Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific
Prof. Univ. Dr. VALENTIN MUNTEANU

Student
Ttar Gabriel Adrian

Timioara
2015

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

LUCRARE DE LICEN
TITLUL LUCRRII

Coordonator tiinific
Prof. Univ. Dr. VALENTIN MUNTEANU

Student
Ttar Gabriel Adrian

Timioara
2015

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

Copyright 2015 - Toate drepturile privind lucrarea de fa aparin autorului acesteia

i sunt protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996, cu modificrile i
completrile ulterioare.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

Folosirea coninutului sau a unor pri din acesta fr acordul autorului se pedepsete
conform legilor in vigoare.

REFERAT

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

DECLARAIE
Subsemnatul,................................................................................................................................
.........,

absolvent

al

programului

de

licen...................................................................................., promoia ............ autor al

lucrrii de licen cu titlul
.......................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
......................................,

avnd

ca

ndrumtor

tiinific

pe

Doamna/Domnul

Prof./Conf./Lector Dr.
...............................................................................................................................,
pe proprie rspundere i cunoscnd prevederile art. 143 (alin. 4,5) i 310 (alin. 1,2) ale
Legii Educaiei Naionale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului
Educaiei, Cercetrii i Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a
examenelor de finalizare a studiilor universitare de licen din cadrul UVT i ale
Procedurii Operaionale a UVT privind frauda i/sau plagiatul academic n rndul
studenilor, declar urmtoarele:
lucrarea de absolvire a fost elaborat de mine, ca rezultat al propriei cercetri i
documentri, nu a mai fost prezentat niciodat la o alt facultate sau instituie de
nvmnt superior, din ar sau strintate;
- toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate n lucrare;
- toate fragmentele de text reproduse exact, chiar i n traducere din alt limb, sunt
redate ntre ghilimele i dein referina precis a sursei bibliografice;
- reformularea, n cuvinte proprii, a textelor scrise de ctre ali autori indic sursa
bibliografic din care s-a inspirat;
- calculele sunt efectuate de ctre mine, iar comentarea rezultatelor obinute este original;
- reprezentrile grafice i tabelele care nu mi aparin au indicat sursa bibliografic
exact.
Prin prezenta mi asum n totalitate originalitatea lucrrii elaborate.
Timioara,
Data:______________
Nume:______________________
Prenume:___________________________
Semntura

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

Cuprins
1 Introducere .........................................................................................................9
2 Literatura de specialitate ....................................................................................9
2.1 Concepte generale ............................................................................................................9
2.1.1
Proiecte si managementul proiectelor ............................................................9
2.1.2
Aspecte specifice managementului de proiect in cadrul proiectelor finanate
din fonduri europene ..................................................................................................10
2.2 Fonduri structurale .........................................................................................................11
2.2.
Fondul European de dezvoltare regional (FEDR) ..12
2.2.1
Programe operaionale .................................................................................13
2.3 Programul Naional pentru Dezvoltare Rural...............................................................21
3 Studiu de caz i rezultate ..................................................................................23
4 Concluzii ..........................................................................................................32
5 List bibliografic ............................................................................................33
6 Anexe ...............................................................................................................33

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

Managementul de proiect Programul naional

pentru dezvoltare rural
Rezumat:
Cuvinte cheie:
Coduri JEL

Introducere
Am ales cu mult interes aceast tem pe care am considerat-o fundamental
i util n domeniul economic.
n aceast lucrare mi-am propus s scot in eviden importana proiectelor, fondurilor
si programelor europene pentru o dezvoltare durabil a Romniei.
In primul capitol al acestei lucrri sunt prezentate conceptele generale ale
proiectelor c t si abordarea general a managementului de proiect.Este explicat ce
este un proiect, de ce este important acesta, c t si factorii care asigur un
management de proiect de calitate n dezvoltarea durabil a Rom niei. De
asemenea, tot in capitolul acesta sunt prezentate aspectele specifice
managementului de proiect n cadrul proiectelor finanate din fonduri europene,
c t si diferena dintre un simplu proiect, unul general, si un proiect finanat prin
intermediul fondurilor structurale i de coeziune de ctre Uniunea European.
n al doilea capitol am prezentat n ansamblu fondurile structurale si
programele operaionale care se vor derula in Rom nia. n prima parte am pus
accent pe fondurile care alctuiesc fondurile structurale, evideniind prioritile
fiecarui fond si obiectivele pe care acestea le au. n a doua parte a acestui capitol
am prezentat programele operaionale care se deruleaz n Rom nia impreun cu
axele prioritare aferente fiecrui program, impreun cu msurile care alctuiesc
aceste axe cat si potenialii beneficiari ai fiecarui program in parte.La sf ritul
capitolului am pus accent pe Programul Naional pentru Dezvoltare Rural i pe
msura 221 si anume Prima mpdurire a terenurilor agricole.
n capitolul trei este prezentat partea practic a acestei lucrri, n care am
elaborate o cerere de finanare pentru mpdurirea terenurilor agricole n
comuna Uivar n vederea creterii zonelor forestiere i mbuntirea calitaii
mediului.Acest proiect este finanat de Fondul European de Dezvoltare Rural n
cadrul axei prioritare 2 ( mbuntirea calitii vieii n zonele rurale si
diversificarea economiei rurale) prin msura cu numarul 221 Prima mpdurire a
terenurilor agricole

2
2.1

Literatura de specialitate
Concepte generale

2.1.1 Proiecte si managementul proiectelor

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

10

Un management de proiect eficient creeaz premisele unor efecte multiplicatoare, fiind cheia
care deschide portile pentru viitoare proiecte, in special prin dezvoltarea unei relaii
armonioase cu toi factorii interesati.Prin toate demersurile ntreprinse legate de identificarea
problemelor tehnice, financiare, umane, identificarea solutiilor, alegerea variantei optime,
modalitile de comunicare, putem aprecia c managementul de proiect este n sine o art.
Dar ce este un proiect? Conform Dicionarului explicativ al limbii romane (DEX) prin proiect
se nelege:
1. Plan sau intenie de a ntreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;
2. Prima form a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmeaz s fie
discutat si aprobat pentru a primi un caracter oficial i a fi pus n aplicare;
3. Lucrare thenic ntocmit pe baza unei teme date, care cuprinde calculele
tehnico-ecnomice, desenele, intruciunile etc. Necesare executrii unei contrucii,
unei maini etc.
Etimologic, cuvantul proiect provine din latinescul projectus, iar termenul
a fost folosit pentru prima dat ntr-o documentaie de ctre arhitectul italian
Filippo Brunelleschi.
Un proiect, indiferent de anvergur sau domeniu, este:
Orientat spre rezolvarea unei probleme reale, cu un anumit grad de complexitate;
O activitate cu un scop bine precizat, obiective clare si rezultate ateptate;
Obligatoriu ncadrat temporal, in caz contrar, rat ndu-se oportunitatea existent,
exist nd riscul pierderii utilitii;
Limitat din punct de vedere a resurselor financiare, materiale si umane;
Planificat din timp, monitorizat pe parcurs si evaluat la sf rit.
Managementul proiectelor reprezint o administrare a planurilor cu
character de unicitate in care activitile au un coefficient ridicat de risc, iar
problemele manageriale ce trebuie rezolvate au character statistic, dinamic sau
nedeterminat. (L.Boyer, Managementul proiectelor europene, p.19)
2.1.2 Aspecte specifice managementului de proiect in cadrul proiectelor finanate din
fonduri europene
O alta categorie a managementului de proiect este reprezentat de
managementul proiectelor europene. Proiectul privit in accepiunea general se
diferentiaz de un proiect finanat prin fondurile structurale i de coeziune de ctre
Uniunea European prin: (B rgoanu Alina, Managementul proiectelor europene,
p. 22)
1. Formularul standard este cerut obligatoriu. Pentru a depune un proiect in
vederea finanrii nerambursabile, se completeaza o cerere de finanare
aferent programului din cadrul caruia face parte proiectul;
2. Finanrile sunt acordate pentru a promova diferite politici a Uniunii Europene,
ceea ce inseamn ca obiectivele sursei de finanare trebuie bine cunoscute;
3. Durata de desfurare a acestor proiecte cu finanare nerambursabil este
stabilit, ceea ce inseamn ca beneficiarul trebuie s incadreze activitile in
parametrii temporali specifici domeniului;
4. Bugetul este mai mult o constr ngere dec t un obiectiv, ceea ce presupune c
principalul obiectiv este exploatarea bugetului la cote maxime, si nu atingerea
de oiective cu efortul financiar cel mai mic posibil cum este si in cazul
proiectelor comerciale;

