Capotolul III.

Evaluarea impactului de mediu

CAPITOLUL III
EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU
3.1. STUDIUL IMPACTULUI DE MEDIU
3.1.1. Definirea impactului de mediu i a studiului de impact asupra mediului
Cu certitudine, se oate spune c, orice activitate umana conduce la o serie de
implicatii asupra mediului.
Astfel, prin impact asupra mediului se intelege orice efect direct sau indirect
al unei activitati umane desfasurate intr-o anumita zona, care produce o schimbare a
sensului de evolutie a starii calitatii mediului si a ecosistemelor. Aceast schimbare
poate afecta sanatatea omului, integritatea mediului (apa, aer, sol, subsol, paduri, flora,
fauna, peisaj, asezari umane, constructii) si a patrimoniului cultural sau afecteaza
relatiile socio-economice.
Studiul de impact este instrumentul de analiza cel mai important in activitatea
de management de mediu. El serveste atat pentru conturarea stadiului actual al
interdependentei dintre mediul inconjurator si activitatile umane, cat si pentru
previzionarea reactiilor (pozitive si negative) ale exercitarii unei activitati proiectate
asupra mediului.
Studiul de impact are ca scop evaluarea impactului asupra mediului generat de
un proiect (proiectul putnd fi definit atat ca investitii noi, cat si ca retehnologizarea /
modernizarea / extinderea / dezafectarea unor activitati existente). Cu alte cuvinte,
studiul de impact are drept scop evaluarea influentelor asupra mediului, adica
evidentierea efectelor favorabile si nefavorabile, in urma desfasurarii unor activitati in
prezent si in viitor.
Studiul de impact urmareste investigarea stiintifica a efectelor complexe
rezultate din impactul stiintei si tehnologiei, respectiv al unor activitati sau investitii
asupra mediului natural, economic si social, inclusiv cel cultural si politic. Efectele
trebuie sa se refere si la actiuni care pot avea atat efecte benefice cat si negative si chiar
si in cazul cand se apreciaza ca efectul final va fi favorabil.
Din punct de vedere al documentaiei, la ntrebarea La ce foloseste un Studiu de
impact?, unul din rspunsuri ar putea fi:
Studiul de impact (Studiul de evaluare a impactului asupra mediului)
reprezinta un document extrem de important in cadrul procedurii de emitere
a Acordului de mediu din partea Agentiei pentru Protectia Mediului.
De asemenea, in cadrul dosarelor necesare obtinerii finantarilor europene
pentru diferite proiecte de investitii, studiul de impact reprezinta un
document de baza ce poate constitui un factor decisiv pentru obtinerea
finantarii.
3.1.2. Elementele studiilor de impact
Abordarea sistemica a fenomenului de impact formuleaza caracteristica
principala a studiilor de impact. Aceasta inseamna ca studiul trebuie sa abordeze in
totalitate fenomenul de influentare. Pentru aceasta, studiul de impact trebuie structurat
in raport cu principiile teoriei sistemelor.
Punctul de plecare in studierea impactului este construirea unui model al
realitatii investigate. Pe baza acestui model, adica a unei imagini preliminare, se
45

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

contureaza o multime de intrebari, ale caror raspunsuri trebuie obtinute pe parcursul

analizelor [1]:
a) Un prim aspect care trebuie studiat este sursa fenomenului de impact. Astfel,
se identifica un sistem considerat ca sursa a impactului. Studierea in maniera sistemica
incepe cu descrierea evenimentului care declanseaza fenomenul de impact, precum si a
procesului specific care a condus la aparitia evenimentului.
b) Se analizeaza apoi modul de propagare a impactului general. Aceasta analiza
trebuie sa se bazeze pe o determinare cauzala complexa si pe diferite orizonturi de timp.
In procesul de manifestare a efectelor pot aparea suprapuneri sau interconditionari ale
efectelor. Pe baza acestei analize sistemice se identifica toate elementele necesare
descrierii sursei fenomenului de impact, a contextului (economic, social, ecologic) si a
implicarii decizionale in aparitia efectelor (efecte intentionate sau neintentionate, efecte
urmarite sau neurmarite).
Ansamblul acestor elemente formeaza sistemul generator de impact. Cu ajutorul
sistemului generator de impact se identifica intreaga scara a efectelor.
Sursa: http://www.scribd.com/doc/94402741/8/Cap-9-STUDIUL-DE-IMPACT-ASUPRA-MEDIULUI

3.2. EVALUAREA PROPRIU-ZIS A IMPACTULUI DE MEDIU

3.1.1. Evaluarea impactului asupra mediului http://www.referat.ro/
Pentru termenul generic de evaluare a impactului asupra mediului, literatura de
specialitate indic urmtoarele definiii:
Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) constituie unul dintre
instrumentele de baza ale politicilor si legislatiilor moderne de mediu. Cea mai
bun politic de mediu const n prevenirea generrii polurii la surs, ca prim
opiune, n defavoarea ncercrilor ulterioare de tratare a rezultatelor polurii.
Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) reprezinta piatra de temelie pentru
multe din acordurile internationale de mediu si un punct central de referinta in
dezvoltarea de proiecte internationale.
n termeni generali, EIM poate fi definit ca un proces gndit s asigure c
potenialele impacturi semnificative asupra mediului sunt evaluate satisfctor i
sunt luate n considerat n planificarea, proiectarea, autorizarea i implementarea
tuturor tipurilor de aciuni relevante (Glasson s.a. 1994).
Evaluarea impactului asupra mediului este un instrument al politicii, care se refer
la un element fundamental al dezvoltrii durabile, prin abordarea efectelor asupra
mediului n faza de planificare a unor activiti, n loc de a lsa n seama
generaiilor urmtoare eliminarea consecinelor "dezvoltrii noastre". EIM
ncearc s echilibreze creterea de capital financiar creat de pe urma activitii
propuse i consumul capitalului natural, ce poate compromite ansa generaiilor
urmtoare de a-l utiliza.

