Sunteți pe pagina 1din 26

AMPLIFICATOR DE TENSIUNE CU

REACIE
NEGATIV

CUPRINS

1.1
Generalitti .......................................................................................................
............... 3
1.2 Clasificarea
amplificatoarelor .................................................................................. 3-4
2 .AMPL4FICATOR CU REACTIE
NEGATIV...............................................................4
2.1 Schema bloc a amplificatorului cu reactie
negativa ......................................4-7
2.2 Efectul reactiei negative asupra distorsiunilor de neliniaritate ............... 78
2.3 Efectul reatiei negative asupra benzii de
frecvente ........................................ 8-10
2.4 Influenta reactiei negative de tensiune asupra impedantelor de intrare si
iesire .....10-12
3.PROIECTAREA AMPLIFICATORULUI ................................
13
3.1 Alegerea schemei pentru
amplificator ................................................................13-14
3.2 Calcule
efective .............................................................................................................
..14-20
3.3 Schema de lucru n
SCHEMATICS ...........................................................................20-23
3.4 Schema n
CAPTURE .....................................................................................................23
3.5 Realizarea cablajului n
LAYOUT .............................................................................24-25

BIBLIOGRAFIE.............................................. .....................................................
....................25

1.1 Generalitti
Prin amplificare ntelegem procesul de marire a valorilor instantanee ale unei
puteri sau ale altei marimi, fara a modifica modul de variatie a marimii n
timp si folosind energia unor surse de alimentare.Amplificatorul este un
circuit (bloc functional) care realizeaza cresterea puterii semnalului, pastrnd
informatia din semnalul original. Cresterea puterii semnalului se face pe
seama energiei absorbite de la sursa de alimentare. n general, la
amplificarea unui semnal se doreste ca acesta sa nu se modifice ca si forma,
de unde rezulta ca amplificatorul trebuie sa lucreze liniar. Semnalele de
intrare si de iesire pot fi curen.i sau tensiuni n funct.ie de intrarea si de
iesirea circuitului. Un amplificator poate fi format din unul sau mai multe
etaje de amplificare conectate n serie, astfel nct amplificarea totala este,
n general, produsul amplificrilor fiecrui etaj.
Cea mai simpla relatie care poate caracteriza un amplificator este
urmatoarea:
unde:
x(t) este vectorul marimilor de intrare;
y(t) vectorul marimilor de iesire;
A amplificarea.

1.2 Clasificarea amplificatoarelor


Un amplificator const din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se
pot clasifica dup urmatoarele criterii:

Dupa natura semnalului ce preponderenta amplificat, se ntlnesc:

- amplificatoare de tensiune
- amplificatoare de curent
- amplificatoare de putere
Primele dou categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ
mici, fiind numite de semnal mic. Cea de-a treia categorie de
amplificatoare trebuie s furnizeze la ieire puteri mari (cel puin de ordinul
wailor), cu un randament acceptabil; ele lucreaz aproape de posibilitile
lor maxime n privina puterii disipate, a curenilor i a tensiunilor de aceea
se numesc amplificatoare de semnal mare.

Dup tipul elementelor active folosite se ntlnesc:

- amplificatoare cu tuburi electronice


- amplificatoare cu semiconductoare
- amplificatoare cu circuite integrate (operaionale)
- amplificatoare magnetice

Dupa gama de frecvente:

- amplificatoare de audiofrecventa 20Hz-20kHz


- amplificatoare de videofrecventa 100kHz
- amplificatoare de radiofrecventa 700MHz
- amplificatoare de microunde 70GHz
- amplificatoare selective (amplifica semnalele dintr-o banda ingusta);

Dupa latimea benzii de frecventa amplificata, se intalnesc:

- amplificatoare de banda ingusta (9.20 kHz)


- amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), avand o
gama de frecvente amplificate cuprinse intre cativa hertzi (teoretic 0 Hz) si 5
MHz (teoretic 6 MHz).
4

Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje, se pot intalni:

- amplificatoare cu cuplaj RC;


- amplificatoare cu circuite acordate
- amplificatoare cu cuplaj prin transformator
- amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite si amplificatoare cu cuplaj galvanic
sau de curent
continuu).

