ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

LICEUL TEORETIC ION NECULCE

TG. FRUMOS PROFILUL REAL
SPECIALIZAREA MATEMATIC-INFORMATIC

LUCRARE PENTRU ATESTAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE

Belgia
Elev: Ignat IustinaGabriela
Clasa: a XII-a B

Prof. Coordonator:
Ciobanu Octavian

2015
Pagina 1

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Cuprins:
1.

Motivul alegerii temei: pag. 3

2.

Structura aplicatiei: pag. 4-15

3.

Limbajul html: pag. 16-27

4.

Resurse de hard si soft : pag. 28

5.Bibliografie : pag 29

Pagina 2

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

1. Motivul alegerii temei:

Am ales tema Belgia deoarece dintotdeauna
am fost pasionata de istoria acestei regiuni si
in special de vitejia belgienilor,care au
influientat istoria antica si au tinut piept unui
imens imperiu cum a fost cel Otoman.
Acest site ofera o gama larga de informatii
despre Belgia, cuprinzand date importante
privind istoria, politica , economia , transportul
, arta , cultura , gasrtonomia , demografie.

Pagina 3

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

2. Structura aplicatiei
Programul contine o forma principala alcatuita din mai multe
butoane precum:
Pagina Homepage contine o scurta descriere a
Regatului Belgiei.

Pagina 4

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Istorie prezinta o scurta istorie a formarii

Belgiei.

Pagina 5

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Politica contine date despre organizarea

politica a Belgiei.

Pagina 6

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Comunitati si regiuni prezinta date privind

organizarea administrativ-teritoriala.

Pagina 7

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Geografie cuprinde informatii geografice despre

teritoriul Belgiei.

Pagina 8

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Economie.

Pagina 9

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Transport contine informatii privind retelele de

transport existente in Belgia.

Pagina 10

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Demografie contine informatii despre populatia

Belgiei.

Pagina 11

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Cultura.

Pagina 12

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Arta .

Pagina 13

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Gastronomia contine informatii privind specialitatile

gastronomice belgiene.

Pagina 14

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Pagina Regiunea capitalei Bruxelles prezinta localizarea

pe harta a capitalei cat si scurte informatii despre aceasta.

Pagina 15

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

3. Limbajul HTML
HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj creat n
scopul de a descrie, n mod text, formatul paginilor Web; fisierele
create n acest limbaj vor fi interpretate de navigatoare, care vor
afisa paginile n forma dorit (cu texte formatate, liste, tabele,
formule, imagini, hiperlegturi, obiecte multimedia etc.). HTML a
aprut ca o aplicatie ISO standard (apartine standardului SGML Standard Generalized Markup Language, specializat pentru
hipertext si adaptat la Web).
Asa cum se poate deduce din numele limbajului, HTML descrie
caracteristicile de format ale elementelor incluse prin procedee de
marcare. Acestea pot fi asemnate intuitiv cu marcajele folosite
n tipografie pentru a indica scrierea unui text cu un anumit tip de
caractere. Fiecare element va fi introdus ntre dou marcaje
("tags", n limba englez) - de nceput si sfrsit - (uzual) de
forma <marcaj> </marcaj>. Caracterele speciale de delimitare
a marcajelor "<", ">" permit deosebirea acestora de textul
propriu-zis. De exemplu, pentru textele aldine (ngrosate),
marcajul de nceput este <B> iar de sfrsit - </B>.
n informatic, limbajele de marcare sunt foarte convenabile
fiindc comenzile lor pot fi interpretate simplu. LaTeX-ul, de
exemplu, este tot un limbaj de marcare; prin interpretarea
fisierelor .tex descrise n acest limbaj se va genera formatul dorit
al documentelor pe diverse tipuri de sisteme de calcul (n cazul,
LaTeX-ului, se obtine uzual format PostScript sau PDF). n
schimb, procesoarele de documente uzuale nu au un limbaj de
marcare standardizat, care s ofere compatibilitate ntre diverse
tipuri de calculatoare si sisteme de operare. Astfel, se poate
spune c avantajele aplicrii limbajelor de marcare constau n
portabilitate si flexibilitate: fisierele create cu ajutorul lor pot fi
transferate pe orice tip de sistem, unde vor fi interpretate cu
ajutorul unor programe specifice.
Pagina 16

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

De fapt, procesoarele de texte uzuale folosesc adesea procedee

de marcare pentru formatri (de exemplu, formatrile de tip
caracter din Word); n acest caz ns, caracterele de control
introduse sunt ascunse iar rezultatul editrii este direct vizibil
("What You See Is What You Get"). n schimb, n limbajele de
marcare - inclusiv HTML - marcajele sunt introduse n text, astfel
nct acestea sunt exclusiv succesiuni de caractere (litere, cifre,
caractere speciale) - fisiere de tip text.
Referitor la legtura dintre procesoarele de documente uzuale
si limbajul HTML, mai trebuie mentionat faptul c ultimele
versiuni ale editoarelor de documente ofer facilitti de salvare n
format HTML - de exemplu, Word, ncepnd cu versiunea
Microsoft Office '97. Mai mult, toate produsele incluse n aceast
gam dedicat biroticii (MS Office) ofer compatibilitate cu
formatul HTML.
Procesele de standardizare si de includere a comenzilor de
marcare n fisierele HTML permit navigatoarelor s citeasc si s
formateze paginile Web, lucru foarte important n conditiile n
care ele contin nu numai texte alb-negru, ci si culori, imagini,
hiperlegturi, diverse obiecte. Practic, marcajele HTML asigur
controlul asupra modului de afisare a obiectelor corespunztoare
n cadrul programelor de vizualizare a documentelor HTML navigatoarele.
Limbajul HTML a evoluat n versiuni succesive, odat cu
evolutia protocolului HTTP si a programelor de navigare. Astfel,
HTML 1.0 era compatibil cu Mosaic, primul program de navigare,
dar dup aparitia unor navigatoare noi, a fost necesar
introducerea unui standard oficial Internet pentru construirea
paginilor (HTML 2.0) si extinderea sa cu noi facilitti: formule
matematice, tabele, moduri avansate de descriere a organizrii
paginilor (ncepnd cu HTML 3.0).

Pagina 17

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Standardizarea oficial a limbajului HTML a fost realizat de

consortiul WWW si dezvoltat de diversi productori de soft (unii
dintre acestia urmresc chiar promovarea navigatoarelor proprii
prin introducerea unor particularitti n formatele oficiale).
Paginile HTML se pot crea cu orice editor de texte de ctre
utilizatorii care cunosc limbajul HTML sau, mai simplu, se pot
utiliza editoare speciale, n care obiectele se introduc interactiv iar
codul HTML se genereaz automat. Avnd n vedere c si n acest
caz este util cunoasterea marcajelor generate pentru corectarea
eventualelor erori (mai ales n cazul link-urilor), vom prezenta n
continuare entittile care se pot introduce n paginile HTML si
marcajele caracteristice acestora:
Marcaje de baz
O pagin Web este delimitat de marcajele <HTML> si </HTML>
care indic nceputul si finalul documentului si contine:
zon de antet cuprins ntre marcajele:
</HEAD> si
un corp delimitat de marcajele:
</BODY>.

<HEAD>
<BODY>

Zona de antet este utilizat de ctre programele de cutare pe

site-urile web si permite specificarea titlului paginii care va fi
afisat de navigator (nu apare propriu-zis n continutul paginii).
titlul, introdus n antet, este cuprins ntre marcajele <TITLE>
</TITLE>.
Astfel, o form extrem de simpl a unui document HTML ar
putea fi cea din urmtorul exemplu:
<HTML>
<HEAD> <TITLE>Titlul documentului </TITLE>
</HEAD>
Pagina 18

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

<BODY>Document HTML foarte simplu</BODY>

</HTML>
Marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor
Formatrile uzuale de texte permit scrierea cu caractere:
aldine - n acest scop pentru acel text se aplic marcajele
<B> </B>;
cursive (italice) - pentru acel text se aplic marcajele
</I>;
subliniate - textul se introduce ntre marcajele
</U>.

<I>

<U>

Unele programe mai vechi de navigare nu permiteau

reprezentarea acestor formate; n acest caz, se aplicau alte
moduri de evidentiere a textelor respective (culori, video invers).
Alte tipuri de formatri de caractere care se pot defini se refer
la:
dimensiunea fonturilor si culori - se va utiliza marcajul cu
parametri:
<FONT SIZE=x COLOR=y> </FONT> , care indic utilizarea
unui font de dimensiune x si culoare y.
x poate fi un numr ntre 1 si 12, indicnd mrimea exact,
sau un numr cu semn, indicnd mrimea relativ la
dimensiunea curent.
y poate fi numele unei culori standard, specificat n limba
englez si ntre ghilimele, sau, eventual, descompunerea
unei culori n componentele RGB, sub form hexazecimal
(cte dou cifre hexa pentru fiecare component).

Pagina 19

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Suplimentar, se pot crea pagini de stiluri, n care s se defineasc

stiluri logice, modificabile ulterior; n acest scop, se folosesc
marcajele <DN> - definitie, <EM> - punere n evident,
<STRONG> - accentuare puternic.
Pentru tastaturile care suport numai codurile ASCII, caracterele
speciale se pot crea folosind formatul &nume_caracter - de
exemplu, &egrave; pentru e. Avnd n vedere semnificatia
special a caracterelor <, > si &, aparitia lor n documente
trebuie specificat sub forma caracterelor speciale: &lt; , &gt; ,
respectiv &amp; .
Prezentm n continuare un exemplu de document HTML,
precum si modul n care acesta este afisat de Netscape Navigator.
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//IETF//DTD HTML//EN">
<html>
<head>
<title>Pagina simpla</title>
</head>
<body>
<p>Acesta este un exemplu simplu de o
pagina HTML. Ea arata cum
pot aparea caractere <strong>bold</strong>, <em>italic</em>,
<font size="5">mai mari</font>,
<font size="1">mai mici</font>,
respectiv insera
o mica imagine
<img src="Handshake8114.gif"
width="20" height="14">.
</p>
</body>
</html>
Pagina 20

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

n figura, se observ c textul propriu-zis al documentului

poate fi delimitat fat de codurile de marcare, iar formatarea
textului din documentul HTML nu corespunde cu cea afisat de
programul de vizualizare:
textul este extins pentru a ocupa ntregul ecran si este afisat
cu un corp de liter diferit fat de sursa HTML;
terminatorii de linie nu sunt respectati;
spatiile albe suplimentare din documentul surs sunt
ignorate.
Introducerea obiectelor de tip imagine (marcajul <IMG>) este
detaliat mai jos.
Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste si
imbricarea lor (includerea unor liste n altele), caz n care trebuie
verificat cu atentie corespondenta dintre marcajele de nceput si
sfrsit pentru fiecare list. Formatarea listelor la afisarea paginii
(introducerea bulinelor, numerotrii etc.) se face de ctre
programul de navigare.
Elementele listelor se introduc ntre marcajele <LI> </LI>
("list item"). Modul de aparitie al elementelor depinde de tipul de
list n care sunt incluse (cu buline, numerotate etc.), determinat
de marcajul specific.

Astfel, listele pot fi:

Pagina 21

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

neordonate (cu buline) - delimitate de marcajele <UL>

</UL> ("unordered list"); elementele lor se afiseaz cu
buline;
ordonate (numerotate) - delimitate de marcajele <OL>
</OL> ("ordered list"); elementele lor se vor numerota;
de tip meniu - delimitate de marcajele <MENU>
</MENU>; elementele acestor liste apar ntr-o reprezentare
compact pe ecran (multicoloan);
glosare (liste de definitii) delimitate de marcajele <DL>
</DL> ("definition list"); elementele acestora au cte dou
componente, introduse respectiv cu marcajele <DT> (pentru
nume) si <DD> (pentru semnificatia asociat);
tabele scurte - create cu marcajul <DIR>.
Listele utilizate cel mai frecvent sunt cele ordonate si
neordonate. Prezentm n continuare un exemplu simplu de
pagin HTML care contine aceste tipuri de liste.
<html>
<head>
<title>Pagina cu liste</title>
</head>
<body>
<p>Aceasta pagina exemplifica crearea listelor</p>
<p>Cele mai uzual folosite tipuri de liste sunt:
<ul>
<li>neordonate</li>
<li>ordonate</li>
</ul>
Pagina 22

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

<p>O lista ordonata este o lista numerotata:

<ol>
<li>primul element;</li>
<li>al doilea element...</li>
</ol>
</body>
</html>

Marcaje pentru introducerea de obiecte

Prima versiune de HTML (1.0) nu permitea descrierea
tabelelor sau a informatiilor formatate. Asemenea obiecte
trebuiau create formatat si introduse ca obiect deja formatat, cu
marcajele <PRE>, </PRE>. Aceste marcaje indicau navigatorului
c textul inclus trebuia afisat caracter cu caracter, fr vreo
interventie de formatare. n versiunile ulterioare ale limbajului
HTML, s-au introdus ns facilitti elegante de formatare, de
includere a tabelelor si a altor obiecte.
n HTML 3.0 s-au introdus obiectele de tip tabel, formate din
linii orizontale si coloane verticale la a cror intersectie se
formeaz celulele. Acestea pot contine intrri diverse: texte,
figuri sau chiar alte tabele. Se pot realiza reuniri de celule (de
exemplu, pentru titluri mai lungi).
Pagina 23

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Atributele de formatare a tabelului (aliniere, stilul chenarului

si marginilor etc.) se definesc n proiectarea paginii dar modul lor
de afisare va depinde si de programul de navigare.
Tabelele se introduc ntre marcajele <TABLE> </TABLE>,
crora li se pot atasa (optional) parametrii BORDER si RULES. Un
titlu pentru tabel se poate introduce cu marcajul <CAPTION>.
Fiecare coloan se defineste cu marcajul <COL>, avnd ca
parametru ALIGN - modul de aliniere a informatiilor din acea
coloan (LEFT, CENTER, RIGHT).
Antetul tabelului se poate indica ntre marcajele <TH>
</TH> ("Table Header"), pentru trecerea la o linie nou se
utilizeaz marcajul <TR> ("Table Row") iar celulele individuale se
marcheaz cu <TD> ("Table Data"), eventual cu parametru de
aliniere. Se mai pot specifica alinieri orizontale sau verticale ale
celulelor, grupri de celule etc. Aceste marcaje permit
navigatorului s afiseze diferentiat informatiile din tabel.
Prezentm n continuare un exemplu simplu de tabel.
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Pagina cu tabel</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<H1>Aceasta pagina da un exemplu de folosire a unui
tabel</H1>
<H3>Vanzari anuale:</H3>
<TABLE>
<TH>1996</TH><TH>1997</TH><TH>1998</TH><TR>
<TD>125 milioane lei</TD><TD>160 milioane
lei</TD><TD>231 milioane lei</TD>
</TABLE>
</BODY>
</HTML>

Pagina 24

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Exemplu de tabel ntr-o pagin HTML

Mrimea liniilor si a coloanelor poate fi controlat suplimentar
prin marcajele <ROWSPAN=x> si respectiv <COLSPAN=y>,
fiecare indicnd mrimea n "celule normale". n plus, se poate
indica trasarea unei margini pentru tabel, prin marcajul <TABLE
BORDER>.
Includerea imaginilor se face folosind marcajul <IMG>, care are
parametri specifici:
SRC indic (dup semnul '=') URL-ul imaginii, respectiv
calea fisierului dac acesta este local; uzual, se accept
fisiere n format GIF sau JPEG;
ALLIGN controleaz alinierea imaginii fat de limita
inferioar a textului (TOP, MIDDLE sau BOTTOM); este un
parametru optional;
ALT furnizeaz textul afisat n locul imaginii dac utilizatorul
dezactiveaz optiunea de afisare a imaginilor (parametru
optional);
ISMAP este un indicator optional pentru imaginile care sunt
hrti selectabile.
Astfel, introducerea simpl a unei imagini se poate realiza cu
<IMG SRC="specificare-imagine">. Un exemplu de imagine
inserat ntr-o pagin HTML este prezentat n figura de mai sus.
Pagina 25

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

Remarcm faptul c, utiliznd parametri specifici, marcajul

<IMG> se poate folosi si pentru inserarea unor fisiere
multimedia, cum ar fi secventele video. Avnd n vedere c aceste
operatii se realizeaz mai usor folsind un editor HTML.
Formulare. HTML 1.0 permitea uzual doar transferarea
informatiilor de la furnizori ctre utilizatori, transferul n sens
invers fiind foarte dificil. Odat cu dezvoltarea Web-ului si mai
ales cu utilizarea sa n scopuri comerciale si n diverse alte
domenii, s-a fcut simtit necesitatea comunicrii n dublu sens
pentru preluri de comenzi, completarea unor fise de nregistrare,
distribuirea de produse soft, administrarea de chestionar,
transmiterea unor informatii personale etc. Acestea au fost
motivatiile introducerii formularelor n HTML 2.0.
Formularele contin obiecte de control care permit utilizatorilor
introducerea de informatii prin completarea unor cmpuri
specifice (casete de text), prin selectarea sau activarea unor
optiuni (comutatoare, grupuri sau liste de optiuni). Aceste
informatii vor fi transmise, dup activarea butonului SUBMIT
(echivalent cu tastarea lui <Enter>) proprietarului paginii,
introduse n baze de date dedicate si prelucrate cu aplicatii
specifice.
Formularele se introduc prin marcajelele <FORM> ... </FORM>
, crora li se ataseaz parametri specifici care definesc metodele
de transmitere si tratare a datelor. Un formular poate contine
obiecte de control de diverse tipuri, definite cu marcajul <INPUT>
si o varietate de parametri care stabilesc, pentru obiectul definit,
tipul, dimensiunea si modul lui de afisare. Astfel, se pot crea
cmpuri de text (care vor fi completate cu texte de ctre
utilizator), liste de alternative, comutatoare, grupuri de optiuni,
butoane, hrti active etc.
Datele preluate prin intermediul formularelor se trateaz
conform standardului CGI (Common Gateway Interface) prin
intermediul unor programe sau script-uri CGI.
Pagina 26

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

n plus, un asemenea script poate interactiona cu baza de date

creat pentru realizarea unor actiuni specifice (de exemplu,
hrtile active folosesc script-uri CGI pentru a executa diferite
actiuni, n functie de zona selectat de utilizator).
Script-urile CGI pot executa si alte operatii dect prelucrarea
formularelor, producnd iesiri convenabile. Dac o hiperlegtur
indic spre un script CGI, la selectarea legturii se va executa
script-ul (cu anumite variabile de context care retin diverse
informatii de stare). Script-ul va produce un fisier, de exemplu o
pagin web, care va fi interpretat() de navigator.
Acest mecanism permite script-urilor s genereze, aproape
instantaneu, pagini web care s satisfac diverse cerinte ale
utilizatorilor, furniznd anumite rspunsuri asteptate n urma unor
actiuni.
Crearea interactiv a formularelor, folosind produse soft
specializate n realizarea de pagini Web este relativ accesibil
pentru utilizatorii familiarizati cu caracteristicile obiectelor de
control specifice aplicatiilor soft dar tratarea ulterioar a
informatiilor transmise necesit cunostinte de specialitate.
Numele, simbolurile si procedura de introducere interactiv
dintr-un editor HTML (de exemplu, Microsoft Front Page) a
obiectelor de control sunt extrem de apropiate de cele asociate
obiectelor similare din formularele sau rapoartele Microsoft
Access. Pentru utilizatorii mai putin avizati ns, crearea, chiar
interactiv, a formularelor este mai dificil.

Pagina 27

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

4. Resurse de hard i soft

necesare
Siteul a fost realizat cu ajutorul a mai multe programe precum
Sublime Text 2, , Microsoft paint , adobe photoshop CS5 .
Cerinele de sistem ale programului nu sunt exagerate.
Resurse minime :
1) Hardware :
- Procesor (CPU) : 1 GHz +
- Memorie (RAM): 512 MB
- Spaiu liber pe hard-disk : 50 MB
- Monitor :1024*768
- Un browser oarecare: Internet explore ,Mozilla, Opera
2) Software :
- Sistem de operare : Windows 98/XP
Resurse recomandate:
1) Hardware :
- Procesor (CPU) : 2.25 GHz +
- Memorie (RAM): 1 GB
- Spaiu liber pe hard-disk : 100 MB
- Monitor : VGA 64-bit color (1024x768)
- Un browser oarecare: Internet explorer ,Mozilla
2) Software :
- Sistem de operare : Windows XP

Pagina 28

ATESTAT LA INFORMATICA-Belgia

5.Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

Pagina 29