46

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

n majoritatea cazurilor, EIM face parte din primul set de reglementri de mediu
adoptate care au un impact major, pe scar larg. Acest proces poate fi un
instrument flexibil pentru prevenirea impacturilor negative asupra mediului, cu
condiia s fie planificat cu atenie, s fie stabilite clar etapele de parcurs i s fie
n concordan cu prioritile naionale i resursele disponibile.
Evaluarea impactului asupra mediului este reprezentata de un studiu destinat
estimarii consecintelor pe care le poate avea asupra mediului realizarea unui nou
proiect sau modificarea unui proiect deja existent.
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaz pentru anumite proiecte,
prevzute de legislaia n vigoare, din domeniile: agricultur, silvicultur,
piscicultur, industria extractiv, producerea i prelucrarea metalelor, industria
mineralelor, industria chimic, industria alimentar, industria textil, a pielriei, a
lemnului i hrtiei, industria cauciucului, proiecte de infrastructur, turism i
recreare. De exemplu, astfel de proiecte pot fi:
construirea unei uzine,
construirea unei autostrazi,
construirea unei centrale hidroelectrice,
irigarea unor terenuri,
extinderea unui aeroport,
dezvoltarea unui port,
etc.
Principala regul a evalurii impactului asupra mediului este cea c nainte de
aprobarea oficial a unui proiect trebuie luate toate msurile pentru a asigura c
proiectele care ar putea avea impact semnificativ asupra mediului sunt supuse evalurii
acestui impact. n procesul de EIM se ofer publicului posibilitatea ca, prin dezbateri
publice i comunicarea opiniilor, s fie implicat n luarea deciziilor la toate nivelurile.
Publicul poate influena coninutul EIM i poate comenta asupra informaiilor produse
n raportul la studiul de impact.
Un aspect care influeneaz n mod esenial procesul de EIM l reprezint
contradicia existent ntre scopurile i interesele diverselor pri implicate (investitori,
autoriti, ceteni, etc.). Rolul EIM const n:
ajutor n luarea deciziei: clarificarea avantajelor i costurilor aciunii propuse;
baz pentru formularea aciunilor de dezvoltare: luarea n considerare, n mod
sistematic, a aciunii, impactului ei asupra mediului i a alternativelor posibile;
surs pentru cooperarea inter i multidisciplinar: colaborarea ntre specialiti
din domenii foarte diverse i o abordare multidisciplinar;
sprijin pentru implicarea publicului: asigurarea informaiilor necesare i a
cadrului de participare n procesele de planificare i de luare a deciziei;
instrument pentru dezvoltarea durabil: relevarea impactului advers i a
nerespectrii politicilor de mediu stabilite.
n general, problemele legate de evaluarea impactului sunt: incertitudinea asupra
viitorului, lipsa de cunotine necesare, lipsa datelor i informaiilor, subiectivitatea,
dificultatea n a compara impacturile i a determina pe cele semnificative. Jones et al.,
(2000) identific problemele care trebuie luate n considerare n procesul de EIM:
descrierea locaiei proiectului de dezvoltare, a scrii de realizare, a design-ului i
tipului acestuia (industrial, comercial rezidenial etc);
topografia i utilizarea terenurilor n cadrul amplasamentului i n proximitatea
acestuia, istoricul utilizrii terenurilor, posibile aspecte de contaminare sau poluare
47

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

istoric (ex: poluare cu metale grele care au o remanen mare n mediu, poluarea
solului generat de o ramp de deeuri neamenajat .a.);
proximitatea amplasamentului n raport cu zonele rezideniale, fabrici, coli, spitale,
ci de comunicaie, areale protejate, lacuri, ruri .a.;
substratul geologic al amplasamentului (structura i litologia) i istoricul
evenimentelor naturale extreme (ex: seismicitatea, vulcanismul etc);
depozitele superficiale i geomorfologia amplasamentului natura i distribuia
depozitelor superficiale, riscurile geomorfologice (ex: subsidena, alunecrile de
teren, eroziunea solurilor .a.);
aspectele hidrologice (curgerea i configuraia reelei hidrografice, scurgerea apei pe
versani, lacurile, bltirea apei i sectoarele de nmltinire) i riscurile hidrologice
(ex: riscurile de inundaii sau poluarea apelor de suprafa);
nivelurile mareice (impactul potenial al creterii nivelului mrii sau oceanului) i
riscul inundrii spaiilor costale sau litorale;
aspectele privind hidro-geologia amplasamentului (stratele acvifere i riscul polurii
apelor freatice i subterane);
microclimatul amplasamentului;
ecologia local (ex: diversitatea sau raritatea florei, faunei, speciile ameninate sau
protejate etc);
arheologia amplasamentului i potenialele ameninri la adresa motenirii culturale;
semnificaia istoric a locului amplasamentului (ex: cmp de btlie n timpul unui
rzboi trecut sau recent);
infrastructura (volumul traficului proiectat i riscurile generate de accesul rutier n i
din cadrul locaiei; accesul la servicii de urgen; impactul zgomotului generat de
trafic; impactul emisiilor poluante din surse mobile);
poluarea aerului i poluarea fonic datorate dezvoltrii proiectului;
estetica proiectului de dezvoltare (ex: modificarea estetic a peisajului; fragmentarea
i modificarea structurii vizuale a peisajului);
impactul economic al dezvoltrii proiectului (ex: mbuntirea calitii vieii,
creterea veniturilor, scderea ratei omajului .a.);
reglementrile de planificare i cele legislative care trebuie ndeplinite de ctre
proiectul de dezvoltare propus.
Toate aspectele menionate se pot ncadra n aa-numita schimbare de
mediu (Jones et al., 2000) care, n ansamblu, poate fi monitorizat i dirijat printr-o
serie de aciuni, cum ar fi:
stabilirea unui interval de timp acceptabil ntre prelevarea probelor, msurtori sau
observaii (ex: la o lun dupa nceperea activitii antropice, un an sau mai muli n
cazul n care schimbrile observate au fost minore sau nesemnificative);
msurtori i observaii repetabile n timp i spaiu;
protocoale i proceduri de prelevare a probelor de mediu corect respectate;
utilizarea unor tehnici analitice i de supraveghere comparabile;
nregistrri viabile pentru toate procedurile analitice, de prelevare i de
supraveghere.
Ca atare, studiul schimbrilor de/n mediu sugereaz natura integrat i
complex a studiilor tiinifice care sunt necesare pentru a obine, corelai interpreta
diverse seturi de date i informaii despre un subiect de mediu (ex: impact, risc, hazard,
factor sau component de mediu, activitate sau proiect antropic etc). Aceste tipuri de
date sunt fie geologice, geografice, biologice, chimice sau fizice, fie combinri ale lor
(Jones, et al., 2000).
48

