Univ.

Alexandru Ioan Cuza, Iai

Facultatea de Economie si Administrarea
Afacerilor

ndrumtor:

Realizator:

Disciplina: Institutii Financiar-Bancare

Internationale
Specializare: Finane - Bnci
2008
1

Cuprins

Capitolul 1: Informatii generale...........................................................................................

1.1Generaliti................................................................................................................
1.2 Surse de finanare....................................................................................................
1.3 Condiii si obiective..................................................................................................
Capitolul 2.Politici de finantare...........................................................................................
2.1. Informatii generale.................................................................................................
2.2. Cea de-a 14-a intalnirede strangere de fonduri (IDA 14) ...................................
2.3. Cea de-a 15-a intalnire de strangere de fonduri (IDA 15).................................
Capitolul 3. Modalitatea de alocare a surselor IDA.......................................................
Bibliografie.

13

Capitolul 1 Informaii generale

1.1 Generaliti
Asociaia Internaional pentru Dezvoltare a fost nfiinat n anul 1960, n
calitate de agenie interguvernamental n vederea creditrii n condiii avantajoase a
rilor mai puin dezvoltate din punct de vedere economic. Membrii Asociaiei
Internaionale pentru Dezvoltare sunt ri dezvoltate i ri n curs de dezvoltare
membre ale bncii1.Tara care a luat iniiativa unui astfel de proiect a fost Statele Unite
ale Americii, care mpreuna cu ali membri ai Bncii Mondiale s-au gandit la o
metoda de a ajuta n termenii cei mai avantajoi rile subdezvoltate. Astfel au fondat
IDA ca metod de a ajuta pe cei ce n-au de la cei ce au, singura condiie fiind ca
riguarea proiectului sa fie una bancara, astfel afiliind-o Bancii Mondiale.
IDA este una dintre sursele cele mai mari de asisten sociala pentru 80 dintre
cele mai srace ri ale lumii, dintre care 39 sunt n Africa. De la nceputul su,
creditele si fondurile IDA au totalizat 182miliarde USD, avnd o medie anuala de 10
miliarde USD n ultima decada, ndrumnd partea cea mai mare din fonduri,
1

aproximativ 50%, spre Africa.

Asistena financiar din partea Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare se

fundamenteaz pe baza unui raport economic care reflect politica de dezvoltare

economic, evoluia ramurilor i sectoarelor economice i prioritile n dezvoltarea
economic. Pornind de la prevederile din raportul economic se elaboreaz un program
pentru o perioad de cinci ani care cuprinde direciile de dezvoltare economic ale
rii respective. ara beneficiar a asistenei financiare prezint periodic rapoarte
privind realizarea aciunilor din program, iar personalul ageniei urmrete executarea
proiectelor de investiii.
1.2 Surse de finantare
Fondurile Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare se formeaz din:

subscripiile iniiale ale membrilor,

Gheorghe,Voinea : suport de curs Instituii financiar-bancare internaionale,pag 51

reconstituiri periodice (subvenii) furnizate de rile membre

dezvoltate,

contribuii speciale sau voluntare,

transfer de venit net de la BIRD,

venitul net cumulat rezultat din activitatea ageniei.

Fondurile IDA sunt stranse prin intermediul donatiilor din partea guvernelor
tarilor cele mai bogate care fac parte din ida.venituri suplimentare vin din partea
IBRD si IFC si de la tarile care isi platesc imprumuturile luate de la ida.
Donatorii se intalnesc la fiecare 3 ani pentru a reaproviziona fondurile IDA si
pentru a-i revedea politica.Cea de-a 15-a intalnire IDA a avut loc in decembrie 2007
si a reuit sa strang fonduri pentru finanarea unor proiecte ce se vor derula pan n
30 iunie 2011.
Cumulative IDA Subscriptions and Contributions as of June 30, 2007
MEMBER

US$ million Percent of total

Argentina

69.84

0.04

Australia

2,604.