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

11
5. Managementul performant al acestor proiecte europene creeaz un echilibru
ntre standardele impuse de Uniunea European, resursele prestabilite, adica
bugetul fix, si contr ngerile de timp;
6. Definirea obiectivelor si redactarea propunerii de reprezint stagii mult mai
importante dec t in proiectele obinuite;
7. Ghidul programului, ghidul solicitantului si manualul beneficiarului lipsesc din
proiectele obisnuite. De asemenea trebuie consultai termenii de referin ai
proiectului si cunoasterea obiectivelor generale ale sursei de finanare;
8. Obiectivul finanatorului nu este acela de a recupera suma de ani acordat
iniial si s obin i o dob nd sau un profit, ci de a recupera creditul sau
investiia sub forma promovrii unei anumite politici. De aici rezult accentul
pe rezultate, pe durabilitatea si metodele de promovare a acestora;
9. Condiiile de eligibilitate c t i criteriile de selecie sunt complet definite
nainte de momentul deschiderii competiiei pentru finanarea acestor
proiecte.
Pentru ca procesul de evaluare s se desfoare in limita unor principia bine
stabilite si in condiii optime, Uniunea European a creat o serie de criterii de
evaluare a propunerilor de finanare, care sunt: (Criteriile au fost prezentate de
catre MFP/Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar/
Unitatea Central de Evaluare, disponibil online la adresa http://www.evaluarestructurale.ro/pub/doc/Brosura_ro.pdf,
Cartea
Managementul
Proiectelor
Europene, p.24)
Relevana unui proiect reprezint msura n care obiectivele stabilite i planul
de implementare propus abordeaz corect problemele identificate;
Eficiena urmrete rentabilitatea, respectiv dac se pot obine rezultate mai
bune prin alte modaliti mai ieftine;
Eficacitatea urmrete dac proiectul i-a atins obiectivele in faza de
planificare, beneficiile aduse de proiectul in practic si daca subiecii vizai de
proiect au beneficiat sau nu in mod real de pe urma serviciilor si produselor pe
care proiectul le-a facut disponibile;
Impactul masoar efectul adus de realizarea proiectului anumitor beneficiari
dintr-un sector, dintr-o regiune sau din ntreaga ara;
Sustenabilitatea se refer la continuitatea proiectului, arat daca exist
probabilitatea ca rezultatele positive ale proiectului s continue i dupa
terminarea finanrii. Totodat, sustenabilitatea urmrete daca impactul
proiectului pe termen lung poate fi meninut la nivel de sector, regiune sau ar.
Rolul proiectelor in accesarea fondurilor europene.
Pentru ca un proiect s beneficieze de finanare european este necesar ncadrarea
acestuia in politicile si strategiile locale, regionale, naionale i ale Uniunii Europene. De
asemenea, este esenial contribuia pe care acesta o adduce la dezvotlarea durabil,
egalitatea de anse, societatea informaional sau inovarea i noile tehnologii, protecia
mediului i eficiena energetic, aspect central ale procesului de evaluare i selecie a
proiectelor spre finanare.
2.2

Fonduri structural

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

12

Fondurile structurale sunt definite ca instrumente financiare. Aceste instrumente sunt

administrate de ctre Comisia European, finan nd programe de dezvoltare regional, n
scopul de a consolida coeziunea economic si social in Uniunea European.
Fondul European de dezvoltare regional (FEDR)
Acest fond European de dezvoltare regional are ca scop consolidarea coeziunii
economice, sociale i teritoriale in cadrul Uniunii Europene. El corecteaz
dezechilibrele existente ntre regiuni si sprijin dezvoltarea regional si local prin
stabilirea unor prioriti care pun accentual pe:
Infrastructurile de transport, energie si telecomunicaii;
Imbuntairea tehnologiei comunicaiilor, c t si accesul la informaii;
Dezvoltarea urban durabil;
Infrastructurile de educaie, de sntate i sociale;
Consolidarea administraiei publice;
Serviciile de interes economic;
Cercetare, dezvoltare si inovare;
Trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Fondul social European (FSE)
Fondul social European reprezint instrumentul principal al Uniunii Europene care are
ca scop investirea in oameni. Acesta deschide noi pori cetenilor europeni,
promoveaz o educaie mai bun, ofer oportuniti mai mari de angajare, si
imbuntete situaiile persoanelor care se confrunt cu un riscul de srcie.
Fondul social Euorpean vizeaz patru obiective tematice:
Investiiile in domeniul educaiei, al formrii competenelor;
Promovarea ocuprii forei de munc si sprijinirea mobilitii muncitorilor;
Combaterea srciei;
Consolidarea capacitii instituionale i a eficienei administraiei publice.
Totui, fondul social European ar trebui sa contribuie si la realizarea altor obiective
tematice, cum ar fi:
Intensificarea utilizrii tehnologiilor informaiei si comunicaiilor;
Trecerea la o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon, eficient din punctual
de vedere al utilizrii resurselor si neinflunabil de schimbrile climatice;
Dezvoltarea tehnologica i a inovrii;
Cresterea competitivitii intreprinderilor mici i mijlocii.
Fondul de coeziune
Acest fond de coeziune este un fond special al comunitii europene care ajuta statele
membre al cror venit naional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media
comunitar s-i reduc diferenele dintre nivelurile de dezvoltare economic si
social i s-i stabilizeze economiile. Fondul de coeziune susine aciunile care fac
parte din domeniile reelelor de transporturi, in special proiectele prioritare de interes
European, si aciunile de mediu, unde acesta intervine in proiecte din domeniul
transporturilor sau din domeniul energiei, at ta vreme cat aceste aciuni aduc avantaje
clare pentru mediu, cum ar fi:

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

13
Eficacitatea energetic;
Folosirea de surse de energie regenerabile;
Dezvoltarea transportului feroviar;
Consolidarea transporturilor publice.
2.2.1 Programe operaionale
Programele Operaionale sunt documente strategice aprobate de Comisia European care au
ca obiectiv implementarea prioritilor sectoriale i/sau regionale si pot fi confinanate din
Instrumentele Structurale , Fondurile Structurale i de Coeziune.
Fondurile structurale si de coeziune care finaneaz PO sunt instrumente financiare cu ajutorul
crora UE acioneaza pentru realizarea a trei obiective ale Politicii de Coeziune.
Primul obiectiv este Convergena. Acest obiectiv primeste finanare din trei fonduri, si anume
FEDR, FSE si FC i este adresat investiiilor pentru dezvoltare si locuri de munc pentru
regiunile mai puin dezvoltate i regiunile in tranziie.
Al doilea obiectiv este Competitivitatea si ocuparea forei de munc. Aceast obiectiv
presupune investiii pentru dezvoltare si locuri de munc pentru regiunile mai dezvoltate si
este finanat din doua fonduri si anume FEDR i FSE.
Ultimul obiectiv este Cooperarea teritorial european. Acest obiectiv primete finanare din
FEDR i dorete stabilitatea cooperrii la nivel transfrontalier, transnational si interregional.
Programul Operaional Competitivitate 2014-2020
Programul Operaional Competitivitate este un program finanat prin Fondul European
pentru Dezvoltare Regional si susine creterea inteligent si promovarea economiei bazate
pe cunoatere i inovare. Acest program face investiii in consolidarea cercetrii, dezvoltrii
tehnologice i inovrii c t si in sporirea utilizrii, calitii si accesului la tehnologiile
informaiei i comunicaiilor.
PO Competitivitate ii rspunde la patru dintre provocrile de dezvoltare stabilite prin
Acordul de Parteneriat, si anume:
Oamenii si societatea;
Infrastructura;
Competitivitatea si dezvoltarea la nivel local
Administraia si guvernarea
Alocrile financiare pentru Programul Operaional Competitivitate este 1,33 mld. Euro:
Axa Prioritar 1: Cercetare, dezvoltarea tehnologic i inovare (CDI) in sprijinul
competitivitii economice si dezvoltrii afacerilor. Pentru aceasta axa se aloca
797.872.340 euro, care semnifica 60% din POC.
Axa Prioritar 2: Tehnologia informaiei i Comunicaiilor (TIC) pentru o economie digital
competitive. Pentru aceasta axa se aloca 531.914.894 euro, cifra semnific nd 40 % din
POC.
Elemente de noutate 2014-2020 fa de 2007-2013
Se vor incuraja parteneriatele ntre ntreprinderi si instituiile de cercetare. Aceste
parteneriate av nd ca scop creterea transferului de cunotine, tehnologie i personal cu
competene CDI pentru dezvoltarea de produse i procese bazate pe CDI i pe cererea pieei.
Investiiile TIC se vor indrepta spre imbuntirea mediului digital de asigurare a serviciilor
publice pentru ceteni si mediul de afaceri.
Investiiile in CDI vor fi fcute numai n legtur cu ariile identificate n strategia naional
de CDI ca fiind de specializare inteligent.
Competitivitate i Cercetare, dezvoltare tehnologica si invoare (CDI)