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului, finalizata prin elaborarea Raportului la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului, se efectueaza in faza de pregatire a
studiului de fezabilitate a proiectului. In prezent, Raportul la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului se realizeaza conform cerintelor din Anexa 2, Partea a II-a,
a Ordinului MAPM nr. 863/2002.
3.2.1. Etapele de elaborare a studiilor de impact
Derularea general a studiilor de evaluare a impacturilor cuprinde, de obicei, cel
puin trei faze [2]:
(a) diagnosticarea strii actuale a calitii mediului n contextul unei dezvoltri socioeconomice programate i planificate;
(b) evaluarea impacturilor antropice asupra componentelor de mediu generate de ctre
un proiect antropic
(c) elaborarea unor msuri de diminuare a efectelor impacturilor i ncadrarea lor n
politici de gestiune integrat a mediului n perspectiva dezvoltrii durabile (Arts, 1998).
Diagnosticarea strii i calitii mediului poate fi abordat n funcie de trei
dimensiuni:
fizionomia mediului (peisajul sau cadrul vizibil al mediului; Turner, 1998);
fiziologia mediului (echilibrele i dezechilibrele ecologice, spaiile naturale i
amenajate antropic, consecinele agriculturii, industriei, transporturilor i
deeurilor; Lucas, 1991);
socio-psihologia mediului (dimensiunea uman i perceperea mediului, calitatea
vieii i starea mediului; Bianchi, 1994).
Sursa:http://ro.scribd.com/doc/31329519/Curs-metodologie-de-Evaluare-Asupra-Impactului-AsupraMediului-eim-2009-2010

In elaborarea studiilor de impact se pot identifica urmatoarele etape [1,2]:

1. Analiza preliminara, care cuprinde:
stabilirea subiectelor (identificare, selectare)
descrierea obiectului studiului
limitarea ariei studiului de impact
2. Identificarea efectelor, care cuprinde:
descrierea si analiza retrospectiva si prospectiva a sistemului generator de
impact
identificarea si descrierea ariilor de impact
descrierea efectelor de impact
analiza deciziilor de raspuns
3. Estimarea efectelor, care cuprinde:
estimarea marimii, importantei si probabilitatii efectelor pe arii de manifestare
4. Evaluarea efectelor, care cuprinde:
definirea listei de efecte supuse evaluarii
evaluarea efectelor cu seturi alternative decriterii
5. Proiectarea actiunilor si strategiilor, care cuprinde:
identificarea actiunilor menite sa contracareze efectele negative si sa dezvolte
efectele pozitive
evaluarea actiunilor cu seturi alternative de criterii
proiectarea strategiilor de actiune
6. Comunicarea rezultatelor
Sursa: http://www.scribd.com/doc/94402741/8/Cap-9-STUDIUL-DE-IMPACT-ASUPRA-MEDIULUI
49

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Exemple practice de activitati pentru care este obligatorie elaborarea unui

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului:
Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor, cu o capacitate cel putin egala cu:
a) 900 de locuri pentru scroafe;
b) 3000 de locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg;
Extractia petrolului (cand cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi);
Termocentrale si alte instalatii de ardere, inclusiv instalatii industriale pentru
producerea energiei electrice, energiei termice, a aburului sau a apei calde, cu o
putere de cel putin 300 MW;
Instalatii integrate pentru producerea fontei primare si a otelului;
Cariere si exploatari miniere de suprafata (suprafata amplasamentului > 25 ha);
Instalatii industriale pentru producerea hartiei si a cartonului, cu o capacitate de
productie mai mare de 200 t/zi;
Construirea de autostrazi si drumuri expres;
Statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor;
Depozite pentru deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor
prin incinerare ori tratare chimica;
Instalatii cu o capacitate mai mare de 100 t/zi pentru eliminarea deseurilor
nepericuloase prin incinerare sau tratare chimica.
Rspunsul la ntrebarea Cat dureaza elaborarea Studiului de impact? este:
Elaborarea Studiului de impact dureaza intre 5 si 15 zile lucratoare
pentru proiecte de complexitate redusa dar poate dura si pana la 90 de zile
pentru proiecte complexe.
In unele cazuri (ex: proiectele de parcuri eoliene) elaborarea studiului de
impact trebuie precedata de o evaluare preliminara a biodiversitatii din
zona proiectului (urmata sau nu de un program de monitorizare continua) a
carui durata este de preferat sa acopere un an de zile

