domenii distincte i
coexistente, cea dintai ocuOndu-se cu incognoscibilul i cea de-a doua cu cognoscibilul. A zice c religiunea poate coexista
i, prin urmare, poate fi conciliata cu 9tiI

inta, este tot a9a de abssrd ca 9i a zice cd

pot coexistet (loud forme succesive ale ace-

rice, de exemplu, ca
se poate concilia astronomia veche, care

1uia0 lucru ; ca 9i a

zicei c soarele se invarte9te imprejurul

pgmantului, cu astronomia moderna, care
giee c pamantul se invarte9te imprejurul
soarelui. Metafisica religioasa este destinati
a pieri 9i nu a coexist cu metafisica 9tiin-

tificg, pentru motivul ca ea se transformg

www.dacoromanica.ro

IncereAri de metafisicA materia1ist5

21

pentru a da nWere acesteia din urrna. Este

invederat eh' in timpul de tranzitiune, metafisica qtintific crescnd, coexist cu metafisica religioas descrescanda ; dar ceea ce
voesc s afirm este ca aceste dou forme

de cugetare nu pot sa.' se desvolte i s

meargd paralel inteaceea0 direcOune suitoare sau scoboratoare.
Aceste fiind zise, p4im la istoria ideilor
metafisice.

Din cercetarile tiintifice fcute in timpurile din urma, rezult cA noi am trecut,
in privinta ideilor, ca i in celelalte privinti,
prin toate gradele intermediare cari se afla
intre noi si popoarele cele mai salbatice.
Ram5ite din toate credintele stramoilor
notri se afla. cu Imbelugare in limbile,
povetile, baladele, superstitiunile, obiceiurile popoarelor civilizate de astzi ; qi din

aceste ram4ite se

constat 5.

c. noi am

avut odinioard aproape intocmai aceleai

credinte pe cari le au astzi popoarele satbatece i cele barbare. De aceea, cu credintele popoarelor sdlbatece de asta'zi $i cu
ramaitele ce conservam inca din vechile
noastre credinte, putem reconstitui ideile
metafisice pe cari le-am avut succesiv, de
la inceputul omenirii pana. acuma.
Transformarea ideilor metafisice de la inceputul omenirii pan acuma s'a Pacut Incet,

www.dacoromanica.ro

22

Vasile Co nta

pe nesimtite 0 neintrerupt ; na theft e cu

neputint a gasi o deosebire radical intre
ideile corespunzaoare la cloud epoce despartite prin un interval, nu numai de cativa
ani, dar chiar de cateva veacuri. Cu toate
aceste, fiindca deosebirea este foate mare
intre credintele cari corespund la epoce
foarte indeprtate una de alta, 0 totodat5.
pentru a fi mai metodic in expunere, voiu
imprti istoria ideilor metafisice in mai multe

perioade mari, mai mult sau mai putin artificiale, caracterizate prin sisteme metafisice
destul de deosebite.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA I.

PERIOADA FETIISKULIJ1

Puterea intelectuala i sfera de gandire

cresc treptat, cu cat ne suim pe scara care
se intinde Intre animalele cele mai inferioare 0 oamenii cei mai civilisati. Daca. ne
oprim la animalele nemijlocit inferioare omului, precum sunt canii, elefantii, maimutele, vedem ea, dei ele gandesc, totu0 aten0unea lor nu este atrasa. decat de an foarte mic
num& de obiecte, cari se MIA relativ foarte

aproape de dansele, i arnintirile precum ci

previziunile lor nu se rapoarta decat la un
foarte rnic spatia de timp. Cu alte cuvinte,

gandirea acestor animale se InvartWe In-

teo foarte mica sfera de spatiu, timp ci.

materie. Aceste animale primesc impresiunea cbiectelgr ce se afla In apropiere ae
www.dacoromanica.ro

24

Vasile Conta

dansele, dar gandirea lor Inca nu este lmpinsa. spre cauza acestor obiecte. Obiectele
Indepartate, precum sunt soarele, stelele,
nourii, cerul, sunt percepute de aceste a-

nimale ca obiecte apropiate, 0 de multe

ori nu sunt percepute de loc.

and animalul devine om, el mai largqte

sfera sa de gandire ; dar pe la Inceput el
tot nu cugeta la causa lucrurilor ce-1 inconjura. Sunt i astazi oameni salbateci
foarte stupizi cad, fiind intrebati asupra
causei lucrurilor celor mai simple, ei raman
uimiti 0 nu inteleg intrebarea, fiindca ea
nu le-a trecut nici odata. prin minte. Sunt
aFi salbaceci, desigur mai superiori, cari
fiind intrebati eine face ca buruiana s
creasca, ca 6.'111 sa curga, ca vantul sa bata,
ei raspund ca. nimeni, i cf toate aceste

yin aa de la sine. AcWi oameni nu au

Inca nici o religiune, nici o idee met4sica

propriu zisa.
Dar de aici in colo omul incepe a-si face o

idee despre cauza lucrurilor celor mai apropiate de dansul, i apoi treptat despre
cauza lucrurilor din ce in ce mai departate
de dansul. Iata cutn ajunge el la aceasta.
Omul compara in mintea sa, chiar fara
sa vrea, imaginile obiectelor simtite, 0 concepe, prin urrnare, un raport de asemanare
sp.0 de neasem4nare Intre dansele. Pisa;
www.dacoromanica.ro

Incerari dc metafisidi materialista

25

omul primitiv, avand creerul foarte putin

diferentiat, percepe foarte putine imagini
cari s fie deosebite unele de altele ; ceea
ce insemneath 9 multe obiecte deosebite
pentrti un creer mai diferentiat produc aceea0 impresiune inteun creer rudimentar,
cum este acel al omului primitiv. Ceea ce
se intampl, cu imaginile lucrurilor extericare, se intampla, pentru acelas motiv, i
cu elementele imaginilor, adic cu ideile
abstracte, generale sau particulare, cari
reprezint5, propriet5tile si calitatile lucruri-lor exterioare. De aceea omul primitiv are
putine idei, i fie-care din aceste represinta

la un loc mai multe feluri de calitati pe

cari omul primitiv nu le poate Inca distinge ;

ins pe o treapt mai inalta a civilizatiei,

omul recunoate c5. fie-care din ideile crezute odat simple se poate analiza si descompune in alte idei mai elementare, representand subdiviziuni de ale ca1itati crezute odat ireductibi15. Din toate aceste
resulta. ci omul primitiv considera ca egale
sau ca asemntoare lucruri de acele, pe
cari, in urma diferentierii creerului i a analizrii din ce in ce mai adnci a lucrurilor In decursul veacurilor, omul mai inain-

-tat le gasWe c sunt neegale sau chiar

cu totul doosebite. Dac pe langa aceste
vom rnai addoga c, dup5, o lege fundawww.dacoromanica.ro

26

Vasile Con la

mentalA a cugetArii, omul este totdeauna

/lupins a conchide, prin inductiune i analogie, la asernAnarea lucrurilor necunoscute

sau putin cunoscute cu acele despre cari

el are cunostinta cea mai lAmuritA ; si dacA

vom mai adAoga cA stint foarte putine lucrurile Famurit cunoscute din Carl omul

primitiv are a trage

concluziunile sale :

atunci vom Intelege usor, pentru ce omul

primitiv confund si pune pe aceeasi linie
lucruri din cari, pentru noi, unele sunt
reale si altele Inchipuite, sau, unele posibile
altele imposibile. De altmintere, distinctiunile acestea atAina cu totul de gradul de
diferentiare al creerului ; si e probabil ca
deacum peste cAleva mii de ani coboratorii
nostri vor gas'. CA i noi am fAcut confuzie
Intre lucruri deosebite, precum gAsim noi
astAzi cA au fAcut oamenii primitivi.
Findca omul conchide In mod trebuincios,
prin inductiune i analogie, de la lucrurile

cunoscute la cele necunoscute sau putin

cunoscute, deaceea e interesant a se sti
cari sunt cele Inti i cele mai lAmurite
cunostinti pe cari le-a cApAtat omul pri-

i cari i-au servit ca punct de plecare

a meditatiilor sale.
Atentiunea omului primitiv fiind atrasA aproape exclusiv de trebuintele trupului su
si de miscArile ce el face pentru satisfacerea
mitiv

www.dacoromanica.ro

Incerchri de metafisic rnaterialist

27

acelor trebuinte, cele Intai cunostinte vagi

ce el capdt se rapoartA la persoana sa ;
si aceste cunostinte devin apoi din ce In ce

mai lamurite, si stint In tot timpul viitor

cele mai lAmurite din toate, fiindcA rezultA

totdeauna din cea mai mare suma de experienta ce face omul veodatd. Cunostinta

de sine fiind cea dintAi format& si cea mai

Ihmurit in urmA, de vine baza de compa-

ratiune si punctul de plecare pentru toate

celelalte cunostinti ; de aceea omul atribue,

prin analogie si inductiune, caracterele sale,
mai intAi celorlalti oameni, apoi animalelor

si Insfarsit tuturor lucrurilor din lume. AceastA tendinta a omului de a Imprumuta

tuturor lucrurilor chipul si asemAnarea sa,

se numeste antropomorfism si s'a manifestat

necontenit si pretutindeni de la Inceputul

omenirii si pinA astazi.

SA vedem acum, conform acestor prin.

cipii, ce idei metafisice au putut sA se formeze In capul oamenilor primitivi.
Voiu imparti aceste idei in douA categorii,

din cari una se rap cart& la prevestiri

alta la spirite.
.

si

/. Prevestirile

Cea mai IndepArtatA origine a ideei de

cauzA o gAsim in asociatiunea necesarA a
imaginilor corespunzAtoare obiectelor cari
www.dacoromanica.ro

28

Vasile Conta

au fost percepute nemijlocit unul dupO altul.

Ap, de exemplu, cand omul primitiv percepe pe rand, mai intai apunerea soarelui

0 dupa aceea noaptea, 0 mai cu seatna

cand aceasta s'a repetat mai de multe ori,

atunci, ori de caste ori vede soarele apuind,

imaginea noptii se infa.t*az in mintea lui
0 se Weapt a o vedeh in realitate. AceastO
asteptare exist i in mintea animalelor superioare, i dacd ea nu dO. Inca natere la

ceea ce numim noi, propriu vorbind, idee

de eau* ea produce ins ceva analog, care
s'ar putea, numi o idee \raga de succesiune
necesard.

Dar iata cum ideea de cauz este ajutatO

in formarea ei i Intrit prin antropomorfism :

Cunqtinta de sine este la inceput foarte

\raga 0 nu cuprinde deocarndat cleat con-

tiinta tTebuintelor trupe0 0 aceea a sa-

tisfacerii lor. Mai tarziu ea cuprinde

idee vag clespre raportul ce exist intre o

trebuinta 9i satisfacerea ei, i care nu este
al-a ceva decat ideea de vointa sau cauzd.
Vointa sau cauza atribuitd mai intai celorlalti oameni i animalelor nu se observa in
acWia decat ca o succesinne a doua fapte :
a celui prin care se manifestd trebuinta i
a celui prin z,sare se arat satisfacerea ei. Din

aceste omul conchide mai thrziu priu anawww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

99

logie, nand atentiunea lui este atrasa 0 de

alte lucruri, ca ori ce succesiune de lucruri
e o succesiune de cauza qi efect. Aceasta
concluziune este confirmata de cea mai

mare parte din faptele ce se observa in

natura : adica de toate acele, cari se repeteaza in aceea0 ordine. De alta parte,

omul salbatec nu are creerul destul de diferentiat prin experienta i nu are obser-

vatiunea destul de atenta pentru a face

distinctiuni intre diferitele succesiuni de

fapte, i a recunoWe ca numai unele fapte
se succedeaza totdeauna in aceea0 ordine,.

0. c chiar printre aceste sunt unele cari

se succedeaza fara a fi respectiv cauze si
efecte propriu zise. Salbatecul, neputand
Inca concepe cleat o singura idee pentru
toate succesiunile, nu are deck o singura

credinta, anume ca totdeauna lucrul urmator

este -produs din cel care a precedat. Astfel,
and vede curcubeul i dupa aceea impr4-

tierea nourilor, el crede ca aceqtia au fost

speriati sau alungati de curcubeu ; cand
vede o stea cazand i dupa aceea un om

murind, crede c evenimentul dintai a

produs pe cel de-al doilea ; and intalnWe

in cale-i cutare animal 0 dup aceea i se

intampla o nenorocire, el crede c acel

animal i-a pregatit nenorocirea ; and plecand la vanat intalnWe in drum cutare sau
www.dacoromanica.ro

30

Vasile Conta

cutare paseri i dupA aceea prinde vAnat

mult, el crede ch.. acea pasere i-a scos vAnatul inainte si asa mai departe. De aceea,
cand cu altA ocazie el vede una din aceste
presupuse cauze, el crede CA va urma si
presupusul efect respectiv. DacA insA se
intamplA ca presupusul efect s nu urmeze,
atunci el atribue aceasta la o cauzA sau

voina contrail celei

dintAi, lush'

tot de

natura acesteia. De exemplu, dacA mergand

la vAnat omul primitiv Intalneste in cale-i

pasArea ce-i prevesteste un vanat imbelsugat, si dupA aceea sau tot in acel timp
mai intAlneste si alte lucruri mai mult sau
mai /Min neobicinuite, atunci el crede ca,
des'i pasarea favorabilA i-a scos vanatul
inainte, ins unul din celelalte lucruri ce a
mai intalnit in cale 1-a alungat. De aceea
toata. stradania filozoficA a omului primitiv
consistA in a cerceta cAruia din lucrurile
intAlnite mai dinainte se datoreste intAmplarea mai din urmA. DupA experiente de
veacuri se hotArAste insfaxsit ce urmare
trebue sa, aibA intAlnirea ori intAmplarea
cutArui sau cutarui lucru ; si fiindcA toate
lucrurile sunt privite mai cu seamA din

punctul de vedere al binelui sau al rAului

ce ele pot s cauzeze omului, de aceea
toate lucrurile ajung a fi clasificate in lucruri de bun augur si de rAu augur, fie care
www.dacoromanica.ro

Inctrari de metafisicA thaterialistA

din aceste prevestind un bine sau un rau

special:
Cand mai tarziu aceste idei se
combin cu acele despre spirit; omul crede

ca in fie-care lucru ce preveste0e rau se

afla un spirit ce-1 du0nane0e ; de aceea el

cauta a impiedica pe acest spirit de a-0

realiza planurile rele, rugandu-1, amenintandu-1, amagindu-1 cu fagaduinti, 0 la nevoe chiar paralizandu-i fortele cu ajutoruI
unui alt dub, invocat pentru aceasta, sau
cu alte mijloace vrajitore0i. Cu chipul acesta omul ajunge a gasi leac pentru mai
toate prevestirile rele. Un leac de felul acesta intrebuinteazi. taranii in Romania

cand asvarl un manunchiu de pae dupd

popa ce-au intalnit la drum, aceasta intalfire fiind totdeauna socotita de ei ca de

rau augur.
Din aceste idei primitive asupra cauzei
lucrurilor s'au nascut toate credintele pri-

vitoare la prevestiri precum 0 arta de a

prevesti. Aceste credinte 0 aceasta arta

s'au desvoltat 0 s'au complicat mai tarziu,

din ce in ce mai mult. Ele au existat in diferite grade de perfectionare la toate popoarele vechi i noua 0 se afia Inca in putere in clasele de jos ale popoarelor celor
mai civilizate de astazi ; ba, ce e mai mult,
ele nu au disparut inca cu totul nici chiar
din clasele culte ale acestor popoare. Penwww.dacoromanica.ro

32

Vasile Conta

tru a dovedi aceasta e destul a aminti superstitia privitoare la zilele nefaste in cari
nu se poate incepe o intreprindere, superstitia privitoare la numarul 13 si mai cu
seam superstitiile jucdtorilor la noroc, .ari
cred cu tot dinadinsul c5. norocul lor a-

taxa. de locul ce-1 ocup la masa de joc,

de vecinitatea cutirei sau cutdrei persoane,
de menirea ce o face in gand, etc.
2 Sulletele*)

Credinta in suflete este nascut din antropomorfism .0 din neputinta In care se

glsea omul primitiv de a deosebi ceea ce

noi numim cu drept sau fail drept, realul,
de inchipuit, i posibilul de imposibil.
Visurile, umbrele i imaginatiunile reflectate de apa i de corpurile lucii au

fost de sigur cele intai 0 cele mai fre-

quente fenomene amagitoare cari au atras atentiunea omului primitiv, cnd el a

ajuns sfi fie capabil de oare-care reflexiune.
Se tie c animalele superioare 0 copiii
1 Cele mai multe fapte din ate sunt rezu-

mate in acest paragraf si in sectia urmkoare,

precum st unele din interpretarile lor sunt luate
din artile urmatoare : Principles of Sociology
de H. Spencer. Primitive Culture 9! Ed. Tylor,
Origin of Civilisation de Sir John Lubbock.

www.dacoromanica.ro

Incerc?ir de metafisich materia1ist5

II

mici cred c vad fiinte reale in dosul oglinzii

in care se uith ; ch ei cauth sh prindh umbrele

cari se miFh ; i ch copiii mici, cari au

vfizut tn vis vr'un monstru Inspa.'imantitor,
nu se cred in siguranth dupa. ce s'au trezit din somn, decht gramadindu-se la shnul
mamei lor, pentru a fi aparati de clansa.

Aceste fapte ar fi singure de ajuns pentru

a dovedi ca omul primitiv, a chruia inteligenth nu era la inceput mai mare decht
aceea a fiintelor de mai sus, a trebuit sh
fie arnagit ca i aceste de catra ace1ea0
fenomene. Dealmintrelea sunt chiar astzi
shlbateci, precum sunt locuitorii din NouaZelandh, cari cred in realitatea obiectivd
a visurilor lor, i cari atribuesc un fel de
trup i o existen t5. deusebith umbrelor i imaginilor reflectate de corpurile ,lucii.
S presupunern ch un om shlbatec, care
incepe a fi capabil de oare-care reflexiune,

viseaz ch se duce la vanat, eh in phdure

se inthlnWe cu cutare om, eh impreuni

cu el face un ospt imbelugat... child deodata, la un stright al vecinului sau, se frezWe. El povestWe vecinului ch. in realitate el a fost la vhnat i la ospat. Vecinul

lush ii asigur eh nu 1-a vzut in tot timpul somnrNui miFndu-se din locul unde
s'a culcat. e poate conchide de aici. salbatecul nostru ? El nu poate conchide de-

www.dacoromanica.ro

Vasite Conta

34

sigur cleat ca persoana sa este compusi

din dou flinti identice : una care este culcati In timpul somnului, si alta care tot

In acel timp se desparte de cea

dintdi,

pentru a umbli singur incoace si incolo,

reintorcindu-se repede la locul sill, ori de
unde ar fi, Indati ce este chematd. Aceastd
din urmi fiinti este aceea ce se numete
mai tirziu suflet. Si se observe & sufletul, care mai tirziu este considerat din ce
in ce mai transparent, mai aerian, mai inapucabil, la inceput n'a putut fi considerat
decit ca un simplu duplicat al trupului, avind aceeasi consistenti, aceleasi trebuinte
si aceleasi satisfactiuni ca acesta.
Silbatecul intilneste -In vis nu numai lucruri de acele cari sunt Inca in fiinti, dar
si oameni cari au murit, animale cari au
pierit, lucruri nemiscatoare cari au fost
stricate sau nimicite. De aici el conchide
c toate aceste flinti si lucruri nu pot fi
decit duple de matura lor, si ci el n'a
vizut In vis cleat sufletele lor, de oarece
el stie ci trupurile lor au fost desffintate.
Asa dar silbatecul se intilneste in vis cu
sufletele lucrurilor ce nu mai exist precurn

si cu lucrurile ce existd sau cu sufletele

aceStora.

Credinta In suflete este intiriti prin re-

flexiunea ce omul primitiv face asupra urn-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialist

35

brelor. Ce poate fi umbra, care se tine de

om, care merge 0 se opreste cu dansul, care
imiteaza toate micarile lui 0 care saman5.

aa de mult cu dansul ? Ea nu poate fi,

ii zice salbatecul, decat sufletul, care se
tine nedespartit de om, pe cat timp acesta e

viu, 0 se desparte de dansul, cand acesta

e mort. Aceasta concluziune este confirmata i de imprejurarea ca, precum nu poate

cineva apuc cu mana sufletul care iese

din omul adormit spre a se duce dupa aventuri proprii, tot a nu poate apuca
umbra, care se ia dupa om.
Dar, precum oamenii au umbre, tot aa
au 0 animalele, i plantele, 0 muntii, 0 pietrele 0 toate lucrurile din lume. Aa dar,

fie-care lucru din lume are ate un suflet.

Ceea ce s'a zis despre umbre se aplica
0 la imaginele lucrurilor reflectate in apa.
Sunt astazi popoare salbatece, nu de tot
inapoiate, cari cred ca omul are dotia suflete. Dupa, aceasta eredinta, cand omul
doarme, unul din sufletele sale iese din
trup pentru a umbla incoace 0 in colo, pe cand

celalt ,ramane sa pazeasca trupul 0 manifesteaza prezenta sa prin respirare ; iar

cand omul moare, atunci amandoua sufletele sale se due 0 respirarea inceteaza.
Fiindca respirarea este semnul dupa care
se cunoate ci. unul au amandoua sufletele

www.dacoromanica.ro

36

Vasile Ceuta

se afla in trup, de aceea sufletul si-a primit numirea la toate popoarele si in toate
limbele de la cuvintele ce insemneath a
villa, a respith. Este de observat ca' la popoarele vechi precum la Indieni, la Greci,
la Romani, sufletele mnrtilor se mai numeau i umbre. Toate aceste numiri, ins,
confirmi teoria ce sustinem In privinta originei credintelor in suflete.
Sunt unele popoare indigene in India, cari
cred c omul are trei suflete. E probabil c
in toate locurile omul a ajuns la aceast credintd, and a simtit trebuinta sa-si explice cum si pentru ce el poate avea in acelasi timp o umbra, o imagine reflectat
de api, si trupul insufletit de puterea si
vointa obicinuit. Aceste trei suflete sunt
ins asa de strans legate intre clansele, in-

cat ele nu se despktesc niciodatd, afar

numai decat pentru mici momente ; i c'and

este ca omul s moara, ele pkisesc toate

impreuna cu trupul acestuia. Cu alte cuvinte,

cele trei suflete ale omului nu formeath

deck unul singur, care se poate divide accidental si momentan in trei parti. Este
probabil cd din ideea acestei treimi nedespartite a sufletului omenesc s'a nascut mai
thrziu ideea treimei nedespartite a sufletului
lumii, a lui Dumnezeu, In religiile brahmanismului, a budhismului 9i a crestinismului.

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA rnaterialistA

37

La inceput sufletele nu sunt nemuritoare.

*i, in adevar, omul primitiv, nu poate sa
creada ca traiesc decat acele suflete pe

can el le vede In vis sau altfel. Insa, dintre lucrurile 0 fiintele can au pierit, nu-i
se mai arata. lui in vis decat acele cari
au pierit de curand i despre can el pastreazi amintire. A.a dar toti stramo0i i
toate lucrurile de alta data can nu se mai
arata in vis, au pierit cu suflet cu tot. De
aci urmeaza ca. sufletul poate sa moara o-

data cu trupul, dar obicinuit el traWe

Inca multi ani dupa moartea acestuia; i
daca sunt mai multe suflete, ele pot Muni

deodata sau pe rand. Conform acestor credinte, la toate popoarele salbatece se Intrebuinteaza diferite mijloace sigure pentru
a ucide sufletele mortilor.
La inceput sufletele mortilor nu au un
raiu sou un iad, unde sa traiasca. Ele umbr pe parnant cam pe locurile unde urnblau trupurile and erau in viata. Fiind
mush% ca lucrurile 0 fiintele din lume, atat

cele can traesc trupqte, cat 0 cele cari

au pierit, sunt nenumarate, 0 fiindca fiecare

din aceste are unul, doua 0 chiar trei suflete,de aceea omul primitiv crede ea nu
e loc in lume In care sa nu se gaseasc

suflete cu gramada. Aceste suflete lima nu

stau binipr : cele can au pierdut trupuwww.dacoromanica.ro

38

Vast le Conta

rile lor cauta sa intre pe furi in trupuri

streine, pe cand sufletele acestora sunt

plecate momentan, sau intra cu putere peste

alte suflete De cari le dau afara ; de alta

parte chiar sufletele cu trupuri au ate odata fantazia de a trece in alte trupuri
streine. Sufletele mai au puterea de a se
transfigura, 0 de a lua propoqiuni colosale

sau de tot mici ; toate aceste le vede salbatecul cu propriii sai ochi, cand viseaza,
sau cand se afla singur in intunerec. Fiindca sufletele se afla cu gramada pretutindeni 0 au astfel de puteri, de aceea nu
e nici o miFare sau lucrare in lume pe
care omul primitiv sa nu o atribue unui
suflet. Astfel, o creanga se clatina, este un
suflet care o scutura; o piatra se rostogo1e0e de pe munte, este un suflet care
a impins-o ; cand salbatecul chiue in padure 04 raspunde un ecou, este un suflet
care 11 ingana; 0 aa mai departe.
Salbatecul crede bucuros ca. binele care

i se intampla vine ap de la sine , in timp

ce toate nenorocirile sale le atribue sufletelor. Sufletele mortilor se deosibesc mai
cu seama prin rautatea lor. Salbatecul este
bolnav din cauza. Ca unul din aceste suflete
ii inteap inima cu spini, ii pune carbuni
aprin0 pe tample, ii strange intestinele, 0
aqa mai departe, dupa organul efectat 0
www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisicA materialista

39

dupa felul de dureri ce simte. El este in

delir, sau intr'un acces de nebunie ori de
epilepsie din cauza ca un suflet de mort,
sau chiar o multime de aceste suflete, au
intrat in trupul sau, dup5. ce au alungat

sufletul acestuia, 0 V. chinuesc numai din

placerea de a face tau. Moartea chiar, adica despallirea fare: voie a trupului de sufletul sau, este atribuita sufletelor mortilor,
cand ea nu este determinat prin violentele

oamenilor in viata. Tot in felul acesta se

explica toate nenorocirile omului. Dar de
ce sufletele sunt aa de rautacioase ? Iata
de ce : salbatecul este in luSta continua
nu numai cu natura, dar cu oamenii din
fel de fel de triburi du0nane din cad el

nu face parte, 0 chiar cu tovari0i sai de

toate zilele. El nu e sigur de o imbucatura

de mancare, de raul tuturor acestora, decat numai daca face 0 el intrebuintare cat
mai multa de pumni i de ciomag. Mai toti
oamenii Bind in timpul vietii for dumanii
salbatecului, sufletele lor continua, firWe,
dupa moarte, a face ran acestuia. Cu chipul acesta salbatecul are pe capul sail ca
dumani 0 pe vii i pe morti. El trebue
deci s lupte pentru existenta sa cu
toti aceti dusmani. Armele 0 artificiile, pe
cari el le intrebuinteaza in lupta sa cu
www.dacoromanica.ro

40

Vasiie Conth

mortii, se pot Irnparti in urmatoarele eapte

clase :

i. Bdtaia ordinard. In timpul zilei stifletele mortilor nu sunt tocmai puternbe ; ai

atunci ele sunt upr invinse cu armele ordinare. Astfel, de exemplu; cand salbatecul
vede un vartej de \Taut i de colb care
pentru dansul este un suflet de mort cialare

pe \rant, el cm cat poate cu pumnul, cu

ciomagul, cu toporul in vartej, pana cand

acesta inceteaza, adica. pana cand sufletul
de mort, cu coastele rupte de bataie, des-

caleca de pe vant i fuge. Dar noaptea

sufletele mortilor sunt mult mai puternice,

al atunci bataia ordinara nu are efect contra lor.
2. Uciderea sufletelor. Pentru a ucide sufletul unui om viu odata cu trupul sau, salbatecul n'are decat sa arda sau sa manance
pe ace'. orn. Daca II manancd, atunci sufletul mortului find mancat de sufletul sari,
el c4tiga toate calitatile omului ucis. De aceea salbatecul cauta s mnance pe duqmanii sai cei mai curaj4. 9i mai ghibaci,

pentru a deveni el singur curajos i ghibaciu. ate odata e de ajuns pentru acest
scop de a manch numai inima dqmanului,
curajul sari find presupus ca sta in inima.
Cand salbatecul voete sa ucida sufletul
unui mort, care 11 nacajete noaptea qi pe
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicd materialista.

41

care-1 recunoaste, atunci el desgroaph trupul acestuia ziva i 11 arde ; sau Ii scoate
numai inima i i-o tae, i-o hnpunge, i-o frige,
pana cnd nu mai rmne nimica dintr'insa.
Cu chipul acesta el crede ca. a ornora pi
sufletul mortului, care e presupus eh ziva
sth ascuns in inima acestuia. Se intelege
eh el, avhnd credinta adanc5. c5. sufletul a
pierit, nu-1 mai vede nici aivea, nici in vis
Dac lush se Inthmpld sh mai vadd mortul
in vis, atunci el crede c acesta a avut
mai multe suflete, din cari tot i-a mai rdmas unul sau:dou5.; de aceea el cauth, prin

diferite vraji, s afle unde e culcupl lor,

pentru a le omori i pe acele. Ca ram5.0te din aceste credinte la thranii nqtri

putem cith superstitiunile privitoare la stri-

goi 0 la modul de a-i ucide.