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

14

Axa Prioritar 1 - obiective specifice :

Imbuntirea infrastructurilor de cercetare i inovare precum si a capacitilor de
dezvoltare a excelenei in materie de cercetare si inovare si promovarea centrelor de
competen;
Promovarea investiiilor in cercetare si inovare si dezvoltarea de legturi si sinergii
ntre ntreprinderi, centrele de cercetare i dezvoltare i nvm ntul superior.
Orientri principale:
Este orientat n principal ctre patru domenii de specializare inteligent:
1.Bioeconomie;
2.Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, spaiu i securitate;
3.Energie, mediu i schimbri climatice;
4.eco-nano-tehnologii i material avansate
Promoveaz orientarea cercetrii ctre piat;
Susine creterea cercetrii-dezvoltrii i inovrii cu finanare private;
Susine cercetarea din domeniul sntii, ca domeniu prioritar national;
Sustine utilizarea instrumentelor financiare, credite i garanii.
Competitivitatea si Tehnologia informaiei si Comunicaiilor (TIC)
Axa prioritar 2 obiective speficice:
Dezvoltarea produselor i serviciilor TIC, a comerului electronic i a cererii de TIC;
Extinderea conexiunii in band larg i difuzarea reelelor de mare vitez, c t i
sprijinirea adoptrii tehnologiilor emergente i a reelelor pentru economia digital;
Consolidarea aplicaiilor TIC pentru guvernare electronica, e-learning, incluziune
digital, cultura online i e-sntate.
Orientri principale:
Orientare ctre principia de tipul e-guvernare 2.0, servicii publice on-line, n forme
intuitive i evenimente de via;
4 domenii principale pentru dezvoltarea TIC:
1. Tehnologia informatiei si Comunicaiilor n educaie, incluziune social, sntate i
cultur;
2. E-Comer, inovare in TIC;
3. E-guvernare, securitate informatic, cloud computing i social media;
4. Infrastructura de band larg i servicii digitale.
Programul Operaional Capital Uman 2014-2020
Programul operational Capital Uman are ca obiective ridicarea nivelului de trai a
societii prin promovarea si susinerea mobilitii forei de munc, indeosebi pentru
tineri si persoanele din afara pieei muncii.
Deoarece importana resurselor umane i a nivelului acestora este contientizat, se
susine foarte mult educaia, in vederea dob ndirii si dezvoltri unor competene.
Programul susine de asemenea c procesul de invare trebuie s existe pe tot parcursul
vieii.
Axe prioritare:
Axele prioritare 1 i 2 susin initiative locurilor de munc pentru tineri si imbuntirea
situaiei tinerilor din categoria NEETs. (Tineri NEETs cu v rst ntre 16 i 25 de ani)
Prima ax prioritar are in vedere zona de Sud-Est, Sud-Muntenia si Centrul Rom niei,
pe cand a 2-a ax prioritara priveste mai mult partea de Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Vest
si Bucureti-Ilfov. Msurile ce privesc cele 2 axe pot fi sintetizate n:

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

15
Stabilirea celor mai bune opiuni de sprijin, prin oferirea unor servicii de informare,
consiliere si orientare;
Punerea la dispoziie a unor programe de formare profesional;
Valorificarea i evaluarea unor competene;
Stimularea pe cale financiar a angajatorilor pentru a-i determina s creeze locuri de
munc i s infiineze ntreprinderi noi;
Susinerea financiar a tinerilor care migreaz la locuri de munc din alte regiuni
Axa prioritar 3: Locuri de munc pentru toi
Aceasta ax vizeaz persoanele ce caut un loc de munc, mai ales omerii, persoane mai
naintate in v rst, romii, persoane cu handicap sau persoane din mediul rural.Cu alte
cuvinte, acele persoane crora le este greu s i gseasc un loc de munc, datorit unor
factori sau caracteristici ce pot fi personale sau nu.
Axa prioritar 4: Incluziunea social si combaterea srciei.
Aceasta ax vizeazmai mult acele societi cu un nivel mare de srcie. Combaterea srciei
se realizeaz prin dezvoltarea economiei sociale, promovarea antreprenoriatului social,
eficientizarea serviciilor, sociale i de asisten medical i acceptarea n societate a
grupurilor vulnerabile.
Axa prioritar 5: Dezvoltarea local plasat sub responsabilitatea comunitii (CLLD)
In aceasta ax sunt incluse persoanele care pot fi excluse social, datorit expunerii la srcie,
mai ales copii, omerii, btr nii, populaia rom sau persoanele cu dizabiliti.
Axa prioritar 6: Educaie i competene
Aceast ax privete mbuntirea nvm ntului teriar si accesibilitatea acestuia, mrirea
frecvenei colare prin micorarea abandonului colar c t i disponibilizarea nvrii in mod
egal.
Axa prioritar 7: Asisten tehnic
Aceasta ax presupune favorizarea ajutoarelor populaiei rome i fortificarea legturilor dintre
mediul academic i mediul de afaceri.
Programul Operaional Infrastructur Mare 2014-2020
Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM) 2014-2020 a fost elaborate plec nd de la
nevoile de dezvoltare ale Rom niei identificate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020.
Alocarea financiar a acestui program, inclusiv rezerva de performan este 9,4 mld. Euro, din
care 2.483.527.507 euro din FEDR i 6.938.996.977 euro din FC.
Obiective tematice:
Protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;
Promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reelelor majore;
Promovarea adaptrii la schimbrile climatice, prevenirea i gestionarea riscurilor;
Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de carbon n toate sectoarele.
Programul Operaional Infrastructur Mare 2014-2020 cuprinde nou Axe Prioritare:
Transport :
Axa prioritar 1- Dezvoltarea reelei TEN-T pe teritoriul Rom niei care susine dezvoltarea
si modernizarea infrastructurii rutiere adic modernizarea autostrzilor, drumurilor
naionale, drumurilor expres, cat si reteaua feroviar si naval.
Axa prioritar 2 - Creterea accesibilitii regionale prin conectarea la TEN-T. Aceasta axa
stimuleaz mobilitatea regional prin conectarea nodurilor secundare i teriare la

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

16

infrastructura TEN-T, inclusive a nodurilor multimodale (autostrzi, drumuri expres,