47 1.55

Austria

1,452.71

0.86

Barbados

1.05

0.00

Belgium

2,455.99

1.46

Bosnia and Herzegovina

2.43

0.00

Brazil

583.67

0.35

Canada

6,345.67

Colombia

24.69

0.01

Croatia

5.78

0.00

Czech Republic

75.80

0.05

Denmark

2,726.08

1.62

Finland

1,007.64

0.60

France

12,612.15

7.49

Germany

19,734.68

11.72

3.77

Greece

141.29

0.08

Hungary

73.79

0.04

Iceland

44.17

0.03

Ireland

374.09

0.22

Israel

42.21

0.03

Italy

776.91

4.02

Japan

28,858.06

17.13

Korea, Republic of

1,065.47

0.63

Kuwait

813.20

0.48

Luxembourg

163.89

0.10

Macedonia, former Yugoslav Republic of

1.07

0.00

Mexico

138.32

0.08

Netherlands, Kingdom of the

6,334.90

3.76

New Zealand

239.81

0.14

Norway

2,764.13

1.64

Oman

1.37

0.00

Poland

81.95

0.05

Portugal

232.17

0.14

Russian Federation

297.84

0.18

Saudi Arabia

2,258.21

1.34

Serbia

6.86

0.00

Singapore

36.41

0.02

Slovak Republic

17.61

0.01

Slovenia

21.57

0.01

South Africa

149.71

0.09

Spain

2,293.11

1.36

Sweden

5,374.55

3.19

Switzerland

2,421.70

1.44

Turkey

142.37

0.08

United Arab Emirates

5.58

0.00

United Kingdom

18,275.67

10.85

United States

38,981.03

23.14

Total donors*

168,131.67

99.82

Total non-donors

306.86

0.18

Grand Total*

168,438.55

100.00

[ Sursa http://web.worldbank.org/ida accesat la 20.03.2008 ]

1.3 Conditii si obiective

Printre obiectivele prioritare ale Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare se
ncadreaz:

sprijinirea luptei mpotriva srciei prin evaluarea

performanelor rii pe planul reducerii creterii demografice,
ameliorrii serviciilor sanitare, lrgirii posibilitilor de educare
i formare a populaiei;

protecia mediului nconjurtor, gestiunea resurselor

forestiere, eficiena utilizrii i conservrii energiei;

susinerea politicilor macroeconomice i sectoriale prin

credite destinate produciei, infrastructurii i dezvoltrii
economice.

mprumuturile de la Asociaia Internaional pentru Dezvoltare se obin pe

baza urmtoarelor condiii:

nivelul de dezvoltare economic sczut, reflectat de produsul

intern brut pe locuitor;

ara se confrunt cu dezechilibre n balana de pli;

ara este angajat ntr-un proces de dezvoltare economic prin

politicile eco2nomicepromovate;

ara nregistreaz o stabilitate din punct de vedere economic,

financiar i politic pentru a justifica acordarea de mprumuturi
destinate dezvoltrii economice pe termen lung.

Gheorghe,Voinea : suport de curs Instituii financiar-bancare

internaionale,pag 51

Pentru a mari deschiderea si pentru a avea grija ca politicile IDA sa fie

indeplinite,re3prezentantii tarilor care se imprumuta au fost invitati sa ia parte la
aceste negocierei de reaprovizionare.S-au adunat in total 9 reprezentanti ai tarilor care
se imprumuta si au luat parte la cea de-a 15-a intalnire IDA.In plus,inca de la IDA 13
sunt date publicitatii documentele si rapoartele de reaprovizionare chiar dinainte de a
fi finalizate.
Eligibilitatea tarii pentru suportul IDA depinde in primul si primul rand de
saracia relativa a tarii data de indicatorul Venitului National Brut pe cap de locuitor
care nu trebuie sa fie mai mic de un prag stabilit anual spre exemplu pentru 2008 de
1065 USD.
IDA de asemenea sprijin niste tri, incluznd cteva economii insulare, care
depasesc pragul mai sus mentionat dar care duc lips de solvabilitate, avand nevoie s
se mprumute de la IBRD.
Unele tri, ca de exemplu India, Indonesia si Pakistan, sunt eligible IDA dupa
venitul pe cap de locuitor, dar sunt de asemenea buni pltitori de credite IBRD. Ei
poarta denumirea de ri sintetice. In prezent 80 de ri sunt apte sa primeasc
resursele IDA.Impreuna, aceste ri insumeaza 2.5 miliarde de oameni,dintre care 1.5
miliarde supravieuiesc cu mai puin de 2 USD pe zi.
Top 10 imprumutati(milioane dolari) in 2007
India