3. Jertfele. Omul primitiv nu poate presu-

pune c sufletele au altfel de trebuinte pi

de pldceri decht acele pe care le au 0 oamenii in viath. Deaceea, pentru a impach
Imblanzi. sufletele, el le duce ce are mai
bun de mncare 0 de bhut, acolo unde ele
se afl obi3inuit ziva, adich pe la mormintele trupurilor din cari au ie0t. Este adev5.rat c bucatele i bhuturile duse ramAn
pi

neatinse, dar se crede ch sufletele masna.nch

0 beau numai partea spiritualh a acestor

ufrande, adich sufletul lor,

15.sand

www.dacoromanica.ro

trupul

42

Vasile Conta

pentru cei vii. Ca rannasita din aceste obiceiuri putem cita praznicele ce se dau de

crestini pentru sufletele mortilor.Fiindd

sufletele sunt nenumdrate i pretutindeni,
deaceia se introduce obiceiul c omul din

totr ce mAnand asvarle o bucAticA in aer,

0 din tot ce bea vars5. mai intaiu o leac
pentru sufletele cari se afla prin prejurul
lui. Este cunoscut ca. acest obiceiu a exis-

tat la toate popoarele vechi

existA si

astAzi la tAranii nostri.Sunt multe popoare

barbare la cari existA credinta ca sufletele
se due in zile anumite pe la casele rudelor
lor in viatA. In acele zile este obiceiu si

se pregAteascA bucate bune, cari se pun

pe masa i apoi se lasA deschise toate borticelele i crApAturile de la usi si ferestre
pentru ca sufletele dorite s poata, intra
pentru a sedea la masa'.
4. Fetisqii. Credinta in fetisi se naste ceva
mai tarziu ; deaceea ea caracterizeaz po-

poare relativ inaintate ca acelea cari locuesc astAzi in centrul Africei si al Asiei.
IatA cum s'a nAscut aceastA credintA:

La inceput, cand familia nu existd de

loc, sAlbaticul este pArAsit de mama sa Inca

din copilarie, si de aici incolo toti oamenii

sunt deopotrivA strAini pentru dansul ; asa
fel cA el trAeste in aceeasi dusmAnie cu
pArintii i rudele sale, pe cari altrninterea
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicii materialistA

43

nici nu-i cunoaste, ca si cu ceilalti oameni.

Toti oamenii in viata find dusmanii sii,

toate sufletele de morti nu pot fi decat

rautacioase in privinta lui. Dar cu timpul
se stabilesc si raporturi de bunavointa mai
trainice intre oameni : iubirea sexuala in

loc de a fi totdeauna momentana, di nastere la o iubire mai indelungata intre acele* persoane : prietenia devine o legitura

mai durabila intre dou5, sau mai multe persoane, iubirea si ingrijirea de mama se
prelungeste pani la o vat-sea mai inaintata
a copiilor ; legaturi si simpatii de rudenii

bleep a se forma. Toti acei cari stint in

astfel de legaturi cu salbatecul incep a ft
considerati de clansul ca binevoitori mai

mult sau mai putin statornici ai lui, in opozitie cu toti ceilalti oameni cari ii sunt
totdeauna rauvoitori. E natural ca intocmai
aceast distinctiune s inceapa a se face
si intre sufletele mortilor, aceste fiind considerate ca bune sau rele, dupi cum provin

de la oameni ce in viata au fost buni sau

rai pentru salbatec. Fiindca salbatecul poate

chemi in ajutorul sau la nevoe pe acel

care in viata fiind se afla in legaturi de

buna vointa cu dansul ; si fiindca pana la

un punct poate chiar sa-i comancle; deaceea el crede cf tot aceasta purtare poate
www.dacoromanica.ro

44

Vasile Conta

s'o aiba, i cu sufletele binevoitorilor ce au

murit
Omul primitiv recunoscand In sufletele

mortilor o putere din ce In ce mai mare

decat a sa, simte c nu mai poate lupta

cu succes contra sufletelor diqmane, decat

cu ajutorul unuia sau a mai multor suflete
binevoitoare. 111Weugul insa este de a
pune maim, pe un suflet binevoitor i de a-I
sill sa Lea slujba, pentru care este cautat.
Este admis deja, ca sufletul omului dupa

moarte, mai ales cand trupul sau a fost

distrus, se Ara In trupul unui obiect, cum

am zice noi, neorganic. Cu timpul chiar se
inradacineaza credinta ca mai toate lucrurile din lume sunt haladuite i insufietite
de suflete omene0. Aceasta fiind admis,
acel care dorete sa pue maina pe un suflet bun n'are decat sa. observe In cari obiecte se Intrupeaza obicinuit sufletele de
felul acesta. In trile calde din centrul
Africei sunt multime de erpi cari intra
fat-A sfiala In bordeele Negrilor i se culca
prin unghere, pentru a se racori. Negrul
crede ca ace.5ti erpi nu pot fi decat stiletele intrupate ale rudelor sau amicilor morti
cari yin acum sa-1 viziteze. De aceea el le
pregatete culcuuri bane, ti hranete, vorbWe cu danii i se inchin lor, rugandu-i
sa lupte voinicWe contra duqmanilor sai.
www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisic5 materiatistil

45

Aceti erpi stint feti0 in intelesul propriu

al cuvantului. In alte tari sunt a1e0 ca
feti0 liliacii cari sboara seara pe sub acoperamantul bordeelor, i cari pentru acest
motiv sunt orezuti a fi sufletele intrupate
ale rudelor moarte. In regula generala, animalele alese ca feti0 sunt tocmai acele

cari, far a fi vatamatoare, se aft',

dupe:

tari i dupa timpuri, in comunicatiunea cea

mai strinsa cu omul i locuinta hii, precum
stint erpii, liliacii, boii, etc.
Omul primitiv mai crede cL sufletul unui

mort se duce in tot momentul s vada obiectele cari i-au apartinut in viata, i ea'
el se intrupeaza chiar ate odata in acele
obiecte. Cel care voe0e sa provoace cu siguranta intruparea sufletului in unul din a.
ceste obiecte pe cari a pus mai dinainte
stapanire, n'are cleat s cheme sufletul pe
name, rugAndu-I sa vie, 0 atunci acesta vine

ori de unde ar fi, pentru a intra in obiectul pregatit. In casul acesta sufletul este
evocat; iara chnd este chemat in ajutor,
atunci se zice ca este invocat... Ins5. atat
evocatiunea cat i invocatiunea n'au efect daca nu contin numele sufletului, adic numele omului care a avut acest sufiet inainte de a muri. Pe baza acestei credinte, feti0stul se ingrije0e sa ail3 in casa

sau la ansul o uvit de par,

www.dacoromanica.ro

unghie

46

Vasi le Conta

un osuor sau altd-ceva din trup'ul unei

rude sau unui prieten mort, crezand c are
cu chipul acesta la dispozitia sa sufletul
aceluia, al cdrui obiect a fost pastrat de
fetiist. Acest obiect devine astfel pentru
fetiist un feti i un talisman in acela

timp.Fiindcd intre lucrurile ce au apartinut mortului chipul siu este cel mai de
cdpetenie ; de aceea mai tarziu se nate
ideea de a reproduce chipul mortului in
piatrd, etc., 0 astfel a sill sufletul aces-

tuia, prin evocatiune sau invocatiune, a se

intrupa in bucata de lemn sau de piatr

ce-i seaman la chip. Dupd cum vom vedeh

mai departe, din aceastd credintd combinata cu altele s'a nascut mai tarziu idolatria. Figurile mortilor reproduse in mi-

niaturd pe bucatele de lemn sau piatrd

constituesc asemenea talismane portative.

Se -tie cd obiceiul de a purta talismane
a existat la toate p000arele ; i cd iconitele i cruciulitele pe cari cretinii le poarta.
la gat sunt asemenea nite talismane.
Este de observat cd fetiii nu au multd
consideratie la adoratorii bor. Acetia iau
ca s5. zic aa, pe fetii in slujbd la danqii,
ca sd le facd treab ; Ii infig pe la hotare,
dac sunt de lemn ori de piatrd, pentru
ca sd le pdzeasci tarinele; Ii tin In Ca-

s pentru a pazi

familia

de toate re-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisica materialist

lele ;

47

i asa mai departe. Feti0i sunt ado-

rati, hraniti, adapati,

cocoliti,

pe cata

vreme fac treaba ; de unde nu, mananca

batae, 0 la nevoe sunt chiar svarliti ca
lucruri netrebnice i inlocuiti cu alti feti0, mai vrednici. Respectul pentru feti0
nu este cu mult mai mare, chiar la acel
grad de cultura, cand feti0smul este aproape transformat in idolatrie propriu
zisa. Astfel dupa relatiunea ucui calator
englez, citata de Sir Lubbock, oamenii din

popor din China, cari de fapt sunt feti-

pisti, cand au de Inceput o intreprindere

se due mai intaiu de se maga pentru succes la idolii lor. Daca insa intreprinderea
nu isbuteqte, u toata rngciunea facuta,
atunci Chinezul se intoarce manios la idolul sau, care e o statueta mica de lemn,
si pe cand Ii da cat poate cu pumnul, Ii
vorbe0e in felul acesta : Hei cane de spirit ce eti Noi iti dam locuinta inteun
templu minunat, te poleim frumos cu aur,
te hranim, te tamaem ; i cu toata ingrijirea noastra tu esti asa de ing-rat incat
ne refuzi ceea ce-ti cerem. Atunci el leaga
idolul de gat cu o franghie, 11 smunce0e
1

jos pe locul unde

sta,

II

tirie dealun-

gul ulitelor prin glod i mocirle pentru ca

sa-0 intoarca cheltueala ce a facut cu tamaia i cu alte parfumuri 9e-a stTicat cq
www.dacoromanica.ro

48

Vasile Conta

dAnsul. DacA dup5, aceasta se intAmpla ea

s reueasc intreprinderea pentru care in

zadar fcuse rugaciuni la inceput, atunci
el spald idolul cu ingrijire, 11 duce iar la
templu cu mare ceremonie i 11 aeaf la
locul lui ; dup aceea cade in genunchi inaintea lui scuzndu-se in felul acesta : In
adevAr eu m'am grAbit prea mult, dupA

cum i tu ai intArziat cam prea mult in

acordarea favorurilor tale. Pentru ce m'ai
fAcut sa-ti trag bataia pe care ai mancat-o ? Dar ceea ce-a fost s'a trecut ; de
aceea s nu ue mai gAndim la asta. DacA tu
,,vei uit ceea ce ti-am fAcut, sA tii cA te

poleiesc din nou."

5. Exorcismul. Acel care e in delir, sau
intr'un acces de nebunie sau de epilepsie
e considerat cA are in trupul sdu unul sau
mai multe suflete de morti cari au intrat
peste sufletul propriu al lui, sau chiar dup
ce au dat afar pe acesta, Pentru a alungh
aceste suflete rAutAcioase, mai multi salbateci armati cu ciomege, cu topoare, cu
franghii, cu tciuni aprin0, se adunA Imprejurul bolnavului i poruncesc sufletelor
s ias din trupul acestuia, amenintandu-le
prin vociferri i rAstiri c5. la caz contrar
au sA le bata, sA le lege, sA le tae, s le
frigA, sA le manance etc. p5nA cAnd sufletele se sperie 0 fug. Dac5. Inca, ele uu fug-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

49

degraba, bolnavul este cu tot dinadinsul

2a.tut si chinuit, pentru ca cu chipul acesta sa. sufere 0 sufletele rantacioase

d'aiteinsul. Celelalte boale fiind asemenea

atribuite suffetelor rautcioase cari pun st5.patire pe o parte sau pe totalitatea tru-

pulti bolnavului, sunt tamaduite cu mijloace analoage celor de mai sus. Chiar adevaratele medicamente ce se intrebuinteaza', odata cu amenintrile de mai sus

nu sunt privite cleat ca niste specifice

sau spLietori proprii a alungh sufletele
rele. Amenintri asemanatoare celor cari
tamaduesc boalele sunt intrebuintate pentru

a curati de sufletele rele casele, bucatele,

bduturile, etc. Cuvintele amenintatoare si
procearile intrebuintate pentru a alungh sufletele rele constituesc aceea ce
se numeste un exorcism sau un descdntec.
Mai thrziu exorcismurile sunt practicate de

descantatori de meserie cari ounosc anume formele de amenintari si proceddri

pentru alungarea fie-ckui fel de suflete
rele.Credintele privitoare la exorcisme
au existat la toate popoarele si s'au continuat pada la popoarele Europei de as-

ta'zi. In adevar se stie OA astazi chiar preotii crestini exorcizeaza pe bolnavi prin cetirea de molitfe si prin alte formalitati. Neburdlor in special li se citesc molitfele Sf Orn,

www.dacoromanica.ro

50

Vasile Conta

tului Vasile, cari nu sunt alt-ceva deck

un 9ir de amenintdri la adresa dracului

care se afla. in trupul bolnavului, prin car/
i se spune ea de nu va e0 curand are sz
fie batut cu toate grozaviile in0rate in molitf. Se tie asemenea ca preotii cre0iiii
exorcizeaza apa, sarea, mancarea, casele
noua sau acele cari au fost pustii, bisericile din nou zidite, fantanele spurcate, etc.
prin binecavemtdri proprii a curati toate
aceste lucruri de draci sau de influente
dracWi i a introduce in locul lor spiritul
dumnezeesc. Ca rama0te din credintele
vechi mai putem iard0 cita la noi descantecele practicate de babele de la -Oa
Toate descantecele nu sunt decat formula
de exorcism continand amenintari la adresa boalelor, acestea fiind ni0e eazme
sau duhuri necurate. Ap., de exemplu, pen-

tru a alunga durerea de cap, baba porunce0e boalei sa fuga degraba in pustii de

unde a venit, ca de nu, are sa vie ursul

cu gura sa o apuce, in labe s'o rupa, 0
aa mai departe.

6. Farmecele fi vrdjile. Omul primitiv

crede ca sufletul unui om se afia, sau poate
sa fie silit prin evocatiune ori invocatiune

a se afla, in toate lucrurile cari au apartinut acelui om. Aceasta se aplica 0 la

morei 0 la yii. .A.m yazut cum sufletul unui

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisia materialista

51

om mort poate fi sifit sa stea cu acela

care pastreaz5. o pvita de par sau un ciona de-al mortului. Tot in felul acesta se
poate face cineva stapan pe sufletul unui
orn viu, pentru a-i face rau, sau pentru
a-i impune cutare sau cutare sentiment.
Iata cum se procede la aceasta printre sal-

bateci 0 barbari. and cineva voe0e sa-0

razbune contra unui dtqman in viata, cauta

de-0 procura o pvita de par, o unghie

sau chiar un petec din haina acelui driman ; dupa aceea pronunta ateva vorbe
anume intocmite prin care chiama la sine
cu amageli sufletul du0nanului, ca el sa

se aeze cu totul in obiectul ce provine

de la dansul ; apoi acest obiect este invelit in ceara 0 pus pe carbuni aprin0. Pe
cand totul arde 0 sMrie pe crbuni, operatorul zice cam in felul acesta : precum
ceara aceasta se tope0e aca sa se topeasca 0 viata ta, cliqmane ; precum acest o-

biect al tau se praface in cenu aca sa

te prefaci tu In pulbere. i in adevar,

daca dqmanul in chestiune aude din unii

0 altii c a fost vrajit, el e cuprins de o
frica ap de grozava, incAt peste doua, trei
zile moare numai decat. Mortile de felul
acesta sunt foarte frequente printre salbateci 0 barbari. Ba pe une locuri, ajung
chiar la credinta ea totdeauna, ca.nd un
www.dacoromanica.ro

52

'Vas! le Conta

om se imbolnaveste sau mdare, a trebuit

sa fie vrajit de cineva.Lucrul esential in
fiecare vraja este evocatiunea, adica chemarea pe nume a dusmanului insotita de
cate-va cavinte ademenitoare, pentru a face ca sufletul acestuia sa vie ori de unde
ar fi si sa se aseze in obiectul ce i-a apartinut. and cineva nu stie numele dasmanului, nu poate sa-1 vrajeasca, fiindca evo-

catiunea fara nume nu are efect. De aceea s5.1batecii in genere tin secrete adev5.ratele !or nume, pentru ca sa nu le afle
dusmanii lor, dandu-si in turtle nume false,

sau niste porecle.Pintre popoarele salbatece i barbare se formeaza cu timpul

oameni de meserie numiti vrajitori sau fermecatori, cari cunosc proceduri sigure i
formule de evocatiune cari nu dau grey
Dentru tot felul de ispravi vrajitoresti. Vrajitorul cateodata Ii procura un ciolanas de

de la un om mort care a fost vestit de

rautacios. Cu chipul acesta el se face sta.pan pe un suflet rautacios pe care il poate

trimite in toate p5rtile sa faca toate rautatile ce i se poruncesc. Vr5.jitorul poate
55. se serveasca si de un suflet de ocazie

pe care il scoate numai cand are nevoe

dintr'un iliac, dintr'un sarpe, sau alte luciuri halacluite de suflete de morti. Cu ajutorul sufletului ce are in slujba i cu awww.dacoromanica.ro

1ncercriri de metafisidi materialistil

51

jutorul formulelor de exorcism i de evocatiune, vrajitorul poate face fel de fel de

el poate sa inchege apa, s opreasca ploaea, sa prefaca pe oameni in

minuni :

dohitoace, sa faca cuiva de dragoste sau de

urat, sa faca pe oameni s alerge calare

pe prajina acolo unde sunt chemati, sau

sa-i faca sa se arunce in mare, od intr'o
fantana, etc.Se tie ca toate aceste eredinte i me0quguri subsista. Inca, cii care-

care varatiuni, la taranii popoarelor civilizate de astazi.

Ca rama0t5. din vechile credinte, dupa

care cineva se poate face stapan pe su-

fletul unui om viu, putem cith la taranii

noWi credinta ca, daca cineva msoara
umbra unui om cu o trestie pe .care o
pune intr'un zid ce se c1ade0e, atunci acel om moare fiindca umbra lui, adica sufletul lui, va trebui sa se desparta de trup
spre a se preface in stafie, adica in sufletul insarcinat cu paza i conservarea cladirii in al cdreia zid a fost pusa trestia. 0mul caruia i s'a luat umbra moare Indeob0e

cate-va zile dupa ce a luat cuno9tinta de

op eratiunea facuta.
7. Inspiratiunea. Sufletele bune pot sa
intre in trupul unui om pentru a-i face

bine, intocmai precum sufletele rele pot

sa intre pentru a-i face rau. Indivizii cad,
www.dacoromanica.ro

54

Vasile Conta

fara. a face rau nimarui, au o cuno0inta

sau o putere extraordinara, precum sunt
nebunii i vizionarii, sunt considerati ca posedati sau inspirati de suflete bune. Mai

tarziu se atribue inspiratilor o putere din

ce in ce mai mare, cu cat i sufletele mortilor, intre cari se cuprind i acele ce inspira, sunt considerate mai puternice ; de
oare-ce inspiratul nu este decat intermediarul, organul, prin care vorbe0e i lucreaza sufletul inspirator. Cu chipul acesta
inspiratii pot s5, prooroceasca, sa vada ceea

ce se petrece la o mare distanta, sa vorbeasca cu sufletele cele mai puternice, sa

conceapa i sa faca lucruri de geniu ; cu
un cuvant, ei pot s5. tie i sa fac5. lucruri
cari nu sunt in putinta celorlalti muritori. Din

aceste credinte s'au nascut mai tarziu toate

acele privitoare la oraculi, la oameni inteligenti inspirati de geniuri sau de muze,
etc.
Acel care e favorizat de un suflet
bun poate s5. fie inspirat de dansul chiar
fr voie ; dar inspiratiunea se poate asemenea provoca In mod artificial. Cel care
voete sa fie inspirat Ii curata mai Intai
trupul prin diferite mijloace 0 mai cu seama
prin post, pentru ca sufletul chemat s in-

tre cu placere intr'un trup curat; pe urma

el invocci sufletul, chemandu-1 pe nume ei
rugandu-1 sa-I inspire. Se tie Ca postul

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisica materialista

55

prelungit (abtinerea complect de a man*

provoaca extazuri si halucinatii. De aceea
el a fost intrebuinVat ca mijloc sigur pentru
a provoca, inspiratiunea sibilelor din antichitate, a cuvio0lor brahmani, bud4ti, mahomedani sau cre0ini, 0 a tuturor vazato-

rilor 0 spuitorilor de lucruri de pe ceea

lume cari au fost de la inceputul omenirii

pana acuma. Acel care este deja inspirat
sau care crede ca are la dispozitia sa un
suflet bun, poate sa introduca o parte sau
totalitatea acestui suflet intr'un alt individ
sau intr'un obiect oare-care, sufland asupra
acestuia de cate-va ori in Or, suflarea fiind
considerata c este insu0 sufletul, sau macar conducatorul cel mai sigur al sufletului.
Aceasta credinta a facut ca suflarea sa fie
admisa ca o formalitate trebuincioasa la
facerea exorcismelor 0 bine-cuvantarilor
sau sfiatirilor practicate in toate religiunile,
la facerea botezului cre0ini1or, asupra ca.,
rora preotul &Ala sfantul duh dupa ce Ie-a
curatit trupul cu apa, etc.
In rezumat perioada feti0smu1ui este caracterizata prin credinta ca lumea este locuita de nenumdrate suflete aproape tot una

de puternice, cari insufletesc toate corpurile 0 cari sunt cauza a tot ce se intampla 0 ce se face. Aceste suflete, abstracIiune facand de neje ale oarneniler in viat4,
www.dacoromanica.ro

56

Vasile Conta

sunt, pe la sfax0tu1 acestei perioade, considerate ca provenind de la oameni deja

morti ; ele sunt muritoare, traesc in aceia0
lume cu oamenii in viati., i sunt concurentii i du0nanii acestora. Omul in viat5.
lupta. prin diferite mijloace pentru existenta
sa contra sufletelor ; i aceasta luptd, sub
toate formele sale, constitue cultul religios
in intaia sa faza. Nu este, deci, in aceastd
perioada nici nemurirea sufletului, nici raiu,
nici iad, nici Dumnezeu, in intelesul religiunilor ulterioare.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA IL

PERIOADA IDOLATRIEL

,In intaia perioada a ideilor metafisice sufletele mortilor sunt toate independente

si de putere aproape egala, pentruca

oamenii la inceput, nefiind constituiti in so-

cietate cu graduri ierarhice, sunt toti independenti i aproape egali in puterea de

a se inrauri unul pe altul. Dar aceasta situatiune se schimba cu cat se desvaleste
in om instinctul sociabilitatii, care nu e
decat o modalitate a instinctului de con-

servare.
Desele lupte Intre triburi silesc pe acestea
sa-i aleag capi, cari sa-i conduca la

lupta. Insa o bun conducere din partea

capilor cere numai decat o supunere cornplecta din partea trupel or de lupfatori. Awww.dacoromanica.ro

88

Vasile Conta

ceasta trebuintA simtit din ce in ce mai

mult, i freguenta cea mare a luptelor pri-

mitive, deprinde pe luptAtori la o supunere

din ce in ce mai complect care capii lor,

si totodat necesiteaz permanenta acestora. Capul unui trib mic devine apoi prin

cuceriri capul a mai multor triburi cari

dau nastere unui singur popor, in cari indivizii din tribul biruitor aunt stipani si cei
din triburile biruite robi. Capul unui popor
mic devine, -la rndul su, prin cucerire,
capul mai multor popoare mici cari constituesc un singur popor mare, compus mai
adese din atate caste sau macar clase ierarchice de indivizi cte popoare constituente sunt Cu chipul acesta ajungem treptat
pana la constituirea de regaturi puternice,
In cari poporul a ajuns prin educatiunea
razboinica din trecut pn la supunerea
cea mai complecta care rege. Se intelege
ea' trecerea de la triburile primitive pand. la

aceste regaturi s'a facut pe nesimtite in

curgerea a mai multor mii de ani, si ca
tot asa de pe nesimtite au crescut si deosibirile de grad ierarhic intre indivizi. Se

Intelege asemenea c conceptiunea despre

spirite, despre distinctiune i erarhia lor,
s'a modificat treptat i paralel cu conceptiunea despre oameni in tot timpul acestei
transitiuni. Dar fara a mai insist& asupra
www.dacoromanica.ro

Incercgri de metafisicd materialistA

59

acestor modificri treptate pe cari upr 0

le poate inchipui cineva, sa. venim de-a

dreptul la epoca constituirii celor intdi regaturi mari.

Un mare erou, care prin cucerire unete
sub stdpanirea sa milioane de oameni, de
cari poate dispune dupd capriciul sdu, este
considerat a fi singur mai tare decht toti
ace0ia la un loc, sau prin puterea extraordinard a muFhilor SA sau prin ajutorul
ce-i dau spiritele nevdzute, asupra cdrora

el are o putere misterioasd. Cand eroul

moare, sufletul sdu este prin analogie nu

numai mai puternic decat toate sufletele la
un loc ale supu0lor sai morti, dar Inca le
are 0 pe aceste a la ordinele sale. 'Acest
suflet este ceea ce se numete un zeu, 0
temerea ce inspird este in raport cu puterea ce i se atribue.
Fiindcd. pe la epoca aceasta legturile
de familie sunt ajunse la un grad relativ
mare de desvoltare, fiul eroului este considerat cd are in cat-va la dispozitiunea sa
puterea nevazut5. a parintelui sdu mort, de
cdtre care nu ineeteazd de a fi. iubit 0
protejat. Astfel fiind, fiul eroului de vine
rege In locul parintelui sau, nu in puterea
dreptului de mWenire care nu exista Inca
la aceastd epoch', dar pentruca din toti indivizii poporului el dispune de cea mai mare

www.dacoromanica.ro

60

Vasile Conta

putere vazuta sau nevazuta i inspir cea

mai mare frica ; de aceia el este in timpul
vietii temut 0 adorat aproape ca 0 sufletul parintelui Am, 0 apoi dupa moarte este
0 el pe deplin zeificat. Cu chipul acesta

zeii se succedeaza din tata in fiu, fiind unul

dupa altul zeificati 0. inspirand din ce in

ce mai multi temere. Este de observat c

temerea de regi, care la inceput este cauza
zefficarii lor, este mai pe urma la randul
sau marit prin credinta c regii sunt fii
de zei. and un popor se amesteca cu un
altul in urma unei cuceriri sau a unei simple migratiuni, el nu paraseqte zeii sai pro-

prii, ci pe lang5. acWia mai adaoga 0 pe

acei ai poporului celuilalt ; caci, chiar daca

rezultatul unui razboiu dovedWe ca zeii unui

popor sunt poate mai slabi decat ai celuilalt popor, aceasta nu impiedica ca ei sa fie

mult mai tari decat oamenii in viata,

prin urmare foarte temuti de aceqtia. Multimea regilor zeificati de un singur popor,
0 imprumutul de zei ce-0 fac popoarele ce
se intalnesc, fac, pe deoparte, ca zeii sa se
numere cu sutele 0 cu miile la acelaq po-

por, 0 pe de alta parte ca. aceia0 zei &

fie cate-odata admi0 de toate popoarele ce

yin in contact. Pe lame regi can i. devin
zei de intaiul rang, toti oamenii insemnati
precum generalii, preotii, legislatorii, vrawww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialist

61

jitorii vestiti, capdt dupd moarte un rang

insemriat in lumea nevdzut si devin astfel
semi-zei.

Inca din perioada fetisismului este admis

e sufletele mortilor se intrupeazd obicinuit
in fiintele si lucrurile lumii vdzute. Zeii si
semizeii nu fac esceptie la reguld ; insd ei
se intrupeazd in lucruri potrivite cm rangul

si puterea lor. Asa pdrintele regelui domnitor, sau cate-odata eroul care a fundat
dinstia domnitoare, este intrupat in soare ;
de aceea regele actual este considerat a fi
fiul soarelui ; si precum soarele domneste
prin inrdurirea sa asupra atmosferei si a
suprafetei pdmantului, tot astfel zeul respectiv domneste asupra tuturor spiritelor
ce se afld in atmosferd si deasupra pdmantului. Un alt zeu este intrupat in ocean si
are la ordinele sale toate sufletele ce locuesc sau ratdcesc prin ocean ; un altul in-

sufleteste o pddure sau un rnunte si porunceste la toate sufletele ordinare intrupate in lucrurile ce se afld in pddure sau
in munte ; si asa mai departe. Cu chipul
acesta stdphnirea lumii este impartita intre
nenumrati zei si semizei de diferite gra-

duri de putere si mai mult sau mai putin

independenti, .

Credintele proprii acestei perioade sunt

adaose la a:;ele ale perioadei fetisismului care

www.dacoromanica.ro

62

Vasile Conta

sunt conservate Inca in intregime atAt numai ca temerea i atentiunea omului sunt

acum indreptate mai cu seama din partea

zeilor i a semi-zeilor ; fiindca acWia sunt
acuma cea mai inalta cauza a lucrurilor.
Lupta omului contra acestora se face, afara
de cateva modificari i perfectionari potrivite cu npua situatiune, prin acelea0 mijloace
ca 1i lupta contra sufletelor ordinare de
m orti.