2.Amplificator cu reacie negative


2.1 Schema bloc a amplificatorului cu reacie negativ
n electronic, prin reacie se nelege aducerea unei fraciuni din semnalul
de ieire (Xies) la intrarea amplificatorului. Aceast fraciune, care se
numete semnal de reacie (Xr), se nsumeaz (vectorial sau fazorial) cu
semnalul furnizat de sursa de semnal (Xs), iar rezultanta lor va constitui
semnalul de intrare n amplificator (Xin). Pentru a obine semnalul de reacie,
semnalul de ieire se aplic la intrarea unui circuit alctuit din elemente de
circuit passive (rezistori, condensatori, bobine), circuit care se numete reea
de reacie. Reeaua de reacie pe de o parte divizeaz semnalul de ieire i,
pe de alta, introduce un defazaj al semnalului de reactive fa de semnalul
de ieire. Sublinierea semnalelor ne arat c acestea sunt mrimi complexe,
caracterizate prin amplitudine, frecven i faz. Schema bloc a unui
amplificator cu reacie este prezentat n fig. 1 .n ea am notat cu A i
modulul factorului de amplificare al amplificatorului fr reacie, respectiv
modulul factorului de transfer al reelei de reacie iar cu A i B defazajul

introdus de amplificator, respectiv defazajul introdus de reeaua de reacie.

Fig. 1 Schema bloc a unui amplificator cu reacie negative.


Cu aceste notaii, ntre semnalele din circuit se pot scrie urmtoarele relaii:

Cu ajutorul acestor relaii, factorul cu care semnalul furnizat de sursa de


semnal este
amplificat de ctre amplificatorul cu reacie va fi:

Produsul complex dintre factorul de amplificare al amplificatorului si factorul


de reactie
poate fi scris sub forma:

n care reprezint suma defazajelor introduse de amplificator i reeaua


de reacie. Astfel, modulul factorului de amplificare n prezena reaciei va fi:

Aceast relaie poate fi discutat n funcie de valoarea lui . Vom


considera dou cazuri
de referin:
dac = (2k+1), cos = -1 i semnalul de reacie este n antifaz cu
semnalul furnizat de sursa de semnal. Reacia se numete reacie negativ i
factorul de amplificare va avea expresia:

Se poate observa c n prezena reaciei negative factorul de amplificare


este mai mic dect n absenta ei:

dac = 2k, cos =1 i semnalul de reacie este n faz cu semnalul


furnizat de sursa de semnal. Reacia se numete reacie pozitiv i factorul
de amplificare va avea expresia:

Din aceast relaie rezult c factorul de amplificare n prezena reaciei


pozitive este mai mare dect n absena ei:

Din relaia de mai sus se observ pentru reacie negativ c amplificarea


real a amplificatorului scade fa de cea de baz n funcie de factorul de
reacie. n cazul extremcnd A >>1 factorul de amplificare devine A=1/ .

Aceasta este cea mai importanta ecuaie, ntruct am obinut un amplificator


cu o amplificare precis determinat. Atta timp ct amplificarea n bucl
deschis Ao este mai mare (ex. de sute de ori mai mare) dect amplificarea
n bucl nchis A, aceasta (amplificarea n bucl nchis A) va fi
independent de caracteristicile amplificatorului i va depinde doar de "b".
Aceast fracie de reacie b (notat i f = factor de reacie; f<1), uzual
depinde doar de dou rezistene ntr-un divizor de tensiune (stabilesc ce
fraciune a semnalului de ieire este adus la intrare), i care formeaz
reeaua de reacie (atenuator de precizie, cu atenuarea egal cu b=f).
Rezistenele sunt cele mai stabile componente n electronic, valorile lor pot
fi precis stabilite cu acurateea dorit i sunt stabile n timp. Reacia negativ
extinde aceste caliti de acuratee i stabilitate n timp, asupra proprietilor
i cstigului ntregului amplificator. Reacia negativ asigur micorarea
zgomotului, lrgirea benzii de frecven, creterea stabilitaii, micorarea
distorsiunilor, modificarea impedanelor de intrare i de iesire n sensul n
care amplificatorul tinde s devin ideal.

2.2 Efectul reaciei negative asupra distorsiunilor de neliniaritate

Oricine a folosit un aparat de radio cu baterii uzate, a putut asculta i identifica "distorsiunile de
neliniaritate". Distorsiunile apar cnd un amplificator nu furnizeaz o replic amplificat perfect a
formei de und de intrare, schimbnd ntr-un anumit fel forma sa, din cauza caracteristicii sale de
transfer neliniare.

fig 2
8

a) Sinusoida pur
b) Distorsiuni de liniaritate
c) Distorsiuni de trecere

Fig 2 reprezint un semnal de intrare pur sinusoidal i dou versiuni ale


acestui semnal dup ce el este subiectul a dou forme diferite de distorsiuni
de neliniaritate. Aceste varieti de distorsiuni apar din cauza cstigului
amplificatorului care este ntr-un anumit fel dependent de valoarea
amplitudinii semnalului.