2251

Pakistan

885

Nigeria

750

Vietnam

712

Ethiopia

630

Uganda

540

Tanzania

432

Kenya

395

Indonesia

389

Bangladesh

379

[Sursa http://web.worldbank.org/ida accesat la 21.03.2008 ]

Cap 2 Politici de finanare
2.1 Informaii generale
Creditele IDA au o maturitate de 20,35 sau 40 ani cu 10 ani perioad de gratie
naintea inceperii restituirii fondului de baza. Fondurile IDA sunt alocate in
concordanta cu nivelul veniturilor dar si cu gradul de indeplinire a proceselor
economice sau ale proiectelor IDA in plina desfsurare. Creditele acordate de IDA nu
sunt purttoare de dobnzi, dar pentru sumele acordate se percepe comision de 0.75%
Politicile asociatiei urmaresc mbunatirea educaiei , serviciile de asisten
medical , ap si salubritate public, mbunttirea climatului de afaceri, reforme in
infrastructura si insitutii. Aceste proiecte paveaz modul spre crestere economic,
crearea locurilor de munca, venituri mai mari si imbunatatirea conditiilor de viata.

Noile credite IDA pe regiuni:

Sub-Saharan Africa..................49%
South Asia................................34%
East Asia/Pacific......................10%
Europe/Central Asia..................4%
Middle East/North Africa.........2%
Latin America/Caribbean..........2%
[Sursa http://web.worldbank.org/ida accesat la 21.03.2008 ]

Noile credite IDA pe sectoare de activitate:

Social sector.........................29%

Public admin and law...........23%

Industry.................................8%

Infrastructure......................33%

Agriculture...........................7%

[Sursa http://web.worldbank.org/ida accesat la 21.03.2008 ]

2.2 Cea de-a 14-a intalnire de strangere de fonduri(IDA 14)

Cea de-a 14-a intalnire IDA pentru reaprovizionarea fondurilor a avut loc pe
18 aprilie 2005.In cadrul aceste intalniri s-au strans aproximativ 33 miliarde $,bani
necesari pentru urmtorii 3 ani.Din aceast suma aproximativ 18 miliarde $ au venit
din partea celor 40 de noi ri donatoare.Aceste fonduri reprezint o crestere de 25%
fa de intalnirea anterioara si este cea mai larga expansiune IDA din ultimele 2
decenii. Fostul preedinte al Bncii Mondiale James D. Wolfensohn a declarat cu
referire la cea de-a 14-a intalnire IDA ca reprezint un mijloc de salvare pentru
oamenii celor mai srace ri din lume si aceast cretere a fondurilor reprezinta un
mare pas inainte n lupta comunitii internaionale n lupta impotriva srciei.
Suntem multumii c donatorii si-au reunit eforturile pentru a se asigura c cele mai
srace ri ale lumii vor continua s aib noi resurse substaniale pentru imbunttirea
nivelului de trai al locuitorilor lor.
Donatorii si-au focalizat atentia catre creterea economica,ca o parte eseniala
n a ambitiona rile srace s-si ating obiectivele in ceea ce privete progresul si
bunstarea umanittii.Ei au subliniat faptul ca rile srace au nevoie de investiii
pentru a-i cura apa, pentru o mai bun comunicare si o putere stabil i au vzut in
IDA un program foarte bun pentru infrastructura, ca un instrument cheie n
ndeplinirea acestor deziderate.Ei au mai atras atentia asuprea faptului ca asociaia ar
trebui sa favorizeze, in rile srace,un mediu propice investiiilor particulare si au
apreciat eforturile IDA de a sprijini antreprenoriatul si creterea sectorului privat.
Suportul financiar al IDA pentru rile subdezvoltate va ine cont de
necesitatea donaiilor. Trile cu cele mai mari probleme,majoritatea in regiunea
African de sub Sahara, vor primi ajutor sub form de donaii in timp ce rile cu
nevoi mai puin urgente se vor bucura de imprumuturi pe termen lung(fr doband,
pe o perioada de 40 de ani i cu o perioada de graie de 10 ANI).Ca urmare este de
asteptat ca aproximativ 30%din fondurile IDA din urmatorii 3 ani sa fie acordai ca i
donaie.

Pentru a obine rezultate mai bune, donatorii au accentuaut faptul c

dezvoltarea are nevoie de un puternic parteneriat intre rile care ofer ajutor si cele
care il primesc, precum si de o mai buna coordonare a asistenei internaionale care se
ocupa de aceasta dezvoltare.Ei au cerut IDA s aiba o dezvoltare mai sistematic intre
parteneri, incluzand ageniile bilaterale pentru ajutor si alte instituii internaionale
pentru a avea o armonie mai bun intre instituiile care se ocupa de dezvoltare i
programele folosite pentru aceasta.
Un aspect cheie in suportul financiar IDA pentru rile subdezvoltate l-a
reprezentat legatura puternic si transparena intre politica economica, guvernare si
eforturile pentru combaterea srciei.Vicepresedintele Bncii Mondiale a declarat c
aceasta reaprovizionare este crucial in ceea ce privete cantitatea fondurilor si
timpul in care rile straine se pot bucura de aceste fonduri in lupta pentru atingerea
obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Suntem incantati de creterea asistenei pe
care IDA o va arta in urmatoirii 3 ani,dei toat lumea recunoaste c ajutorul
comunitii internaionale trebuie s creasc pentru c rile srace s inving lupta
impotriva srciei.
2.3 Cea de-a 15-a intalnire de strangere de fonduri(IDA 15)
Cea de-a 15-a intalnire IDA pentru reaprovizionare a avut loc la
Berlin,Germania in perioada 13-14 dec 2007.Trile participante au atins un record in
ceea ce privete donaiile,ajungandu-se la suma de 25.1 miliarde$. In total, cea de-a
15-a intalnire IDA pentru reaprovizionare a reusit sa strang 41.6 miliarde $,o crestere
de 9.5 miliarde$ fata de ce-a de-a 14-a intalnire care a strans suma de 32.1 miliarde$.
Preedintele grupului Bncii Mondiale,Robert B.Zoellick a declarat despre
aceasta intalnire c este cea mai mare crestere in donaii din istoria IDA.De
asemenea dansul a mai declarat : rile donatoare i-au demonstrat pe deplin
angajamentul si implicarea n lupta pentru ca rile subdezvoltate sa-i depaeasca
srcia, si n efortul de a nregistra creteri semnificative,in special, in Africa.
In cadrul acestei intalniri s-a nregistrat o cretere a donatiilor de 42% fata de
intalnirea anterioara.Acest lucru este completat de o finanare intern de 16.5

10

miliarde$ din partea World Bank Group si o donaie anterioara pentru finanarea
datoriilor achitate.
Zoellick a tinut sa multumeasca tarilor donatoare pentru aceasta dovada de
sprijin.El a mai declarat caaceste fonduri vor continua sa sustina activitatea IDA de a
ajuta 2.5 miliarde de oameni ce traiesc in cele mai sarace tari, de pe cele 5
continente.
IDA va ajuta rile cu venituri reduse prin creterea activitatilor in combaterea
schimbrilor climei,facilitand integrarea si cooperarea internaional, sustinand
investirea n infrastructur i acordand ajutoare substaniale rilor care se refac dup
conflicte armate, in special in Africa.
La aceasta editie au participat un total de 45 de ri,un record in istoria
intalnirilor IDA de acest fel dintre care 6 ri noi(China,Cipru,Egipt,Estonia,Lituania
si Letonia s-au alturat listei donatorilor. Tri precum China si Egipt au fcut parte din
categoria celor care s-au imprumutat in anii anteriori de la IDA iar acum au ajuns sa
ajute alte tari la randul lor.
Fondurile s-au strans dupa 2 zile de intalniri ale reprezentanilor rilor
donatoare cu reprezentanii rilor care urmeaz a se imprumuta de la IDA. Ministrul
german al economiei,cooperaiei si dezvoltrii H.E. Heidemarie Wieczorek- a descris
World Bank Group ca fiind una din instituiile cheie in atingerea obiectivelor de
dezvoltare ale mileniului si este un exemplu pentru ali multilaterali sau bilaterali
donatori.
Donatorii au sustinut cu trie eficiena dezvoltrii IDA incluzand targetul
internaional de a depsi srcia pan in anul 2015.

Cap 3 Modalitatea de alocare a resurselor IDA

Cei 80 de datornici eligibili ai IDA au mare nevoie de aceste fonduri. Dar

cantitile de fonduri disponibile imprumuturilor,care sunt stabilite dup donaiile
guvernelor, nu par a fi suficiente pentru nevoile rilor.Din aceasta cauza IDA trebuie

11

sa aloce resurse insuficiente rilor care au nevoie de acestea.Pentru a determina rile

care au cu adevarat nevoie sa se foloseasca de resursele IDA s-au stabilit 3 criterii:
1.majoritatea rilor care au nevoie de aceste fonduri au media
venitului annual pe cap de locuitor mai putin de 500$
2.lipsa posibilitii obinerii unor credite pentrtu rezolvarea
problemelor si de aici nevoia de a primi resurse pentru finantarea
programelor naionale de dezvoltare
3.o strategie politic bine definita prin implementarea politicilor
sociale si economice ce promoveaz dezvoltarea si reducerea srciei.
Principalul factor care determin alocarea resurselor IDA printre rile
nevoiae il reprezint performana fiecarei ri in implementarea politicilor care susin
cresterea economica si reducerea srciei.Acest lucru e hotarat de catre Evaluarea
politic si instituional a trii(CPIA).Pentru a intelege pe deplin rolul CPIA in
alocarea fondurilor IDA se calculeaz scorul final al rii dat de indexul de alocare al
resurselor IDA (IRAI).In procesul de alocare pe lang IRAI se mai afla portofoliul
performanelor i cel al guvernrii.
In fiecare an membrii Bncii Mondiale evalueaz calitatea performanelor
politicii duse de fiecare ra datornic.Criteriile si metodologia folosit in evaluare sau schimbat pe parcursul anilor.Cele 16 criterii de evaluare a performantei s-au grupat
in 4 categorii:

management economic,

politici structurale,

poltici pentru incluziuni sociale

sectorul public al managementului si al institutiilor.

Alocarea resurselor IDA este determinat n primul rand de cota fiecarui

datornic n ntalnirea anual pentru evaluarea performanei.In plus cea de-a 14-a
intalnire IDA a hotarat ca,din cauza creterii dezvolt economice si sociale a rilor
din regiunea African de sub Sahara,aceste ri sa aib prioritate in procesul de
alocare al resurselor. Pentru rile eligibile atat pentru fondurile IDA cat si pentru

12

IBRD, alocarea se va face inand cont de posibilitatea rii de a obine finanare prin
credite sau din alte fonduri

Bibliografie
1.Gherghe,Voinea: suport curs -Instituii financiar-bancare internaionale
Webografie
2.http://web.worldbank.org/ida
3.http://www.wikipedia.org

13