In timpul constituirii celor Inti popoare

barbare este obiceiu c individul ce moare

se ingroapa in casa in care a trait. Tot

astfel se urmeaza i cu regii. Fiind insa Ca

sufletul mortului viziteaza foarte des casa
in care a trait trupul 0 mai cu, sama mormntul in care zace cadavrul ; de aceea pi
sufletul regelui este presupus ca vine des

prin fosta sa locuinta in care i se afla

pi

mormantul. Pentru a-I face 0 mai malt sa

vie cand este chemat, se pune pe mormnt
chipul regelui facut de peatra sau iemn, in
care sufletul se intrupeaza cand este invocat. Acest chip este ceea ce se numete
un idol. Barbarii cari au nevoe sa se roage
sau sa aduca jertfe sufletului regal vin in
pelerinagiu la locuinta acestuia unde ei
sunt siguri sa-1 gaseasca. Cu chipul acesta

casa in care a trait 0 a murit regele devine templu, mormntul lui devine altar,
www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisic5 materialist5

63

dignitarii sau servitorii lui favoriti devin

Ingrijitorii si preotii templului ; iar repe-

tirea pentru aducere aminte a ceremoniei

funebre a regelui di nastere la ceremonia
religioas obicinuit5. ce se oficiaz5. In tern-

plu. Toate aceste se fac pentru toti mortii

zeificati, si astfel templurile ajung a se numara cu sutele si miile ca si zeii si semizeii pentru cari sunt facute.
Preotii sunt cei intE vrajitori, fermecaori
0 descantatori ai poporului, pentru cd ei,
prin intimitatea lor cu zeii, cunosc mai bine
decht ori cine dorinta si vointa acestora,

si stiu prin ce mijloace se poate cpta

favoarea lor. Functiunea principald a preo-

tilor consista in a ingriji ca idolii s aiba

totdeauna de mancat, de taut, si toate cele
trebuincioase vietii trupesti cu imbelsugare ;
de aceea ei spun credinciosilor ce sa aduca

la templu pentru a Impaca mania zeilor.

Fiindca la inceput ospatul favorit si de ri-

goare al vitejilor este facut din carnea dusmanilor lor Invinsi, de aceea 0 zeilor, cari
sunt vitejii vitejilor, li se jertfesc oameni
din cari preotii pregatesc ospatul cel mai

favorit al zeilor. Se zice c pe cand s'a

descoperit America preotii templelor din

Mexico sacrificau pentru acest scop pan&
la 20,000 de oameni pe an. Ffindc'a zeii
sunt presupusi Ca au aceleasi placeri ca si
www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

64

oamenii, de aceea, cand inceteaza eu totul

antropofagia nu se mai sacrifica zeilor decat vitei, miei, porumbi, etc... Atat oamenii
cat i animalele aduse spre sacrificiu sunt
injunghiate

fripte de preoti pe altar.

Este adevarat ca fripturile aceste tot preotii le mananca ; !Lisa ei pretind c mananca
numai partea materiala a fripturilor care a
ramas de la masa idolului, dupa ce acesta
a mancat partea spirituala a lor, adic sufletele fiintelor sacrificate. Tot astfel se folosesc preotii de partea materiala a bailturilor 0 a banilor adu0 idolului ca ofrande.
Fiindea zeii sunt presupu0 ca au i trebuinti sexuale, de aceia se sacrifica lor la
temple virginitatea fetelor celor mai frumoase. Se intelege c zeii se multurnesc
numai cu partea spirituala a lucrului, lasand
partea materiald pe sama preotilor. Cand
mai tarziu preotii inceteaza in religiunile
ulterioare de a iulocui pe zei in partea materiala a tuturor lucrurilor, ofrandele de

valoare aduse zeilor servesc in parte 0

pentru intretinerea saracilor : iar fecioa-

rele sacrificate pentru placerile sexuale ale

zeilor devin simple vestale sau calugarite.
Din aceste fecioare se nasc obicinuit in perioadele urmatoare fiii de zeu.
D. H. Spencer precum i alti invatati
sustin c credinta In zei i cultul lor sunt
www.dacoromanica.ro

tncercAri de metafisidi materialistA

65

nAscute din cultul stramo01or. Aceasta nu

este adevarat decat in parte. Se tie c

inainte de constituirea regaturilor fie care

trib recunoa0e in genere un stramo comun, din cauza ca mai fie care trib este
compus din scoboratorii unui singur om.
Daca la moartea acestui stramo s'a crezut
cA. sufletul su s'a Intrupat de exempla
intr'un urs, se transmite la scoboratori cre-

dinta ca ei se trag dinteuu om-urs, 3i

chiar se crede mai tarziu c ei sunt creati
de un urs-animal. Sunt i astazi chiar
multe triburi salbatece cari cred ca stramopl lor este un urs sau un lup sau alt
animal ; i indivizii aceluia trib, mai cu
sama daca nu sunt antropofagi, se feresc
in genere de a manca came din animalul

respectiv, de teama ca &A. nu manance din

stramoul lor ; dar aici se margineqte tot

respectul pentru acesta. Stramopl este in

adevar recunoscut ea creator ; dar fiindca
la inceput nu exista drept de proprietate,
i. fiindca stapanirea asupra unui lucru nu
este a acelui ce 1-a facut, ci a acelui mai
tare, de aceea stapanirea asupra tribului
o are In yiata i dupa moarte eroul devenit rege, chiar cand este recunoscut c acest erou se scoboarA din acela stramoq
comun. 0 proba Indirecta despre aceasta
o avem in fabula, zeilor la Greci qi Romani.
www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

66

Jupiter este zeul suprem care imparte0e

stapanirea lumii cu fratii si, Neptun pi
Pluton, dand oare.care putere asupra inmu
i fiilor sal. Ace 0i zei punand stapafire pe lume prin puterea lor sunt singuri
temuti i adorati de oameni, in timp ce
Uranus, care e stramopl tuturor zeilor, nu
sa bucura de nici un cult din partea oamenilor, fiindca nu are nici o putere asupra lumii, de0 este creatorul ei. Este de
observat asemenea ca mai tarziu, cand mo-

notei0ii atribuese unui singur Dumnezeu

creatiunea i stapanirea lumei, acel Dum-

nezeu este o transformatiune a acelui mai

puternic din zeii polite4tilor, precum ar
fi Jupiter.

Adevaratul cult al stramo01or nu exista

de cat atunci cand legaturile de familie

sunt foarte stranse ; i aceasta nu se intampia cleat cand regatele sunt formate,
fiindca cohesiunea familiei merge la ince-

put paralel cu coheziunea statului. La in-

ceput de0 parintele poate sa dispue cu

dreptul fortei de copiii sal mici ; Ins . nu

mai poate avea nici o stapanire asupra
bur indata ce ace0ia au capatat cu varsta
puterea trebuincioasa pentru if se apara
chiar contra parintelui lor ; afar& de aceasta
chiar stapanirea asupra copiilor mici poate
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

67

fi disputata de un altul mai tare decat parintele acestora. Mai tarziu frisk cand societatea este solid constituita si cand se
naste ideea dreptului de proprietate, parintele capata asupra copiilor sai un drept
absolut care dureaza cat si viata acestora

si care este garantat de societate, adica

de moravurile formate prin ideea dreptului

de proprietate si mai tarziu de legi. Fiul,
deprinzandu-se a vedea totdeauna in parintele sau nu numai un protector binevoitor, dar i un stapan absolut, care poate
on cancl sa-1 nimiceasca, are o temere adanca de dansul, care nu inceteaza cu
moartea acestuia, de vreme ce sufletul omului continua dupa moarte relatiunile sa-

le cu cei vii. Aceasta credinta a dat nasere la cultul zeilor de casa care era in
floare la Greci si la Romani. Insa aceasta
credinta dupa toate probabilitatile, e formata in urma credintei in zeii superiori
caH au aparut odata cu cei Mai eroi
naintea constituirii familiei.
In rezumat, perioada idolatriei este ca-

racterizata prin credinta ca sufletele mortilor se deosebese prin putere si rang ierarhic intocmai ca i oamenii in viata cari
sunt deja constituiti In societati vaste
si organizate. Sufletele cele mai puternice
www.dacoromanica.ro

68

Vasite Conta

sunt zei, i numarul acestora merge crescand ca i nurnarul oamenilor mari ce mor.

Ins aceste suflete continua Inca de a

muritoare ca i sufletele ordinare.

www.dacoromanica.ro

fi

SECTIUNEA III.

PERIOADA POLITEISKULIJI.

Templurile sunt la inceput casele in care

au locuit i s'au inmormantat regii 0 in care
locuesc sufletele lor zeificate. Cu progresul
architecturei casele regale 0 prin urmare
templurile devin din ce 3n ce mai solide

0 mai trainice. Insa, cand omul Incepe a

observ ca acela idol continua a face
minuni prin preotii sai, In acela0 templu in
timpul mai multor generatii, fara ca templul

s5. dea semn de ruina 0 idolul semn de

slabiciune, atunci el incepe a crede ci zeul

respectiv trebue sa fie nemuritor. Nemurirea atribuita mai intai zeilor mai puternici,
adica regilor zeificati, este acordata treptat
zeilor de toate gradele. Zeii superiori deveniti nemuritori nu se mai schimbi, 0 nuwww.dacoromanica.ro

Vasile Conta

70

marul lor nu mai crete ; cici, stapanirea

lumei intregi fiind imp5.rtita intre dan0i
ei existand totdeauna, orce nou venit nu
ar mai gasi ce sa stapaneasca. Pentru ra-

tiuni analoage zeii inferiori care ocupa toate

functiunile din imparatiile zeilor superiori

nu se mai schimba nici ei, indata ce devin

nemuritori. Din acest moment nici regii,
nict alti oameni mari nu mai devin zei propriu zipi.
pi

De aci in colo regii incep a fi favoritii

reprezentantii zeilor pe pamant. La in-

ceput regele, scoborandu-se in adevar dintr'un rege zeificat, se considera a fi sco-

boratorul unui zeu care odata a luat trup

de om pentru a invata pe oameni diferite
arte 0 a fonda un regat puternic pe care
apoi, dupa intoarcerea sa la cer, 1-a lasat
mqtenire copiilor ce a Mout pe pamant
cu o frumoasa muritoare. Cate odata. regele
este fructul amorului dintre mama sa pi un
zeu

atras numai pentru un moment de

gratiile acqtia. In deobte fiii pamnteti ai

zeilor sunt gratificati cu nemurirea. In sfar0t
ori-care ar fi origina regelui, el este favovitul zeilor de la care a primit regatul
in deplina propietate, 0 el este reprezentantul i organul prin care zeii vorbesc poporului. Regele este de fapt cel dintai preot
al zeilor cu care sta chiar la convorbire
www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisic materialist

71

ateva ceasuri ate zilei. Pentru intelegerea

limbei zeilor, cu care sta la sfat 0 de la

care se inspir5, regele se ajuta de interpreti, adic de preotii propriu zii ai zeilor.

Preotii fiind deci formulatorii dorintei zeilor

ai vointei regelui, imprtesc de fapt cu

acesta puterea regalf, daca regele insusi
nu este preot ; si astfel guvernul regatului
este ha ori-ce caz teocratic pur. Toate legile find facute de regi si preoti sunt conhi

siderate a li expresiunea, vointei zeilor.

Asa dar autoritatea guvernantilor i. legile

lor sunt sanctionate prin mania zeilor care
e gata s cad asupra neascultftorilor.
Oamenii care au ranguri mari sociale nu
mai sant in genere zeificati, dar totusi ei
sunt considerati a fi din o rash' de fiinti
care se apropie mai mult de zei decAt de
oamenii ordinari ; deaceea ei nu se confundf cu acestia nici chiar dup moarte.
Pentru a da satisfactiune acestei idei se
crede c viata social de pe pamant se
continua intocmai dincolo de mormant ;
asa c5 eine e rege aci ramAne rege
dincolo de mormant, cine e sclav ramane
sclav, si asa mai departe. Fiind c ins& locul pe care se afli omul in viat5, este ocupat de acesta, i nu mai poate cuprinde
nenumrate regaturi de morti care se Inmultesc la fie-care generatiuni ce moare,
www.dacoromanica.ro

72

Vasile conta

deaceea se crede ca este o alta regiune

foarte frumoasa i intinsa, unde numai sti
fletele mortilor se pot duce pentru a continua viata de pe p5mant. Acea regiune se
crede la inceput a fi o continuare a fetei
p5mantu1ui in partea despre ras5rit, din
cauzd ca popoarele pistreaz5. o amintire
\raga

despre regiuni pe cari le-au pa-

rasit prin emigratiuni, toate migratiunile

facandu-se indeob0e de la ras5rit la apus.
Regiunea in care locuesc mortii nu se de-

osibqte la inceput de aceea in care trdesc cei vii de cat prin aceea ca acolo se
afl cu mai multa imbelugare toate cele
trebuincioase vietii, precum vanat, fructe,
etc. Credinta in continuarea vieii pe cealalta lume este atat de puternica la barbari, incat abia se poate compara cu cre-

dinta respectiv. a cre0inilor de astazi. Astfel in Japonia i in India, zice sir Lubbock,
se fac in toate zilele imprumuturi de bani,
cu conditie ca sa se plateasca pe ceea lume.
Tribunalele engleze din India au constatat
un fapt foarte curios : o femee batrana,
fiind pradata de cinci franci de catre un

individ, care indat dupd aceea a murit, a

rugat pe fiul sad' ca sa o ucida cu un topor, pentru ca sa se poata duce degraba
pe ceea lume, s prinda hotul inainte de
a se ascunde i s-1 dea pe mana judecawww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialist

73

torilor de acolo. In regatul Dahomei din

Africa, zice ace1a0 autor, regele cheam5.

din cand In cand cate un soldat caruia Ii

da porunca & se duca pe ceea lume sa
spuna Tegelui care a murit cutare noutate
de pe lurnea aceasta ; i dupa aceea omoara

solul pentru ca sufletul su sa poata plech

unde e trimis. Cand regele din Dahomei
moare, numeroasele sale femei, prietenii, slu-

gile sale, se gramadesc care de care sa fie

mai intaiu Ingropat de viu alaturi de rege
pentru a-I servi Intai

i a-i *path

fa-

vorul pe ceea lume.

Cu toate acestea
sufletele nu au Inca pe ceea lume viata
vepica. Inca din perioadele anterioare se
admite ca, afara de oare-cari esceptiuni,
sufletul unui individ trqte dupa moarte
atat timp cat exista cadavrul sau, sau macar o parte din acest cadavru ; i ca acest
suflet poate fi ucis chiar de la inceput
prin arderea sau mancarea cadavrului.Se pare

ca aceasta credinta a determinat pe Egipteni ca sa momifice cadavrele oamenilor si

sa le pue la loc de siguranta, pentru ca
acestea sa existe infinit, 0 tot atat sa

traiasca i sufletele respective pe ceea

lume. Egiptenii au momificat asemenea ca-

davre de animale, intre cari se afla mai

cu seama qerpi i crocodili. E probabil
ca EOptenii au momifieat . 4oele iiimb
www.dacoromanica.ro

74

Vasile Ceuta

care in viata erau presupuse Ca sunt intruparea unor suflete de oameni morti, a
cror cadavre nu fuseseri. ingropate 0 se
pierduser. Tot acestor credinte cred c
se datorqte i ingrijirea cea mare cu care
s'au conservat In morminte solid cladite
la toate popoarele vechi sau cadavre intregi ale omenilor sau cenua lor, aceasta
fiind considerat ca esenta cadavrelor.
Fiindc cadavrul lisat in voia lui sau chiar
pregatit In ori-ce alt chip se descompune
si dispare curand, de aceea toate popoarele

politeiste adopteaza pentru asigurarea vietii

sufletelor sau sistemul egiptean de a momifica cadavrele, sau acela de a le arde
0 a conserva centqa lor. InsA conservarea
indefinita a cadavrelor ajunge a face s se
creada, c sufletele tuturor mortilor sunt nemuritoare, dup cum existenta indefinita.
templelor 0 a idollior ajunsese mai inainte a
suggera credinta in nemurirea zeilor.

Sufletele mortilor locuind acum in ceea

lume nu se mai aratA. pe parnnt decat in
cazuri cu totul esceptionale. Iasi, In peteri, in ruine, in prpstii, in hulboane, etc.
se afld Inca in permanentd duhuri, care nu
las ocazia de a speria pe oameni 0 de a
le face rau. Aceste duhuri trebue s5. fie 0
ele nemuritoare, de oare-ce se afla totdeapna la postul lor, Fentru a impach preseaca
www.dacoromanica.ro

Incercrtri de metafisicA materialistA

75

permanenta pe pamant a acestor duhuri

cu ederea permanenta a sufletelor mortilor

In ceea lume, se admite c cele dintai,

care odata fusese considerate ca suflete
de morti, sunt de o natura deosebita de a
celor din urma. Cu chipul acesta ajunge a
se form& in aceasta perioda trei feluri de

fiinti spirituale 0 nemuritoare: zeii, duhurile

0 sufletele oamenilor. Cat despre visuri,

umbre 0 imagini reflectate, a carora fa0

interpretare de alta data este adevarata
generatoare a tuturor acestor fiinti Inchipuite, ele incep acum, dupa ce 0-au implinit rolul, a fi altfel interpretate : umbrele

0 imaginile reflectate de corpurile lucii

Incep a fi recunoscute ca simple efecte ale
luminii ; iara visurile incep a fi considerate
ca prevestiri simbolice date oamenilor de

zei sau de alte spirite ; de aceea interpretarea visurilor devine o arta pentru prezicerea viitorului ; i prin visurile oamenilor
mari se fac chiar cate odata adevarate revolutiuni asupra adevarurilor religioase.

Pe la sfarOtul perioadei politeismului sfera

de cugetare a omului se large9te foarte

mult in urma progresului intelectual al a-

cestuia ;, ceea ce Insemneaza c marginile

lumii reale cunoscute In intinderea spatiuwww.dacoromanica.ro

Vast le Conta

76

i a materiei, sunt itnpinse

foarte departe de catre cunWintele experimentale c4tigate de om, i c astfel
marginile lumii inchipuite pot fi impinse
lui, timpului

mai departe de puterea lui imaginativa ;

caci, contrar opiniunilor admise, puterea

imaginatha nu poate niciodata ajunge cu
creaVunile sale cleat, ca sa zic aa, cati-va

p4 mai departe de marginile la cari au

ajuns cunWintele expetimentale. lath.' acum in ce fel a inraurit largirea sferei de

cugetare asupra ideilor politeiste.
Fie-care popor, avand zeii sai, i toate
popoarele fiind la inceput mici i aproape
egale in putere, se crede c zeii tuturor
popoarelor Ii impart cam deopotrivd stapanirea lumii nevazute ; dar cand un popor
devine foarte mare i domina pe celelalte,
sau cand un popor mare ocupa o intreaga
regiune ,Inchisa cu margini naturale cari
II impedeca de a ounoa$e prin contact pu-

terea tot atat de mare a altor popoare,

atunci acest popor crede ca zeii sai sunt

cei mai puternici din toti, c ei sunt adevarati stapani ai lumei intregi, q't ca zeii
celorlalte popoare nu sunt poate cleat nite

subalterni insubordon4 ai celor dintai. Mai

tarziu, dupa ce se admite ca aceiqi zei superiori sapanesc toata lumea, incepe a se
crede ca zeii diferiti ai popoarelor vecine
www.dacoromanica.ro

IncereAri de metafisicA materialistA

77

deopotriva puterniee, cari vin in contact

nu pot fi cleat tot acei zei sub nume di-

ferite., Aceasta a provocat paralelismul i

apoi contopirea zeiler de la toate popoarele antice de pe marginea marei mediterane pe timpul Grecilor i. al Romani lot.,
Astfel, cu toata deosebirea de origine, s'au
unificat Kronos al Grecilor cu Saturnus al
Romanilor, Zeus al celor dintai cu Jupiter
al celor din urma, i. aa mai departe. Insa,
fiindca legenda fie-carui zeu este in realitate biografia denaturata a regelui sau eroului respectiv care a fost zeificat In perioada idolatriei, i fiindca legendele zeilor
de la diferite popoare nu se potrivesc, de
aceea prin unificarea zeilor acestor popoare
legenda aceluia zeu se infaiqeaz cu mai
multe variante ; sau daca nu are variante
atunci e plina de absurditati, findca este
un amalgam inform de mai multe legende
contradictorii.
Aceia0 zei fiind odata stapani pe intreaga

lume, puterea lor se mai marqte Inca, cu

cat lumea cunoscuta devine mai mare. Insa.

cunqtintele geografice progresive largesc

imparatia zeilor pe pamant, cunqtintele

astronomice Imping departe astrele, i zeii

a cAror locuinta obicinuita eth mai inainte

pe varful unui munte, de unde se putea

face nurnai un pas pana la stele, acum se
www.dacoromanica.ro

78

Vasile Conta

ap.za in cer tocmai dincolo de stelele cele

indepartate. Pentru ca s5. poata ei veghi
tocmai de acolo asupra intregei lor impa-

ratii 0 a se scobori la nevoe inteo clip5.

pe pamant, ei sunt Inchipuii, ca sa zic aa,

mai aeriani, mai invizibili, mai supranaturali decat inainte. Zeii se intrunesc In timpul de repaos in Olimpul lor din cer, dar
fiecare din ei avand stapanirea unei p5rti
din natura sau conducerea unui fel de fenomene In natura, se duce regulat la pos-

tul sau. Astfel Apolon face in fie care zi

calatoria sa obicinuita cu carul i caii sai
de foc pentru a lumina i incalzi lumea,
Jupiter se ingrijWe de ploae pentru fertiIitatea pa.mantului, etc.

In intaile faze ale politeismului idolii au

ligura omeneasca combinata cu acea a vreunui animal, sau chiar a vre-unui lucru neInsufletit. Astfel la Egipteni, Osiris are obicinuit trupul de om i capul de bou ; Hor
trupul de om i capul de oiin sau viceversa ; Isis trupul i capul de femee purtand

Insa pe cap coarne sau un disc representand luna. Cam In felul acesta sunt facuti
tori la Egipteni, la Asirieni, la Fenicieni,
etc. Este de observat Insa ca tori acWi
idoli pot ave i numai figura de om sau
numai aceea de animal. Iata cum cred eu
ca se pot esplica, toate aceste : am vazut
www.dacoromanica.ro

IncereAri de inetafisica rnateilalista

79

c inca din perioda fetiOsmului sufletul unui

om mort puteh fi gisit intr'un animal sau

in alt lucru in care se intrupase singur, sau

putea fi silit prin evocatiune sa se intrupeze in bucata de lemn sau piatra care

semana la chip cu omul mort respectiv. Am

vazut apoi Ca in perioda idolatriei sufletul
regelui zeificat, dei putea fi adorat in vreun animal viu in care se intrupase provisor,
dar nu puteh fi gasit cu sigurantd i la ori

ce moment cleat in idolul de piatra sau

de lemn care il atragea cu asemanarea sa.
Acest idol insa avea totdeauna figura de

om, fiindca numai astfel putea, semana cu

regele zeificat care in privinta asemanarei
cel putin era considerat a fi tot om. La
inceputul periodei politeismului zeii devenind nemuritori qi de naturii cu totul deosebita de a omului, se crede ca ei, existand
de mai nainte, numai cat s'au scoborat pe
pamant, i atunci an luat provizor figura

omeneasca, intocmai precum au luat dupa

aceea i figura de animal sau de alt lucru,

Toate figurile sub care s'a arAtat un zeu

la oameni fiind deopotriva provisorii, toate
trebue sa aiba aceea0 virtute de a-I atrage.

De aceea este indiferent daca idolul reproduce chipul omenese sau chipul animalic al zeului. Elsa pentru ca acesta sa fie
atras en indoite puteri, idolul este Mout

www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

80

aa ca sa alba deodata toate figurile sub

care zeul s'a aratat oamenilor. Cu chipul
acesta idolii monstruo0 cu figura jumitate

omeneasca, jumatate animalica, nu sunt

decat expresiunea i rezultatul unei ghibacii

rafinate a omului fata cu zeii sai. Aceasta

interpretare este confirmata prin aceea ca
idolul nu reproduce niciodat figura altui
animal sau lucru, ,decat al aceluia in care
zeul, dupa spunerea legendei sale, s'a intrupat odata. Astfel Osiris, Hor i Iris pot
fi reprezentati cu figurile zise mai sus, pen-

truck dup spusa legendei, cel dintai s'a

intrupat dupa ce a murit ca om, In bou,
cel de-al doilea in oim i cea de-a treia
in vaca i apoi in lun5. Daca un zeu s'a
intrupat succesiv in mai multe fiinti sau lucruri, idolul poate reproduce de odata fiq-u-

rile tuturor acestora. Interpretarea de mai

sus mai este confirmata de imprejurarea
ca. acela zeu nu este totdeauna representat prin aceea0 combinatie de figuri, ceea

ce ar trebui sa fie daca in adevar idolul

ar reprezenta chipul obicinuit al zeului si

nu ar fi numai un instrument perfectionat
pentru a atrage pe acesta. Astfel, Hor este
reprezentat sau cu figura omeneasca, sau
cu figura de oim, sau cu trupul de om si
capul de oim, sau cq trupul de yoim 9i
Oapul de om.

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisid rnaterialist

81

In fazele mai inaintate ale politeismului,

child omul ajunge la oare-care grad de

desvoltare a sentimentelor sale estetice si

cand 10 face o idee mai inala 0 de natura sa proprie 0 de aceea a zeilor, el crede

ca acetia, de0 au avut

i au puterea s

se inabrace cu ori-ce putere din lume, totu0

figura lor obicinuita. 0 de predilectiune nu

poate fi deal acea omeneasca, ca una ce

este cea mai frumoas. ldolii deci, pentru
a atrage pe zei, trebue sa reproduca chipul obicinuit, adicA omenesc al acestora ;

si cu cat ei vor semana mai mult cu zeii,

cu atat ei vor atrage mai puternic. Aceasta
din urmd credintA nu a fost din cele cari
au contribuit mai putin la inflorirea artelor

plastice la Greci 0 Romani.,

Fiindcd

fenomenele naturii sunt conduse de zei, acWia sunt inchipuiti .de ordinar in actiune,
fiecare avand fireqte pe lAngl figura de
om califatile qi accesoriile acele cari il face
mai propriu pentru conducerea fenomenelor cu cari este insrcinat. Astfel, Apolon
care lumineath, incalzeqte qi inveseleqte lumea, este frumos, radios 0 cratorete cu

cai 0 care de foc ; Mars care inspir curaj luptatorilor, este el insu0 bray, 0 apoi
este inarmat pentru a le pute da ajutor
efectiv la trebuint5. ; Minerva, spre a pute4 inspira. oamenilor intelepciunea, este e4

www.dacoromanica.ro

82

Vasile Conta

insapi inteleapta, serioasa i severa. ; Venus

are tocmai calitatile pe care trebue s le

cornunice fent eilor pentru a atrage la dansele pe barbati pi a asigura perpetuarea

speciei; i apa mai departe cu toti zeii.. Aceste forme particulare atribuite zeilor prin
necesitatea bunei conduceri a fenomenelor
naturei au servit pi ele Incatva a modifica
pe ici pe colea legendele zeilor, pi a le
face & contin pi mai multe contraziceri

pi absurditati deck inainte. Din toate a-

cestea result ca e falsa opiniunea acelora

care cred ca zeii anticitatii clasice erau
numai nipte personificari ale fortelor naturei i cd figurile sub care erau representati erau numai nipte figuri alegorice, pe

care vulgul le-a luat drept realitati. Nu

din personificari i alegorii s'au ndscut zeii

antici ;

ci ei au degenerat treptat fie a-

tunci pi papa in zilele noastre In simple

personificari ale fortelor naturale i In alegorii. Ba chiar cred, ea alegoriile intrebuintate astzi, prin aceea chiar c contin
totdeauna figuri omenWi, nici nu au alt
origine decat credintele politeiste i ca, in
lipsa acestora, ele nici nu ar fi fost inventate de om.
Ornul a putut de sigur, din cele Intai
timpuri, sa deosibeasda placutul de neplapwt2 fericire4 e nellorocire, binele de rau,
www.dacoromanica.ro

Incereari de thetafisic materialist

83

El a fost asemine din cele intai timpuri

determinat de egoismul curat sau de simpatie i antipatie a face altuia bine sau

Liu. Dar el n'a simtit cleat foarte tarziu

trebuinta curat moral de a se ferl sa faca
rau altuid si de a-i face numai bine. A
trebuit pentru aceasta ca ideea binelui sa se

unease& cu acea a datoriei. Insa aceasta

din urma idee s'a format si s'a desvoltat la
incepuf independent de cea dintai. Sentimentul datoriei 10 trage originea din
sentimentul temerii care sileste pe omul
primitiv a face acte de propitiare pentru

a evith mania 0 a castiga favoarea

acelor care pot sa-i faca rau. Omul
primitiv se simte deci indatorit prin

frica pedepsei ce-1 asteapta, a face tot aceea ce face placere zeiIor, regilor i in
unele cazuri sernenilor sai, fall a se ingriji
de binele sau raul ce ar putea rezulta din
aceasta pentru un altul. Cand mai tarziu,
In perioda idolatriei 0 mai cu seama in a

politeisrnului, puterea zeilor se intinde pretutindeni i aceea a omului nu insemneaza

mai nirnic, toate regulele de:purtare in societate sunt considerate a fi expresiunea
vointei zeilor ; de oare-ce legile sunt filcute
moravurile consfintite de aceia chiar

care sunt In comunicare directa cu zeii si

se inspira de la dansii. Vointa zeilor reguwww.dacoromanica.ro

84

Vasite Conta

lamentand purtarea omului sub toate privintele, morala, in Intelesul cel mai larg al
cuvantului, cu notiunile de dreptate, de
datorie, de responsabilitate, de merit, se
confunda cu ascultarea de poruncile zeilor ;

ceeea ce insemneaza Ca toate aceste notiuni n'au fost niciodata inainte deosebite,
si nu sunt Inca la aceasta epoca diferentiate In capul omului. De alta parte, cu cat
instinctul de conservare sociala se desveleste, regulele de purt.are, conservand caracterul lor religios, obliga din ce In ce
mai mult pe indivizi a-si face bine unul
altuia si a se ajuta la nevoe. Cu chipul acesta, binele, care n'ave inainte nimic a
face cu morala, incepe a fi obiect al datoriei, si tinde a deveni obiectul exclusiv
al acesteia, si prin urmare 0 al moralei.
Dar, ca cat binele castiga teren, ca obiect
al moralei, cu atat zeii, de la cari emana
Inca toate regulele de conduita, sunt considerati a fi bine voitori si generosi ; caci
ei trebue sa fie buni i iubitori de bine,
de oare-ce poruncesc oamenilor s-0 -Eac
bine unul altuia. Cu chipul acesta pe cand

zeii sunt considerati a fi din ce in ce mai

maxi i mai puternici, ei sunt, pe de alta
parte, socotiti din ce in ce mai buni pentru
oameni. Zeii mai sunt si drepti, de oarece
ei rasplatesc cu bine faptele bune, adica
www.dacoromanica.ro

Incereari de metafisicii materialista

85

ascultarea poruncilor lor, 0 -cu rail faptele

rele, adica nesupunerea care dan0i. Fiind
CA insa aceasta rasplatire nu se Intampla
de fapt intotdeauna aici pe pamAnt, ea se
continua i se complecteath in lumea mortilor. Sfera de cugetare a omului fiind acum foarte largita 0 imaginatia lui trebuind acum sa. umple 0 spativile ce se afla
sub pamant, s'a aezat In aceste spatiuri
lum ea mortilor, care este impartita, in doua

regiuni, una destinata pentru locuinta sufletelor celor drepti, 0 alta pentru cei nedrepti, condamnati a fi pedepsiti.
Pe cand zeii superiori incep a fi considerati ca buni din cauza legilor umanitate
ce se fac in numele lor, duhurile cele midi,
care cutreiera lumea noaptea, continua a
fi esential rautacioase, din cauza ca., in nu-

mele lor nu ,s'a Mout niciodata ceva bun

pentru om in genere. Din contra, pe lang5,
rautatile ce fac din propria lor initiativa,
aceste duhuri se pun la dispozitia tuturor
care vor s faca rau altora, 0 mai cu seama la dispozitia vrajitorilor 0 fermecatorilor. Deosebirea spiritelor

in

bune 0

rele in aceasta perioda abia incepe a se

forma, crete treptat qi ajunge sa fie foarte

mare 0 de foarte mare importanta in perioada monoteismului.