2.3Efectul reaiei negative asupra benzii de frecvene


Expresia ne arata cum variaz factorii de amplificare n tensiune ai unui
amplificator fr reacie la frecvene joase, respectiv nalte. Ele pot fi rescrise
n condiiile n care amplificatorul are reacie negativ. Astfel, la frecvene
joase factorul de amplificare n prezena reaciei poate fi scris sub forma:

sau, mai concentrat:

unde:

Procednd n mod analog cu factorul de amplificare cu reacie negativ la


frecvene nalte:

obinem:

unde:

Se vede clar c fjr i fir reprezint acele frecvene la care amplificarea scade
cu 3dB fa de amplificarea la frecvene medii n prezena reaciei negative
(Auor). Aceasta nseamn c reacia negativ conduce la mrirea benzii de
frecvene a amplificatorului.
Astfel, banda de frecvene a amplificatorului cu reacie negativ va fi:

deoarece, practic fir>> fjr


Am vzut pn acum c reacia negativ are dou aciuni complementare:
micorarea factorului de amplificare i lrgirea benzii de frecvene. S vedem
ce obinem dac facem produsul acestora:

Dar, produsul Auofi reprezint chiar produsul amplificare x banda de frecvene


n absena reaciei negative. Aadar:

10

adic, produsul amplificare x banda de frecvene rmne constant. Sau,


altfel spus, banda de frecvene poate fi lrgit pe seama micorrii factorului
de amplificare sau, un factor de amplificare foarte mare poate fi obinut
numai n interiorul unei benzi nguste de frecvene.

2.4 Influena reaciei negative de tensiune asupra impedanelor de


intrare i ieire

Amplificatorul de tensiune poate fi reprezentat ca un cuadripol care, pentru sursa de semnal, se


comport ca o impedan (impedana de intrare a cuadripolului) iar pentru sarcin se comport ca o
surs real de tensiune. Reeaua de reacie fiind pasiv, se comport ca un cuadripol pasiv cu o
impedan de intrare (Z1) i una de ieire (Z2).

Fig3 Schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ n tensiune.

11

Schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ n tensiune este


prezentat n fig. 3. Pentru ca amplificatorul s lucreze n condiii optime este
necesar ca energia consumat de ctre reeaua de reacie s fie ct mai
mic. De aceea, impedana de intrare a reelei de reacie trebuie s fie ct
mai mare (Z1 >> Zsarc) i impedana de ieire ct mai mic (Z2 << Zin). De
asemenea, este necesar ca sursa de semnal i amplificatorul s se apropie
ct mai mult de nite surse ideale de tensiune n raport cu intrarea
amplificatorului, respectiv cu impedana de sarcin, adic:
Zs << Zin i Zies << Zsarc.
Vom presupune c toate aceste condiii sunt ndeplinite i vom deduce
expresiile impedanei de intrare i impedanei de ieire ale amplificatorului
cu reacie negativ n tensiune.
Astfel:

Pentru calculul impedanei de ieire pornim de la definiia impedanei de


ieire a unui cuadripol:

n condiii de mers n scurcircuit (Zsarc = 0) intrarea reelei de reacie este


untat i nu mai exist reacie negativ. De aceea
i:

Din ultimele trei relaii vom exprima impedana de ieire:

12

3.PROIECTAREA AMPLIFICATORULUI
3.1 Alegerea schemei pentru amplificatorul cu reactie negative

13

Fig4 Schema circuitului

Fig5 Schema n c.a. cu reactia negativa desfcut

14

Fig6 Schema cu parametrii hibrizi

3.2 Calcule effective


In schema cu parametrii hibrizi pentru a simplifica calculele am grupat
rezistentle si am notat cu :
RB=R1R2
RZ=RFR4;
RX=R3RB;
RY=R8(RF+R4);
RL=RYRS;

Pasii urmati in proiectare:


- Am impus un curent de colector IC=1mA si tensiunea VCE=6V;
-Am masurat f pentru amandoi tranzistorii si am obtinut f1=190 si f2=230 drept pentru care
am ales un f=200;
-Am folosit datele impuse de problema si anume tensiunea de alimentare VCC=10 V si un
semnal sinusoidal de frecventa 1kHz si amplitudine 1mV
-Am facut sinteza de PSF pentru a afla rezistentele necesare pentru realizarea corecta a
polarizarii a tranzistorului;
In sinteza de PSF am facut urmatorii pasi:
Pasul 1:
a) se consider IEIc
b) Alegem VRE=10% VCC unde :
-VCC este tensiunea de alimentare a amplificatorului si este impusa in conditiile de proiectare
VCC=10 V
-VRE este tensiunea ce cade pe rezistena RE si trebuie aleas astfel nct s rezulte o valoare
pentru RE care s conduc la ndeplinire ct mai bun a inegalitii RBFRE. De asemenea,
VRE nu poate fi aleas prea mare, deoarece va conduce la o valoare mic a lui RC.
15