drumuri naionale etc.)
Axa prioritar 3 Dezvoltarea unui sistem de transport sigur i prietenos cu mediul.
Aceasta axa susine transportul intermodal, sigurana rutier, reducerea impactului
asupra mediului, infrastructura modernizat la punctele de frontier cat si eficientizarea
sistemului de transport.
Mediu i schimbri climatice:
Axa prioritar 4 Protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor
Aceasta ax susine investiiile n sectorul ap i ap uzat pentru a indeplini cerinele
acquis-ului de mediu al UE, prin continuarea dezvoltrii proiectelor de integrate de ap i
ap uzat. De asemena, mai susine investiiile in sectorul deeuri prin continuarea
dezvoltrii proiectelor de management integrat al deeurilor de la nivelul judeelor.
Axa prioritar 5 Protejarea i conservarea biodiversitii, decontaminarea situilor
poluate istoric i monitorizarea calitii aerului;
Axa prioritar 6 Promovarea adaptrii la schimbrile climatice, prevenirea i
gestionarea riscurilor.
Aceasta axa dezvolta msuri non-structurale, orientate spre combaterea riscurilor generate
de schimbrile climatice, in special inundaii si secet, completate prin proiecte de
infrastructur. De asemenea, susine investiiile pentru reducerea eroziunii costiere pe
malul Mrii Negre si dezvoltarea capacitii de rspuns in situaii de urgen a
serviciilor profesioniste i voluntare.
Energie curate i eficien energetic:
Axa prioritar 7 Energie sigur i curate pentru o economie cu emisii sczute de
dioxid de carbon;
Axa prioritar 8 Sisteme inteligente i sustenabile de transport al energiei electrice i
gazelor naturale.
Infrastructur n regiunea Bucureti-Ilfov:
Axa prioritar 9 Dezvoltarea infrastructurii rubane n Bucureti-Ilfov.
Aceasta axa presupune dezvoltarea infrastructurii de transport urban subteran n Bucureti
Ilfov prin extinderea magistralelor de metrou i modernizarea reelei existente,
achiziionarea de material rulant pentru noile tronsoane de metrou.
Programul Operaional Asisten Tehnic 2014-2020
Programul Operaional Asisten Tehnic 2014-2020 reprezint un instrument important
pentru utilizarea mai eficient a asistenei tehnice i eliminarea blocajelor din sistemul
fondurilor ESI.
Elemente de noutate:
Programul Operaional Asisten Tehnic va asigura pe l ng sprijinul orizontal pentru
sistemul FESI i asistena tehnic pentru POIM i POC;
Aciuni care vizeaz reducerea sarcinilor administrative pentru beneficiari;
Ca i in cazul celorlalte programe operaionale, este necesar menionarea sprijinului
specific pentru aciunile teritoriale integrate;
Este necesar definirea indicatorilor de rezultat, cu precizarea valorilor de baz i a
intelor pentru 2023 ( in perioada 2007-2013 POAT a avut numai indicatori de realizare
imediat);
Precizarea partenerilor relevani care au fost implicate n pregtirea programului.
Obiectivul principal al Programului Operaional Asisten Tehnic este asigurarea
capacitii i a instrumentelor necesare pentru o eficient coordonare, gestionare i

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

17
control al interveniilor finanate din FESI, precum i pentru o implementare eficient,
bine orientate i corect a POAT, POIM i POC, prin intermediul a trei Axe Prioritare:
Ax prioritar 1 : Intrirea capacitii beneficiarilor de a pregti i implementa proiecte
finanate din FESI i diseminarea informaiilor privind aceste fonduri.
Aceasta axa vizeaza direcia de actiune 1: Beneficiari, comuncare FESI i intrire parteneriat
pentru FESI.
Pentru aceasta ax se va aloca 31 % din totalul bugetului si anume 66.600.000 euro.
Ax prioritar 2 : Sprijin pentru coordonarea, gestionarea i controlul fondurilor ESI;
Pentru aceasta ax se va aloca 26% din totalul bugetului si anume 54.500.000 euro.
Ax prioritar 3 : Creterea eficienei resurselor umane implicate n sistemul de
coordonare, gestionare i control al FESI.
Pentru aceasta ax se va aloca 43% din totalul bugetului si anume 91.665.960 euro.
Aceste dou axe vizeaz direcia de aciune 2 : Sistemul de coordonare, gestionare i control
al fondurilor ESI.
Bugetul total al Programului Operaional Asisten Tehnic 2014-2020 este 212.765.960
euro. Acest buget se imparte in:
- Regiuni mai dezvoltate : 6.234.043 euro.
- Regiuni mai puin dezvoltate : 206.531.917 euro.
Programul Operaional Regional 2014-2020
Acest program operaional regional are ca scop asigurarea continuitii vizunii strategice
privind dezvoltarea regional n Rom nia.
Bugetul alocat acestui program in 2014-2020 este de 6.298.000.000 euro.
Obiective tematice:
Consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i a inovrii;
Protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;
mbunatairea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a sectorului agricol,
pescuitului i acvaculturii;
Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon n toate
sectoarele;
Promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei;
Promovarea ocuprii forei de munc sustenabile i de calitate i sprijinirea mobilitii
forei de munc;
Consolidarea capacitii instituionale i o administraie public eficient;
Promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reelelor majore;
Investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul vieii;
Consolidarea capacitii instituionale i o administraie public eficient.
Axe prioritare:
Ax prioritar 1: Promovarea transferului tehnologic
Pentru aceasta ax se vor aloca 165.000.000 euro din FEDR.
Tipuri de activiti: crearea, modernizarea i extinderea infrastructurilor de inovare i transfer
tehnologic, inclusiv dotare.
Poteniali beneficiari: entiti juridic constituite care desfoar sau i creeaz o
infrastructur cu rol de transfer tehnologic.
Ax prioritar 2: Imbuntirea competitivitii IMM-urilor
Pentru aceast ax se vor aloca 700.000.000 euro din FEDR.
Tipuri de activiti:
Crearea/modernizarea/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusive
dotarea serviciilor aferente;

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

18

Construcia/ modernizarea i extinderea spaiului de producie/servicii IMM, inclusive

dotare cu instalaii, echipamente, utilaje, inclusive noi tehnologii.
Potentialii beneficiari: Intreprinderile mici si mijlocii.
Ax prioritar 3: Eficien energetic n cldiri publice
Valoare alocat 300.000.000 euro din FEDR.
Tipuri de activiti: eficien energetic a cldirilor publice, inclusiv msuri deconsolidare
a acestora. Potentialii beneficiary sunt autoritile publice central i locale.
Ax prioritar 4: Sprijinirea dezvoltrii urbane 2.654.000.000 euro din FEDR
Tipuri de activiti:
Investiii n iluminatul public;
Msuri pentru transport urban;
Eficien energetic a cldirilor rezideniale, inclusive msuri de consolidare a
acestora;
Regenerarea i revitalizarea zonelor urbane.
Poteniali beneficiari: autoriti publice locale in mediul urban
Ax prioritar 5: Conservarea, protecia i valorificarea durabil a patrimoniului cultural
300.000.000 euro FEDR
Tipuri de activiti: restaurarea, protecia i valorificarea patrimoniului cultural.
Potenialii beneficiari: autoritile publice locale, ONG-urile, unitile de cult
parteneriatele, autoritile publice centrale.
Ax prioritar 6: Imbuntirea infrastructurii rutiere de importan regional i local
Valoarea alocat: 900.000.000 euro FEDR.
Tipuri de activiti:reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene care asigura
conectivitatea, directa sau indirecta cu reeaua TEN T. De asemenea
construcia/reabilitarea/modernizarea oselelor de centur cu statut de drum judeean
aflate pe traseul drumului judeean respectiv.
Potenialii beneficiari sunt autoritile publice locale
Axa prioritar 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil a turismului
95.000.000 euro FEDR
Tipuri de activiti:
Valorificarea economic a potenialului touristic cu specific local;
Infrastructur turistic public de agrement;
Valorificarea economic a potenialului touristic balnear.
Potenialii beneficiari sunt parteneriatele si autoritile locale.
Ax prioritar 8: Dezvoltarea infrastructurii de sntate i sociale 400.000.000 euro
Tipuri de activiti:
Reabilitarea/modernizarea/dotarea cu echipamente a spitalelor judeen de
urgen
Construcia de spitale regionale
Construirea/modernizarea/reabilitarea/dotarea
centrelor
comunitare
de
intervenie integrate
Construcie/reabilitare de locuine de tip familial, apartamente de tip familial,
locuine protejate etc.
Poteniali beneficiari: autoritile publice locale, furnizori de servicii sociale de drept
public i privat, parteneriatele.
Ax prioritar 9: Sprijinirea regenerrii economice i sociale a comunitilor defavorizate
din mediul urban 90.000.000 euro FEDR.
Tipuri de activiti: Aciuni integrate prin:
Activiti de dezvoltare comunitar integrate - activiti de informare, consiliere;