Toti oamenii, pan& i regii, trebuind sa

www.dacoromanica.ro

86

Vasi le Conta

asculte de poruncile zeilor, sunt Imprtiti

in ascultatori i neasculatori ai acelor porunci, adici in drepti si nedreti, si apoi

sunt trimii dupa faptele lor in cmpiile

elizeeane, cum se zice la Roma, sau in Tar-

tar. Aceast imprtire este cel dintai pas

fcut spre egalitatea oamenilor. Este adevarat cd la inceput fie-care se duce pe
ceea lume cu rangul i puterea ce-a avut
pe pgrnnt ; dar i deosebirile de rang si
putere scad treptat pe ceea lume, cu cat
moralitatea face progres, aceasta tinzand
a deveni caracterul esential i esclusiv de
distinctit.the al oamenilor.

Micsurarea acestor deosebiri precum

diferentiarea dreptului de &are religiune

au lost favorisate la chte-va popoare politeiste prin imprejuthri cu totul escep%ionanale.r Dac Grecii i Romanii, cand au perdut din o cauth oare-care vechile lor dinas-

tii regale, ar fi fost cuceriti de regi straini i puternici, acestia, ca scoboratori i

favoriti ai zeilor dupd credintele

de a-

tunci, ar fi continuat a legifer singuri si

a mentine credinta Ca regulele de purtare
in societate nu pot fi fcute decat de zei,
prin intermediarul representantilor lor. Ins5.
Grecii si Romanii, in lipsd. de scoboritori
din zei, aleg ca sefi politici scoboratori din
oameni. Acesti sefi, fiind alesi pentru un

www.dacoromanica.ro

Ineercki de metafisicA materialist

87

timp determinat, dup care ei redevin simpli cetteni, nu pot fi considerati ca de na-

turd deosebita de aceea a concetatenilor

lor ; cu atat mai mult ca timpul zeificarii
efilor este trecut de mult, i lumea are

deja zeii sai adica sta'panii sai fixati. Prin

astfel de constituire a autoritatii sociale se

micpreaza deosebirea enorma ce exist&

mai inainte pe lumea aceasta i pe cealalta intre efii popoarelor i ceilalti indivizi. Pe de aka parte, actele de autoritate
legile care reguleaz interesele cetatenilor facandu-se de acWia sau de mandatarii lor, o mare parte din regulele de purpm

tere in societate sunt scoase de sub autoritatea zeilor ; i astfel incepe a se face
deosebirea intre. drept i morala religioag.

Este adevrat c chiar la Greci 0 la Romani legile i actele publice se fac sub
inraurirea religiunii poate mai mult decat
se crede ; ea la facerea lor se consulta
augurii

oracolii, gi se invoaca zeii pen-

tru a inspir pe cei care legifereaza sau

comanda ; dar nu este mai putin adevrat
c aceasta slaba participare a zeilor la reregularea intereselor cetatenilor nu poate
impedica formarea i consolidarea treptat

a credintii c societatea poate fi condush

macar In parte i de voinIzt cettenilor iq

www.dacoromanica.ro

88

Vasile Conta

dependenta de aceea a zeilor. E probabil

c progresul acestei credinte a fost 0 el

una din cauzele ireligiozittii la care au ajuns Grecii i Romanii In timpurile lor din

urmi.Toate aceste progrese sunt intax-

ziate in tarile monarchice stApanite de dinastii vechi nationale scobora.toare din zeii
nationali sau de dinastii straine venite in urma

cuceririlor i pe care imaginatia popoarelor le pune pe aceea0 linie, in privinta originei, cu vechile dinastii nationale. Dar
0 in aceste taxi monarchii, cari la Inceput
sunt din sAnge dumnezeesc, devin in perioadele urmdtoare simpli oameni favoriti
ai lui Dumnezeu, apoi reprezentantii acestuia pe pa.mnt, adici suverani cu dreptul
divin, i In sfar0t mandatari ai poporului,
precurn fusese efii republicelor antice Inca
din timpul politeizmului. Acest progres se

face treptat, cu cat capAt largime 0 consistentA ideile de autonomia omului in ra .

port cu divinitatea 0 de egalitatea oamenilor ?titre da,n0i,

In rezumat, ceea ce caracterizeaza peri-

oada politeismului este : c toate spiritele,

adic zeii, duhurile i sufletele oamenilor,
sunt nemuritoare ; c numrul zeilor, de-

veniti acum mai puternici 0 mai bine-voi-

tori cleat inainte, este limitat ; 0 c4 mowww.dacoromanica.ro

lncercAri de metafisic5 materialistA

89

rala propriu zis5. incepe a se desvolth ca

element constitutiv al religiei, fAr a pu-

tea Inca fi deosebita de aceasta, 0 avand

drept sanctiune pedepsele i resplatirile
din lumea aceasta 0 din cealalta.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA IV.

PERIOADA MONOTEISHULUI

In perioada fetisismului omul, neputAnd

Inca percepe mai nici o legturd Intre lucrurile particulare din lume, crede cd fiecare din aceste are un suflet propriu cu
vointa neatarnatd. In perioada urmtoare,
cnd inteligenta sa are o mai mare putere
de analizare 0 de generalizare, el gdseste
c lucrurile particulare se Impartesc fireste
In grupuri, si ca toate acele care constituesc un singur grup sunt legate Intre dansele, sau prin o soared comuna, sau prin o
miscare comund, Intocmai ca 0 cum ele
ar fi conduse de un singur suflet. Astfel
de grupuri sunt respectiv formate de toate
lucrurile ce se af1 pe un munte, de toate

acele ce constituesc o pAdure, de toate

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisic rnaterialist

91

earl se alla inteun lac sau Inteo mare,

etc. Fiindcd lucrurile cari constituesc un

grup nu-0 pierd particularitatea lor, deaceea omul crede ca. sufletele acestor lucruri,

fr a-0 pierde individualitatea lor, ascult

de un suflet mai mare,
Intocmai precum
oamenii ce constituesc un trib sau un popor, fdr a pierde intreaga lor libertate de
voint5, sunt condu0 de vointa unui singur
ef. Cu chipul acesta se admite c un singur suflet domnete peste toate acele cari
se af15. Inteo padure, ca un altul stapane0e peste toate acele cari se gisesc

inteun lac, i ap, mai departe. Am vazut

prin ce analogie ajunge omul s creadi
ca sufletul ce domnete peste mai multe
altele este acel al unui ef omenesc ce a
murit, 0 ca. sufletele Intrupate In lucrurile
particulare sunt acele ale oamenilor ordinari morti.In perioada politeismului, puterea de analizare 0 de generalizare a omului fiind mai mare decat Inainte, se gasWe
& mai multe grupuri de lucruri particulare

sunt legate Intre dansele astfel Incat formeaz5, un singur grup mai mare, care pare a fi condus de o singur vointa ; 0 cu
chipul acesta se admite eh' este un singur
zeu care domnqte peste Intreaga atmosferi, un altul peste toate mrile, un altul
peste toat suprafata pmntului 9i ap,
www.dacoromanica.ro

92

Vasile Conta

mai departe. Insfarsit, in perioada monoteismului, omul, ajungand la un mare grad

de desvoltare intelectuala, descopere ea

lumea intreaga formeaza un tot armonic,
in care fie-care parte exista si se misca in
corelatiune cu celelalte parti ; si pentru a
esplica aceasta unitate in directiune el este
nevoit a admite c lumea intreaga este
condusa de vointa unui singur zeu. Aceas-

ti credinta se formeaza &este treptat.

Astfel, se admite la inceput ca in condu-

cerea lumii prevaleaza vointa unuia singur

din zeii admisi de politeisti, Fara ca restul

zeilor si pearda cu totul stapanirea asu-

pra partilor respective din lume ; intocmai

precum in conducerea unui stat cu organizare feodala prevaleaza vointa regelui,
fara ca seniorii vasali & pearda cu totul

dreptul de a dispune de provinciile lor

respective. Dar mai tarziu, lumea fiind conceputa ca o unitate din ce in ce mai
strans& si atentiunea omului fiind atrasa

din ce in ce mai mult de zeul principal si

mai putin de ceilalti zei, putereaa:ce se atribue celui dintai creste treptat, Oa absoarbe pe aceea a celorlaiti zei ; eara acestia se scoboar. treptat din rangul si
puterea lor, pan& ajung simpli ingeri, adica simpli agenti sau servitori ai stapanplui suprem ; Intocmai precum seniorii
www.dacoromanica.ro

Incercri de metafisica materialista

93

feodali ajung cu timpul a perde cu totul

dreptul de a dispune de provinciile bor, pi

devin simpli servitori priveligiai ai regelui.
In aceastd dintdi fazd a monoteismului, impdratia lui Dumnezeu samAnd cu o monarchie organizat omeneascd, in care regele
are nevoe, pentru indeplinirea vointelor lui,
de o sumd de agentizubalterni de diferite
ranguri ierarchice.
Precum spiritele bune perd neatArnarea
lor pentru a se pune sub ascultarea unuia
singur din ele, a lui Dumnezeu, tot astfel
spiritele rele sunt puse sub ordinele unui
singur sef. Printre aceste spirite se numrd
si zeii la caH se inchind necredinciosii, adied

acei ce nu cred in religia rnonoteistd din

punctul de vedere al cdreia se rationeazd ;
cci, toti zeii caH cauti a trece in ochii

oamenilor de stdpAni ai lumii frd sd fie,

nu pot fi decat niste rebeli, niste dusmani
ai lui Dumnezeu cel adevdrat, singurul stdpan al lumii.
eful spiritelor bune, adicd Dumnezeu,
este principiul binelui, pe cand seful spiritelor rele este principiul rului. Cel dinthi
creazd lumea si este isvorul fericirii, al luminii, al vietii, cu un cuvnt a tot ce este
frumos si bun pe lume ; pe cnd cel de-al
doilea distruge lucrurile bune si este isvorul
nenorocirii, al intunericului, al mortii si a
www.dacoromanica.ro

94

Vasile Conta

tot ce este uri i rau pe lume. Omul este

indemnat la fapte bune de cel d'intai, qi

este impins la fapte rele de celukle-al doilea.

Principiul binelui i acel al raului se lupta
astfel necontenit pe campul lumii extericare i pe acel al coWiintei omului ; dar,

va veni un timp cand principiul binelui va

i atunci lumea va
infra, Inteo era de fericire, care nu se va
mai sfax0. Aceasta credined optimised se
bazeaza atht pe instinctul de conservare al
omului, din care se nWe nadejdea Inteo

fi pe deplin flaying-a...tor,

fericire vecinica, cat 9i pe deprinderea, contractata Inca din timpul idolatriei, de a

considera pe zeii superiori, din cari se nate

principiul binelui, cu mult mai puternici

decat duhurile mici, din cari se na9te pin-

cipiul raului.
Deosebirea raolicald ce se face in aceased
perioadd Intre spiritele bune i cele rele

este determinata de progresul relativ mare,

la care au ajuns sentimentele morale ale

omului. De alta parte Dumnezeu, care a devenit

atat de bun pentru adoratorii

sai,

incepe a avea oarecare buna-vointa 0 pentnt cei cari nu-I adoreazd ; caci, instinctul
de conservare sociald al omului Incepe de
asta data a da naqtere la iubirea de omenire, 9i prin urmare, la regule de purtare
bine-voitoare care indivizii popoarelor strawww.dacoromanica.ro

Incercari de metafisicA materialisth

95

Me ; ins& aceste regule de purtare ca 5i

toate celelalte find inspirate i sanctionate

de Dumnezeu, iubirea de toti oamenii tre-

bue s fie impArtA0t5. 0 de Dumnezeu. SA

se observe insd c iubirea de omenire este

abia la inceputul desvoltArii sale ; 0 de aceea Dumnezeu, de0 nu este chiar durnanul celor cari nu-1 adoreazA, este Ins deocamdatA foarte pArtinitor pentru adoratorii
sAi. Ideile i sentimentele umanitare insA
vor primi deplina lor desvoltare in ,fazele
urmatoare ale monoteismului i in perioada
panteismului. Tot iubirea de umanitate Indeamn pe credincio0 a converti la adevArata religie pe necredincio0, cari intrancl
odat pe calea adevArului, sunt primiti de
Dumnezeu cel adevArat intocmit ca nite
copii perduti i regAsiti. A.qa dar religiile
monoteiste, in loc de a fi curat nationale
esclusiviste ca religiile idolatrice i politeiste, se adreseaz5. la omenirea intreagl;
ceea ce st in armonie cu ideea unui singur Dumnezeu, stapan peste intreaga lume.
Progresul moralitAtii introduce in cultul
divinitii ca cel Inti mijloc de propitiare,
facerea de bine care aproapele, curatenia
inimei i lupta contra patimilor rele atatate
de duhurile rele ; pe cand sacrifiiciile, cari
erau odatA cel ?nai mijloc de propitiare,
perd importanta lor treptat, pAnA ajung sd
www.dacoromanica.ro

96

Vasile Conta

fie ni00 simple simboluri de lubire i supunere care divinitate. Insfdr0t, progresul

moralitAtii mai are de efect cd pe ceea

lume dispar orice alte deosebiri intre oameni, afara de acele ce rezultd din meritul
sau demeritul faptelor lor.
Monoteismul, precum este descris mai

sus, este realizat mai cu seamd in religiunea persand fondatd de Zoroastru, uncle
Agriman, principiul r5.ului, aproape contrabalanseaz5 pe Ormuzd, principiul binelui ;
apoi in religiunile chinezd, mahometand,
ovreeascd i crWin5, in care principiul binelui este, infinit mai puternic .decat pricipiul rului. Asupra acestor doud din urm5.
religiuni voiu face oare-cari rezerve.
Judaismul judecat dupd c5rtile lui sfinte

are toate caracterele unei religiuni politeiste afard de unitatea Dumnezeirii. i in adevdr, Dumnezeul Evreilor, fcdnd un pact
cu Avram, Isac l Iacob in favoarea numai

a scoborcitorilor acestora, este, intocfnai ca

i zeii politeitilor, un Dumnezeu national,
care dumAnWe pe toate natiile afard de
rasa evreeasci, pentru care pdstreazd toate
favorurile sale, un Dumnezeu care, departe
de a ordon propagarea judaismului la alte
natiuni, nu acordd mai nici o .favoare striinului importun care adopteazd aceast religiune, pentru ratiunea cd. acest Dumnezeu

www.dacoromanica.ro

tucercki de metafisica materialist5

97_

nu iubqte pe acel ce umbra pe calea ade-

vrului i. a virtutii aratate de dansul, ci pe

acel care este din sangele lui Israel. Ceea

ce caracterizeaza mai cu seama pe acest

Dumnezeu national este c el fagduete
sa supue intr'o zi toata lumea sub dorninatiunea rasei evreeti ce va ramane tot
esclusivist 'i in capul areia se va gasi.
atunci Mesia cel ateptat. Aceast conceptiune strimba a caracterului moral al Dam-

nezeului evreesc este desigur consecinta

putinei desvoltari al sentimentelor umanitare ale Evreilor ; 9i iudaismul va fi desigur reformat sau abandonat in ziva in
care evreii vor simti in realitate dragostea
de omenire pe care este bazat principiul
social numit fraternitatea tuturor oamenibor." Evreii practicand o morala ingusta i
totodat5, avand o conceptiune metafisica
inalta despre cauza lumii, adiCA conceptiunea unui singur Dumnezeu, par a devia

de la legea empirica constatat in istoria

celorlalte popoare, in virtutea careia pro-

gresul ideilor 0 simtimintelor morale-merge

alaturea i treptat cu progresul ideilor

metafisice. Cu toate aceste se poate ca

evreii sa' nu faca esceptiune la regula ;
se poate ca conceptiunea lor metafisica
s5. nu fie in principiu aa de inalta pe
cat se pare ; cu un cuvant, se poate
4

www.dacoromanica.ro

98

Vasile Conia

ca Dumnezeul lor unic sa nu fie genera:.

lizarea zeilor multipli din perioada politeismului (generalizare care ar implica, o desvoltare intelectuala normald si o inaltare

treptata si efectiva a ideilor metafisice), ci

sa fie un zeu particular ales din mai multi
zei ai unei religii politeiste. Iata consideratille care via in sprijinirea acestei iPoteze Cel mai vechiu fapt sigur ce se stie
din istoria Evreilor este ea ei au facut odata
parte, ca ras si clasa distincta, din populatia Egiptului. In aceasta calitate, si in
starea lor de cultura in care erau inferiori
Egiptenilor, Evreii nu erau decat cel mult
politeisti ca si Egiptenii. Se stie insa c la
politeisti fie-care oras, fie-care breasla de
meseriasi si cate-odata fie-care clasa a societatii se pune sub protectiunea mai speciala a unui ingur zeu, fara ca aceasta sa
implice necunoasterea autoritatii celorlalti ;
precum la crestini se obicinueste a se alege
ca patron special un sfant oare-care. Evreii,
constituincl o clash' oare-care foarte deosebita in mijlocul populatiei Egiptului, au putut i ei avea ca patron special pe unul
din numerosii zei Egipteni, sub protectiacaruia au emigrat din Egipet, i in numele
caruia Moisi a legiferat. Evreii s'au putut

alipi du atat mai tare si mai esclusiv de

acest singur zeu, cu cat ei erau mai cu
succes persecutati de Egipteni i cu cat
www.dacoromanica.ro

lncercari de metafisied materialist5

99

prin urmare toti ceilalti zei prtineau pe

aceqti persecutori. Nenorocirile de tot felul, 0 mai cu sam starea de robie la straini in ate-va randuri i persecutiunile necontenite suferite de Evrei in decurgerea
veacurilor urmatoare au dvut asemenea de
efect alipirea lor mai strams5. care Dumnezeul Ion Dar de cate ori au avut parte
de liniqte 0 de bunul traiu, Evreii au fost
totcleauna ispititi, inaiintea impr4tierii lor
prin lume, a adopth cu gramada zeii popoarelor vecine politeiste, tocmai pentrucd
inteligenta lor nu se ridicase efectiv panA
la conceptiunea adevratului monoteism.
De la impr4tierea lor prin lume pan astazi, nenorocirile lor care Ii alipeau care

Dumnezeul lor de-o parte, 0 contactul lor

cu popoare monoteiste de alta parte, i-au
impiedicat de a deveni franc politei0i, cu
atat mai mult c5. ei, neaflandu-se in situatiunea primitiv5, in care alte popoare au
creat politeismul, nu puteau cre de la
danqii alti zei noi. Cu chipul acesta, prin
efectul unei deprinderi intelectuale contractate in decurgerea multor yeacuri i favorizata',

de o oprire a desvoltarii sentimen-

telor mcrale, s'a cristalizat la Evrei un

monoteism nominal sui generis. E probabil

insa ca un progres oarecare tot s'a facut,

ca Evreii de astzi au o conceptiune de Dum-

nezeul lor ceva mai Ina lta.' decat aceea ce

www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

100

rezult din cirtile lor sfinte, si c prin progresul ce vor face in viitor in sentimentele
umanitare, vor fi i ei condusi la conceptiunea celui mai inalt monoteism.
Pe cand judaismul este, ca sa zic asa,
un monoteism nominal, avand aproape
toate caracterele politeismului, crestinismul,

judecat dupa cartile lui sfinte (afara. de

vechiul testament) este un moneteism nominal avand mai toate caracterele panteismului. Reservandu-ma a reveni asupra
crestinismului in sectiunea urmatoare, voiu
semnala aici principiile pe cari religia orestinilor le are in comun cu panteismul, si
prin cari se deosebeste de celelalte religii monoteiste. Mai intai, morala crestinismului este mai umanitara cleat a celorlalti
de oare-ce ea comanda iubirea de aproapele fAra deosebire de nationalitate si de religiune. Apoi Dumnezeul crestinilor ca si acel al panteistilor

monoteisti,

este pretutindenea prezent si a toate tiutor ;

astfel ca nu numai faptele cele ascunse ale o-

mului, dar si gandurile lui sunt cu siguranta cunoscute de Dumnezeu si rdsplatite

sau pedepsite dupa meritul sau demeritul
lor, pe cand Dumnezeul celorlalti monoteisti si in special al Evreilor, fiind mai
antropomorf decat acel al crestinilor, desi
poate prin invizibilitatpa lni A. se afle fat
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialised

101

a toate faptele pe cari omul cauta sa le

ascunda de fata lui, dar in realitate el
poate sa nu se afle fai5. la o fapta data;
0 dei atentiunea lui este atras5. de rugaciunile sau blestemele facute cu larmat, 0
in genere de toate manifestarile exterioare
ale omului, dar el nu cunoWe cu siguranta
intentiunile ascunse ale acestuia, cand ele
nu se tradeaz nici macar prin expresiunea figurei. De aceea simulatiunea, minciuna, fag5duintele mincinoase, pot

fi

in-

trebuintate pana la oare-care punct fata

cu Dumnezeul monote*ilor necrWini; i

deaceea morala acestora recomanda aproape numai faptele bune ce se pot vedea i
cunoWe ; pe cand morala creSina pretuWe mai mult curatenia inimei, bunele intentiuni 0 faptele bune ascunse ce se pot
face mai cu sama de pustnicii cari traesc
departe de privirea oamenilor. Se intelege

ca aici e vorba de acea superioritate a

cre0inismului asupra celorlalte religii monoteiste care rezulta din invatamintele cartilor sfinte respective, 0 din aplicarea generala a acestor invtaminte in decursul
veacurilor de care credincio0i respectivi,

far a tine sarna de purtarea 0 credintele

particulare ale cutarui individ sau ale cutdrei secte, precum 0 de abaterile mowww.dacoromanica.ro

102

Vasile Conta

mentane ale colectivitatilor de credinciosi

de la preceptele religtunilor lor respective.
In rezumat, ordinea suitoare in care se
pot insir cele patru:religii principale monoteiste de mai sus este urmatoarea: judaismul, care e cel mai aproape de poli-

teism, religia veche persana care repre-

zinta tipul monoteismului in primele sale

faze, islamismul, i apoi crestinismul care
se apropie mai mult de panteism.
In fazele ulterioare ale monoteismului la
cad nu a ajuns Inca. nicaeri masa poporului, dar in cari au intrat filosofiii popoarelor monoteiste, unificarea divinitatii face

treptat progres pana. la punctul and dis-

par tot felul de ?wed si demoni

si

nu

mai raman pe lume de cat doua feluri de

spirite radical deosebite : Dumnezeu si sufletele oamenilor. Pe la inceput sa admise
ca Dumnezeu creatorul lumii este in fie-care
moment arbitrul absolut al ei ; dar mai

tarziu cand se observa permanenta legilor

naturei, se admite ca Dumnezeu, cand a
creiat lumea, a stabilit odata pentru totdeauna normele, dupa cari el o va guverna.
Sufletele oamenilor, desi atarnate de Duni.,
nezeu, au o sfera proprie de actiune fibera ;
si desi nu sunt fara inceput ca Dumnezeu,
dar sunt ca dansul nemuritoare. Ins. ideea
www.dacoromanica.ro

IntercAri de metafisicA materiatista

101

despre felul vietii viitoare devine din ce

mai vag, 0 credinta in nemurirea sufletului slabeqte treptat. Mora la ca 0 conceptiunea despre lume suntja aceast epoch'
mai inalte pentruc 0 sfera de cugetare

a omului este mai larga cleat inainte.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA V.

PERIOADA PANTEISKULIJI

Cu toat inteligenta

puterea sa ne-

marginita, Dumnezeul monoteiqtilor este tot

aqa de antropomorf ca i zeii polite*ilor,

ca 9i or ce spirit creiat de imaginaVia omului in perioadele pre3edente. El are o
figura omeneasca marginita in spatiu, locuWe de preferinta intr'un anume loc asemenea marginit, stapanWe lumea ca pe
un obiect exterior sie-0, 9i. realizeaza vointa

sa in privin0 ei prin aceea ca toate elementele naturei se supun la poruncile sale

intocmai ca nite agenti supui ai &Ai. El

samana prin urmare cu un rege pamantesc

care este in toate deosebit 0 desparVit de

supqii pe care-i stapanWe, 0 a carui putere consista mai mult In ascultarea aceswww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

105

tor supu0 de ordinele sale. Inteun cuvant,

Dumnezeul monotei0ilor este in afara de
lume 0 lumea in afara de dansul. Aceasta
conceptiune a dumnezeirii se schimba in
perioada panteismului din cauza ca omul,
avand acum o sfera de cugetare mai larga
decat in toate timpurile trecute, incepe

a0 face o idee mai lamurita, pe cat a-

ceasta este cu putinta, despre infinitatea

timpului, a spatiului 0 a materiei raspandita in aceasta. TJniversul fiind acum con-

ceput ca un tot ce se intinde pana la nesfai0t, este cu neputinta de a imagina.

pentru Dumnezeu un loc in afara de univers. De alta parte, regularitatea 0 concordanta fenomenelor naturale suggeranl
ideea ea universul este un organism material, in care toate m*arile au o unitate
de directiune in tocmai ca m*arile unui
trup omenesc, 0 Dumnezeu fiind cauza

tuturor miFarilor din univers, intocmai precum sufletul unui om este cauza miFarilor

trupului sau, se admite ca universul este

un trup material nesfar0t in spatiu 0 timp,
iar Dumnezeu este sufletul acestui -trup.
Cum, ca toate miFarile trupului omenesc
sunt cauzate de suflet, aceasta rezulta din

aceea c el inceteaza complect, cand omul

moare, adica atunci cand sufletul acestuia
p desparte cu totul de trup. Dar substanla
www.dacoromanica.ro

106

Vasile Conta

sufletului omenesc, chiar dad ar avea centrul

activitatii sale in cutare sau cutare parte

a trupului, trebue s fie rdspandit pan&
in cele mai mici particele ale acestuia, de
oare ce miscarea organic& se observ& in
toate aceste particele, Tot astfel i trupul

universal trebue si fie ptruns in toate partile lui de substanta sufletului universal ;
cu deosebire c5. universul fiind nesfarsit
si centrul salt neaflandu-se nicdiri sau mai
bine zis aflndu-se in tot locul, sufletul
uuiversului se afla deopotriv rspanclit si
cu deopotriva putere in fiecare particid
si in fiecare punct al universului. Fcnd
Inca un pas pe calea generalizarii ajungem
la conceptiunea ca Dumnezeu este o fiint&
complecta cu trup i suflet, ce constitue
tout& existenta pAnd la nesfarsit. In aceste
conditiuni Dumnezeu este far& inceput si
sfarsit, nesfarsit de mare si pretutindene
prezent, nesfaisit de inteligent si a toate
stiutor, nesfarsit de puternic

si a toate-

fctor sau mai bine zichnd a toate-schimbator, de oare-ce in existenta universal&

nu se pot face decat schimbiri. Din calitatile ce se esclud, omul atribue lui Dum-

nezeu numai pe acele pe cari el insusi le

iubeste ; i astfel Dumnezeu este conceput

ca fiind nesfArsit de bun, de just, de fru-

mos, etc ; pe cand tot ce este

www.dacoromanica.ro

r&u,

ne.