VRE=10%VCC =>VRE=1V

Pasul 2:
Se determin RB folosind relaia KRB=FminRE, uzual K=10.(unde RE=R4);
Dac se alege un factor K mai mare de 10, inegalitatea RBFRE va fi cu att mai mult
ndeplinit. Deci, variaiile lui IC n jurul valorii impuse, datorate vriaiilor lui F, vor fi cu att
mai reduse, cu ct K are valori mai mari. Totui, pentru K nu se vor alege valori sensibil mai
mari dect pentru a ine pe IC in limitele impuse, deoarece etajul va consuma un curent mare
prin divizorul rezistiv de tensiune, curent care se pierde inutil.

Pasul 3: se dermin rezistenele divizorului rezistiv de tensiune din relaiile:

=>
=>

(dar deoarece in practica exista

rezistenta de
120 o vom alege pe aceasta cea din urma)

16

Pasul 4: Pentru VBE independent de temperetur se verific IC folosind


relatiile:

Dac variaiile lui IC n jurul valorii impuse este prea mare, atunci se revine la paii 1 i 2,
alegndu-se VRE mai mare i/sau un factor K mai mare.
Dac se va ine cont de variaiile lui VBE, ct si de cele ale lui F, pentru determinarea
circuitului de polarizare se folosesc relaiile de mai sus pe care le rescriem astfel:

Cum valorile lui IC,min si IC,max sunt aproapiate de valorea pe care am impus-o lui Ic rezulta
ca am procedat corect.
Pasul 5 Determinarea rezistentei de colector (R3)
17

Rezistena de colector RC se determin aplicand Kirchhoff in ochiul de circuit si impunnd


valoarea lui VCE =6V
VCC=(R3+R4)IC+VCE
unde pentru IC se poate utiliza valoarea nominal (impus).

Deoarece am ales doua tranzistoare din aceeasi clasa (BC107A) care au valoarea PSF
apropiata,rezulta ca si al doilea transistor pentru a avea o polarizare corecta trebuie sa respecte
aceleasi conditii ,deci valorile rezistentelor vor fi aceleasi.
Deoarece reactia negativa se aplica intre emitorul primului tranzistor si colectorul celui de-al
doilea tranzistor rezistenta emitorului din primul tranzistoi va fi impartita in 2 rezistente a caror
suma va da valoarea rezistentei R4; Deci rezistentele din emitorul primului transistor vor avea
valorile R4=200 si R5=800;
Prin urmare valorile rezistentelor care realizeaza polarizarea tranzistorului sunt:

Acum putem spune ca am terminat sinteza PSF ului .


In continuare ne ramane sa determinam rezistenta care intra in reactia negative.Din cerintele de
proiectare stim ca amplificarea trebuie sa fie de 40 .

Doarece rezistenta de reactie are un rol important in stabilirea amplificarii am,pus un


semireglabil de 10k pentru a observa cum se modifica amplificarea atunci cand se modifica si
rezistenta.
In continuare vom determina factorul de reactive care ne va fi de folos atunci cand vom calcula
rezistenta de iesire si rezistenta de intrare. Acesta se noteaza cu f si se determina din relatia:

18

Pentru a putea calcula rezistentele de intrare si de iesire avem


nevoie sa stim cat este amplificarea a drept pt care trebuie sa calculam rezistentele
Rx,Rz,Ry,RL

av*f = 0.025*564=14>1

In cerintele de proiectare se cerea o rezistenta de iesire mai mica de 100 lucru aproape reusit in
urma proiectarii:

19

in cerintele de proiectare se cerea o


rezistenta de intrare mai mare de 10 k lucru ralizat .
Condensatorul de intrare (C1), de ieire(C5) i cel de decuplare dintre etaje(C2) trebuie
alese altfel inct la frecvena minim a semnalului reactanele lor sa fie mult mai mici dect
rezistena serie de pe care se culege semnalul. Celelalte condensatoare trebuie sa scurtcircuiteze
rezistenele pentru componenta de curent alternativ.