3.3. METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU

3.3.1. Procedura de evaluare a impactului de mediu
Pentru a pstra un echilibru ntre mediul natural, resursele acestuia i om, este
necesar o planificare strategic a dezvoltrii, astfel nct s existe, n permanen, un
raport stabil ntre habitatul natural i populaia uman. Necesitatea susinerii simultane a
dezvoltrii economice concomitent cu dezvoltarea mediului natural, impune o evaluare
a impactului asupra mediului n fazele incipiente ale planurilor i programelor, n scopul
susinerii dezvoltrii durabile, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe.
50

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod

corespunzator si pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra
urmatorilor factori:
a) fiinte umane, fauna si flora;
b) sol, apa, aer, clima si peisaj;
c) bunuri materiale si patrimoniu cultural;
d) interactiunea dintre acesti factori
Legislatia de mediu prevede ca evaluarea impactului asupra mediului, necesara
pentru eliberarea acordului de mediu, trebuie realizata cat mai devreme posibil, asa
incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosi resurse materiale si de
timp pentru proiectarea unei activitati care ulterior sa nu intruneasca conditiile de
autorizare din punct de vedere al protectiei mediului, iar pe de alta parte, informatiile
despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autoriatilor competente sa fie
suficiente pentru realizarea evaluarii impactului asupra mediului.
Conform legislatie de mediu nationale, acordul/acordul integrat de mediu se
emite la faza de studiu de fezabilitate, in paralel cu celelalte avize si acorduri.
Etapele si procedura evaluarii impactului asupra mediului EIM sunt stabilite prin
hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice si private asupra mediului.
Sursa: http://www.duplicomgrup.bizoo.ro/vanzare/357224/Studiu-de-impact-de-mediu

Pentru a se atinge obiectivul dezvoltarii durabile, autoritile competente pentru

protecia mediului utilizeaz instrumente de planificare cum ar fi evaluarea impactului
asupra mediului. Luarea n considerare a efectelor asupra mediului ale unui
proiect/investiie nc din primele etape ale planificrii acestuia, conduce la identificarea
i evaluarea din timp a posibilului impact asupra mediului. Astfel se pot stabili msuri
de minimizare a efectelor negative nainte de a deveni ireversibile.

....evaluarea impactului asupra mediului...

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape, dupa

cum urmeaza [1,2]:
a. etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
b. etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind
impactul asupra mediului;
c. etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului.
Procedura este precedata de o evaluare initiala a proiectului realizata de catre
autoritatile publice pentru protectia mediului in care este identificata localizarea
proiectului in raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar.
51

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusa de catre

autoritatile publice centrale sau teritoriale pentru protectia mediului, cu participarea
autoritatilor publice centrale sau locale, dupa caz, care au atributii si raspunderi
specifice in domeniul protectiei mediului.
Participarea autoritatilor se realizeaza in cadrul unei comisii de analiza tehnica
(CAT), constituita la nivel central prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului, la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti,
prin ordin emis de prefect.
Conform Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului
solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau
private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru
proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitatile se clasifica in trei
categorii: cu impact nesemnificativ, cu impact redus si cu impact semnificativ.
Activitatile cu impact nesemnificativ sunt relativ usor de identificat. Sunt incluse
in aceasta categorie, in primul rand, activitatile rezidentiale desfasurate in
gospodarii individuale sau in dependinte ale acestora care sunt destinate exclusiv
satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii, cu conditia ca acestea
sa nu fie amplasate in zone cu regim special de protectie, cum sunt zonele de
protectie sanitara sau zonele din reteaua ecologica Natura 2000.
Se includ in categoria celor cu impact redus, in primul rand acele activitati care,
primesc autorizatie de mediu, dar nu se regasesc pe cele doua Anexe (1 si 2.) ale
Hotararii nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului.
In schimb, se includ in categoria activitatilor si/sau instalatiilor cu impact
semnificativ asupra mediului, activitatile care au asemenea caracteristici incat se
considera ca genereaza un impact semnificativ asupra mediului indiferent de
amplasamentul lor. Aceste activitati sunt cele mentionate in Anexa nr. 1 la
Hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009. De asemenea, in aceasta categorie se includ
toate proiectele pentru investitii ce urmeaza a se realiza pe amplasamente situate
in zonele din reteaua ecologica Natura 2000. Ultima categorie de activitati sunt
cele mentionate in Anexa nr. 2 la Hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009. Proiectele
aferente activitatilor din aceasta categorie, pot sa aiba un impact semnificativ sau
un impact redus asupra mediului in functie atat de caracteristicile lor cat si de
amplasament. Proiectul aferent unei asemenea activitati va fi inclus in categoria
activitatilor cu impact semnificativ sau in categoria celor cu impact redus de catre
Autoritatea Competenta numai in urma unei analize efectuate pentru fiecare caz in
parte.
Luarea in considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect /
investitie conduce la identificarea si evaluarea din timp a posibilelor efecte
negative asupra mediului, inainte de realizarea obiectivului de investitie.
Numai proiectele cu impact semnificativ asupra mediului se supun EIM!!!
3.3.2. Metode de evaluare a impactului asupra componentelor de mediu
(dup Barrow, 1997; Glasson, Thrivel, Chadwick, 1994; Morris, Thrivel,1995).

Metodele standard de evaluare au fost n principal orientate spre dimensiunea

tehnic, economic i financiar a proiectelor antropice. Consecinele unei astfel de
abordri au fost considerate adesea explicite i precise fr a mai meniona motivaiile
ei culturale i tehnice.
52

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Consecinele asupra mediului sunt greu de estimat datorit complexitii

sistemului analizat i sunt adesea greu de cuantificat din cauz c sunt calitative i
vagi. n plus, evaluarea proiectului aproape ntotdeauna a nsemnat evaluare economic
cum ar fi de pild analiza cost-beneficiu (ACB) care ulterior a inclus i efectele asupra
mediului. Aceast metod necesit cuantificarea costurilor i avantajelor n termeni
monetari, n timp ce efectele asupra mediului sunt mai greu de cuantificat i transformat
n uniti monetare (Beinat, 1995).
n momentul de fa exist peste 50 de metodologii de evaluare a impactului
uman asupra mediului (Barrow, 1997; Goudie, 1983, 1993). Aceste metodologii au la
baz numeroase i variate metode i tehnici care provin din disciplinele tiinifice care
trateaz impactul uman asupra componentelor de mediu (tiine naturale i sociale), sau
din alte domenii (management, planificare, legislaie). Literatura care abordeaz
impactul uman asupra mediului prezint tehnicile i metodele n sensul c ele sunt
privite ca sinonime. Dar, din punct de vedere conceptual, metodele se difereniaz fa
de tehnici (Barrow, 1997; Canter, 1997). Astfel, se poate spune c [2]:
Metodele vizeaz diferite componente n evaluare (identificarea, descrierea i
compararea impacturilor prin utilizarea nivelelor scalare, a ponderii acestora) i
sprijin colectarea i clasificarea datelor despre impactul asupra mediului.
Tehnicile ofer date care pot fi organizate pe baza principiilor operaionale oferite
de ctre metode. Cu alte cuvinte, o tehnic ofer date asupra unui parametru de
impact (ex: nivelele de poluare atmosferic istoric sau recent) iar aceste date
sunt apoi utilizate de ctre o metod care le poate reprezenta i evalua
(Glasson,Thrivel, Chadwick, 1994).
Orice activitate/procedur de evaluare a impactului uman poate utiliza mai multe
tehnici iar aplicarea metodelor este controlat de o serie de legi, reguli i regulamente n
vigoare (Morris, 1995; Smith, 1993; Smith, Spaling, 1995; Rojanschi, Bran, Diaconu, 1997, 2002).
n practic, exist o diversitate de metode de evaluare a impactului asupra
mediului. Criteriile de alegere a metodelor sunt diferite dar, n general, ele vizeaz
urmtoarele probleme: oportunitatea; repetabilitatea; consistena; economia evalurii.
De asemenea, alegerea tehnicilor sau metodelor de evaluare mai depinde de:
timpul i resursele logistice i financiare existente;
scopurile evalurii;
criteriile de evaluare;
echipa de evaluare i componena ei.
Deoarece mediul, societatea i economia sunt n schimbare permanent,
metodele valabile ntr-o anumit perioad i pot pierde din importana mai trziu
sau ntr-o alt situaie (context). Ca atare, situaii reale aparent similare pot fi evaluate
diferit sau metodele de evaluare a lor pot fi diferite. n literatura de specialitate i n
practica de mediu, metodele cele mai utilizate n momentul de fa n evaluarea
impactului uman asupra mediului sunt (conform Barrow, 1997; Brew, Lee, 1996; Clark,
1994; Glasson, Thrivel, Chadwick, 1994;Morris, 1995; Smith, 1993) [2]:
a. Metodele ad hoc. Aceste metode au fost primele utilizate i sunt considerate
nesofisticate deoarece ofer o minim ghidare pentru evaluator. Ele se limiteaz la
sugerarea arealelor de manifestare a impacturilor poteniale dei o parte de impacturi pot
fi omise, ceea ce le limiteaz din valoare. Aceste metode sunt utilizate n primele etape
ale cercetrii la teren i furnizeaz o serie de informaii directe i indirecte asupra
problemelor de mediu.
b. Metoda listelor de control. Listele de control simple sunt bazate pe judeci
emise aprioric i pe realizarea unei liste ierarhizate (sau prioritizate) a factorilor care
trebuie luai n considerare n evaluare (Barrow, 1997; Westman,1985). Ele permit
53

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

identificarea i menionarea listei impacturilor dar i evaluarea naturii i caracterului

impacturilor (advers/benefic, semnificativ/nesemnificativ, pe termen scurt/lung .a.).
Listele de control sunt importante deoarece permit ordonarea ideilor, faciliteaz
culegerea de date i informaii i permit vizualizarea acestora astfel c impactul poate fi
localizat mai bine.
Mai exist i o serie de liste de control bazate pe chestionare ceea ce permite
evaluatorului s identifice impacturile posibile ale unei dezvoltri antropice n teritoriu.
c. Metodele de suprapunere a hrilor tematice au aprut n anii 60 i sunt
derivate din planificarea teritorial i arhitectura peisajului. Hrile tematice permit (prin
suprapunere i comparare) realizarea unei imagini compozite asupra locurilor i rutelor
de producere a impacturilor. Prin utilizarea tehnicilor GIS i de teledetecie, a imaginilor
aeriene, a datelor satelitare i a cercetrilor la teren acestea au fost mult mbuntite n
ultimii 10 ani. Metodele menionate sunt importante atunci cnd se analizeaz dezvoltri
lineare ale activitilor/proiectelor umane (construirea de drumuri, ci ferate i canale)
dar ele pot sprijini planificarea utilizrii terenurilor i a amplasrii
obiectivelor industriale. Cartarea elementelor de mediu permite identificarea celor mai
bune arii pentru dezvoltarea activitilor / proiectelor umane (Fortlage, 1990, citat de
Barrow,1997). Metodele pot fi aplicate, de exemplu, pentru reprezentarea grafic a
impacturilor asupra componentelor de mediu i a antropizrii unui teritoriu.
Reprezentarea cartografic a impactului i a efectelor acestuia este esenial n EIM i n
etapele de luare a deciziei privind implementarea proiectului sau planului de dezvoltare
antropic.
Acest tip de metod este foarte util n analiza preliminar a impacturilor antropice
i a efectelor lor asupra mediului deoarece ofer date uor de vizualizat i interpretat de
ctre comisiile de ncadrare sau identificare a impacturilor (Bailey,1996).
Exemplu:
Suprapunerea elementelor de interes peste harta topo - Peste planul de baza se
suprapun elementele de interes (exemplu: conductele de gaz ale unei retele urbane
de distributie). Elementele se vor amplasa pe straturi functionale distincte, cu
facilitati de vizualizare, selectare si editare individuale.
Interogarea bazelor de date este un instrument comod de analiza, fiind posibila
generarea de rapoarte tabelare sau rapoarte grafice, dar in plus in cazul sistemelor
GIS, corespondenta element grafic - atribute in baza de date poate fi valorificata
prin elaborarea de harti tematice.