IncercAri de rnetafisicA materialistA

107

drept, urAt pe lume, este accidental trecAtor

destinat a face pe om sA aprecieze mai

bine perfectiunea divinA care care el trebue

sA tind. Individul omenesc, facand parte din
univers, este o particicA din Dumnezeu in-

dividualizat pentru un scurt timp ; cAnd.

el se nWe, o pArticicA preexistenti din
trupul i sufletul lui Dumnezeu ino.epe a
teal pe contul su propriu ; cand el moare,
trupul sail se recufund in trupul nesfAr0t
al lui Dumnezeu din care se despArtise,
sufletul sa.0 se recontopWe cu sufletul nesfAr0t al lui Dumnezeu din care purcesese.
Aa dar, trupul i sufletul omului sunt in
esenta lor fr inceput i Vara sfar0t ca ci
trupul i sufletul lui Dumnezeu din care

Lc parte.

Singurul lucru accidental .0 trecAtor este

starea de individualizare a omului ; 0. numai din aceastA stare rezultA ca pArti corn-

ponente relele vietii omene0, precurn du-

rerea, nedreptatea, uriciunea, ignoranta, etc..,

care stint ca i viata individuald acciden-

tale 0 trecAtoare. Cu alte cuvinte, viata

individuald este rdul insufi, de care omul
nu poate scApA definitiv cleat recontopindu-se prin moarte ou Dumnezeu care este
binele tnsui. Omul insA poate, chiar in
timpul vietii individuale, &A se apropie incAtva de perfectiunea divinA prin practiwww.dacoromanica.ro

108

Vasile Conta

carea continua a virtutii (ceea ce-1 face sa

devina din ce in ce mai bun), 0 prin cultivarea neintrerupta a 9tiinte1or 0 artelor

(ceea ce-1 face sa mearga din ce in ce mai

mult spre cunoa$erea adevarului 0 gustarea frumosului). Dar pedeca cea mai mare

ce intampina omul pe aceasta cale a pro-

gresului este chiar trupul sau cu slabiciunile

0 trebuintele lui materiale de tot momentul, cu poftele lui cele grosolane, care toate
la un loc opresc sufletul din sborul sail ca
0 cum l'ar tine inchis bite() =Fa. De aceea combaterea tuturor poftelor 9i slabiciunilor trupWi, subjugarea trupului la inaltele cerinti sufletWi, 9i la nevoie chiar
mortificarea lui, sunt cel mai sigur mijloc de
a facilit apropierea de perfectiunea divina
0 constituesc cea Intaiu datorie a omului.

Mai tArziu, cnd se face ifica un pas pe

calea generalizarii, Dumnezeu, In care se
cuprinde toata existenta, este conceput ca
fiind constituit din o singura substanta. Nu
se mai admite un trup 0 un suflet universal, o substanta materiala 9i una spiri-

tuala ; nu se admite deck o singura substanta universala care se poate manifesth

sub diferite forme, 0 mai cu searna sub for-

ma de materie 0 sub aceea de spirit. Aceasta substanta este fara inceput 0 fara
sfar0t : ceea ce se numqte ereatiune sau
www.dacoromanica.ro

tncerari de metafisicA materialistrt

109

peire a lumii nu pot fi decat modificari in

dispozitiunea substantei universale. Pentru
a da o idee lamurita de aceste lucruri, filozofii panteismului indian fac comparatiunea urmatoare : Brahm (Dumnezeul universal) inainte de ce numim noi creatiunea
lumii este ca o bucat5. de stof invalatucita ce s'a desvalatucit, i care cand-va se

va putea iar4 invalatuci inteun

fel sau

intealtul." 1) Tot aceasta comparatiune ar

putea servi pentru a arata cum tot ace-

ea0 substanta poate sa se prezinte in acelq titnp sub diferite forme, cand este
perceputa cu ajutorul diferitelor facultati
sensitive sau intelectuale ale omului, sau
cand este privita sub diferite aspecturi.
Mai tarziu, and conceptiunea thspre univers se unifica 0 mai mult, se ad.mite c
de0 substanta universala poate s5. se manifeste sub diferite forme ; insa. ea nu poate sa aib5. decat o singura forma esentiala;

i dac este vorba sa alegem intre forma

numit spirit 0 acea numita materie, sa. ne
pronuntam pentru cea dintai ca una ce
1) Vezi in Revue Philosophique din 1 lunie
1876 si urm. articolul d-nului Y. Regnaud Etudes de philosophie indienne, din care reesA cA
panteismul indian a trecut prin aceieasi grade
de evolutiune prin cari a trecut mai tdrziu panteismul european.

www.dacoromanica.ro

110

Vasile Conta

este mai probabil ; de oare-ce numai prin

spirit, prin inteligenta, noi insine o putem
cunoaste. Cu alte cuvinte substanta universal5. este numai spirit, iar materia nu

este decat un aspect secundar 0 neesen-

Vial al substantei spirituale. Mai mult decat

atata ; fiindca ideea ce ne facem de absolut, si fiindc ma.teria nu ne este cu-

noscutd cleat prin perceptiune sensitiva

care se contrazice si se Insal totdeauna,
de aceea aspectul material al lumii nu
poate fi de cat o iluziune trectoare la
care suntem supusi ca la multe alte rele
In timpul cat suntem individualizati. Asa

dar, materia nu exist& de loc ; ci mintea

noastr creaz de a Intregul imagini, pe

care le credem a fi ale unor corpuri numite

materiale , sau in unele cazuri mintea noas-

trA imbraca cu forme numite materiale

niste lucruri spirituale ce exist& In reali-

tate. Aceste idei dau nastere mai tarziu

la diferite sisteme filosofice idealiste.

Cel mai extravagant din aceste sisteme

este idealismul subiectiv pur, dup care

nu exist& pe lume nimica alta in afar& de
eul cu ilusiunile lui. Acest idealism nu este
mai putin un adevarat panteism ; cci, a

zice & pe lume nu exist& decat eul care

e de naturd spirituald, este a afirm& c lumea

real& Intreag nu consist& decat din o sub-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisidi materialistA

III

stanta spirituald universal. De acest idealism ins5, putem s. inem sam4., i 0.-1
considerdm ca un accident in desvoltarea
filosofiei panteiste ; caci el a fost impar,
thsit de foarte rari indivizi, dintre cari cea
mai mare parte, ca si cum ar fi revenit
in sine dui:a o boal mentald, s'au grabit
a retract& ceea ce sustinuse mai inainte.
Un alt idealism subiectiv, mai putin con,
sequent decht cel de mai sus, este acela

dup care in afard de eu, mai exist eu-

rile celorlalti oameni i Dumnezeu. In sarsit,

du/A idealismul rationalist moderat, noi nu

putem cunoaste cu siguranta decat eut

impresiunile ce acesta primeste de la, lu
mea exterioar; cast despre aceasta lume,
stim numai atata ca nu existk dar nu putem sti ce este ea in sine, desi este foarte
probabil ca ea s5, fie tot de naturd spirituala ca si eul. Dar idealismul cel mai faspandit si care, prin urmare, poate fi privit ca o faz normal5, a panteismului, este
acela dupa, care atat lumea interioara. cat
si cea exterioath sunt, constituite din o
singurd substantd spirituald,toate fenomenele
din lume fiind numai . niste manifestatiuni
ale acesteia. Acest idealism este sustinut

in fond si de acei sari cred ca Schelling

c realismul qi idealismul sunt identice in

endirea aPsolotd", sau ca Hegel cd lumm
www.dacoromanica.ro

112

Vasile Conta

exterioard este ideea care in libertatea sa

absolutd de a se hotdri a e,sit a fard din
sine insd.qi", sau ca Schopenhauer i Hart-

man ea vointa" dupa unul, sau incon#ientul" dupa altul este principiul constitu-

ent al lumii intregi."

Desf4urarea istorica descrisa 'Ana aici
in aceasta sectiune reprezinta in trasaturi
largi toata. evolutiunea ideiIor metafisice
din Europa de la veacul de mijloc pand in
zilele noastre. Filosofia scolastica din evul
mediu, care la inceput era incorporata in

teologia cretinar s'a despartit treptat de

aceasta, pana a devenit cu totul neatarnata. Continuatorii acestei filosofii

au pu-

rificat din ce In ce mai mult monoteisrnul

pana la Descartes i Leibnitz cari stint
representantii cei mai ilutri ai monoteismului in ultima lui fazd. Insa, deodata cu
acWi filosofi, geniuri puternice ca Giordano Bruno i Spinoza s'au ridicat de la
monoteizmul pur la panteizm. Deaici incolo toate inteligentele mafi i independente
n'au facut cleat sa adopte, sa modifice,
sa dezvolte curentul panteistic al meta-

i astfel au fost unul dupa altul la

ordinea zilei sistemele lui Locke, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel,

fisicei ;

Schopenhauer, Hartmann, etc. Toti acq-

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialist

113

tia, cu toate protestatiunile unora dintre

dAnsii, apanin panteismului.

Prin descrierea de mai sus a desf4ur5.rii ideilor metafisice am volt si arAt ca.

monoteismul conduce in mod logic la pan-

teism, i c de fapt aa s'a intAmplat in

istoria filosofiei din Europa. Cu aceasta am

voit sA justific pentru ce am pus perioada
panteismului in ordine cronologicA dup
perioada monoteismului. Prin aceasta insA

nu voiu s sustin c5. or ce popor panteist

trebue sA fi trecut mai intAi prin perioada
monoteismului. Dincontra, este dovedit cA
politeizmul Grecilor si al Romanilor au dat
na0ere la o filosofie panteistA, panteismul indian a eqit deadreptul din politeizm
0 cA Egiptul, care n'a apucat a e0. cu totul
din politeizm, aye& o tendinta manifest5.

de a merge pe calea Indiei. Se qtie CA

popoarele panteiste care au trecut 0 acele
care n'au trecut prin monoteism au avut
de la inceput in comun tendinta constant
de a generalith divinitatile 0 a le reduee
la unitate ; ata numai cd cele dintAi, fiind

predominate mai mult deal cele

de-al

doilea de antropomorfism, au continuat cu

reducerea numArului zeilor pftn au ajuns la
unul singur, fArA a-i desbrAc veodat de
caracterul lor omenesc 0 personal ; pe
cam:I popoarele Cele ge 1 4oilea, 4ind fa.
www.dacoromanica.ro

114

Vasile Conta

zestrate cu mai mult spirit filosofic, au Inceput Inca de mult a generaliza divinitatile, contopind cat mai multe in una singura, i desbracandu-le treptat de caracterele personalitatii. Acest mod de a reduce numarul zeilor putem sa-1 numim
mod panteistic.

Pentru a da o idee mai lamurita de acest mod sa presupunem c la o epoca

data a perioadei politeismului, se crede ca
in fie-care parte a cerului se afla intrupat
ate un zeu, adica cate uu suflet de al unui fost om mare pe pamant. and in urma progresului intelectual i tiintific se
descopere c toate fenomenele ceresti si
atmosferice au o unitate de directiune, ea,
de exemplu, corpurile ceresti se misca impreuna in aceeasi directie, ca aceleasi
schimbari atmosferice schimba pentru privirea omului toata fata cerului, etc ; cand,
zic, se descopere aceasta, atunci se admite

ca tot ce se afla in cer si atmosfera este

condus de o singura vointa, de un singur
zeu. Daca acest zeu este un fost rege pamantesc care a murit, pe cand toate cor-

purile i partile cerului aveau deja zeii lor

speciali, atunci el, neavand un corp ceresc

vacant, In care sa se intrupeze i totodata
find comandantul tuturor zeilor ceresti, se
tncorporeaza cleoolata 14 toate corpurile si
www.dacoromanica.ro

Incerdri de metafisica materialista

115

partile cerului ; astfel cd toate aceste fiind

insufletite si conduse de un singur suflet,
ca si cum ar fi un singur trup, vointa si
prin urmare personalitatea celorlalti zei
ceresti se confunda in vointa si persoana
zeului superior. Cu alte cuvinte cerul intreg are un shigur suflet, zeul superior ;

si fie care din zeii speciali ceresti, fail a

dispare chiar de la inceput, este considerat a fi o emanatiune specialf, i cate-odata chiar o simpl manifestare speciala
a zeului general. Mai thrziu ins zeii speciali dispar cu totul, i atunci zeul general
este considerat a fi deopotriva prezent si
activ in toate partile cerului, intocmai precum sufletul omului este rfspandit in toate
pfrtile trupului sAu.Daca. nevoea de a re,
cunoaste un zeu general ceresc se simte
in timpuri cand nu se mai zeifica regii pamntesti, atunci se recunoaste ca sef suprem al cerului pe unul din zeii intrupati
deja in anumite corpuri ceresti. In acest
caz contopirea zeilor speciali in zeul general este o consequenta nurnai a confundirii vointei lor cu vointa acestuia ; din care
cauza omul nu poate de sigur recunoaste
aceasta contopire cleat in urma unei meditatiuni filosofice mai indelungate decAt

in cazul de mai nainte.Precum toti

zeii

inferiori se contopesc in cati-va zei supewww.dacoromanica.ro

116

Vasile Conta

riori, ca zeul cerului, zeul pmntului, zeul

oceanului, etc.; tot astfel ace0ia se conto-

pesc in un singur Dumnezeu universal,

cand omul recunoqte armonia, concordanta, unitatea de plan 0 de directiune a

tpt ce exist i ce se face .in universul intreg. La rangul de Dumnezeu universal

este ridicat cel mai puternic din zeii superiori, precum este Brahma la Indieni,
sau se creaz ca la Egipteni un Dumnezeu fr nume din care se presupune c'a
emaneaza toti vechii zei cu nume. De aici

Incolo zeii superiori bleep a fi numai nite

manifestatiuni speciale ale Dumnezeului universal ; i cu timpul dispar cu totul, ramnnd pe lume numai Dumnezeul uni-

versal care umple singur toate spatiurile

toate timpurile.
Se intelege cA contopirea zeilor se face
pe nesimtite i treptat In curgerea unui
i

foarte lung timp. Aceasta se dovede0e

intre altele cu mitologia vechilor Egipteni.

Acqtia, in mai tot timpul mAririi lor, au
continuat cu contopirea zeilor, fr s
ajunga veodati pAn5. In capt. Astfel, in
tot timpul acesta zeii Ammon, Imhotep,

Phtah, Ra, Osiris, etc., au fost in deob0e

recunoscuti ca zei cu totul deosebiti i independenti unul de altul, pana la ap. grad
www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisic materialista

117

ca fie-care noma a Egiptului recunostea ca

divinitate nationala sau locala numai pe unul sau numai pe cati-va din acesti zei, nerecunoscand de loc autoritatea celorlalti.

Cu toate aceste,

unii din acesti zei se

confundau pe une locuri unul cu altui, si
atunci se dal:lea indiferent un nume sau un

altul la fie-care din zeii confundati, sau chiar

se dadea un singur nume compus din toate

numele lor particulare pentru a design& o

singura divinitate in care in realitate acei
zei se contopisera. Astfel din Sevek i RA.
se facea un singur zeu Sevek-Ra ; Phtah
se confunda cu Sokari sub numele de
Phtah-Sokari ; si acesta impreuna cu O-

siris

constitui un singur zeu Phtah-So-

kari-Osiris." Insfarsit, dupa opiniunea d-lui

Maspero, toti zeii egipteni nu erau pentru
filosofii timpului decat un singur Dumnezeu

care prima. nume deosebite dupa deosebitele atributiuni. Astfel Dumnezeu, cand

da nastere lucrurilor si aduce la lumina

forta latenta a cauzelor ascunse, se numeste Ammon; cand el este spiritul care
rezuma in sine toate inteligentile, se
numeste Imhotep ; cand este acel care

face lucrurile cu arta si adevar, se numeste Phtah; i cand este Dumnezeul

,,cel bun si bine-facator, se numeste Osiwww.dacoromanica.ro

Vasile Conta

118

ris" 1) Cu toate aceste insA nici-odatA religiunea oficialA a Egiptenilor n'a ajuns la
concluziuni franc si definitiv panteiste.
Am -zis cA din politeismul Grecilor si al
Romanilor s'a nAscut o filosofie panteistA.
i in adevAr idei panteiste erau acele profesate de scoala Eleatilor care nu acordA
nici o crezare sensurilor i experientei, reducAnd tot universul la o fiinta unicA ai
imutabild acele profesate de scoala Stoicilor, care, desi sustinea cA toate ideile
noastre au originea lor in sensuri (nihil
1) Vezi Jamblicus, De mysteriis, citat de G.
Maspero in cartea sa, Histoire ancienne, din
care am luat informatiunile privitoare la Egip-

teni, (land insa' mitologiei acestora o interpretare

cu totul alta decat acea admisa de d. Maspero.

Ma indoesc ins foarte mult c pasajul citat
din Jamblicus exprima credinta vechilor filosofi egipteni, si nu mai degraba credinta scoalei de Alexandria din care facea parte Jamblicus ce traia pe la inceputul veacului al patrulea.
E probabil ca aceasf scoalk care a ajuns la un
panteism destul de pronuntat prin chiar efectul

evolutiunii ideilor deja foarte inaintate a vechilor

Egipteni si a Grecilor, s'a cercat sa interpreteze
din punctul sAu de vedere mitologia vechilor
Egipteni, precum s'a incercat sa dovedeasca In
mitologia Greco-Romanilor existenta unei trinitati panteiste formate din Jupiter, Pluton si Neptun. Dealmintrele, pAcatul de a atribui timpurilor trecute ideile timpului prezent a fost comis

de multe sea.

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisic6 materialisa

119

est in intellectu quin prius fuerit in sensu),

totti0 admite4 ca cel Intai adevr existenta
unei- substante ignee universale numit
Dumnezeu, care e rdspandita pretutindeni
si animeaza toate lucrurile, diriguind totul

prin providenta sa dupA legi rationale 0

immutabile ; acele profesate de coala lui
Platon care nu acord existenta reaia si
absolut deal unor tipuri sau modeluri eterne numite idei, car toate resideath In
Dumnezeu, acesta fiind substanta lor comuna ; acele profesate de qcoala neo-pla-

tonianA i misticA din Alexandria, etc. Este

adevrat cd acest panteism Inalt s'a format

aproape frd tranzitiuni din politeismul natio-

nal ; Ins acest salt se datore0e unor mari

genii filosofice cari ca toate geniile, s'au
inltat dincolo de puterea de pricepere a
contimporanilor lor si au anticipat mult asupra viitorului ; i apoi acest panteism nu
s'a Intins niciodat dincolo de cercul restrins al filosofilor, ace0ia fiind considerati
admirati de concetatenii lor, nu pentru ade-

vrurile ce le sustineau, ci pentru arta cu

care qtiau s imagineze sisteme simetrice
si frumoase asupra iumii. Tot prin puterea
geniului lor personal unii filosofi ca Demo-

crit, Aristotel, Epicur, s'au inltat n unele

privinti chiar pana* dincolo de panteism.

Dar din toate tarile numai India singur4
www.dacoromanica.ro

120

Vasile Conta

a fost aceea in care metafisica religioasa

populard i oficiala a propasit regulat pana

aproape la cele din urma faze ale panteismului. In India unificarea zeilor, facuta
bine inteles in mod panteist, trece prin
toate gradele intermediare prin care trece
aiurea unificarea in mod monoteist, pan
cand toti zeii, si acei cari reprezinta principiul binelui si acei cari reprezinta principiul raului, sunt contopiti in trei zei :
Brahma, Visnu i iva. Acestia la randul
lor se contopesc in Brahma, care de asta
data primeste numele de Brahm sau ParaBrahma (adica Brahma superior) reprezenthud fiinta perfecta in care se coprinde
tot universul, i manifestandu-se sub trei
fete numite : Brahma, Visnu i iva. Apoi
in religia Buddhismului care este o reforma a Brahmanismului se sterge ori ce urma
de zei

particulari,

ramanand pe

lume

o singura substanta reala, universala i etern& numita. Budha, care nu este alt ceva
cleat ratiunea perfecta, inteligenta abso.
luta. Dupa aceasta. doctrina lumea materiala nu este cleat o iluziune a simturilor
si un riu deaceea omul in care nimica nu
este rau afara de sufletul sau, trebue sa
caute a scapa de aceasta. lume peritoare
pentru a ajunge la mantuire, la Nirvana,
adic4 pentru a se pierde copfundOrnclule
www.dacoromanica.ro

IncercAri de inetafisicA inaterialistA

121

in Budha cel absolut, indestructibil 9i etern.

Mora la religiunilor panteiste ale Indiei este

la inltimea conceptiunilor metafisice. Ea

este caracterizat& prin datoria de a c,ultiva
tiinta pentru a cunoaste i a pricepe cat
mai mult pe Brahm sau pe Budha, prin datoria de a mortifich trupul O. a infrange
toate poftele lui pentru a slabi at mai
tare lanturile rdult.i, care opresc pe om
de a se In& lta cu sufletul pan& la Brahm

sau Budha, 0 prin datoria de a iubi i a

ajuta pe toate fiintele din lume, pan& i pe

animale, fiinda toate sunt egale Inaintea

fib:1'0i supreme, i toate au sa aib& la urma

urmei acee4 soart& precum au avut acelai Inceput. Ca consequent& a acestei e-

galitati Budhismul, contrar Brahmanismului,

nu face deosebiri de caste Intre oameni,

O. admite in sanul sdu pe acee4 lithe pe

toti indivizii omenWi din toate treptele
sociale i din toate natiile din lume.Pentru a se putea da o dreapta rAsplitire sau
pedepsire a faptelor de pe lumea aceasta,
se admite metempsicoza, adic& trecerea
sufletului omenesc, dup.& moarte, prin tru-

purile a fel de fel de fiinte, pan& and ajuge a fi purificat cu totul pentru a puta
intr.& in absolut. Se tie a. metempsicoza,

(care e o r&m4it& din credinta fetiOstA,

a un suflet poate s& se 1ntrupeze sucwww.dacoromanica.ro

122

Vasile Conta

cesiv in mai multe lucruri) a fost admish

sill) alte forme si de Egipteni, si de scoala
lui Platon in Grecia, precum si de scoala
din Alexandria ; atht numai eh aceste din
urm douh scoli nu adiniteau metempsicoza
decht intre oameni, sustinand oh sufletul

unui om a putut tri in trecut si va puteh

s mai trhiasch dupd moarte in alte trupuri,

Insh tot omenesti,

Dach. facem abstractiuni de credinta in

metempsicozh, vedem c panteismul indian

a trecut in timpul sau din urmh in toate

privintele prin intocmai aceleasi faze prin

cari a trecut cu mult mai thrziu pante-

ismul european de la Giordano Bruno si

Spinoza pan& in zilele noastre ; astfel c

descrierea acuth la inceputul acestei sectiuni despre evolutiunea ideilor panteiste se
aplich intocmai si la India antic& si la Europa modernh.
Este de observat 6', mai toate doctrinele
panteiste admit o trinitate indiso1ubi1A a
divinitatii universale ; si numai dup ce tree
peste aceasth fazh ajung a stabill unitatea
perfecta a divinitatii. Aceasta se datoreste

de sigur analogiei ce se crede ch existh

/litre sufletul individului omenesc si Dumnezeu care, din punct de vedere panteistic,
este sufletul universului. Se stie ch inch din
perioada fetisismului se crede ch individul
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistg

123

omenesc are obicinuif trei suflete, din cari

unul se manifesta ca umbra, altul ca ima-

gine reflectata de corpurile

lucii, i al

treilea ca respiratiune ce sustine viata trupului, aceste suflete putand sa se manifeste

_sau pe rand sau toate deodata. Aceasta

trinitate este mai thrziu confirmata prin un
fel de analiza ce se face suftetului omenesc.

Cand omul e nebun,

Ii lipseste mintea,
adica unul din cele trei suflete ; cand doarme,
ti lipseste i cuvantul, adica un at doilea
suflet ; cand moare, perde si respiratia, adica

cel de pe urrna suflet, si cel mai important,

fiindca acesta este baza celorlalte. Diviziunea sufletului in respiratie, cuvant i minte
este admisa in genere sub o forma sau alta
de toate popoarele barbare. Apoi diviziunea
tripartita a lui Platon in suflet rationabil,
suflet concupiscibil i suflet irascibil, acea
a lui Aristotel in suflet rational, sensitiv i
vegetativ, acea moclerna in sensibilitate. inteligentd i vointei, etc., nu sunt decal atatea
forme diferite ale trinitatii sufletului admis5.

Inca din timpul fetisismului.Sufletul universului trebuind si el sa fie trip artit, ca

sufletul omului, este reprezentat la Indieni
de Brahma, Visnu i ,$iva, fie care din acestia reprezentand un atribut distinct al
lui Para-Brahma si lucrand ca persoana
distincta, i cu toate aceste tori la un loc
www.dacoromanica.ro

124

Vasile Conta

constituind o sin guri, persoan indiviza Para-

Brahma. Cel dintai este puterea, cel de-al

doilea cuvantul, cel de-al treilea spiritul sau

inteligenta universului ; cel dintaiu este
principiul creator, cel de al doilea principiul conservator, cel de al treilea principiul
destructor sau modificator al universului ; cel
d'intai este bunatatea, cel de-al doilea intelepciunea, cel de-al treilea dreptatea rsbundtoare; cel dintai este trecutul, cel de-al doilea
prezentul, cel de-al treilea viitorul, etc. Cea
mai simpl linie are doua' capete i un mijloc ;

cea mai simpla forma de suprafata are trei

laturi i trei unghiuri ; fie-care corp are trei
dimensiuni th spatiu. Toate aceste confirma
c cea mai simpl expresiune a fiintei universale nu poateji decat trinitatea. Singura
figura prin care omul poate si. reprezinte
chipul cel nepdtruns al lui Para-Brahma este
un cerc cuprins intr'un triunghiu. Inventiu-

nea acestei figuri pentru a reprezenta pe

fiinta suprema i universal va rrnanea de

sigur pentru Indieni un titlu de glorie, la

imatimea caruia nu s'a suit Inca nici un

popor din lume atath de dan0i.

Cu aceast ocaziune voiu reveni asupra
CrWinismului pentru a arbith cat de mult
datoreqte el Brahmanismului qi Buddhismului, lath a se fi putut ridich pani la innaltimea acestora.

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisic materialistg

125

Pe rand s'a ngscut CrWinismul, lumea

din imperiul roman perduse mult din ta-

ria credintei In religiile politeiste 0 a-

yea nevoe de o credintd nou5. Aceasta nevoe nu putea fi satisfacutd ' de doctrinele
filosofice ale timpului care erau prea va-

riate, prea abstracte 0 prea Inalte pentru

masa poporului, de0 aceasta mash' &A altmintrelea inclinat care panteism, atat din
cauza directiunii de transfdrmare nesimtit
a politeismului sub influenta unui mare
progres al culturei generale, cat 0 din
cauza unei oare-care influente a filosofiei
timpului, cel putin asupra claselor luminate.
Necesitatea unei credinte nou5. a fcut pe
lumea romana s'a "Imbrat*ze Crqtinismul,
In lipsd de alta religiune popular, ca pe
un expedient al momentului; iar inclinati-

unea atre panteism a facut pe lumea ro-

man s5. amalgameze CreOinismul cu multime de invataturi practice 0 principii metafisice de ale panteismului indian care erg

pe atunci predicat In toata Asia, pan la

portile Europei, gsind pretutinderi primirea bun5, mai cu seamfi pentru acele

parti din doctrind cari erau accesibile inteligentei poporului. In special Invataturile
Buddhismului find esential umanitare 0 egalitare, erau inbratipte cu caldur de mul-

timea cea mare de asupriti 0 nenorociti

www.dacoromanica.ro

126

Vast le Conta

ai imperitilui roman. Aceasta multime, care

din cauza culturei generale de atunci capatase ea ins.* sentimente umanitare

egalitare, s a devotat cu toat5. inima lava

taturilor panteiste ; fiind-ca voia sa faca prin

ele o reforma socialf compleca, i sa restabileasca dreptatea i pe lumea aceasta

pe cealalta. Cu un cuvant erau pe a-

tunci necesitati, aspiratiuni, dispositiuni a-

naloage cu acele cari astazi se renasc sub

denumirea de socialism. In astfel de dispozitiuni ale spiritelor din lumea romana,
ideile crestine, .cari desigur au fost foarte

inguste cand au esit

din Palestina, au
fost Iargite de apostoli neisraeliti ca sf. Pavel, de acei cari in cele dintE trei_vea-

curi dupa Christos au facut evangheliile,

de teologi ca Origen, Tertualian, Augustin, cari erau adapati_ in ideile panteiste ale filosofiei pagane de pe atunci,
de nenurnarati predicatori i neofiti, cari cu
totii erau patrunsi de ideile budhiste cari
formau boala morala a timpului de atunci.
Dup o munca de cateva veacuri, in care
nenumarate secte se formau i dispareau,
se divizau si se recontopeau pe fie-care zi
(munca caracteristica ori-carei societati
care a perdut credintele vechi i cauta altele noua)s'a stabilit insfarsit Crestinismul
pe bazele solide cari dureaza de cincisprewww.dacoromanica.ro

1nterri de metatisica inaterialista

127

zece veacuri. Daca Cre0inismul astfel precum s'a constituit definitiv nu corespunde
cu aspiratiunile exaltate ale celor Intai cre9tini, 0 nu se afla la aceea0 inaltime la care
este Budhismul, el totu0 a fost foarte pol

trivit pentru gradul de cultura generala a

Europei de pana acums Este adevarat ca
gradul de cultura a fost In unele tari ale
Europei i In unele timpuri foarte jos, mult

mai jos chiar decat In Imparatia romana,

pe cand s'a stabilit intai Cre0inismu1. Dar
In acele tan i In acele timpuri adevaratul
Cre0inism nu era decat nominal, toti cre-tinii aceia fiind imbuibati

In

realitate nu .

mai de idei politeiste, idolatrice

i chiar

fetisiste.