Determinarea valorilor condensatoarelor se face pentru o anumit frecven pe care o


alegem n functie de cerinele care trebuiesc ndeplinite. Pentru calcularea valorilor
condensatoarelor de la intrare i de la ieire alegem frecvenele dominante, adic frecvenele care
determin banda cerut. Pentru calculul celorlalte condensatoare folosim frecvene mai mici
dect frecvenele dominante.
Pentru a obtine frecventa de 20kHz am folosit un filtru trece jos.
Calculul condensatoarelor de intrare si de iesire (cele care determina banda
de frecvente a amplificatorului);

unde am notat cu f1 frecventa inferioara a amplificatorului f1=20Hz

20

unde am notat cu f2 frecventa limita


superioara a amplificatorului f2=20kHz

3.3 Schema de lucru n SCHEMATICS


Dup efectuarea calculelor pentru componentele folosite i ndeplinirea
cerin.elor de proiectare impuse am realizat schema n programul Orcad
Schematics pentru a verifica corectitudinea calculelor i pentru a efectua
simulri n vederea func.ionrii circuitului.
In Schematics am folosit trei tipuri de analiza:
-Baias Point Detail pentru vizualizarea curentilor si tensiuni sin circuit
- Transient - pentru vizualizarea amplificarii semnalului
-AC Sweep - pentru a determina banda de frecventa a semnalului;

Schema circuitului

21

n urma realizrii schemei n Schematics, dupa ce am alimentat circuitul la


VCC=10V si am generat un semnal avnd frecvena de 1kHz i amplitudinea de
1mV, putem vizualiza, n urma unei analize de tip Bias Point Detail, valorile
tensiunilor si a curenilor prin circuit.

Schema cu valorile tensiunilor

Schema cu valorile curentilor

22

Dup efectuarea simulrii n domeniul Transient rezult figura tensiunilor


Se observa c prin determinarea, cu ajutorul cursorului, a amplitudinii
semnalului de la ietirea amplificatorului este ndeplinit cerin.a n ceea ce
privete amplificarea(adic o amplificare de 40, .innd cont de faptul c, cu
ajutorul cursorului amplitudinea semnalului este determinat vrf-la-vrf).

In ceea ce priveste banda de frecven., analiza schemei se face n domeniul


AC Sweep.
n figura curentilor este determinat frecvena minima a amplificatorului. Frecvena minim se
determina prin cutarea,cu ajutorul cursorului, pe frontul crector al curbei a valorii obinut prin
nmulirea valorii amplitudinii semnalului de la ieire cu 0,707.

n figura curentilor este determinat frecvena maxim a amplificatorului. La fel ca n cazul


precedent, se caut valoarea obinut prin nmulirea valorii amplitudinii semnalului de la ieire
cu 0,707, doar c de aceast dat aceast valoare este cutat pe frontul descresctor, rezultnd
astfel frecvena maxima

23

3.4 Schema n CAPTURE


Avnd n vedere ndeplinirea cerin.elor de proiectare si a rezultatelor ob.inute n simulare,
urmtoarea etap este reprezentat de realizarea schemei n Orcad Capture, schem ce va servi
la implementarea cablajului n Orcad Layout.

24

3.5 Realizarea cablajului n LAYOUT


Pentru implementarea cablajului cu ajutorul programului Layout am urmat urmtorii pai:
1. Lansare Layout
2. Crearea proiectului cablajului imprimat (Layout)
2.1. Pregatire
2.1.1. Alegerea unui proiect de tehnologie (*.TCH) sau cablaj (*.TPL)
2.1.2. Chemarea unui fisier netlist (*.MNL)
2.1.3. Propunerea unui nume pentru proiect cablaj(*.MAX)
2.2. Desenul conturului circuitului imprimat
2.3. Plasarea componentelor
2.4. Plasarea componentelor suplimentare
2.5. Rutaj manual
2.6. Rutaj automat
2.7. Plasarea planului de masa
2.8. Plasare text
2.9. Salvare
3. Imprimare schema cablaj
4. Imprimarea fetelor utile pentru realizare cablaj

25

Dup executarea corect a pasilor men.iona.i mai sus, se obtine cablajul.

Bibliografie
1. Cursul de Dispozitive i Circuite Electronice;
2. Prahoveanu,Iosif; Jipa, Doru; Simion, tefan Dispozitive i circuite electronice, Partea a II-a,
Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureti, 2000;
3. Costea, I.; Dasclu, D.; Profirescu, M.; Rusu, A. Dispozitive i circuite electronice, Editura
Didactic i pedagogic, Bucureti, 1982.

26