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

19
Construirea/reabilitarea/modernizarea locuinelor sociale;
Stimularea ocuprii activiti de economie social
Investiii n infrastructura de sntate, educaie i servicii sociale.
Potentialii beneficiari sunt parteneriatele ntre ONG-uri, ntre unitile administrativeteritoriale, intre furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditai conform lgii.
Ax prioritar 10: Dezvoltarea infrastructurii educaionale 900.000.000 euro FEDR
Tipuri de activiti:
Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii colilor profesionale, liceelor
tehnologice
Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaionale universitare
Construcia/reabilitarea/echiparea infrastructurii educaionale antreprecolare (cree),
precolare (grdinie) i a celei pentru nvm nt general obligatoriu (I-VIII).
Potenialii beneficiari sunt unitie administrative teritoriale i instituiile de nvm nt
superior de stat.
Ax prioritar 11: Imbuntirea activitii cadastrale 250.000.000 euro FEDR
Tipuri de activiti Proiect major elaborate pentru o implementare in trei faze:
Integrarea datelor existente i extinderea nregistrrii sistematice in zonele rurale ale
Rom niei;
Servicii mbuntite de nregistrare cadastral;
Management, Strategie i Tactici.
Potenialii beneficiari fiind ANCPI (Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar)
Ax prioritar 12: Asisten tehnic 104.000.000 euro FEDR
Tipuri de activiti: sprijinirea Autoritii de Management i a Organismelor Intermediare
pentru implementarea diferitelor etape ale POR precum si activiti de publicitate si informare
specifice POR. Potenialii beneficiari fiind autoritatea de management POR si organismele
intermediare POR.
Programul Operaional Capacitate Administrativ 2014-2020
Programul Operaional Capacitate Administrativ 2014-2020 are ca obiectiv principal
consolidarea capacitii instituionale a autoritilor publice i a prilor interesate i eficiena
administraiei publice.
Bugetul alocat acestui program este 553.190.000 euro.
Ax prioritar 1: Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative i judiciare.
Valoarea alocat este de 326.380.000 euro FSE.
Primul obiectivul specific acestei axe este dezvoltarea planificrii strategice, a bugetrii pe
programme i a practicilor de coordonare/cooperare/consultare n administraia public
central.
Tipuri de activiti specifice:
Dezvoltarea de sisteme i instrumente de management;
Dezvoltarea de mecanisme de consultare i participare a prilor interesate n procesul
decizional;
Dezvoltarea i implementarea de politici, strategii i de mecanisme de monitorizare i
evaluare a acestora.
Potenialii beneficiari sunt autoritile ale administraiei publice centrale.
Obiectivul specific al doilea este dezvoltarea i implementarea de politici i instrumente
modern de management al resurselor umane.
Tipuri de activiti specifice:
Identificarea i/sau crearea de metode innovative de asigurare a managemntului
resurselor umane;

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

20

Simplificarea proceselor de recrutare, selecie, evaluare, formare, perfecionare,

eviden n sistemul administraiei publice;
Dezvoltarea sistemului de monitorizare i control al politicilor de resurse umane n
mod unitar i coerent;
Elaborarea i implementarea de standarde ocupaionale/ de competen.
Potenialii beneficiari sunt autoritile administraiei publice central si locale, structurile
associative ale autoritilor administraiei publice locale si universitile.
Obiectivul specific al treilea este mbuntirea eficienei sistemului judiciar.
Tipuri de activiti specifice:
Formarea profesional a personalului de la nivelul sistemului judiciar;
Elaborarea de ghiduri, manuale, diverse material documentare etc.;
Dezvoltarea/ realizarea de analize/ evaluri/ strategii/ instrumente/mecanisme/
procedure etc, precum i formarea profesional a personalului din cadrul
instituiilor din sistemul judiciar.
Potenialii beneficiari sunt instituiile din sistemul judiciar, autoritile administrative
autonome si ONG-urile.
Ax prioritar 2 Administraie public i sistem judiciar eficace i transparente
Valoarea alocat acestei axe: 204.680.000 euro din FSE
Obiectiv specific 2.1. Oferirea de servicii publice de calitate pentru ceteni i
mediul de afaceri la nivel local. Tipuri de activiti:
Aplicarea standardelor de cost i de calitate pentru toate serviciile publice;
Identificarea si implementarea de msuri de mbuntire a proceselor interne
i a procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionrii furnizrii serviciilor
publice;
Dezvoltarea i promovarea implementrii sistemelor de ghieu unic;
Promovarea bunelor practici n administraia public i ncurajarea
schimbului de experien, a networking-ului ntre entitile publice cu privire
la gestionarea furnizrii serviciilor publice.
Beneficiarii acestei axe sunt autoritile administraiei publice locale, structurile asociative
ale autoritilor administraiei publice locale, ONG-urile, partenerii sociali.
Obiectiv specific 2.2. Creterea transparenei, integritii i responsabilitii la nivelul
autoritilor i instituiilor publice. Tipuri de activiti:
Dezvoltarea i implementarea de msuri privind reducerea corupiei;
Creterea transparenei privind at t obligaiile i drepturile instituiilor publice,
c t si drepturile i obligaiile beneficiarilor privind serviciile publice;
Imbuntirea cadrului legal i operational care reglementeaz regimul
incompatibilitilor, conflictul de interese i a normelor deontologice pentru
personalul din autoritile i instituiile publice.
Potenialii beneficiari sunt autoriti ale administraiei publice central i locale, structurile
asociative ale autoritilor administraiei pulice locale, universitile, ONG-urile.
Ax prioritar 3 Asisten tehnic 22.130.000 euro din FSE
Tipuri de activiti:
Activiti de publicitate i informare specifice Programului Operational
Capacitate Administrativ;
Asigurarea suportului necesar Autoritii de Management pentru
implementarea diferitelor etape ale PO CA.
Poteniali Beneficiari: Autoritatea de Management a Programului Operaional Capacitate
Administrativ.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

21
2.3
Programul Naional pentru Dezvoltare Rural
Programul naional pentru dezvoltare rural (PNDR) este finanat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rural si susine dezvoltarea strategic n spaiului rural.
Acest program abordeaz strategic urmtoarele obiective:
Restructurarea i creterea viabilitii exploataiilor agricole. (Aceasta strategie se va
realiza prin intermediul prioritilor P2 si P3)
Gestionarea durabil a resurselor natural si combaterea schimbrilor climatice.
(Aceast strategie se va realiza prin intermediul prioritilor P4 si P5)
Se vor diversifica activitile economice, se vor crea locuri de munc si se va
mbunti infrastructura si serviciile n scopul mbuntirii calitii vieii in
zonele rurale.
(Aceast strategie se va realiza prin intermediul prioritii P6)
Prioritile de devoltare rural
Programul Operaional pentru Dezvoltare Rural ii va indeplini obiectivele prin
realizarea a 6 prioriti de dezvoltare rural, si anume:
Se incurajeaz transferul de cunotine i inovarea n agricultur, n zonele rurale i
n silvicultur;
Creterea viabilitii exploataiilor i a competitivitii tuturor tipurilor de agricultur
n toate regiunile i promovarea tehnologiilor agricole inovative i a gestionrii
durabile a pdurilor;
Se va promova organizarea lanului alimentar, procesarea c t si comercialzarea de
produse agricole;
Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultur i
silvicultur;
Promovarea utilizrii eficiente a resurselor si sprijinirea tranziiei ctre o economie cu
emisii reduse de carbon i rezilient la schimbrile climatice n sectoarele agricol,
alimentar i silvic;
Promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic in zonele
rurale.
Axele prioritare ale Programului Operaional pentru Dezvoltare Rural:
o Axa prioritar 1. Aceasta vizeaz imbuntirea competitivitii sectoarelor agricol si
forestier;
o Axa prioritar 2. Aceasta ax vizeaz imbuntirea mediului i a spaiului rural;
o Axa prioritar 3. Aceasta ax vizeaz imbuntirea calitii vieii in zonele rurale si
diversificarea economiei rurale;
o Axa LEADER.
Axa prioritar 1. Creterea competitivitii in sect oarele agricol si forestier.
Aceasta ax prioritar are urmtoarele msuri :
Msura 111. Formarea profesional, informare si difuzare de cunotine;
Msura 112. Instalarea tinerilor fermieri;
Msura 121. Modernizarea exploataiilor agricole;
Msura 122. Imbuntirea valorii economice a pdurii;
Msura 123. Creterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere;
Msura 125. Imbuntirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i
adaptarea agriculturii i silviculturii;
Msura 141. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten;
Msura 142. Infiinarea grupurilor de productori;
Msura 143. Furnizarea de servicii de consiliere i consultan pentru agricultori.

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

22

Axa prioritar 2. Imbuntirea mediului i a spaiului rural.