Din Iudaism Cre0inismul a Imprumutat

mai cu sama pe Dumnezeu, fiinta unica,
personala, despartita de lume, cu figura 0

caractere omene0i, atribuindu-i Ins. iubirea

de omenire, omniprezenta i omniqtiinta
panteista. Acestui Dumnezeu Insa i-a aplicat

Inteun mod cam nepotrivit trinitatea brahmanica, tatal, fiul i duhul sfant, cari nu
sunt aka ceva cleat Brahma, Vipu si iva.
Este de insemnat ca. Durnnezeu este reprezentat pana qi astazi, mai cu sama pe frontispiciurile qi boltile bisericilor cre0ine din
orient, ca an ochiu care in loc de pleoape
are imprejur an triunghiu incunjurat de razes

www.dacoromanica.ro

1.28

Vasile Conta

Acesta este; zic cretinii, ochiul neadormit

al lui Dumnezeu, care vede toate. In realitate Ins& este chipul brahmanic al intreitului Dumnezeu unitersal, un cerc intr'un
triunghiu, chip care a fost scobora de la
indltimea abstractiunii indiane pentru a fi

inteles de mintea mai putin filosofica a

cretinilor. Tot din religiile panteiste ale

Indiei au Imprumutat cre*tinii legenda lui

Crist, mai multe invt5.turi, pe cari le-au
trecut In evangelii i mai cu sama morala
umanitarl 9i egalitar, care n'a fost niciodata pe deplin aplicat, apoi schivnicia pi
calugaria cu mortificarea trupului, etc.
Intr'un cuvnt crqtinismul este panteismul indian hultuit pe monoteismul judaic
pi alimentat cu reminiscence politeiste.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA VI.

PERIOADA 111ATERIALIS1IULUI

Cel mai inalt panteism filosofic se preface treptat In nfaterialism. Un exemplu de

cum se face aceasta prefacere treptata
poate fi luat din istoria modernd a filoso-

fiei germane. De la Kant, care o\rde9te

Intru catva In afirmatiunile sale, pand la

Hartmann, toti idea14tii germani admit c

atat eul cat 9i lumea exterioard sunt constituiti de o singura substanta, aceasta fiind
de naturd spirituald ; dar, ideea celi fac
acqti filosofi despre aceasta substanta se
modified treptat 9i pe nesimtite. Mai Intaiu
Schelling, filosoful identiteitii absolute, con-

siderd substanta universald ca un intreg

pretutindeni compus din toate principiile
morale 9i. intelectuale. Dar fiindcd analiza

sufletului omenesc a dat Inca de mult la

www.dacoromanica.ro

13O

V asile Conte

iveal mai multe facultati i poate mai multe

substante, mai multe principii spirituale,

fiindca. trebuinta unificdrii universale cere
ca unul singur din aceste principii se.' fie
generatorul i esenta celorlalte,de aceea
Hegel, filosoful panlogismului, crezand ca
lumea internd este ideea aflatd in sine insdqi
si cA lumea externd este ideea qitd afard
din sine ins4i, admite In realitate ci. pe
lume nu exista decat principiul inteligentei
cu diferitele manifestatiuni. Mai thrziu Schopenhauer, cu mai multa perspicacitate decat
predecesorii sai, descoper5. ca. principiul

fundamental al sufletului omenesc este vointa, 0 de aceea el admite, pentru trebuinta

unificarii metafizice, ea' vointa este prin-

cipiul unic, lucrul In sine, esenta universului

Intreg, cu toate ci. formele sub cari el se

manifestA. pot sa varieze pana. la nesfar0t.

In timpurile din urine', Hartmann, observand.
ca". vointa, adica" determinarea conqtiut, este
numai o mica parte din determinarea Intregei
activitdti a omului, i prin urmare o parte

nesfagit de mice: din determinarea Intregei

activitati a universului, se razima pe o in-

ductiune mult mai bine justificata. decat

aceea a, liii Schopenhauer i adrnite ca. in-

con#ientul, adic principiul activ ce se determina in mod necon0iut, este principiul

universului intreg, desI acest principiu poate
www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialist

131

accidental &A se manifesteze sub forma

determinrii coWiute.Prin aceasta d. Hartmann pretinde cd uneqte prin o vast

sinteza idealismul optimist al lui Hegel cu
dinamismul pesimist al lui Schopenhauer ;
cci, pentru dOnsul universul Intreg, adicA
fiinta absolutd, nu este nici numai inteligenta, nici numai vointi, ci un compus

din aceste dou facultti, un ce care Intruneqte Intelepciunea perfecta i contiinta perfecta. Dar In realitate Hartmann nu face decOt sa admita. principiul

universal al lui Schopenhauer preficandu-I

din conftient in inconftient. Este de observat, de alt parte, CA vointa a fost treptat
despoiat de libertatea i spontaneitatea sa
de catre cei din urm filosofi, pftn cand
a ajuns & fie o adevrati determinare fatald. Mai este de observat apoi ca. cei patru filosofi cari s'au succedat dela Schel-

ling pOnd la Hartmann inclusiv au fost

unul dupe: altul favoritii aproape esclusivi

ai clasei culte din Germania ; ceea ce Insemneaz ca ideile metafisice ale acestei

clase au trecut efectiv prin gradele de evolutiune Insemnate la cei patru filosofi.
Dar de la teoria lui Hartmann, care este
astazi aproape cea mai favorita in Germania, pOna la materialismul pur, nu mai este

decht un pas de ficut. i in adevar, forta

www.dacoromanica.ro

132

Vasile Conta

universal care, dup Hartmann, deter-

mini in mod necesar

neconstiut toati

activitatea universald, nu se deosebWe

esentiaI de forta materiald adthisO de acei ce cred c5. exista. pe lume cleat
substanti materiald. Apoi se qtie ca ma-

terialitii cei mai inaintati nu admit 3i

ei decat un singur principiu pentru toat
existenta i anume forta; cci, materia nu
este dup dOn0i cleat un nume ce se cid
fortei, cnd se manifesta simturilor noastre
exterioare. i in adevdr, aceea ce se nu-

mWe un corp material nu se manifestA

nota cleat prin rezistenta ce el opune sfortarilor i miFrilor noastre, precum i prin
impresiunea ce el face simturilor noastre,
adic prin ceea ce el imprimd moleculelor
ce compun organele acestor simtiri ; astfel
ca% noi nu cunoa0em in realitate cleat
fortele unui corp material ; i aceasta ne
autorizi. a crede c5. corpul insu0 nu este
nimic alta cleat un complex de forte determinate. Materialismul pur ajuns la acest
punct admite ca principiul i esenta lumii
intregi este forta, aceasta putnd sA varieze in manifestatiunile sale 'Ana la nes
fOr0t.

Din cele de mai sus se vede c idealismul spiritualist, care constitue cea din
urmA faz a panteismului, este destinat a
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

1:43

se transform in materialism. Dar materialismul se formeazi pe une locuri prin transformarea celei inthi faze a panteismului,
adic a acelei faze in care se admite &
substanta materiali este trupul universului,
iar substanta spiritualk sau _Dumnezeu,
este sufletul universului. In acest caz, trebuinta unificarii waivers* in loc sa decidd pe filosofi a admite numai existenta
substantei spirituale, ii decide pe une locuri s recunoas numai existenta substantei
materiale. In sfax0t materialismul actual

din Europa este format deadreptul prin

transformarea monoteismului, far s mai

fi trecut prin fazele panteismului. Dar aceastu nu impedica de a fi bine justificati
ordinea cronologic5, ce am adoptat in acest studiu, punand perioada panteismului
inaintea perioadei materialismului.
Ca.nd materialismul ia nWere prin transformarea monoteismului, atunci el are ca
punct de plecare credinta cd sunt pe lume
dou substante deosebite, spiritul 0 materia. Dacd imprejurarile fac ca omul s fie
silit a se ded mai mult la ocupatiuni prac-

tice, la lupta cu natura, 0 prin urmare la

studiul 9tiintelor experimentale, atunci el

caqtiga convingeri mai puternice 0 mai numeroase in privinta materiei cleat in pril,
vista spiritului, ceea ce-1 decide, cu timpuwww.dacoromanica.ro

334

Vasile Conta

a admite materia ca substant& universal&

unici, Intocmai precum Imprejurari contrare acestor de mai sus decid, cu timpul,
pe om a admite spiritul ca substanti universal& unic. Inc& de cand Incepe a se aprofunda ,studiul tiintelor experimentale se
recunoqte ca. materia are o fort& a ei proprie, care lucreaza dup n*e legi neschim-

btoare, pe cand pentru aceea ce se numeSe spirit, tocmai pentruc nu este ap

de bine studiat 9i cunoscut, nu se constata

leg-i ap de fixe dupe: cari el s& lucreze.
Cu chipul acesta Inc& de pe la Inceputul
qtiintelor naturei se face o deosebire radical& intre materie i spirit ; cea dintai find
totdeauna accesibild simfarilor 0 supusa
la legi fatale, cel putin atunci cand nu este

tulburata prin actiunea vr'unui spirit, iar

substanta spiritual& fiind totdeauna netangibild gi nesupusd la legi fatale. Odata aceased deosebire fg.cut5., domeniul lumii

materiale merge treptat crescand In paguba domeniului lumei spirituale, cu cat

tiintele experimentale fac mai mult pro-

gres. Astronotnia, fisica, chimia, alunga treptat spiritul din lumea anorganick nel&s&nd
pentru Dumnezeu cleat cel mult rolul de

creator al acestei lumi inteun singur moment din trecut ; dupd, aceea spiritul este

1-reptat alungat din lumea organic& de cawww.dacoromanica.ro

tncercari de metaRsica materialika

135

tre stiintele biologice, phnd chnd abia ma

gaseste un ultim refugiu in creerul omului;
ins& mai thrziu, el este alungat si din acest refugiu de filosofia deterministd, ajutat de progresele fisiologice, a psico-fisicei 0 a sociologiei : cu chipul acesta ajunge un moment, cand stiintele, chiar dacA
nu pot esplich materialiceste toate fenomenele numite spirituale, insA lash a se intrevede posibilitatea unei astfel de esplicari;
si atunci, trebuinta unificArii universului de-o

parte, si numrul covht*tor al lenomenelor esplicate materialiceste de altA parte,

ne silesc a admite prin inductiune ch. materia este substanta universalA unic care
se miscA si se transformd prin forta sa
proprie in spatiul i timpul nesfhrsit.
SA se observe eh materia, spatiul i tim-

pul, cari mai inainte erau considerate ea

neatarnate unul de altul, sunt din ce in ce
mai solid impreunate in mintea materialistilor. Astfel in privinta materiei este de
de mult admis c ea nu poate existh decat in spatiu i timp. In privinta spatiului,
pe de-o parte, este de mult admis ea existA. necesar in timp, iarA pe de altA parte,
stiintele experimentale tind din ce in ce

mai mult a dovedi c nu existA spatiu cu

totul desert de materie. In sfhrsit, timpul
nu poate fi efectiv separat de materie si
www.dacoromanica.ro

136

Vasile Conta

de spatiu prin aceea chiar ca aceste din

urma sunt socotite fdra inceput si fara sfarsit. Cu chipul acesta materia, spatiul pi
timpul, incep a constitui o adevarata tri-

nitate materialista.Mai tarziu materialistii cauta a unifica si mai mult aceasta trinitate. Am vazut mai sus ratiunea pentru
care se admite Ca materia nu este decat
un nume special ce se da fortei, cand aceasta se manifesta simturilor noastre exterioare. Tot astfel se descopere ca ideea
de spatiu este. forma-Ca, in

ultima analiza

psicologica, de impresiunea multipld exercitata asupra simturilor eXterioare de mai

matte forte deodatd, 0 c5. ideea de timp

este formata de impresiunea simpld i repetatd produsa de o singurd fortd; ceea

ce insemneaza ca spatiul este In ultima analiza forta multipld, iar timpul forta repetatd in actiunea sa. Acest rezultat al analizei psicologice sileste pe materialisti a
admite ca materia, spatiul i timpul nu sunt
decat trei manifestatiuni deosebite ale unui singur principiu, a fortei, Intocmai precum pentru panteistii indieni Brahma, Visnu si iva nu sunt de cat trei manifestatiuni deosebite ale lui Para-Brahma. De
alta parte, materialistii nu pot Inca sa realizeze In mintea lor ideea ca materia, spatiul si timpul nu exist& in realitate ca etrwww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

137

titati deosebite ; ceea ce-i hotirdste sd admita' c forta, cu toat unitatea sa, este de
o naturd tripld, intocmai precum ParaBrahma este pentru Indieni in acelasi timp
unic i triplu. Aceste cloud afirmri contradictorii, cari stint totodat necesare si nedumeritoare, sunt la materialisti, ca i la
brahmanisti, efectul strii de tranzitiune de
la trialism la monism. Se pare deci c materialismul, care se formeazd direct prin
transformarea monoteismului sau acelor intad faze ale panteismului, trebue* s se des-

volte asa fel incdt si. treacd prin un sir

de faze analoage cu toate fazele panteismului. Deac'eea este de prevazut cd,
un

viitor mai mult sau mai putin apropiat,

materialistii vor putea realiza in mintea lor

unitatea perfectd a tortei, i atunci for la

va deveni pentru dansii ceea ce Buddha,

de exemplu, a devenit la urnid pentru panteistii indieni, adici substanta universala. unicd. Aceastd transformare in conceptiunea fortei materiale universale se va efec-

tu poate in Europa in acelas timp cand

ideaIitii spiritualisti vor ajunge si ei a preface definitiv principiul lor universal in
forta universald ; i atunci, dup ce se va

fi ajuns la acelas rezultat pe doud cdi deosebite, se va stabili pentru toti invatatii o
metafisicd proprie a civilisaliunii noastre? ale

www.dacoromanica.ro

138

Vasile Conta

carei faze ulterioare nu putem fi in stare

a le prevedeh.
Bazele metafisicei materialiste s.unt astzi preghtite mai cu samh de positivisti.
Este adevrat ch acestia renegh in genere ori ce metafisich i pretind ch adevrul

nu se poate gsi decht In domeniul restrills al stiintelor speciale, dincolo de care

ori ce cercetare este declarath de dhnsii

zadarnich. Ei nu observ Insi cA, dach este

o necesitate a spiritului ornenesc acea care
Ii sileste pe dhnsii chiar a generalizh In
domeniul unei tllni speciale si a gsi pen-

tru mai multe fapte o idee generald 9i o

lege comunk tot acea necesitate, pe care
ei In zadar si-o disimuleazh, sileste pe om
a generaliz in domeniul stiintei universale

si a concepe pentru toate rezultatele saintelor speciale un singur principiu, sau cel
putin un complex de principii universale.
Insh metafisica nu este decht stiinta care
se ocuph cu aceste principii universale. De
altmintrele pozitivitii elaboreazA cu mai
multh soliditate cleat ori-care altii materialul primar din care metafisicii materialisti au a construi sistetnele lor. Unul din acesti metafisici, i cel mai insemnat pAna
acuma din veacul nostru, este fdra. indoialh
Spencer.
Existenta scoalei curat positiyiste se eS.

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista

plica foarte upr. Imprejurarile

.civilizatiei noastre deoparte,

139

i
gradul
desvoltarea

extraordinara a tiintelor speciale de alta

parte, sunt cauza c invatatii nWri, in loc
de a poseda ca invatatii de aka data toate
gtiintele, abia pot dovedl sa exploreze In
toata viata lor ate un domeniu foarte marginit al unei tiini speciale. Prin aceasta
activitatea generalizatoare a spiritului lor
este toata ocupata cu ate o tiinta specialk neramanandu-le timpul de a se ocup
cii complexul tuturor qtiintelor ; i astfel
tendinta spiritului de a generaliza totalitatea cunWintilor este In cat-va disimulata.
De altmintrele fie-care invatat din zilele
noastre uzeaza de facultatea sa generalizatoare In domeniul qtiintei speciale in care
se consacra cu aceea0 libertate cu care
invatatii de alta data iizau In domeniul pe
atunci restrans al 0iintei universale. In ast-

fel de conditiuni este lezne de inteles Ca

invatatii ce se dedau la 0iinte1e speciale
nu pot sa conceapa in ceasurile lor de loisir cleat o filosofie ca aceea care se numqte astazi pozitiva.
Morala este In perioada materialismului
cu totul despartita de ideile metafisice. I
nainte lima de aceast perioada, morala a
fost pe une locuri unita In totalitate cu

metafisica pana pe la sfar0tu1 perioadei

www.dacoromanica.ro

140

Vasile Conta

panteismului. Astfel a fost in India. In alte

locuri insa morala a inceput a se desparti
de ideile metafisice inca din perioada politeismului, Astfel am vazut ca la Greci i
la Romani, unde cetatenii faceau ei singuri legile cari regulau interesele lor pamanteqti, au inceput a se face deosebire
intre regulele de purtare ce provin din vointa zeilor i acele cari provin numai din
vointa omului. Mai tarziu, cu cat interesele oamenilor au devenit mai numeroase
ci

mai complicate prin efectul civilizatiunii,

cu atat s'au Mout legi mai numeroase, 0

cu atat regulele de purtare ce provin din
vointa omului s'au inmultit in paguba celor cari provin din vointa divina. Cu chipul acesta, in tot timpul cat civilizatiunea
a gout progres de la Romani pana in zilele noastre, legislatiunea parnanteasca i
moravurile au scos din domeniul divin una
cate una toate regulele de purtare care intereseaza direct conservarea social&
sanctionandu-le cu pedepse i recompense
pamanteti. Complexul acestor regule constitue ceea ce se numWe dreptul. Cat despre putinele regule de purtare ramase in
domeniul divin, ele au trecut de acolo treptat in ceea ce se numete domeniul contiintei morale ; astfel Ca ideile metafisice
au intrat In perioada materialismului libere
www.dacoromanica.ro

Incerc5r1 de metafisidi materialist5

141

de ori ce solidarirate cu morala ca si cu

temerea de necunoscut. Aceasta nu impedied insa ca morala sa aiba fundamente
solide in natura omului i sa constitue
pentru investigatiunile tiintifice o discipli-

plinfi deosebita 0 de sine statatoare.

Mora la in genere, se imparte de materialiqti ca 0. de multi spiritua14ti In drept,
care are o sanctiune socialfi, i morala propriu zisa, care nu are aceasta sanctiune.
Fundamentul moralei in genere este, dupa
unii materialiqti, interesul bine bite les sau
egoismul rafinat, dupa altii simpatia i in-

teresul general. Cred insa ca este mai tiintific a crede ca fundamentul moralei este
un instinct inascut de conservare ant Individuala cat i sociala, instinct perfectibil

0 tot atat de puternic 0 de

eficace ca

ori-care alt instinct.

Morala, facand un progres paralel cu
deile

metafisice,

este mai pura, mai

1-

nalta i mai puternica in perioada materialismului decat in toate celelalte perioade

anterioare. Acest adevar este confirmat de

tendinta ce manifesta astazi popoarele cele
mai civilizate, prin agitatiunile lor socialiste, de a face ca in societate sa domneasca o moralitate mai inalta decat Inainte, fara ajutorul nici unei credinti metafisice spiritualiste.

www.dacoromanica.ro

ECTIUNEA VII

OBSERITATIUNI GENERALE

Hegel a sustinut cu multi dreptate cA

aceleasi legi ale logicei cari prezideath la

forntarea ideilor In mintea unui individ,
prezideath asemenea si la formarea ideilor
unui popor sau a omenirei Intregi in cursul veacurilor. Acest adevar este confirmat
si de istoria ideilor metafisice.
Mai inthiu necesitatea intelectualA care si-

leste pe individ a reduce cat mai mult la

unitate ounostintele sale, adicA a gruph mai

multe fapte sub o singuth idee generalk

apoi a intruni mai multe de aceste idei
sub o singurd idee si mai generalk i asa

mai departe, aceastA necesitate intelectualA, zic, sileste pe omenirea Intreag5. a

unifica din ce in ce mai mult in cursul

veacurilor ideile sale metafisice. Asa, la in-

ceput, omul fiind fetisist, crede cA lumea

este computh din nenumArate fiinte, avand
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

143

fie care trup i suflet deosebit, i fiind cu

totul neatarnate unele de altele, Dupa aceea, in periodele urmatoare, el itnparte
lumea inteun numAr din ce in ce mai mie
de stapaniri deosebite, pana ajunge a crede ca peste lumea intreaga este un sta.
pan cu mai multi subalterni. Mai tarziu, in
perioada panteismului, omul crede c lumea

intreaga constitue o singura fiinta cu trup

0 suflet deosebit, ceea ce implicA existenta a doua substante universale. In sfar0t,
in ultima faza a panteismului i mai cu sa-

ma in perioada materialismului, omul ajunge

a crede c lumea intreaga este compusa

dintr'o singura substanta care se conduce
in lucrarile i manifestdrile. sale dup un

singur principiu. Cu chipul acesta, in perioada materialimului, s'a ajuns la unificarea

cea mai complect5. care s'a putut da pana

acuma ideilor metafisice.

In sectiunile precedente am mai vazut

ca toate ideile metafisice se formeaza in

mod perfect logic, i c ideile ce ,_-,aracterizeazA o perioada sunt efectul evolutiunii

deilor ce caracterizeazA perioada precedentA. Aceasta nu Insemneaza insa numai decat
ca omul a rationat la fie-care perioada, pentru a-si stabill ideile sale metafisice, intoc-

mai precum am rationat eu mai sus la

secfunea respectiva.
www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

144

A rationa insemneazi propriu zis a avea

con0iint5. atat despre concluziune cat 0
despre premizele din cari se trage concluziunea. Ins 5. experienta dovede0e, dupd.
cum am aritat-o aiurea (Teoria, fatalismului), ca rationamentul se face cate-odata

in mod necontiut, a9a fel c un individ

gisete cate-odati ca prin inspiratiune o
idee, care nu este in realitate decat consecinta logica a altor idei precedente, consecinti despre care individul sau nu-0 di

mina niciodati, sau Ii di sam tocmai

mai tarziu. De alt parte, am artat aiure

(Teoria fatalismului) c con0iinta care lumineazi, mare parte din actele psihice
ale omului civilizat de astizi, este din ce
in ce mai intunecati i Intovriqete din
ce in ce mai putine acte psichice, cu cat
omul se afld pe o treaptd mai jos a progresului.

Daci tinem sam de aceste imprejuriri,

atunci intelegem upr 7A, cu cat omul a
fost mai primitiv, cu atat el a trebuit s5.-9i

formeze ideile sale metafisice in mod mai

necoWiut, adici mai instinctiv, fr ca formarea acelor idei sa fi incetat veodat
de a fi perfect logicd. Cat despre noi, oamenii civilizati cari avem o con0iinta mult
mai largi i luminoasi decat strmo0i naptei,

putem mai bine si ne 4p sami. nu

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisica materialista

145

numai de formarea propriilor noastre ide

metafisice, dar 0 de formarea ideilor stramoilor noatri, despre cari acetia nu
i-au dat ei singuri sama. Cu alte cuvinte
omenirea ii da astazi mai bine sama de

ceea ce a gandit i a facut in trecut,

In-

tocmai precum un individ ajuns la maturitate ii da mai bine sama de ratiunea engetarilor 0 a faptelor sale din timpul copilariei 0 al junetei.

Cat despre ideile destinate a se forma

in viitor, omul nu poate in genere nici
macar sa le prevadL. Daca puterea normala a inteligentei omeneti ar fi aceeai
in toate timpurile, precum cred neevolutionitii, atunci un om care s'ar afla de exemplu in perioada fetisismului ar putea,
prin meditatiune i prin argumentatiuni
logice, sa ajunga repede pana la conceptiunea ideilor metafisice cari .carecteriseaza de exemplu perioada monoteismului. Dar
incercarile zadarnice ale misionarilor creq-

tini de a inculca idei monoteistice in capul oamenilor salbateci, precum i multe

alte experiente de felul acesta, au dovedit
c5. aceasta este cu neputint5. Aceasta imposibilitate Irish' se esplica foarte uor. Inteligenta fiind o functionare a creerului,
puterea sa de a concepe idei este deterrninata 0 strict limitata de .-radul de perwww.dacoromanica.ro

Vasile Conta

146

fectionare a creerului, Ins& creerul care a

mers treptat perfectionAndu-se, prin diferentiare, de la animalele inferioare pan&
la om, continua a se perfection& treptat
si la acesta pe cat timp omenirea merge
progres&nd. Asa dar omul, de la aparitiunea lui pe lume pan& astazi, a trebuit
s5. treacA prin diferite grade de diferentiara a creerului sat', si prin urmare prin
diferite grade de putere a inteligentei sale ;

la

fiecare grad a trebuit sa

fie o

limitA, peste care puterea sa de a concepe

idei, inductiunile si deductiunile sale logice,

n'au putut trece. Ideile omenirii intregi au

trebuit deci sA treac& in evolutiunea lor
prin faze si perioade lungi, prin cari nu au
putut trece ideile unui singur individ.
Se stie c& in ori-ce societate bmeneascA
indivizii se deosebesc foarte mult intre dansii in privinta puterii intelectuale i prin
urmare si Inprivinta puterii de a coucepe
idei metafisice. De alt5. parte experienta
dovedeste c& in aceeasi societate cam aceeasi distant& separd pe indivizii cei mai
inteligenti de cei mai putin inteligenti, fie
ca societatea progrezeaz&, fie ca ea retrogradeath. De aici urmeazA c& ideile metafisice trebue totdeauna sd se afle deodat&
in diferite faze a desvoltdrii lor la diferitele glase ale societAlii, menlinandu-se totwww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialist&

147

deauna cam aceea0 distanti Intre gradul

de desvoltare la care au ajuns ideile clasei
celei mai inteligente 0 gradul la care au
ajuns ideile clasei celei mai putin inteli-

gente din societate. Aqa, de exemplu, cnd

Europa civilizat din timpul Grecilor 0 Romanilor intrase definitiv In perioada politeismului, numai clasele cele mai culte ale
societatii aveau credinti curat politeiste, pe

cand poporul de jos era Inca fetiOst 0 idolatru propriu zis. and dup aceea Europa devenise monoteista prin introducerea creqtinismului, numai oamenii cei mai
luminati din ea aveau idei monoteiste pro-

priu zise, pe cand oamenii de rand conservau In intregime credintele politeiste,

0 in mare parte credintele feti00e 0 ido-

latrice. Insfar0t, in perioadele urmtoare,

indivizii cei mai inteligenti din Europa de-

vin panteigi 0 apoi materiali0i, pe cand

poporul conserva in toat intregimea eredintele monoteiste, in mare parte cele

politeiste, 0 multe din credintele 0 mai

vechi.

Este adevrat ea In ori ce moment al istoriei un popor se infatipaza in aparenta

cu un singur sistem de credinti metafisice
pentru toti indivizii. Astfel pe tin popor
11 gsim In intregime mahometan, pe un
altul budhist, pe un. al treilea cre9tin, 0
www.dacoromanica.ro

148

Vasite Conta

ap mai departe. Aceast5 unitate ins5. de

credinti este numai nominal ; caci in realitate sistemul, ca s zic aa, oficial de
idei metafisice este conceput de fie care
in divid sub forma pe care o au ideile metafisice in faza corespunzatoare cu gradul
de inteligent al individului.
Pentru a ne convinge de aceasta nu a-

vem cleat si. observdm ceea ce se pe-

trece inteo societate zis5 crWina. din Europa de astzi.