Sursa: www.portal-braila.ro
Harta digital a Depresiunii Cmpulung (Muscelele Argeului) rezultat din
suprapunerea arealelor cu pduri i a aezrilor (derivate din clasificarea
54

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

supervizat a unei subscene Landsat ETM+, 2000) pe un sector al hrii generale

austro-ungare (1910). Autori: lect. dr. Ionu Svulescu, prof. dr. Bogdan Mihai (2010).

harta cu substante minerale utile in contextul unei baze de date GIS. - igr.ro

55

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

d. Sistemele informatice geografice (SIG). Considerate i tehnici, GIS sprijin

EIM prin actualizarea regulat sau n timp real a datelor despre mediu i ajutarea
experilor n evaluarea impacturilor cumulative. Cu ajutorul lor este posibil
cuantificarea impacturilor cumulative, actualizarea datelor obinute prin teledetecie i
sprijinirea deciziilor de planificare teritorial.
Exemplu:
In cazul dezvoltarii aplicatiilor de tip GIS, firmele furnizoare de software sunt
direct implicate in procesul implementarii la beneficiar. Asistenta porneste de la analiza
sistemelor existente, a necesitatilor de dezvoltare a platformelor hardware si software
ale clientului. O aplicatie de tip GIS este un unicat. Colaborarea cu beneficiarul este pe
termen lung.
Specific sistemelor GIS este asocierea unui sistem de coordonate geografic
matricii de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poarta numele de
Georeferentiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un
vector) i este asociat o poziie unic n Sistemul Informatic corespunztoare poziiei
geografice din lumea real.

Datorit informaiilor asociate graficii, Sistemele Informatice Geografice

beneficiaz de toate oportunitile de interogare pe care le ofera sistemele moderne de
baze de date i n plus pot oferi uor analize orientate pe anumite zone geografice - aa
numitele hri tematice.
56

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

e. Metodele matriceale (Arts, 1998; Barrow, 1997; Cooper, Canter, 1997;

Wood, 1995). Matricile pot fi utilizate pentru identificarea, studierea sistematic,
vizualizarea i evaluarea majoritii impacturilor asupra mediului. O matrice simpl este
o combinare a dou liste de control; una descrie impacturile poteniale sau existente
asupra activitii/proiectului antropic (distribuite pe coloane) iar cealalt cuprinde
condiiile de mediu sau socio-economice care pot fi afectate de aceste impacturi
(distribuite pe rnduri).
f. Metodele multicriteriale identific atributele particulare ale opiunilor de
dezvoltare antropic, evalueaz i compar diferitele alternative de dezvoltare ale unei
activiti antropice. Ele depind de opinia subiectiv a experilor i evaluatorilor i, de
obicei, sunt combinate cu alte tipuri de metode.
g. Metodele de analiz n reea (diagrame-reea, matrici etapizate, diagramesistem, grafuri i reele lineare) sunt bazate pe reele de tip cauz-efect (analizare
reelelor) (Barrow, 1997; Canter, 1996). Majoritatea sunt metode hibrid rezultate din
combinarea reelelor cu matricile de evaluare. O reea folosete matrici multiple pentru
a cuantifica interaciunile temporale dintre impacturi i pentru a arta ntreaga
dimensiune a impacturilor poteniale. Dintre metodele menionate amintim reeaua
Sorenson (o matrice etapizat) care este considerat o reea cauz-condiie-efect
(Erickson, 1994).
h. Sistemele expert sunt sisteme bazate pe cunoatere (software) aplicate n
analiza impacturilor, planificarea de mediu, evaluarea mediului i managementul
environmental (Barrow, 1997). Sistemele expert ofer un mare potenial de informaii
i date despre impacturi i evaluarea acestora i sunt valorificate n auditul i
managementul de mediu.
i. Metodele cantitative sunt utilizate pentru a putea compara i identifica diverse
impacturi. Metodele cantitative se bazeaz pe o serie de msurtori i standardizri ale
impacturilor. Dintre metodele frecvent folosite menionm sistemul de valoare a
mediului (bazat pe judeci de valoare i pe o list de verificare complex).
j. Metode de modelare. Modelarea presupune metode specifice care vizeaz
realizarea de modele environmentale. Exist variate tipuri de modele (computerizate,
conceptuale, de simulare) care au fost aplicate n ecologie, schimbarea utilizrii
terenurilor, evaluarea polurii, studii socio-economice i planificarea regional
(Norman, Clive, 2000).
k. Modelele de simulare dezvoltate pentru EIM pot fi utile pentru
managementul unei activiti n derulare (ex: modele de dispersie a
poluanilor atmosferici). Modelarea este o ncercare de simplificare a realitii cu scopul
de-a nelege i descrie procesele i fenomenele sau de a le prognoza. Avantajul
acestor metode const n faptul c exist o abilitate a modelelor de-a reflecta
caracterul dinamic al mediului i al activitii umane.
Exemplu:
WESTAGEM (http://www.westagem.ro/calitatea_aerului.html) dispune de o
echip de experi cu o vast experien n modelare transportului i dispersiei
poluanilor n atmosfer, care sunt capabili de a evalua impactul poluanilor
provenii de la diferite tipuri de surse de emisie.