Aceast ax prioritar are urmtoarele msuri:
Msura 211. Sprijin pentru zona montan defavorizat;
Msura 212. Sprijin pentru zone defavorizate, altele dec t zona montan;
Msura 214. Pli de Agro-mediu;
Msura 221. Prima impdurire a terenurilor agricole.
Axa prioritar 3. Imbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei
rurale.
Aceast ax prioritar are urmtoarele msuri:
Msura 312. Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de micro- ntreprinderi;
Msura 313. Incurajarea activitilor turistice;
Msura 322. Renovarea, dezvoltarea satelor, mbuntirea serviciilor de baz
pentru economia i populaia rural i punerea n valoare a motenirii rurale.
Axa LEADER.
Aceasta ax, i anume axa LEADER si ofera sprijinul in scopul elaborrii strategiilor de
dezvoltare local n urma combinrii celor trei obiective ale celor trei axe din FEADR si
anume, competitivitatea, mbuntirea mediului i calitatea vieii.
Msurile axei LEADER:
Msura 41. Implementarea strategiilor de dezvoltare local;
Msura 421. Implementarea proiectelor de cooperare;
Msura 431. Funcionarea Grupurilor de Aciune Local, dob ndirea de competene
si animarea teritoriului;
Msura 511. Asistena tehnic;
Msura 61. Pli complementare directe.
Msura 221. Prima impdurire a terenurilor agricole.
Impdurirea terenurilor agricole si/sau neagricole este o aciune care are ca scop, n
principal, s contribuie la reducerea concentraiei de gaze cu efect de ser din atmosfer prin
captarea dioxidului de carbon, ajut la creterea reteniei apei in sol, la reducerea eroziunii
solului. Astfel, trupurile de pdure sau cordoanele forestiere de protecie nou create pe
terenurile agricole i/sau neagricole, n special n zonele de c mpie, vor avea efecte
positive asupra climatului local.
Sprijinul pentru aceast msur se refer la:
O prim de nfiinare a plantaiilor forestiere, conform proiectului;
O prim anual pentru lucrrile care se desfoar n scopul meninerii si ntreinerii
plantaiei pe o perioad de 5 ani;
O prim anual fix la fel ca prima pentru pierderea de venit care a redus din
mpdurirea terenului, pentru o perioad de 15 ani.
Aria de aplicare a acestei msuri: Toate terenurile agricole la nivelul ntregii ri, cu
excepia pajitilor permanente care nu sunt afectate de procesele de degradare a solului.
Suprafaa terenului agricol unde urmeaz s se planteze pdurea va fi de minim jumtate
de hectar.
Domeniul de aplicabilitate.
Sprijinul va fi acordat:
Beneficiarilor privai, cu scopul nfiinrii plantaiilor noi, c t si pentru lucrrile de
meninere pe o perioad de maximum 5 ani, inclusive o prim compensatorie pentru
veniturile care se pierd in urma mpduririi. Aceast prim este anual i se primete per
hectar timp de 15 ani.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

23
Beneficiarilor publici, cu scopul nfinrii plantaiilor (dac terenul care urmeaz sa
fie prelucrat in acest scop va fi concensionat, inchiriat de o persoan fizic sau
juridical pe drept privat, primele prevzute n paragraful anterior pot fi acordate)
Cheltuielile eligibile cuprinse n devizul unui proiect nu pot depi urmtoarele
valori:
- Pentru pregtirea solului va fi acordat suma de 142euro/ha (fr TVA)
- Pentru nfiinarea plantaiei va fi acordat suma de 864euro/ha (fr TVA)
- Pentru ntreinerea plantaiei pe o perioada de 5 ani va fi acordat suma de
2329euro/ha (fr TVA)
- Pentru pierderea de venit ( pe o perioada de 15 ani) se ofer 220euro/an/ha n cazul
fermierilor, iar altor deintori se vor acorda suma de 110euro/ha/an.

Studiu de caz i rezultate

INFORMAII GENERALE
TITLUL PROIECTULUI: Impadurirea terenurilor agricole in comuna Uivar.
BENEFICIARUL (APLICANTUL): SC.ADY-SYNG.SRL
ARIA TEMATIC:
- programul operaional - PNDR
- axa prioritar Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
- domeniul de intervenie Prima impadurire a terenurilor agricole
LOCAIA PROIECTULUI:
- regiunea Vest
- judeul Timis
- localitatea Uivar
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Scop i obiective
Scop:
Impadurirea terenurilor agricole in comuna Uivar, judetul Timis, in vederea cresterii
zonelor forestiere si imbunatatirea calitatii mediului.
Obiective:
- Achizitionarea a 10 ha de teren agricol
- Pregatirea terenului pentru impadurire
- Imbunatatirea calitatii peisajului prin mentinerea plantatiei pe o perioada de minim 5 ani
2.2. Justificarea proiectului
Implementarea acestui proiect este necesara deoarece activitatile propuse in vederea
atingerii obiectivului general al proiectului si anume, achizitionarea a 20 de ha de teren

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

24

agricol si pregatirea acestuia pentru impadurire, sunt necesare pentru Romania avand in
vedere importanta data acestor aspecte de catre Uniunea Europeana.
n Romnia, regiunile cele mai predispuse sunt Dobrogea, Oltenia i Banat, unde pmntul se
va usca din cauza lipsei apei. Printre cele zece judee care sufer de pe urma aridizrii se
numr i Timiul, o zon n care, pe vremuri, fiecare stuc avea cte o pdurice, dar care, la
ora actual, este puternic afectat de degradarea solului.
O msur fireasc ar fi mpduririle, n condiiile n care, n Cmpia de Vest, mai exist doar
2,8 la sut din suprafa ocupat cu pduri. Exist bani pentru plantarea pdurilor, dar nu
totdeauna autoritile locale sprijin aceste proiecte, iar cetenii nici att.
O jumtate de milion de euro alocai pentru 58 de hectare de pdure s-ar putea pierde, de
exemplu, la Biled, din cauza unor procese interminabile, a atras atenia, astzi, conducerea
Prefecturii Timi.
Suprafeele acoperite cu pduri ale Romniei s-au redus, n ultimii ani, sub media european.
n ara noastr mai sunt doar 6,4 milioane de hectare de pdure, ceea ce reprezint 27 la sut
din suprafaa total, media european fiind de 32 la sut.
n Timi, se fac mpduriri n mai multe localiti: Uivar i Otelec (171,5 ha - 890.000 de
euro), Jamu Mare (156,62 ha - 499.000 de euro), Remetea Mic (192,59 ha - 1.200.000 de
euro), Sclaz (40,2 ha - 43.000 de euro) i Ghizela (50 ha - 56.000 de euro).
De asemenea, exist finanare asigurat i pentru alte pduri: Biled (58 ha - 530.000 de euro),
Jimbolia (47,71 ha - 400.000 de euro), Cenad (73,14 ha - 510.000 de euro), Gtaia (175,51 ha
- 845.000 de euro), Pesac (22,17 ha - 172.000 de euro), Becicherecu Mic (14,33 ha - 89.000
de euro) i Dudetii Vechi (15 ha - 126.000 de euro).
Din fondurile structurale, urmeaz s mai fi mpdurite aproape 100 de hectare, n
Becicherecu Mic, Balin, Dumbrava i Birda.
Peste 60 de hectare de padure aflate la granita judetelor Timis si Caras-Severin, in fondul
forestier al localitatii Criciova, sat Jdioara, au disparut fara urma si fara stirea ocolului silvic
din zona, proprietarii pagubiti cu circa 100.000 de euro reclamand faptul ca sunt victimele
mafiei lemnului care, in ultimii ani, jefuieste ca in codru padurile Banatului.
Defrisarea ilegala s-a facut in doar cateva luni, din toamna anului 2010 pana in primavara lui
2011, iar de atunci pagubasii incearca sa dea de urma braconierilor de lemn pentru a-si
primi cuvenitele despagubiri, dar si pentru ca taietorii si cei aflati in spatele lor sa fie trasi la
raspundere penala.
Avand in vedere defrisarea extinsa a padurilor din judetul Timis, si a alocarii de fonduri
europene avand ca scop impadurirea terenurilor, consider terenurile comunei Uivar, aflata la
33 km de Timisoara, sunt potrivite si indeplinesc cerintele unui proiect de impadurire a
terenurilor agricole.
2.3. Contextul proiectului
Dei reprezint mai puin de 27% din suprafaa total a rii pdurile sunt un factor principal
de stabilitate ecologic, ocupnd un loc important n cadrul vieii economice i sociale. n
anul 2005 a fost elaborat "Politica i strategia de dezvoltare a sectorului forestier din
Romnia n perioada 2001-2020", cu participarea unor specialiti ai Bncii Mondiale,
armonizat cu prevederile Planului de aciune forestier al UE n perioada 2007-2011.
Strategia de dezvoltare vizeaz transpunerea n practic a obiectivelor de baz ale
politicii forestiere. Se au n vedere cu precdere: modificrile regimului de proprietate n
domeniul pdurilor, adaptarea cadrului instituional la noile condiii social-economice;
asigurarea integritii fondului forestier i creterea suprafeei mpdurite; pstrarea cadrului

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

25
natural i ameloirarea diversitii biologice,; crearea relaiilor specifice economiei de pia n
sectorul forestier.
ntregul fond forestier naional, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic,
care reprezint un sistem de norme cu caracter tehnic silvic, economic i juridic, privind
amenajarea , cultura, exploatarea, protecia, paza acestui fond.
In zilele toride de vara un hectar de padure elimina 180-200 kg de oxigen si consuma 200-220
kg dioxid de carbon.Pe langa acest lucru un alt rol important al padurii in aceste zile calduroase
de vara este ca scade temperatura racind in mod natural atmosfera pamantului.
Bazandu-ne pe statistici, aflam ca in ultimul deceniu s-au taiat milioane de hectare de padure iar
pentru a recupera trebuiesc plantate 130 milioane de hectare.De taiat e usor insa de plantat un
hectar de padure sunt necesari 8000 de puieti din care raman pana la exploatare 600 de
exemplare.
Copacii unei paduri absorb si particulele de praf din aer fiind un filtru,omul putand respira un
aer mai curat nepoluat.Intr-un an un ha de padure purifica aerul de 80 de tone de praf,il umezeste
si-l improspateaza de 10 ori mai mult decat un bazin cu apa cu aceeasi suprafata. Pierderea
zilnica de paduri este de 20.000 de hectare,o suprafata dubla fata de dimensiunile
Parisului.Anual, pierderile ajung la 7,3milioane de hectare.
Se spune ca padurea atrage ploaia pentru ca prin evaporarea intensiva a apei prin frunzele
arborilor, padurile mentin o umiditate constanta a aerului,contribuind la reglarea regimului
pluvial.De aceea acolo unde sunt paduri lipsesc secetele distrugatoare.
Acest plaman urias al pamantului,aceste uzine uriase de oxigen se reflecta in modul de viata si
sanatate al oamenilor, mentin si refac echilibrele ecologice atat de importante vietii de pe Terra.

2.4. Activitile proiectului

1. Achizitionarea hectarelor in vederea plantarii puietilor de copaci.
2. Pregatirea solului pentru plantarea copacilor.
Lucrarile de pregatire a solului presupun mai multe etape, precum: curatirea resturilor de
exploare, curatirea terenului de turfarisuri, arbusti si semintis neutilizabil, strangerea pietrelor
sau a bolovanilor, inlaturarea vegetatiei erbacee partial sau de pe intreaga suprafata.
3. Plantarea acestor hectare cu 40.000 copaci.
Se achizitioneaza puietii de copaci de la un producator autorizat (ex Garden Services srl, Pax
Trans).
Intalatia vegetatiei forestiere este posibila doar in timpul repausului vegetativ, toamna dupa
caderea frunzelor sau primavara inainte de desfacerea mugurilor, evitand perioada in care
solul este inghetat sau acoperit cu zapada. Mai agreata este plantarea de primavara, cu
conditia ca aceasta sa se execute la timp
Acesti puieti se plaseaza gropile pregatite dupa care se acopera cu pamant bine maruntit si se
taseaza usor cu piciorul.

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

26

4. Ingrijirea copacilor pe tot parcursul proiectului.

Procesul de impadurire se poate considera incheiat numai in momentul in care puietii
rezultati din semanaturi directe sau plantatii au crescut suficient de mult incat pot sa se
influenteze reciproc. Incheierea procesului coincide cu constituirea starii de masiv. Aceasta
stare de masiv se considera realizata in momentul in care ramurile puietilor se ating in
proporite de 80%.
Stropirea copacilor cu solutii de combatare a diferitelor insecte. Asigurarea umiditatii in
primavara-vara in functie de necesitate.
2.5. Rezultatele proiectului
S-au achizitionat 10 hectare in vederea insamantarii.
S-a pregatit solul pentru insamantare. S-a stropit cu erbicide pentru a distruge buruienile.
S-au insamantat cele 10 ha cu 40.000 copaci.

2.6. Beneficiarii proiectului

Tipuri de beneficiari
Beneficiari directi :
Aplicani: Fermieri, asociai n grupuri de productori, cooperative agricole, alte forme de
parteneriat privat, autoritile publice locale deintoare de teren agricol n parteneriat publicprivat.
Alti beneficiari pot fi: populaia comunitilor n care se realizeaz mpdurirea, turitii care
viziteaz teritoriul analizat
Acesti beneficiari sunt directi deoarece fac parte din grupul tinta al proiectului, beneficiaza direct
de rezultatele acestui proiect.
Beneficiari indirecti sunt furnizorii de servicii sau produse.

3. MANAGEMENTUL PROIECTULUI
3.1. Echipa de proiect
Membrii echipei de proiect vor fi selecionai n funcie de sarcinile cerute de proiect, iar
numrul acestora va depinde de mrimea i complexitatea proiectului. Pe lng competenele
de specialitate, este important ca acetia s aib aptitudini pentru munca n echip, pentru o
bun comunicare, s fie creativi. Fiecare membru trebuie s cunoasc care sunt atribuiile i
s-i asume responsabilitatea.
1.
Manager de proiect.
Managerul de proiect raspunde de indeplinirea obiectivelor, de respectarea termenelor,
inclusiv de persoanele implicate si de resursele alocate, in asa fel incat rezultatele muncii sa
fie optime.El are functia de coordonare si conducere a membrilor echipei de proiect.
Conducatorul trebuie sa detina urmatoarele competente:
-competente metodice (gandire strategica, cunostinte si experienta in domeniul
managementului proiectelor)
-competente de specialitate (experienta in activitatea de baza, cunoasterea instrumentelor de
management al proiectelor)

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

27
-competente sociale (aptitudini pentru munca in echipa, capacitate de motivare a personalului,
de solutionare a problemelor)
-competente personale, comunicationale si relationale (abilitate in comunicare, prezentare in
public, creativitate, integritate)
2.
Responsabil financiar
Acest responsabil financiar asigura :
-managementul financiar strategic si operational al proiectului
-realizarea operatiunilor financiar contabile aferente proiectului
-raporteaza situatiile financiare lunar sau ori de cate ori este nevoie managerului de proiect
Principalele responsabilitati ale acestuia:
-planifica si gestioneaza bugetele pe activitati
-realizeaza managementul contabilitatii primare
-asigura monitorizarea interna a tuturor operatiunilor financiare
Abilitati si aptitudini:
-orientare spre obiective, termene si rezultate
-capacitate de organizare
-aptitudinea de a lucra cu documente
-capacitatea de a lucra in echipa
-orientarea spre detaliu si analiza
3.2. Metodologia de implementare
Managementul prin proiecte este o modalitate specifica de adaptare a managementului in
amploarea si ritmul actual de manifestare a progresului stiintifico-tehnic.
Managementul prin obiective este o tehnica structurata, tehnica prin intermediul careia se pot
fixa scopuri precise pentru oricare dintre organizatiile pe care le cunoastem.
Managementul prin bugete este un sistem de management ce asigura previzionarea, controlul
si evaluarea activitatilor in firme si ale principalelor sale componente cu ajutorul bugetelor.
Metodologia de implementare a proiectului se va face prin managementul prin obiective.
Aceasta metoda poate fi una stricta, dar respectarea obiectivelor proiectului este o metoda
foarte eficienta si da sanse mari de realizare proiectului.

3.3. Riscuri
Categorii de risc: risc tehnic, risc organizational si risc extern.
Riscul tehnic- a nu se atinge performanta si calitatea ceruta pentru rezultatul si scopul
proiectului. Masuri de atenuare a acestui risc ar putea fi alegerea cu mare atentie a
angajatilor. Punerea in cunostiinta a acestora asupra riscurilor si consecintelor in cazul
accidentelor care se pot produce in cadrul derularii proiectului.
Riscul organizational. Acest risc este determinat de probleme ce pot interveni in procesul de
organizare si cu resursele umane implicate implicate in proiect. Masura de atenuare a acestui
risc poate fi o comunicare intensa intre manager si angajati, de asemenea stabilirea unor
reguli care determina o buna functionare a proiectului.
Riscul extern. Acest risc poate implica riscul de imbolnavire a copacilor sau atacarea acestora
de diferite insecte, poate implica riscul de seceta, sau inundatie.

Managementul de proiect Programul naional pentru dezvoltare rural

28

Atenuarea acestor riscuri ar putea fi stropirea copacilor cu erbicide specifice pentru prevenirea
bolilor si atacurilor insectelor, instalarea unor sisteme de irigatie pe si udarea pomilor cand
este cazul.

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

29

4. DURATA ACTIVITILOR
Nr.Activitate/ subactivitate
crt

Poziia/
persoana
responsabil
implementarea activitii

cu

Luna 12

Luna 11

4 Ingrijirea copacilor pe tot parcursul proiectului.Manager de proiect si responsabil financiar

Luna 10

Luna 9

Luna 6

Luna 8

Luna 5

3 Plantarea acestor hectare cu 40.000 copaci.

Luna 7

Luna 4

2 Pregatirea solului pentru plantarea copacilor. Manager de proiect si responsabil financiar

Luna 3

Manager de proiect si responsabil financiar x

Luna 2

Manager de proiect si responsabil financiar

1 Achizitionarea terenului

Luna 1

Anul 1

Managementul de proiect - Programul Naional pentru Dezvoltare Rural

30
5. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Sustenabilitatea proiectului va fi asigurata din subventiile anuale puse la dispozitie de statul
roman pentru derularea proiectului.
6. PUBLICITATEA PROIECTULUI
Activitatea de informare i
Durata estimat/ Perioada
Costuri estimate
publicitate
Achizitionarea de pancarde deDe la inceputul proiectului250 Euro
informare si plasarea acestora la pana
la
sfarsitul
intrarea in padure.
acestuia.

Nr.crt.
1

2
....

7. CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL

Principiul Poluatorul pltete este conceptul conform cruia poluatorul trebuie s
plteasc pentru poluarea produs mediului. Prin plat se nelege responsabilitate
material, financiar, etic, estetic, social i juridic.
In realizarea acestui proiect nu este cazul platirii poluarii, deoarece nu sunt activitati
poluante, dimpotriva, acest proiect ajuta la eliminarea poluarii si crearea de oxigen in
zona respective.
Dezvoltarea durabila este acel proces de dezvoltare care raspunde nevoilor actuale fara a
periclita capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor lor nevoi.
Asigurarea dezvoltarii durabile in cadrul acestui proiect se face prin mentinerea
atmosferei cat mai bogata in oxigen in zona respectiva.
Egalitatea de anse presupune asigurarea participrii depline a fiecrei persoane la viaa
economic i social, fr deosebire de origine etnic, sex, religie, vrst, dizabiliti sau
orientare sexual.
In cadrul acestui proiect egalitatea in sanse va fi respectata, si nu se va tine cont de
origine etnica, sex, religie, varsta in angajarea personalului pentru crearea si mentinerea
acestei paduri.

8. BUGETUL PROIECTULUI
Nr. crt. Denumirea capitolelor i subcapitolelor
1

Cheltuieli Cheltuieli
TOTAL TVA*
neeligibile
eligibile
3
4
5=3+4
6

CAPITOL 1
1
1.1
1.2
1.3

Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea

terenului
Achiziionarea (exproprierea) terenului
30.000
Amenajarea terenului
Amenajarea pentru protecia mediului

1.500
500

30.000
1.500
500

37.200
1.860
620

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

31
Nr. crt. Denumirea capitolelor i subcapitolelor
1

Cheltuieli Cheltuieli
TOTAL TVA*
neeligibile
eligibile
3
4
5=3+4
6
30.000
2.000
32.000 39.680

TOTAL CAPITOL 1
CAPITOL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor
necesare obiectivului
2.1 Alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu
gaze naturale, agent termic, energie
electric, telecomunicaii
2.2 Cheltuieli aferente racordrii la reelele de
utiliti
TOTAL CAPITOL 2
3
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare i asisten
tehnic
3.1 Studii de teren (geotehnice, geologice,
hidrologice,
hidrogeotehnice,
fotogrammetrice, topografice i de
stabilitate a terenului)
3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaii de
construcie
3.3 Proiectare i inginerie
3.4 Consultan
3.5 Asisten tehnic
TOTAL CAPITOL 3
4
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiii
4.1 Construcii i instalaii
4.2 Utilaje i echipamente specifice i funcionale
4.3 Dotri de specialitate
TOTAL CAPITOL 4
5
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de antier
5.1.1 5.1.1. Lucrri de construcii i instalaii
aferente organizrii de antier
5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizrii de antier
2

5.2
5.3
6

200

200

248

200

200

248

400

400

496

2000

2000

2.480

2000

2000

2.480

150
200
350

150
200
350

186
248
434

Comisioane, taxe i cote legale

Cheltuieli diverse i neprevzute
TOTAL CAPITOL 5
CAPITOLUL 6

Managementul de proiect - Programul Naional pentru Dezvoltare Rural

32
Nr. crt. Denumirea capitolelor i subcapitolelor
1

Cheltuieli Cheltuieli
TOTAL TVA*
neeligibile
eligibile
3
4
5=3+4
6

Cheltuieli
aferente
implementrii
proiectului
Cheltuieli de publicitate i informare
Cheltuieli de audit
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL cheltuieli
30.000
Alte cheltuieli neeligibile
30.000
TOTAL GENERAL (I+II)

6.1
6.2
I
II
III

250

250

310

250
5.000

250
35.000

310
43.400

5.000

35.000

43.400

9. SURSE DE FINANARE
NR. CRT.

SURSE DE FINANARE

3.1.1.1.1.1.1.1 IValoarea total a proiectului, din care:

3.1.1.1.1.1.1.2 aValoarea neeligibil a proiectului
3.1.1.1.1.1.1.3 bValoarea eligibil a proiectului
3.1.1.1.1.1.1.4 cTVA
Contribuia proprie n proiect, din care:
3.1.1.1.1.2 I I
Contribuia solicitantului la cheltuielile eligibile
3.1.1.1.1.3 A
Contribuia solicitantului la cheltuielile neeligibile
3.1.1.1.1.4 B
Autofinanarea proiectului
3.1.1.1.1.5 C
TVA
3.1.1.1.1.6 III
Asisten financiar nerambursabil solicitat
3.1.1.1.1.8 IV

VALOARE
(RON)
78.400
30.000
5.000
43.400
31.500
1.500
30.000
0

3.1.1.1.1.7 43.400
3.500

n care:
I Valoarea total a proiectului = Valoarea neeligibil a proiectului + Valoarea eligibil a
proiectului + TVA
II Contribuia proprie n proiect = Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile +
Contribuia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanarea proiectului*
*Autofinanarea proiectului se va calcula numai n cazul proiectelor generatoare de venit
4

Concluzii

Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

33
5

List bibliografic
Cri
1. Rzvan Liciu Nistor, Valentin Partenie Munteanu, Managementul Proiectelor
Europene, editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.
2. Alina B rgoanu, fondurile europene, editura Tritonic, Bucureti 2009.
Articole
1. F.AntonescuPerspectiva financiara 2014-2015 accesat la
http://www.economistul.ro/europe-direct-perspectiva-financiara-2014-2020oportunitati-si-provocari-a7610/
Internet
1. https://domino.iqm.ro/pndr.nsf/Doc/Prezentare
2. http://www.nerambursabil.ro/PROGRAME-OPERATIONALE/Programul-deDezvoltare-Rurala.html
3. http://www.fonduri-ue.ro/po-2014-2020
4. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.PNDR.2014-2020.pdf
5. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POC.2014-2020.pdf
6. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POCU.2014-2020.pdf
7. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POIM.2014-2020.pdf
8. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POAT.2014-2020.pdf
9. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POR.2014-2020.pdf
10. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.POCA.2014-2020.pdf

Anexe