Pe treapta cea mai de jos gsim indivizii cei mai inculti i mai marginiti la minte, cari cred Inca in strigoi, in stafii, in
vraji, etc., i cari inteleg toate elementele

cretinismului dup5. maniera fetiitilor. Ast-

fel ei nu atribue o adevrat valoare decat formelor exterioare ale crWinismului

precum icoanelor i crucilor, pe care le
consider ca nite adevrati fetii, formulelor sacramentale cari se pronunta la di-

ferite ocazii, etc.Pe o treaptd mai sus

gasim crWini mai deqtepti cari, in meditatiunile lor metafisice, gandesc mai mult
la Christos, la Maica Domnului, la ingeri
i la sfinti ; dar ei nu-i inchipuesc pe toti
acWia cleat in felul in care politeiqtii ii
inchipuiau pe zeii i semi zeii lor ; cu alte
cuvinte credintele politeistice ale acestor
orWini au primit simple denumiri creqtiwww.dacoromanica.ro

Inceregri de metafisica materialtstet

149

nesti. Acesti crestini gandesc asemenea, desi

mai putin dec'at crestinii cei mai marginiti,
la stafii, strigoi, etc ; dar ei boteaz toate
aceste duhuri cu nurnele crestinesc de

draci, si se tern de .dnsele mai putin cle-

at de ingeri si de sfinti, Mai departe

suindu-ne pe treptele intelectuale ale societatii crestine, vedem c credintele fetisiste si politeiste se slabesc, iar cele mo-

noteiste se intiiresc din ce in ce, pana a-

jungem la doctorii crestinisrnului, la teologi,

a cAror glndire rnetafisic este ocupat
aproape esclusiv de Durnnezeu i foarte

putin de celelalte spirite.Pe o treapti su-

perioarA se af15. filosofii rnonoteisti, cari

admit pentru lumea spiritualA numai existenta lui Durnnezeu si a sufletelor omenesti;
si apoi deasupra acestora se afii panteistii
si in fine materialistii. Este de observat c
chiar acesti filosofii sunt Inca in leg-Rail
cu cr -stinismul prin respectarea din partea lor a o rnultime de forme crestine care sunt intrate in moravurile poporului,
precum sunt acele privitoare la nasteri, la
inmormantari, la srbAtori, etc.
Din cele de mai sus rezultd ca in fie-care
societate se pdstreas ca in niste paturi
superpuse toate credintele metafisice pe
care le-au avut veodat stra.mosii indivizilor din societate.

www.dacoromanica.ro

150

Vasile Conta

Atat numai ea, cu cat credintele ce se

pastreaza sunt mai vechi pentru societatea pe care o consideram, cu atat ele sunt
mai denaturate 0 mai decazute din autoritatea lor de alti data. Astfel in societatea
noastra se pastreaza numai sub forma de
fabule, adica de vane inchipuiri, convorbirile dintre animale, plante 0 lucruri neinsufletite, convorbiri in a carora realitate
credeau stramoqii nqtri in perioada feti9ismului, precum cred salbatecii fetiOsti
de astazi. Istorisirile despre intamplarile
0 ispravile zeilor 0 ale semi-zeilor pe cari
stramo0i noqtri le credeau de adevarate

In perioada idolatriei 0 in aceea a politeismului, au perdut treptat caracterul adevarului, parka au ajuns la noi sub forma de
povefli, adica de pure creatiuni ale imaginatiunii. Credintele crWine0i fiind relativ
recente pentru societatea noastra n'au ajuns Inca in starea de pove0i ; dar putem
's5, observam mersul lor zilnic spre aceasta
stare. Astfel, pe zi ce merge, cre0inii cei
inteligenti scot din domeniul adevarului
cate una din legendele privitoare pe sfinti,
pe ingeri 0 chiar pe Christos, fara ca ei sa
inceteze veodata de a se considerL ca foarte
buni creqtini. Aceasta purificare 0 simplificare continua a traditiunilor cre0ine0i fa-

cuta chiar de car cei ce se cred adevawww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

151

rati cre0ini, 0 de alt5. parte, trecerea ce

se observ zilnic a unui numr din ce in
ca mai mare de crWini la panteism i la

materialism, va sfar0 Inteo zi prin a scoate

cu totul din domeniul adevrului toate traditiunile cre0ine0i 0 a le trece ln domeniul basmelor.In sfAr0t credintele mono-

teistice-pure, precum 0 acele curat panteistice 0 materialiste, cari sunt cele mai
recente, sunt 0 cele mai indeprtate de
starea basmelor ; astfel eh' ele, de0 sunt
supuse zilnic indoelei 0 criticei, dar sunt
supuse cu respectul ce se datorWe adevdrului ; i chiar aceea ce se descopere a
fi o eroare, se consider ca o nereu0ta a

incercrii sincere de a af14 adevkul, iar nu

ca o pur creatiune a imaginatiunii.
Am vzut pnd aici ca ideile metafisice se
afla, la diferite grade de progres ln diferitele clase de indivizi ai aceleia0 socie-

t4 ; de unde rezulta cd pentru a pute

urrnki calea progresivA facut de ideile
metafisice de la inceputul omenirii pAn

astazi, trebue sa urmrim progresul intelectual al ace1eia0 dime de indivizi din societate. Se intelege c progresul intelectual al clasei celei mai inteligente 0 mai
culte este cel mai upr de urmrit, i totodat cel mai util de studiat, fiindca el anticipeaz asupra progresului tuturu oeIor,
www.dacoromanica.ro

Vasile Conta

152

lalte. Deaceea i eu in studiul de fata am

avut In vedere mai cu sama progresul intelectual al acestei clase.

Se crede obicinuit, ca sistemele de idei
metafisice, 0 mai cu sama acele ce se numese propriu vorbinci religiuni, nu fac progrese zilnice i necontenite, ci se schimba
deodata prin autoritatea unor oameni mari,
pentru a. ramanea apoi stationare In timp
de seculi. Am vazut lima mai sus ca aceasta opiniune este falqa 0 ca. chiar atunci cand ideile metafisice ale unui popor
conserva In timp de seculi o singura denumire, ca acea de mahomedanism, etc., totu0 indivizii schimba zilnic felul In care ei
concep tocmai acele idei cari sunt cuprinse sub denumirea traditionala ce dureaza secoli, pana and Inteo zi se desco-

pere c ideile sunt prea schimbate pen-

tru a

mai corespunde cu vechia lor

denumire ; i atunci li se da o alta denu-

mire 0 o aka forma exterioara mai apropiata continutului lor, crezandu-se, pe nedreptul, ca prin aceasta se opereaza o
schimbare brusca i radicala a ideilor metafizice curente.

Aa dar, ideile metafisice au facut un

progres lent 0 pe nesimtite de la inceputul omenirii pana astazi, i impartirea acestai proves in perioade distincte, nu QsW
www.dacoromanica.ro

Incercari de meiafisicd mAterialistd

153

justificata cleat numai prin marea schimbare ce se constata la ace1ea9i idei ale aceleia9i succesiuni de indivizi dupa un foar-

te lung timp. Deaici urmeaza ca ideile se

caracterizeaza o singura perioada, se nasc
din ideile perioadelor precedente, crese 9i
se desvoltd pe nesimtite in paguba acelor idei, i apoi, la randul lor, descresc
pe nesimtite i dispar dupa ce au dat na9tere ideilor din perioada urmatoare.
Pentru a da o idee de felul in care se
desvolta pe nesimtite ideile ce caracterizeaza o perioada. oare care, voiu descrie,
ca exemplu, desvoltarea perioadei materialismului observata la clasele cele mai inteligente ale societatilor omene9ti.

La inceput toate mi9carile pe cari le

observ omul in natura le atribue vointei
spiritelor. Dar cu cat experienta lui cre9te,
cu atat el poate sa-9i esplice mai multe
din anste mi9cari, f4ra a presupune intervenirea spiritelor. Cel intaiu fenomen pe care el poate s5.
esplice in felul acesta

este de sigur caderea corpurilor ce se a-

fla in apropierea lui. Inca din timpurile cele

mai vechi omul reu9e9te, dup5. oare-care
e%.perienta, a-9i da esplicatiunea aceasta
i apoi Ii d.au
II Daca iau o piatra. in mama

www.dacoromanica.ro

154

Vasile Conta

drumul de sus, ea cade jos, pentru cA mA-

na mea nu o mai tine sus," Este adevirat

c aceastA esplicatiune nu este tocmai satisfAcatoare ; dar ceea ce voesc sA constat

este a omul 4.0 poate esplicA, bine sau rAu,
caderea unui corp far& intervenirea spititelor. Tot in chipul acesta esplicandu-si, omul descopere treptat, cA stAnca se rosto-

goleste de pe rnunte pentru cA cade de

sus in jos, c5. parAul curge pentrucA vine

de la deal la vale, etc. Se Intelege cA toate
fenomenele cari nu se pot incA esplica in
felul acesta continua a se esplic tot prin
intervenirea directA a spiritelor. Iar progresul cunostintelor experimentale scoate
de sub domnirea indirect a spiritelor fenomene din ce in ce mai numeroase si
din ne in ce mai depArtate de om. Astfel
dupA ce omul ajunge treptat
da samA

In mod natural de mai toate fenomenele

de pe pAmAnt can Ii atrag mai mult aten-

tiunea, el descopere cd nourii de pe cer

sunt de aceeasi naturA si se .formeazd In

acelas chip ca 1i aburii ce ies dintr'o oalA
ce fierbe la foc, el descopere insfarsit c
soarele, luna i stelele sunt corpuri nelnsufletite, cari sunt puse in miscare de aceeasi putere, care face ca o piatr5. sA cadA
jos cind e lAsatA din mAnA. Este de observat n precum omul admite la Inceput
www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista

155

existenta spiritelor pentru aii esplica mai

intai lucrurile cele mai apropiate de dansul, 0 apoi treptat lucrurile din ce- in ce
mai indeprtate, pana ajunge a recunoWe
stapanirea spiritelor peste universul intreg;
tot a9a, la un grad mai inaintat de civilizatiune, omul incepe ali esplica in mod
natural mai intai fenomenele privitoare la
lucrurile cele mai apropiate de dansul, 9i
apoi treptat fenomenele privitoare la lucru-

rile din ce in ce mai departate, pana

a-

junge a isgoni cu totul spiritele din lume.

Cu alte cuvinte, conceptiunea materiei acuma, ca i conceptiunea spiritului alta
data, cuprinde la inceput o foarte mica
sfera al carei centru este omul, 0 apoi
se inalta i se largWe treptat pana cuprinde in sine universul intreg.
Precum spiritul este putin cate putin alungat din lumea ce se afla in afara de
om, tot astfel este, de0 mult mai greu, alungat din trupul omului. Se 0ie ca la inceput toate fenomenele cari au loc in trupul omului sunt atribuite vointei sufletului.
Functiunile organice insa ale trupului sunt
.una cate una esplicate in mod natural, 0
sufletul este dislocuit treptat din diferitele
organe ale trupului, pana cand nu mai ramane nici un loc pentru dansul.
Daca examinam miFarea 9tiintifica din
www.dacoromanica.ro

156

Vasile Conta

Europa moderna, vedem ca toti invatatii

cari au cultivat stiintele positive si cari
s'au succedat de la Bacon incoace, n'au
facut cleat sa largeasca treptat sfera esplicatiunii materialiste a lumii, in paguba
esplicatiunii spiritualiste. Este de observat
c acesti Invatati au fost dualisti sau eclectici, adica spiritualisti cari admiteau in
acelasi timp existenta spiritului si a materiei ; cci, pe cata vreme ramaneau Inca
fenomene ce nu se puteau esplica in mod
natural, ramanea asemenea un loc pentru
spirit; iar aeest loc a fost treptat redus
in mod neconstiut de care chiar acei cari
se credeau caldurosi aparatori ai spiritualism ului.

Astazi lucrurile sunt ajunse in Europa

la asa punct, incat spiritualistii eclectici

recunosc c lumea intreaga este guvernata

de legi fixe inerente materiei, rezervand
ins& pentru Dumnezeu,rolul de creator, si
pentru sufletul omului sentimentele, luteligenta i vointa. Aceste rezerve sunt facute numai pentruca nu s'au putut Inca da
satisfacatoare In
privinta creatiunii lumii, si mai cu sama
in privinta facultatilor psichice. Dar aceste
esplicatiuni materialiste

chestiuni grele sunt acum obiectul unei

vii discutiuni intre materialistii puri de-o
parte, si acei cari continua inch de a fi
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

157

spirituali0 eclectici do altA parte. Aceastd discutiune este fructuoasA, pentrucA are

loc intre adversari cari se pot intelege,

de oare ce ei au ca punct de plecare comun un mare fond de principii admise de
amAndoud pArtile. Ct despre rezultatul

fi-

nal al acestei discutiuni, este uor ds prevzut cA el va fi in avantagiul materialiqtilor puri.

Voiu reproduce aici din aceastA discutiune, numai ca exemple, unele din argumentele prin cari materialiOi se 1ncearc5
a dovedi, c i facultatile psichice, cdrora
nu s'a putut Inca da o esplicatiune materialista satisfAcatoare, nu pot fi alt ceva
decat tot forte de ale materiei, i cd, prin
urmare, nu existA suflet In Intelesul ce se
dA acestui cuvant de care spiritualiqti.
SA presupunem pentru un moment, zic
materialitii, cA omul are in trupul sAu un
suflet aqa precum II inteleg spiritualiqtii. Se
tie insd cA facultAtile sufletWi nu sunt

tot una la toti oamenii. Sunt oameni cu

inteligenta foarte puternicd i liberA, cu

sentimente foarte delicate, insfArit cu un

suflet foarte pronuntat. In* dacA de la aceti oarneni ne scoboram treptat in jos
gasim de cei cari au facultati psichice din
ce in ce mai putin desvoltate, pAnA ajungem la imbecili i idioti, la cari aceste fawww.dacoromanica.ro

158

Vasile Conta

cultiiti sunt foarte slabe. Este ins admis

cA oamenii imbecili au suflet ca si cei inteligenti. DacA acum comparAm un om im-

becil cu un ane sau cu un elefant inteligent, vedem c deosebirea in privinta inteligentii este intre dansii cu mult mai mica

cleat intre un om foarte inteligent si unul

foarte imbecil. Pentru ratiunea, darA, pentru

care se admite cA omul imbecil are suflet

ca si cel inteligent, trebue sA se admitA cA
si cAnele ori elefantul inteligent are suflet
ca -si omul imbecil. DacA de la cane 0 elefant ne scoborain gradat in jos pe scara
fiintelor organice, facand la fie-care grad
rationamentul de mai sus, ajungem sA recunoastem cA trebue si aibA suflet panA
si polipii, panA si plantele, panA si monerele. Monera insA, care dupA unii, se naste
prin generatiune spontanee din apa mArii,
este gthbulet omogen quasi-liquid care
mai nu se deosebeste de apa in care trAeste. DacA se atribue facultAti sufletesti
pAnd 0 acestei fiinti, atunci nu este vr'o
ratiune de a nu le atribui si apei. InsA dacA
apa are suflet, atunci trebue s5, aibA si ce.
lelalte corpuri neorganice. Dar miscArile
acestor corpuri sunt ele oare produse de
vointA, de inteligentA, de sentimente ? Cand
o piatrA cade la pAm&nt, fiindcA-i dau dru-

mul din mai* este oare aceastA cadere

www.dacoromanica.ro

Incerari de metafisicA materialistA

159

un efect al vointei petrei ? Spiritualistii zic

nu. Piatra cade, zic ei, pentru ca. e atrasa

de pamant, si aceasta atractiune este o

putere curat materiala, precum de altmintrelea sunt toate puterile cari pun in miscare corpurile neorganice lasate In voia
lor. Dar daca toate aceste corpuri sunt puse
In miscare de puteri materiale, atunci tot
astfel trebue sa fie si cu monerele cari se
deosebesc foarte putin de aceste corpuri.
i daca. monerele trdesc nurnai cu puteri
materiale, tot asa trebue sa traiasca si fiintele cari sunt numai cu un grad mai superioare, precum stint celulele organice.

Dac de la aceste celule ne suim gra-

dat pe scara vietii organice, facand la fiecare grad rationamentul de mai sus, ajungem sa. recunoastem cgt tot numai- de puteri

materiale trebue sa fie produse si miscarile

chnilor si ale elefantilor, si acele ale oamenilor imbecili si In sfarsit acele chiar
ale oamenilor inteligenti. Asa dar puterile
cari pun In miscare omul nu se deosebesc
radical de puterile cari pun In miscare
celelalte corpuri din natura, de oare ce intre aceste puteri este numai o deosebire

de grad. Cu alte cuvinte, aceea ce se nu-

meste suflet ornenesc nu este decat o com

binatiune speciala, un joc complect de forte
materiale.
Este adevarat ca la prima vedere ne

www.dacoromanica.ro

161i

Vasile Conta

pare inexpicabil cum aceste admirabile facultati sufleteqti ale omului sa fie nitd

simple forte materiale. and Insa ne aducem aminte Ca noi Inine putem sa reali-

-zam cu maqinile noastre mirarile cele:mai

complicate i sa producem efectele cele

mai diferite, numai prin aceea c, intoc-

mind in mod diferif:partile componente ale

diferitelor maini, combinam i diriguim in
mod diferit acelea0 cateva forte simple de
ale corpurilor. inorganice ; cand ne aducem
aminte, zic, de toate aceste, atunci Intele-

gem ca nu e cu neputinta ca aceleai cateva forte simple, fiind diriguite de mecanismul cel mai complicat ce ar putea vr'o
data avea o maina, sa dea natere la m4carile cele mai extra ordinare, i prin urmare la fortele derivate cele mai deosebite
in aparenti de fortele simple din cari s'au
nascut. In aceasti ordine de idei putem

presupune ca miqcrile i fortele corpurilor

inorganice sunt relativ simple, nu..iai pentruca constitutiunea moleculara i mecanismul acestor corpuri sunt asemenea relativ
simple. Insa cand aceeaqi materie care con-

stitue corpurile inorganice se aranjeaza in

imprejurari date, ap, fel !neat constitue mecanismuri mai complicate, ca monerele, ca
celulele organice, ca plantele, etc. atunci
ea di nWere la mi9cari mai complicate
www.dacoromanica.ro

'

IncereAri de thetafIsicri materialista

161

care constituesc forte derivate deosebite

In aparent5. de fortele corpurile inorganice,
Astfel, monerele, celulele organice, plan-

tele, etc., se nasc, se hrnesc, cresc, degenereaz5, ; iar fortele

derivate

cari

dau

na0ere la aceste fenomene se numesc fi-

siologice,

i par a fi de natura deosebita

de fortele fisice i chimice din cari sunt

derivate. Dac5, apoi ne suim treptat pe

scara fiintelor organice, vedem c fenomenele fisiologice devin la rndul lor din ce
in ce mai complicate, pentruca rezultd dintr'un mecanism (dintr'un organism) din ce
in ce mai Gomplicat. In special, mecanismul

sistemului nervos ajunge la ap grad de

complicatiune la animalele superioare, incht

unele m*dri de tot complicate, la cari el

d natere, ne par a fi nite forte cu totul

deosebite de chiar aceea ce am numit pa.n6.

acuma forte fisiologice. Acele forte sunt
simtireax idecata, vointa 0 se numesc
psichit pentru a fi deosebite de cele fisi-

ologice. Fortele psichice sunt ajunse la cel

mai mare grad de desvoltare la om, pentruca. i mecanismul creerului omemesc este

ajuns la cel mai mare grad de complicatiune. Aa dar Intre fortele fizice, chimice,
fiziologice i psichice poate s5. nu fie
o deosebire radical, ci o simpl deosebire de gradut de complicatiune meca6

www.dacoromanica.ro

162

Vasile Conta

nica al miFarilor respective. Aceasta ipoteza este sprijinita de imprejurarea c for-tele vietii organice se dezvolta treptat
pi pe nesimtite de la fiintele organice cele
mai inferioare pana la cele mai superioare ;

in ap fel ca este cu neputinta a fixa pe

scara fiintelor organice punctul la care incepe a se arata cutare forta psichica, sau
cutare forta fisiologica, precum este asemenea cu neputinta de a gasi o aa linie
de demarcaliune intre diferitele feluri de
fenomene organice, in cat sa nu fie nici un
fenomen pentru care sa stain la indoiala,
dace: trebue sa-1 numaram intre fenomenele
chimice sau intre cele fisiologice, ori pe
altul intre fenomenele fiziologice sau intre

cele psichice. Dupa ipoteza de mai sus

toate fortele din lurne se reduc la o singuri fond care, in definitiv, este acela0 lucru cu m4carea, intocmai precum i toate
felurile de materii din lume se reduc la o
singura substanta. Dar miscarea sau forta,
fiind o simpl proprietate a materiei, este
nu numai nedespartita de aceasta, ci sufere Inca i trebue sa sufere transformari
corespunzatoare cu transformarile materiei.
De aceea fortele fizice i chimice cari sunt
nedespartite de materia ce constituia un
corp inorganic se prefac in forte psichice
cand aceea0 materie se intocme0e a0t Incat constitue un creer de cm. Aa dar, fewww.dacoromanica.ro

Incereari de metafisica materialista

163

nomenele psichice al caror complex se nu-

meste suflet nu sunt decat miscari materiale produse de organizmul sau mecanizmul foarte complicat al corpului material
ce se numeste creer. Aceste miscari, daca
le observam cu atentiune, vedem ea sunt
supuse la legi necesare i fixe ca i toate
celelalte miscari a1 materiei, asa fel c
nici dip acest punct de vedere flu gasim
o deosebire radicala intre suflet i celelalte
forie din natura.
La toate cele de mai sus spiritualistii obiecteaza ca desi este asemanare intre
miscarile celorlalte corpuri din lumea exte-

rioara, totusi nu este nici o asemanare intre toate aceste miscari aflate pe cale obiectiva i puterile sufletesti cari se des-

copal- numai pe cale subiectiva, adica. nu -

mai prin observatiune interna. De aici rezulta ca chiar dac activitatea sufleteasca
a .omului poate fi, sau este, in corelatiune
cu oare cari miseari ale creerului sau, sau
ale trupului sau intreg, totusi este o deosebire radicala intre aceste doua ordine de
fen omene.

La aceasta obiectiune un filosof materialist ar puteh raspunde precum urmeaz5.

Omul are un simt interior numit conftiinfd care este poate subdivizat in mai
multe siMturi particulare, i cu care simte
www.dacoromanica.ro

164

Vasile Conta

aceea ce se petrece in sufletul sau &find

este in activitate ; apoi mai are un simt
exterior, subdivizat in mai multe simturi
particulare, cu care simte aceea ce se afi si se petreee in afard de sufletul sau.
Acum, pentru a puteh compnra doua sau
mai multe lucruri i a puteh afla raportul
ia care ele se afla, tiebue numai cleat ca
toate aceste lucruri sa fie supuse la perceptiunea ace1uiai simt, intocmai precum
pentru a afia, de exemplu, raportul de
maritne intre doua sau mai multe lucruri,
trebue a aplica tuturor aceeai unitate de

masura. Insa cu simtul meu interior imi

este cu neputintai ole a afla un raport, de

asemanare, chiar daca asemanarea exista,
intre activitatea mea sufleteasca i activi-

tatea interioara a unei plante sau a unei

pietre, pentru ratiunea c. activitatea acestor corpuri nu poate fi nici macar perceputa, dar- necum comparata cu alte activitati, de catre simtul meu interior. Mai mult
decat atata. Eu nu pot ti numai prin simtul meu interior nici macar dac ceilalti
oameni au o activitate sufleteasca ca i
mine ;

caci eu nu ma pot transporth cu

simtul meu interior in capul celorlaiti oameni pentru a constath aceasta. Este adevrat ca prin mijlocul simtirei exterioare,
i prin diferite mijloace indirecte i foarte
www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista

165

metepgite, ceilalti oameni pot sa-mi comunice ca' i ei au activtate sufleteasca ;

pi eu cred prin analogie, c acea activitate
este intocmai ca a mea, numai flindca sub
toate celelalte raporturi simtul meu exterior rn'a facut sa coustat o asemanare
complecta intre ceilalti oameni i mine.
Dar, de alta parte, dac zic abstractie de
analogia mai stransa ce exist intre mine
pi ceilalti oameni, en nu .tiu cu siguranta
dad. chiar plantele i petrele nu mi ar
spune ca. au 0 ele o activitate sufleteasca

cand s'ar pute ele pune In comunicare

stransa ca mine ca oameni.Aa dar simtulmeu interior nu ma poate face sa cu-

nosc nici asemanarea, nici neasernanarea

ce poate sa existe intre natura facultatilor
mele sufletWi i natura celorlalte forte din

natura. A pretinde ca prin observatiunea

interioara se pot cal:lath cunWinti positive,
9tiintifice, asupra naturei sufletului, ca se
poate adica afla raportul ce exista intre
suflet i trup sau intre suflet i ,celelalte

forte din natura, este tot aa de absurd ea

0 a pretinde, de exemplu, ca se poate afla raportul dintre greutatea i lumina corpurilor, masurand amandoua aceste forte
cu cantarul.

Cu totul altfel se petrec lucrurile, cand

caut a ma instrui ou ajutorul simtului meu ex-

www.dacoromanica.ro

166

Vasile Conta

terior. Dac pun inaintea acestei simt

peatr5., o plant5., un animal inferior si un

om, atunci pot & fac o dreapta. comparatie Intre aceste patru obiecte, fiindca' tus-

patru sunt perceptibile de acelasi simt.

Dac aceste patru obiecte fac asupra simtului meu exterior, in oare-care privint5,
aceeasi impresiune, atunci sunt in drept a
conchicle c trebue s fie o forth' identica
sau daca, voiti, o cauz5. identicd In tus-patru obiectele, pentru ca acestea s produc5.
asupra mea acelasi efect. Itisa% dupd multe
observatiuni si comparatiuni s'a constatat
ca, toate fortele corpurilor susceptibile de
a fi percepute cu simtul exterior se reduc
la urma urmei la miscare, adica la str5.mutarea succesiva.' a corpurilor sau a partilor
lor din un loc in altul. De alt parte s'a
constatat c5. toate miscrile sunt supuse la
legi fixe i necesare. Cea mai principala

din aceste legi este c miscarea nici nu

se naste, nici nu dispare, ci ea se schimb numai In modalitatile sale, conservnd
astfel acelasi echivalent cantitativ. Deaceea

de ate ori vedem ca o piatrk o plant5.,

un animal, se misca', aceasth miscare este

efectul unei impulsiuni anterioare date acestor corpuri, adic5. a unei miscari anterioare care a incetat prin aceea c s'a
transformat In miscarea actuald a acestor
www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisicA materialistil

167

corpuri. Omul considerat obiecti nu face

esceptiune la aceasti regul. De oath ori

lucrurile exterioare dau o impulsiune oarecare sistemului nervos al omului prin canalul organelor sensitive, de atatea ori se
produce o mirare interioara sau exterioar&

a trupului sau a unei parti a trupului

omenesc ; i vice-versa, de oath ori trupul

omului executa o mirare material oarecare, de atatea ori el a primit o impul-

siune material prin canalul simturilor sau

altfel. Toate mirrile ce se executa in i
prin sistemul nervos se reduc la ceea ce
se numete actiuni reflexe; o impulsiune
se produce in capatul nervului sensitiv, aceastd impulsiune cid natere la o mirare
care transformandu-se pnate de o multime
de ori, percurge nervul sensitiv, celulele
internervale, nervul motoriu, pentru a e1
apoi prin capatul acestui nerv sub forma

de mirare a unui organ oare-care al tru-

pului. 1) Toat activitatea sufleteasc& a o-

mului se reduce deci pentru simtul meu

exterior la o mirare moleculath a sistemului nervos de aceiai naturd cu mira-

rea molecular& a celorlalte corpuri din lu-

me.i cum a pute eu sa concep

alt-

1) Pentru mai mult Imurire vezi intre altele

Teoria fatalismului".

www.dacoromanica.ro

168

Vasile Conta

feI sufletul unui om pe care nu-I .cunosc

deceit prin ajutorul simtului meu exterior,
0 care imi face prin canalul acestui simt
aceict.y impresiune in privinta fortelor sale
ca i ori-care alt corp material din natura?

Este adevarat c prin simtul meu interior

mai capat o cunotinta de aka natura. despre sufletul meu, dar aceasta cunotinta
se raporta numai la sufletul men, i. nu
o pot intinde qi la sufletele celorlalti oameni decat pe calea analogiei. Ins& calea
analogiei este, mai cu sarna in aceasta materie, aa Lde putin sigura, incit prin ea
a puted cam cu aceia0 dreptate, atribui
tuturor corpurilor materiale din lume o activitate sufleteasca unita cu contiinta.
Dar daca." este vorba sa argumentam nu-

mai decat cu analogii, atunci iati una

mult mai bine fondata, cu care se poate

da o esplicatiune mai tiintifica cunotintei subiective a sufletului.
Se tie ca orbul din natere care capita
vederea la o virsta mai inaintata in urma
unei operatiuni chirurgicale,

cind vede

pentru prima car un object, pe care nu-1

atinge cu mina dar pe care

il

cunoate

foarte bine prin experienta simtului pipairii, nu poate sa recunoasca obiectul numai
cu vederea. Mai mult dect atita. El nu
poate sa gaseasca nici chiar cea mai mica
www.dacoromanica.ro

Incercri de metafisicA materialist-a

169

asemnare intre imaginea obiectului forma:a de organul optic i imaginea formati

de organul pipairii ; ap. c el are convingerea ca aceste cloud impresiuni yin de la
doui lucruri cu totul deosebite prin natu-

ra lor. Aceast convingere nu inceteaz

deact cnd el privWe i pipde in acelcqi
timp obiectul ; i numai dupa. ce se stabi-

lqte prin experientd asociatiunea acestor

dou feluri de sensatiuni el poate cunoqte
in genere calitatile optice ale unui obiect
prin simpla lui pipAire, sau calitatile-i tactice prin simpla lui privire.
Prin analogiel) trebue s admitem, ci,
simtul interior al omului se afl in mod

permanent fata cu simtuf exterior, In a-

ceeai situatie in care se afla simtul pipairii fata cu simtul vederei la orbul operat,
in cele . dintal momente cnd el [privWe
obiectele din jurul sau. CunoSintele simtului interior nu pot fi identificate cu cunqtintele simtului exterior, precum la orbul operat cunotintele c4tigate prin simtul
pipAirii nu pot fi identificate cu acele

c4tigate prin simtul vederii. 0 idee de

exemplu, nu poate fi identificata. cu
1)

Taine a relevat pe cat stiu cel intai a-

ceasta analogie intr'un articol publicat in Revue

philosophique din 1877

www.dacoromanica.ro

170

Vasile Conta

miscare a oare caror molecule din creer,

precum la orbul operat forma unui pahar

sirntita cu pipaitul nu poate

fi

identifi-

cata cu imaginea luminoasa a 'acelui pahar simtita cu vederea. Intre o idee 9i o

miscare moleculara este un abis ce nu se
poate trece, precum este la orbul operat
intre paharul pipait i paharul privit. Omul
crede c ideea este o putere cu totul deosebit de miscarea unei molecule cerebrale

0. ca ea trebue sa purceada de la o substanta cu totul alta de cat aceea care constitue o molecula cerebrala, intocmai precum 0 orbul operat crede ca paharul simtit cu pipaitul e cu totul altul de cat paharul simtit cu vederea. Omul continua in
toatei viala lui a crede Ca o idee este alta
ceva cleat o miscare moleculara si c este
un abis intre aceste &ma lucruri, pentru
ea in toata viata lui nu se intampla o singura data ca, in aceleqi limp in care ideea
se formeaza sau subsista in capul sail, el
sa vada i sa pipae moleculele respective
ale creerului sau, facand diferite experimente concordante ; intocmai precum orbul operat, pe cata vreme paharul n'a fost
Inca pipait i vazut in acelasi, timp de
dansul, continua a crede c paharul pipait
este altul decat cel privit.
Din toate rezulta ca. creerul cu mirdrile

www.dacoromanica.ro

1neercAri de metafisica materialist5

lui ci sufletul sunt unul

171

i acelasi lucru, pe

care insd ni-1 reprezintarn in cloud feluri de-

osebite, pentru ca-I cunoactem prin intermediarul a cloud simturi deosebite ce sunt
impregonate de dansul in mod deosebit.
Cu argumente de felul acesta materialictii

sunt pe cale de a izbuti s dea o explicatiune materialista facultatilor suflete0i, ci

a starpi prin aceasta din filosofie credinta
in acea fiinti sau substanta de natura ne-

materiala', pe care spirituali0ii i-o inchipuesc cand intrebuinteaz cuvantul suflet sau
spirit.