57

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Sursa: http://apmcs.anpm.ro/Mediu/emisii_poluanti_atmosferici-10

"Conform rezultatului modelului de dispersie si a modelelor atmosferice de

prognoza rulate in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, consideram
ca in urmatoarele 24 de ore nu se vor inregistra depasiri ale valorilor maxime
admise ale concentratiilor de poluanti datorate norului de cenusa vulcanica pe
teritoriul Romaniei", se arata in comunicat. Sursa: www.ziare.com
Administratia Nationala de Meteorologie a dezvoltat o serie de modele de
dispersie la scara locala si regionala dintre care unele sunt utilizate operativ in
cadrul Sistemului de Prognoza a Poluarii Aerului iar altele sunt utilizate pentru
cercetare. In aceasta pagina Web puteti gasi informatii despre modele, precum si
rezultate care pun in evidenta gradul de poluare din orasele Baia Mare si
Bucuresti. Sursa: http://www.meteoromania.ro/index.php?id=80

58

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

http://www.youtube.com/watch?v=Un0ASuhnSDk

l. Analiza cost-beneficiu ACB (Beinat, 1995) este o metod utilizat de

economiti pentru a determina dac un proiect, un plan sau o politic economic este
rentabil i merit a fi implementat. Principala caracteristic a metodei este aceea c
toate efectele unui proiect, fie c sunt pozitive sau negative, sunt iniial cuantificate i
apoi transformate n uniti monetare. Astfel, dac un proiect are avantaje mai mari
dect costurile el poate fi implementat (are cea mai ridicat balan pozitiv costbeneficiu). Dintre metodele nrudite cu ACB pot fi menionate cele care vizeaz
preurile ascunse (ex: determinarea valorii zgomotului n proximitatea unui aeroport n
comparaie cu o zon linitit) i metoda costului de transport (ex: valoarea timpului i
valoarea economic a locurilor de refacere i recreere).
Exemple:
Pachetul software Predictor - Lima este cel mai puternic si eficient sistem de
calcul si simulare al zgomotului. Include administrarea automata avansata a
datelor, modelelor si geometriei si permite efectuarea de calcule de precizie, pe
baza datelor existente fara necesitatea utilizarii altor aplicatii, precum sunt GIS
(Geographical Information Systems) si Auto- CAD.
Permite calcularea si analizarea zgomotului ce provine de la diferite tipuri de
surse precum sunt traficul sau industrie. Beneficiind de o mare capacitate de calcul
Predictor poate fi utilizat in aplicatii de la evaluari de mica anvergura pana la crearea
hartilor de zgomot a aglomerarilor urbane de mari dimensiuni.
Sursa: www.envi.ro

Softuri specializate de realizare a hartilor de zgomot

59

Lima-soft harti zgomot

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Predeal. Sursa: www.lauratour.ro

Baile Felix. Sursa: www.lauratour.ro

Aceste metode au dezavantajul c nu menioneaz distribuia costurilor i a

avantajelor ceea ce poate implica inegaliti sociale i generarea de conflicte ntre
diveri indivizi umani. De asemenea, numeroase efecte n mediu sunt evidente pe
termen lung ceea ce poate duce la subestimarea unor consecine viitoare i la
implementarea unor proiecte neviabile. n concluzie, metodele menionate genereaz
uneori confuzii n evaluarea intereselor materiale i a valorilor umane.
m. Metoda evalurii situaiilor neprevzute este derivat din precedenta i are
aplicabilitate universal. Scopul metodei este acela de-a evalua explicit dorina
oamenilor de-a plti sau de a accepta compensaii pentru un bun de mediu specific.Cu
alte cuvinte, cei care sunt rspunztori determin preurile pe care ar vrea s le plteasc
sau s le primeasc pentru un bun anume dac a existat o pia pentru bunul analizat.
Critica frecvent a metodei este aceea c nu exist o pia pentru bunuri de mediu i din
acest considerent trebuie s se foloseasc aproximri artificiale n evaluare (ex:
evaluarea valorii monetare a problemelor psihice datorate polurii aerului; Freeman,
1979, citat de Beinat, 1995). Metoda mai este utilizat i n evaluarea caliti vieii i a
bunstrii umane ntr-un context mai larg, de tip social.
n. Metode de evaluare a impacturilor cumulative.
Dei aceast metod nu permite msurarea sau predicia impactului, ea totui
faciliteaz vizualizarea i identificarea acestora n spaiu i timp prin combinarea i
suprapunerea metodelor matriceale i a listelor de control (conform The Institution
of Professional Engineers New Zealand; www.ipenz.org.nz). Abordrile privind
evaluarea impacturilor i efectelor cumulative sunt n general dificile i scumpe
deoarece iau n considerare proiecte i resurse multiple dar i interaciunea ntre
impacturi (Peterson et al., 1987; Sonntag et al., 1987, citai de Canter, 1996 i Barrow,
1997). Cele mai utilizate metode de evaluare n aceste cazuri sunt reprezentate de:
60

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

matrici de evaluare; reele de analize cauzale; EIM adaptive; modele de simulare

manageriale; evaluarea sinergiei efectelor .a.
o. Metoda evalurii ciclului vieii produsului (Life-Cycle Assessment, LCA) permite evaluarea efectelor pe care un produs le are asupra mediului pe toat perioada
vieii lui, cu scopul creterii eficienei utilizrii resurselor i a nlturrii problemelor de
calitate a acestuia (ex: energia i materiile prime consumate, emisiile i deeurile
generate, durata de via a produsului .a.). Metoda permite evaluarea opiunilor de
diminuare a impacturilor generate de anumite produse asupra componentelor de mediu.
Exemple:
Economia european are la baz un nivel ridicat de consum de resurse. Aici se
includ materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru
construcii), energie i sol. Principalele fore conductoare ale consumului de
resurse din Europa sunt creterea economic, dezvoltrile tehnologice i modelele
schimbtoare de producie i consum. Aproximativ o treime din resursele utilizate
sunt transformate n deeuri i emisii. Aproximativ patru tone de deeuri pe cap de
locuitor sunt generate n fiecare an n rile membre ale AEM. Fiecare cetean
european arunc n medie 520 de kg de deeuri menajere pe an i se estimeaz c
aeast cifr va crete.

Suesa: http://www.eea.europa.eu/ro/themes/waste

Ciclul de viata al produselor se refera doar la perioada de timp ct el este

solicitat de piata si nu trebuie confundat cu durata de viata fizica, cu ciclul de
utilizare sau chiar cu durata de fabricatie.
Sursa: http://www.scritube.com/geografie/ecologie/ECONOMIA-DE-PIATA151111168.php

Ciclul de viata al unui produs

61

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

Acest lucru, cu adevrat fr precedent, n domeniul procesului industrial de

biotransformare deschide calea pentru producerea industrial pe scar larg a
combustibililor din surse regenerabile, care va permite s rezolve toate
problemele legate de costuri, resursele limitate i procesele energo-intensive de
cretere a biomasei, recoltarea acesteia, extragerea i prelucrarea, care nainte au
fost necesare pentru obinerea produsului final. Volumul energiei curate produse
depete cel consumat, iar n rezultat este obinut combustibil ultra-curat diesel
fr sulf.

Sursa: http://www.ecology.md/md/section.php?section=tech&id=4596

Durata de via a unui produs reprezint pentru Dacia cea mai bun cale de a
exprima viziunea sa asupra dezvoltrii durabile.

Sursa: www.dacia.ro

p. Metoda analizei mrimii impactului asupra mediului (metoda Rojanschi).

Aceast metod, numit i a bonitrii, este una dintre cele mai folosite n practica
procedural a EIM n Romnia (Rojanschi, Bran, 2002). Metoda se bazeaz pe estimarea
indicilor de calitate a mediului n funcie de o scar de bonitate a acestora. Pentru fiecare
dintre factorii de mediu (ap, aer, sol, vegetaie, faun i aezri umane) se calculeaz
un indice de calitate pentru care se obine o not de bonitare (Nb) acordat n funcie de
rezultatul probelor i analizelor de mediu. Din analiza notelor de bonitate acordate
rezult o serie de concluzii care permit ncadrarea factorilor de mediu menionai n
62

Capotolul III. Evaluarea impactului de mediu

limitele admisibile stabilite n conformitate cu legislaia n vigoare (limite de nivel 1, 2

i 3). Metoda permite calcularea indicelui de poluare global (Ipg) care se bazeaz pe
simularea efectului sinergic al poluanilor. Astfel, cu ajutorul notelor de bonitare pentru
indicii de calitate atribuii factorilor de mediu se construiete o diagram.
Exemplu:
Indicele de poluare globala IPG reprezentnd starea general a mediului, s-a
calculat grafic, funcie de notele de bonitate, prin raportarea suprafeei ideale
(mediu neafectat de activitile umane) i suprafaa reprezentnd starea reala Sr

http://glimboca.wordpress.com/2010/10/23/cariera-glimboca-jud-caras-severin-andezit-industrial-si-de-constructie/

r. Metoda ponderrii. n literatura de specialitate i n practica EIM au fost

dezvoltate o serie de metode de ponderare bazate cu predilecie pe luarea n considerare
a relevanei efectelor asupra mediului i ponderea importanei elementelor de mediu. O
bun parte din aceste metode sunt prezentate ca i liste de control dar prin scorurile
ponderate coninute se apropie mai degrab de matricile de evaluare. Stabilirea unei
scri de ncadrare a efectelor impactului are la baz problema magnitudinii acestora i
un sistem matematic n care un numr mare reprezint un efect foarte bun iar numerele
mici reflect efecte adverse importante. Aceast scar poate fi folosit pentru a
determina scoruri compozite pentru magnitudinea impactului sau poate fi combinat cu
scheme de ponderare a impacturilor care in cont de importana i semnificaia acestora.
Prin ponderare, valorile date elementelor mediului sau proiectului antropic sunt bazate
pe relativa lor importan sau semnificaie.
[1] MANAGEMENTUL FINANCIAR AL MEDIULUI - SUPORT DE CURS prof. univ. dr. Camelia
Cmoiu Bucureti-2010, cap.9, pg47-52
[2] 2009, Octavian-Liviu Muntean, Metode de evaluare a impactului asupra mediului, Suport de curs,
Masterat, UBB Facultatea de tiina Mediului, Cluj-Napoca 2009,
http://www.duplicomgrup.bizoo.ro/vanzare/357224/Studiu-de-impact-de-mediu
http://evaluareimpact.ro/evaluarea-impactului-asupra-mediului/
http://ro.scribd.com/doc/31329519/Curs-metodologie-de-Evaluare-Asupra-Impactului-Asupra-Mediuluieim-2009-2010
http://www.referat.ro/
http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-legalcontext.htm
www.ecomagazin.ro
http://www.epcmediu.ro/informatii-esentiale/evaluarea-impactului-asupra-mediului
http://www.scribd.com/doc/94402741/8/Cap-9-STUDIUL-DE-IMPACT-ASUPRA-MEDIULUI

63