Cu mai multi uprinta par a izbuti materialictii in a da o explicatiune inaterialista creatiunii lumii, 0 in a desradacina
prin

aceasta credinta in Dumnezeu. La

acest rezultat contribuesc mai cu samd

transformi0ii prin lucrarile lor. Este ade-41-at ca multi transformi0i sunt Inca teici

dar aceasta nu-i opre0e de a pregati fara

voia lor viitorul ateismului.
In rezumat progresul materialismului se
poate descrie din punctul de vedere al materiali0ilor in modul urmtor :
A fost un timp cand omul nu putea

explice in mod natural nimic.De aceea el

atribuia totul vointei unor fiinte inchipuite
pe cari le numea suflete, spirite, zei, etc.

De la un timp el a inCeput sfi-i explice

www.dacoromanica.ro

172

Vasile Conta

in mod natural unele lucruri, cari prin aceia insu0 deveneau propriu vorbind cunoscute. Cu progresul civilizatiunii numArul

lucrurilor cunoscute s'a mrit din ce in ce

in paguba numdrului lucrurilor necunoscute

cari continuau a fi puse tot pe seama spiritelor. Spiritul deci n'a fost de cat o inchipuire destinat a masca ignoranta omului
in privinta lucrurilor necunoscute Inca. Cu
alte cuvinte spiritul n'a fost dhcat o nemnoscutd, un x a carui valoare ramane de
aflat. Acest x nu se mai raport astzi, In
urma progresului facq, decat la activitatea
psichic a omului 0 la creatiunea lumii,
primind denumirile respective de suflet si
Dumnezeu. Dar in curand activitatea psichica i creatiunea vor fi pe deplin explicate materialicqte, i atunci vor dispdrea
din filosofie i inchipuirile numite astazi

suflet i Dumnezeu.

Am aratat felul in care s'au desvoltat

ideile metafisice ale perioadei materialis-

mului, ceea ce ne di o ideie lamurita qi

despre felul in care s'au desvoltat ideile

metafisice ale fie-careia din perioadele pre-

cedente. Pe urma. am reprodus ca exemple cAteva argumentatiuni de ale materia14ti1or asupra puhctelor ce nu sunt Inca
www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisic5 materialista

173

c4tigate de danii. Din aceste

argumentatiuni se vede intre altele cd atat
materialitii cat i spiritualiOi de toate speciile consider& conceptiunea fortei materiale, care -este principiul universal pentru
cei dintai, ca diametral opus cu conceptiunea spiritului care e principiul universal
definitiv

pentru cei de-al doilea. Cu toate acestea atat

forta pentru materialiti, cat i spiritul pentru spiritua4ti reprezintd cauza prima a lucrurilor, punctul cel de pe urma, la care
au ajuns cercetarile noastre, acel ceva

care nu se mai poate analiza, i care trebue A, fie admis In tiin ca un simplu
articol de credinta. Acee4 dificultate pe
care o incearca materialistul cand voete a
defini forta, o incearca i spiritualistul ce
voete A defini spiritul. Mai mult de cat
atata. Materialistul ii inchipuqte la urma
urmei forta in mintea sa cam in ace14 fel
in care spiritualistul cel mai inaintat Ii inchipue ceea ce numete el substanta spirituala. Toate acestea dovedesc ca deosebirea dintre materialism i spiritualism nu
este aa de radical& pe cat i-o inchipuesc
partizanii respectivi ai acestor sisteme, i
ea lupta dintre acqti adversari este abia
ceva mai mult de cat o simpla sfada pentru cuvinte.
Daca observam cu atentiune nenumarawww.dacoromanica.ro

174

Vasile Conta

tele sisteme metafisice, cate au fost propuse

din timpurile cele mai vechi pana in zilele

noastre, vedem ca cea mai mare parte din

ele sunt identice in fond 0 nu se deose-

besc decat prin cuvintele intrebuintate, a9a

fel c daca partizanii respeotivi ai acestor
sisteme s'ar intelege bine asupra intelesului

cuvintelor intrebuintate de dan0i, ei

s'ar gasi de acord in fond. Daca dam de-o

parte sistennele ce se deosebesc numai prin.
cuvinte, /Imam celelalte mai putine la numar, cari in adevar se deosebesc in fond,
de0 bine inteles, cu mult mai putin cleat
10 inchipuesc obicinuit partizanii lor. Deosebirile reale ce exista intre aceste din
urma sisteme se raporta numai la aspectul
principiilor metafisice universale 0 la nthrimea sferei acestor principii. Ma explic.
Ideile metafisice, ca ori-care altele, find
scoase prin abstractiune din imaginele

lucrurilor ce cunoatem prin experienta,

conserva ceva din aspectul acestor lucruri.

Astfel din timpurile cele mai vechi pan&

la o epoci relativ recenta omul concepe

spiritul (sufletele, zeii, etc.), adica cauza tuturor lucrurilor, sub o forma omeneasca,

pentruca in tot timpul acesta obiectul aproape esclusiv al atentiunii, al cercetarilor

pi al cunotintelor experimentale ale omului este omul ca persoana. Spiritual4tii cei
www.dacoromanica.ro

Incercri de wietafisica materialisa

175

mai Inaintati din timpurile din urma concep spiritul ca o substanta netangibild, nedefinita, fall forma 0 fail intindere, pentru
ratiunea ca ace0i spiritua1i0i ti indreapta
toata atentiunea lor la faculttile psichice
pe cari le stucliaza in mod esclusiv prin
observatiunea interna, neluand in bagare
de seama trupul, 0 cu atat mai putin forma lui. Pe canct escesul observatiunii interne 0 al meditatiunii lipsite de experienta
exterioara face pe spiritua1i0i sa conceapa
spiritul ca o substanta fara intindere, fara
forma 0 netangibila, escesul observatiunii
exterioare i studiul aproape esclusiv al
corpurilor fac pe materia1i0i sa conceapa
forta ca ceva rezistent, tangibil 0 raspan-

spatiu, ca ceva Insfar0t a careia

forma aminte0e pe acea a corpurilor.
dit in

Din aceste se vede ca aspectul pe care

cineva il da principiilor metafisice universale este acel ce rezulta prin generalizare

din aspectul lucrurilor, care cari cineva a

indreptat mai mult atentiunea sa, 0 a carora observare internd sau externa i-a procurat cele mai multe din cuno0intele sale.
De aici rezultd ca afara de aspecturile descrise mai sus, principiul metafisic al cauzei
prime poate ave a. o multime de alte aspecte

mai mult sau mai putin deosebite, acestea

variind 1 a fiecare popor

i chiar la fie-care

www.dacoromanica.ro

176

Vasile Conta

individ cu genul de viata, de ocupatiune

i. prin urtnare de cunWinti experimentale
ale fie-caruia.
Trec acum. la deosebirea cea mai impor-

tanta, adica la deosebirea de intindere a

sferei principiilor metafisice.
Omul primitiv, fiind, foarte marginit, nu

poate cunoWe i nici cuprinde cu mintea

sa decat un foarte mic numar de lucruri

pe cari le raporteaza la un foarte mic spatiu i la un foarte scurt timp, Cu alte cuvinte, sfera in care cugetarea omului pri-

mitiv se poate invarti cu privire la cantitatea

materiei, a spatiului i a timpului, este foarte
mica. De aici rezulta Irish' ca. i. principiile

metafisice, cari prin natura lor se raporta

la totalitatea lucrurilor cunoscute sau chiar
imaginabile, au la omul primitiv o sferf
foarte mica. Dar sfera de cugetare, i prin
urmare i sfera principiilor metafisice, se

largesc treptat cu cat omul inainteaza pe

calea civilizatiunii, cu cat cunoOntele sale

experimentale se inmultesc i inteligenta
sa se desvolta prin diferentiarea organelor

cerebrale. Acest progres se face treptat

de la perioada fetiismului pana la perioada

materialismului, in aceasta din urma omul
putand cuprinde cu mintea sa o mai mare
cantitate decat totdeauna de materie, de
spatiu i de thnp,

www.dacoromanica.ro

Incerari de metafisic materialist

177

Prin sfera de cugetare inteleg aceea care

cuprinde, nu numai lucrurile positiv cunoscute, dar i acele cari se pot macar ima-

gina. De aceea perioada materialismului

este caracterizat nu numai prin un numar
mai mare decat totdeauna de cuno0inti
pezitive, dar i prin puterea imaginatiunii
de a patrunde mai departe decat tutdeauna in infinitatea spatiului, timpului 0 a
materiei. S'ar puteA obiecta Ca omul a avut

in totdeauna idee de infinit, i o imaginatiunea a gasit In acest infinit totdeauna

acelasi camp liber pentru creatiunile sale.
Este insa de observat c infinitul, de0 purtnd in totdeauna ace1a0 nume, n'a fost in
toate timpurile conceput tot intr'un fel : el

n'a fost, daca ai putea zice ask tot una

de mare pentru mintea omului in toate

timpurile. Si apoi ideea infinitului nu este

in ultima analiza, dupd cum am aratat aiurea (Theoria fatalismului), decat ideea ne-

putintei noastre de a trece chiar cu ima-

ginatiunea dincolo de oare-cari limite de

cantitate ; asa fel c in realitate campul iiber al imaginatiunii nu este infinitul in Intelesul su obicinuit, ci o parte limitata
dinteinsul. Ins5, limitele de cantitate a materiei, a spatiului i a timpului, pan la cari
imaginatia poate ajunge, nu au fost acelea0
in -tQata perioaaele iIei10 met4sice, ISwww.dacoromanica.ro

178

Vasile Conta

ceasta se poate dovedi prin progresul ce a

fcut omul In facultatea de a numka., de
oare-ce numkul este ideea abstracta, a cantittii relative, 0 numkarea este operatiunea.
intelectuald, prin care cineva Inainteaza cu
conceptiunea treptat pe calea infinitului de

mare 0 pe acea a infinitului de mic.

Se vtie c sunt j astzi oameni siated cari nu pot numr deck pe degete,
0 Inca numai pana la numkul cinci, dincolo de care ei nu tiu se; i.cd deck multi.
aceasta nu li se Intampl pentrm ca nu
-au cuvinte cu cari sd exprime numere mai
mari, ci pentru cd nu pot sa realizeze astfel de numere In con0linta lor. Mai Intaiu ei
nu concep chiar un numar ce nu trece peste

cinci deck vazand sau Inchipuindu-0 ca

vad degetele respectiVe. Cat pentru numerele mai mari, ei nu pot sa le conceapa In mod abstract, pentru ca nu pot sa

priveascd deodata 3n imaginatia lor mai

multe degete sau alte unitati deck cinci;

pi

chiar dac \Tad In realitate mai multe o-

biecte decat cinci, ei Ii fac o idee confuz despre numkul lor, de aceia0 natur4
cu ideia pe care ne-o facem noi la prima
vedere a unei banite de fire de nisip.

Dar cu cat omul inainteaza pe calea civilizatiunii, cu atat el poate realiza In mintea, 4 11 um ere abstracte mai mari, In pewww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

179

rioada materialismului facultatea de a numAr este ajuns5. la cel mai inalt grad de
desvoltare. SA nu se creadA insd c in aceastA perioadA omul poate numAr panA
la nesfAr0t pentru cA poate si in0re cifre

necontenit. Un numr este numai atunci

realizat in con0iintA cAnd toate unitatile lui

sunt oare cum distinct simtite. De aceea

cAnd cineva voe0e sA-0 dea sam5. de un

numAr oare-care, i0 imagineazi incAtva un

ir de unitAti pe cafi le trece oare-cum
In revistA. Ins nu toate numerele expri-

mate prin cifre sunt 0 realizate in con0iinta. Pentru ca sAii poata cineva imagina, de exemplu, un numr de o sutA de

mii de soldati, este nevoit a-0 imaginh mai

intAiu grupuri, de exemplu, ate o mie ocupAnd ale o cantitate cunoscutd de teren
apoi a-si imaginh numArul mai mic al acestor grupuri ; 0 cu toate aceste artificiuri,
se gAse0e mai totdeauna Ca ideea format
prin meditatiune despre cantitatea de o
sutA de mfi de soldati, este deosebitA de
aceea pe care i-o formeazA cineva, cAnd

vede cu ochii la un loc acest numAr de

soldati. In reguli generalA un numAr prea
mare nu se poate realiza in cbn0iinta declt prin impirtirea lui in prti mai putin
numeroase decat unitatile primitive. Dar i
cu mijloace de aceste tot se ajunge la o
www.dacoromanica.ro

180

Vasile Conta

limita, peste care imaginatia nu poate trece. Daca numarul este din cale afara mare,
atunci ne facem o idee foarte vag5, despre dnsul numai prin numarul cifrelor care-1 exprima.. Dar aceasta nu Insemneaza
ca cantitatea rear& este conceputa. InsfArit s'a putut Intrebuinth la diferite grade
de civilizatie expresiuni ca aceste: multe
ca nisipul marilor,i sau multe ca unitatile
unui numar scris cu un ir de cifre care
s'ar intinde de la pimAnt pan& la luna".
Dar aceste expresiuni nu dovedesc de loc
gradul aptitudinei de a numar i intindeTea sferei de cugetare, pentru ca ele enunta cantitati cari nu se pot Inca nici pe
departe realiza, in mintea omeneasca. Aceste expresiuni au putut deci fi Intrebuintate in toate timpurile, pentru c In totdeauna ele au fost deopotrivd fr Inteles
efectiv. Si apoi chiar i cu expresiuni )perbolice cu aceste, tot nu poate sa mearga
cineva pan& la nesfarOt.

pi

Imaginatiunea are ca punct de sprijin

ca punct de plecare cunotintele posi-

tive, i nu se departeaz de aceste cu creatiunile sale decAt la o distant& determinatS.

0 comparatiune va lamuri aceia ce voesc

sa spun : daca presupunem ca globul pamantesc reprezenteaza sfera cunotintelor
positive, atunci atmosfera pamantului rewww.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicd rnaterialistA

181

prezenteaza. sf era pe care imaginatiunea

o poate umple cu creatiunile sale. De aici se intelege ca cu cat sfera cunostintelor positive va fi mai mare, cu atat si.sfera imaginatiunii se va intinde mai departe.
Insa perioada materialismului fiind aceea

in care omul are cel mai mare fond de

cunostinti positive, tot In aceasta perioada

el are si imaginatiunea cea mai larga.
Din cele de mai sus se vede ca masura
intinderii sferei de cugetare este in acelai timp i cea mai dreapt masura a gradului de desvoltare al ideilor matafisice
prin urmare al gradului de civilizatie al omului. InsP, fiindcalin practica sfera imaginatiunii este greu de apreciat, i fiindca
dealmintrelea aceasta sfera se afl intr'un
raport constant cu sfera cunostintelor po-

sitive, de aceea in practica este de ajuns

a masurh pe aceasta din urma pentru a
a aveh o idee de gradul de desvoltare al
ideilor . metafisice, si prin urmare de gradul civilizatiunii.

Am zis ca masura progresului ideilor

metafisice este in acelasi timp masura gra,
dului de civilizatie ; de oare-ce ideile me-

tafisice se desvolta paralel cu toate celelalte elemente ale civilizatiunii. i in a-

devar, iata Ge se poate constath, din iswww.dacoromanica.ro

Vasile Conta

182

toria desvoltarii diferitelor elemente ald

civilizatiunii.

a) In domeniul adeudrului i al ftiintelor,

domeniu explorat de inteligenta propriu

zisa, vedem nu nurnai ca stiintele speciale

se inmultesc din ce In ce prin diferentiare,
dar ca fie-care din a:!este stiinti mareste
din ce In ce fondul cnnostintelor respective, impingand din ce in ce mai departe
marginele sferei sale proprii, pana cand ajungem la perioada materialismului, unde
stiintele positive aunt si mai numeroase si
cu sfere mai intinse decal totdeauna. Cornplexul tuturor Sferelor stiintelor speciale
constitue sfera filozofiei positive, si este o
o parte numai din sfera metafisicei, anume, acea parte solida pe care am comparat-o mai sus cu globul terestru.
b) In domeniul utilului sau al artelor utile,
vedem ca, cu cat omul a inaintat in civilizatie, cu atat el si-a inmultit i i-a perfectionat armele pentru lupta vietii, lupta
pe care a purtat-o cu un succes din ce In

ce mai mare si pe un camp din ce in ce

mai larg, astfel ea sfera pana la marginele

careia el poate patrunde cu armele sale

victorioase este mai larga decat totdeauna

In periOada materialismului.
c) ln domeniul binelui sau al moralei,
domeniti prin excelenta al sentimentelor nas-

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisic5 materialist

183

cute din instinctul de conservare sociali,

vedem ca iubirea i solidaritatea care leagi
mai multi indivizi la un loc, se intind mai
intaiu la membrii acelei* familii, i apoi
treptat i succesiv, cu cat omul se civilizeazd, la membrii aceluia0 trib, la ai ace1eia0 natiuni, la ai aceleia0 rase, 0 pand la
ai omenirii intregi. Astazi, cand gradul de
civilizatie este mai inalt decat totdeauna,
sentimentele umanitare i solidaritatea ce
rezulta din ele leaga pe toti inclivizii omenWi mai strans decat totdeauna. Sfera iubirii omenWi s'a largit deci treptat, pang
a cuprins in ea pe toti indivizii omenWi,
i tinde a se largi Inca pentru a cuprinde
treptat Inca i alte fiinti organice.
d) In sfarit, in domeniul frurnosului sau
a frumoaselor arte, domeniu prin escelenta
al imaginatiunii i al creatiunilor ei, vedem

ca, cu cat omul este mai civilizat, cu atat el gasWe frumuseti mai in adanoul
lucrurilor, fiind adicd impresionat de

pardelicate, mai intime

mai putin evidente ale acestora, i oil
tile

cele

mai

atat el se cufundd mai mult in infinit pentru a g'asi acolo sau, mai bine zicand, pentru a-i creh acolo, in libertate, frumusetele
a carora lipsa o simte i pe care nu le
gasWe in sfera cun4tinte1or positive. De
alta parte, cu cat omul in4intea.4 pe Qalea
www.dacoromanica.ro

184

Vasile Conte

eiviliza.tiunii, cu atht artele frumoase se Inmultesc prin diferentiare, si cu atat fie-care

arra special& largeste sfera conceptiunilor

pe cari oa are a le intruph, a le sensi-

biliz& ; asa fel ca sfera generala a conceptiunilor Si a creatiunilor artistice se afla

mai larga in perioada materialismului cleat
totdeauna.
Se intelege ea ori-ce artist, fie el pictor,
muzicant, literator, etc., care este la Thaltimea culturei generale din timpul in care
treste, da. ca baza lucrarilor sale artistice

datele stiintelor positive din acel timp, 0

numai deasupra acestei baze, adica numai
pentru ceea ce trece dincolo de sfera cunostintelor pozitive ale timpului, el cladeste
c,a creatiuni proprii de ale imaginatiunii

sale. Este adevarat ca cei mai multii artisti

din timpurile noastre, mai cu sama litera .
tori si sculptori, se marginesc in a imit
modelurile ramase de la Greci si Romani,
adica a face opere cari ar fi potrivite pentru starea de cultur& a Grecilor si a Romanilor, dar nu pentru a noastra. Rutinarii
insi si imitatorii servili nu se pun la socoteal& &and e vorba de a constath 0 a caracte-

riza faza actual& prin care trece inteligenta

generala. Pe langa rutinari, cari dup& natura himurilor trebue sa fie mai numerosi,
se all& si rtisti origtinali, cari se inspira
www.dacoromanica.ro

IneereRri do metafisica materialista

185

de fa epoca in care traesc i creiaza opere in conformitate cu cultura general a acestei epoce.

Aceste ate-va observatiuni pe cari le

fac In treach.' t in privinta artelor frumoase

pot sa path' nedrepte si pot s fie chiar
neintelese. Voiu aveh insa ocaziunea a le
justifica., a le complecta. a le desvolt si a
le 15.muri intr'un studiu special.
Am zis mai sus ca sfera metafizicei cuprinde pe langa. sfera filosofiei positive, pe
care am comparat-o cu globul terestru,

sfera creatiunilor imaginare, pe cari am

comparat-o cu atmosfera pamntului. Prin

aceasta din urm.i sferd metafisic se tine
de frumoasele arte. 5i in adevar, metafisica are prin natura ei o parte cu totul
lsat maginatiunii. Metafisicul se comportu

cu aceastd parte ipoteticd, poate chiar frl

stirea lui, intocmai ca un artist : el o Intocmeste, o sistematizeazd, o fasoneaza dupa

g-ustul si predilectiunea sa personald, sau,

cum s'ar zice in limba artistilor, dupa idealul ce el a conceput.
Metafrsica deci, prin aceea ingsi ca. imbratiseaza. irtreaga sfera a cugetarii omenesti, este In parte stiinta i In parte
arta.

SFARIT
www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
IncercAri de MetafisicA materialist.

Introducere istoricA

Sectiunea 1.
Perioada fetisismului
. 1. Prevestirile
.
.
. 2. Suflete
.

23
27
32

Sectiunea II.
Perioada idolatriei

57

Sectiunea III.
Perioada politeismului

69

Sectiunea IV.
Perioada monoteismului

90

Sectiunea V.
Perioada Panteismului

104

Sectiunea VI.
Perioada materialismului

129

Sectiunea VII.
Observatiuni generale

-0-000-c,www.dacoromanica.ro

142

SUPLIMENT
LA CATALOGUL

BIBLIOTECEI PENTRU TOTI

Biografii
Gh. Munfeanu. Costache Negri. Viata lui. Date
din viata marelui om politic ai literat, unul din fluritorii Romaniei.

No. 700

Cgatorif, Descrieri,, Geografie,

G. Munteanu-Rmnic.Spre centrul pAmantului.
Admirabila lucrare de vulgarizare atiintifiel
neintrecutul roman al marelui Jules Verne.

dupa

No. 792-793

Basme
V. caraivan. Aliman Voinicul.

No. 752

Poyesti (traduceri 5i adaptri)

M. liegru. Povestiri orientale.
Andersen.

No. 763

Povesti Alese. Sirena, Istoria unei maini

Potcovarul, 13radul, etc.

No. 1
Carte de chipuri Mra chipuri, volum instructiv.

atr5g5tor i potrivu pentru educarea sufleteascl a copiilor.

GrAd;na Raiului.

pentru copii.

No. 100

Povestiri frumoase

i instructive

No. 657-658

www.dacoromanica.ro

Catalogul Bibliotecei pentru toti

189

lstorie i moravuri
Viata sociala si culturalk
Ste Durnitrescu. Viata publica si privata la Romani. o privire asupra obiceiurilor cani formeazA
intreaga viata social A, cultural& i politica a Romanilor. Textul, care e o bunA culegere din cei mai
marl romanisti, e insotit de numeroase i interesante

ilustratii.

No. 795

Nuvele i Povesti istorice

Scariat. Vorbe si anecdote despre oameni celebri. 0 interesantA culegere cu date prlvitoare la
cei mai insemnati oameni din toate timpurile

No. 701

Legende
Tutescu.

i traditii

Din vai si valcele. 0 interesantA cule-

gene de produetii poporane, din care se poate vedea

sufletul poporului.
No. 702

Densusianu Ovid. Traditii i legende

No. 600
p opulare.
Aexandri V.
Legende. Dan apitan de plai
Vlad Tepes. etc.
No. 193-1,40
Bolintineanti. Legende Istorice. Doamna
Neagoe, Han Tatar, Corvin i Stefan etc.
No. 24
Gottfried Keller. Legende. Fecioara i C.
lugarita, Credinciosul Vitalis, Eugenia etc. traducer
de St. 0. losif.
No. 683

Washington Irving.

Povesti i Legende

Mostenirea Maurului, Guverpatorul Manco No. 484

Poeme
-C. Moldovanu.Cantarea Cantarilor.

www.dacoromanica.ro

No. 751

190

Catalogul Bibliotecei pentru toti

Nuvele 0 sehite
a) Din literatura .romAnit.
Negruzzi.
Serghie Pavlov.
No. 703
Din povestirile unui IraSpir !don Popescu.
ntor de lupi.
No. 708
Al. Cazaban.
Oameni cum se cade. No. 709
No. 711
P. nghel. Triumful vietei.
Satana.
L. Daus.
No. 732-733
I. Slavic). Puisorii.
No. 754
Alexandrescu Porna. Popasuri.
No. 774

Traian Demetrescu.

Privelisti din viat.

No. 779-780

D. P. Ptrascanu.
Ce cere publicul dela un
deputat.
No. 786
Marieta,
No. 800
Edg. Asian.

b) Din literature francezA.

Anatole Trance. Baltazar.
No. 708
Moarta inafnorata. No. 743-744
Th. Gautier.
No. 756
Cheful dela Coqueville.
No. 759
). Richepin. Motti bizare.
Debuturile lui Cezar Borgia. No. 760-761
E. Zola.

c) Din literatura rusA.

L. Tolstoi.

Cu ce tresc oamenii. Povestire mis-

ticA,una din cele mai frumoase si mai vestite ale

merelui cugetAtor rus.
No. 705
L. Tolstoi. Trei morti si alte povestiri. No. 750
W. Korolenho.
Visul lui Macar, povestire iacutA
No. 758

www.dacoromanica.ro

Catalogul BiblioteCei pentru toti

191

d) Din alte literaturi.

H. Sienkiewicz.

Amintiri din viata de artist.

No. 719

No. 757
Banul norocos.
E. de Amicis. 0 moarte pe crnpul de rzboi.
Bawr.

No. 772

Logodna din St. Domingo. No. 785

K. Sienkiewicz. Nuvele. Traducere de W. Ghfil
11. Kleist.

No. 794
Drepturile femeii. Culegere din ceIe

Marc Twain.

mai frumoase schi(e ale neintrecuttllui umorist.

No. 799

Romane
a) Originale.
M. Teodorian-Carada.

Pop-florantin.
si traditie.

Maica Sofia.

Horea. Roman

No. 749
istorie

No. 797-798

b) Din literature francez.

B, Constant.

No. 767

Adolf.

fr. Coppe.

Vinovatul. Cu numeroase ilustratiuni.

p. Bourget.

Andr Cornelis.Un admirabil roman

No. 781-784

psihologiccu numeroase ilustratii. No. 789-791

c) Din alte literatuti:

I. Turjheniev.Printii si copii. Roman din vtata
No. 738-739

nihilistiler.

Fr. Burnett.

.CU.
1-or.riCu numeroase ilustratii.
Mi
1

No. 747-748

www.dacoromanica.ro

12

CataloguI Bibliotecei pentru toti

Literatur& dramatic&
a) Piese originale.
H. Scurtescu. Rhea-Sylvia. o dr5g51aA piesi, tu
care se lace apologia intemeietorului Romei.

No. 704

Hicolau si Simionescu. Fiul ei. Jucat5 pe scena

Teatrului National din Bucureoti.

No. 710

c) Piese clasice moderne.

$chiller.Conjuratia lui Fiesco la Geneva.

No. 736-737

d) Teatru modern.
P. Hervieu.Goana tortelor. Piesa jucatS la Teatrul
National din Bucurelti.

No. 706

No. 712
R. Browning.Mildred (tragedie).
B ernstein.Cheia de aur. Un act In versuri.
No. 7,15

). Richepin.Martira.

No. 762

Fabule in versuri si in proz&

G. Sion.

Una suta una fabule. In versuri.

No. 778

Culegere
de Fabule din Tichindeal, Asachil
Carp, Ralet, Eliade Radulescu, Stamati, Hrisoverghi
A. Pann, Gusty, V. Alexandrescu, Balacescg

No. 404

Alexaudreseu Gr.
Fabule. Proza ol versuri
No. 295-298
Esop. Viata i pildele lui. ios Fabule No. 466

G. Fabule, Biju
Anneal
i Furnica, Calul de curse

i Griu, Melcul. Omida

i calul de sack
oi
oonul i alte drgute fabule
No. 303W
ICIP<C4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro