Sunteți pe pagina 1din 7

OSHO despre curaj si invidie

Curajul

Cuvantul curaj este foarte interesant. El provine din


latinescul cor, care inseamna inima, asadar a fi curajos insemna a
trai cu inima. Si numai slabanogii traiesc cu capul; fiindu-le frica,
ei se inconjoara de siguranta logicii. De teama, inchid toate usile si
ferestrele- cu teologie, concept, cuvinte, teorii- si se ascund
inauntru.
Calea inimii este calea curajului. Curajul inseamna sa traiesti in
nesiguranta, inseamna sa traiesti in iubire si incredere, inseamna sa
te avanti in necunoscut. Curajul inseamna sa mergi pe carari
periculoase. Viata este periculoasa si numai cei lasi stiu sa evite
pericolele, dar e drept ca ei sunt deja morti. Un om cu adevarat viu,
plin de vitalitate, se avanta intotdeauna in necunoscut. Acolo exista
primejdii, dar el, isi asuma riscul. Inima este gata vesnic sa-si
asume riscul, inima este un jucator de noroc. Capul este afacerist.
Capul calculeaza intotdeauna, e viclean. Inima nu e calculata.
Sa traiesti cu inima inseamna sa descoperi sensul vietii. Poetul
traieste cu inima si, incetul cu incetul, el incepe sa auda in inima
sunetele necunoscutului. Capul nu aude, el este departe de
necunoscut. Capul e plin de cunoscut.
Ce este mintea ta? Este ceva ce ai cunoscut. Este trecutul mort,
care s-a dus. Mintea nu este decat trecutul acumulat, amintirea.
Inima este viitorul;inima este intotdeauna speranta, inima este
intotdeauna undeva in viitor. Capul se gandeste la trecut, inima la
viitor.
Viitorul urmeaza sa vina. Viitorul urmeaza sa fie. Viitorul mai are
totusi o posibilitate, el va veni, vine deja. In fiecare clipa viitorul
devine prezent, iar prezentul devine trecut.
Fiecare om din lume vrea sa fie autentic, pentru ca, fiind autentic,
ai parte de multa fericire si bucurie. De ce sa fii fals? Trebuie sa ai
curajul sa patrunzi mai adanc in tine si sa cauti raspuns la niste
intrebari. De ce ti-e frica? Ce poate sa-ti faca lumea? Oamenii pot
sa rada de tine; asta le face bine, rasul este un medicament, e
sanatos. Oamenii pot sa creada ca esti nebuninsa nu fi nebun
doar pentru ca asa cred ei.
Iar daca esti autentic in bucurie, in lacrimi, in dans, mai devreme
sau mai tarziu vor exista oameni care sa inceapa sa te inteleaga,

care sa inceapa sa se alature caravanei tale. Eu unul am pornit


singur la drum si apoi oamenii mi s-au alaturat, si acum suntem o
caravana mondiala. Eu n-am invitat pe nimeni; am facut doar ce
am simtit ca vine din inima. Eu raspund numai in fata inimii mele,
in fata nimanui altcineva. Tu raspunzi numai fata de fiinta ta. Nu i
te opune, pentru ca daca i te opui, ea se sinucide, te distruge. Si ce
ai de castigat? Chiar daca oamenii te-ar respecta, chiar daca ei tear considera un om serios si onorabil, lucrurile astea nu or sa-ti
hraneasca fiinta, nu te vor face sa intelegi mai bine viata si
frumusetile ei.
A trai pur si simplu nu inseamna intotdeauna a trai. Uita-te la viata
ta. Poti s-o numesti binecuvantare? Poti sa spui ca este un cadou
din partea existentei? Ai vrea ca acesta viata sa-ti fie data iar si iar?
Nu asculta de scripturi asculta de inima ta. Asta este singura
scriptura pe care ti-o recomand: asculta foarte atent, foarte
constiincios si nu vei gresi niciodata. Si ascultandu-ti inima, nu vei
fi divizat niciodata. Ascultandu-ti inima, vei incepe sa te deplasezi
in directia buna, fara ca macar sa te gandesti la ce e bine si ce e rau.
Pentru noua omenire, intreaga arta va consta in secretul de a
asculta inima in mod constiincios, cu atentie. Si a o urma, indiferent
unde te duce ea. Da, uneori te va duce la primejdii, dar nu uita ca
acele primejdii sunt necesare pentru maturizarea ta.
Calea increderii
Increderea este cea mai mare inteligenta. De ce n-au oamenii
incredere? Pentru ca nu au incredere in inteligenta lor. Se tem ca sar putea insela. Le este frica; de asta se indoiesc. Indoiala se naste
din teama. Indoiala se naste dintr-un fel de nesiguranta in propria
inteligenta. Nu ai atata incredere in tine incat sa poti avea incredere
in altcineva. Increderea necesita multa inteligenta, integritate. Ea
necesita o inima mare. Daca nu esti destul de inteligent, te protejezi
prin indoiala.
Daca ai inteligenta, esti gata sa te avanti in necunoscut, pentru ca
stii ca, lumea intreaga de-ar disparea si ar ramane doar
necunoscutul, tot te-ai descurca. Ai incredere in inteligenta ta.
Indoiala e in garda; inteligenta e vesnic deschisa, pentru ca ea stie
ca, orice s-ar intampla, ea poate sa faca fata provocarii, sa
raspunda in mod corespunzator. Mintea mediocra nu are atata
incredere in sine. Cunoasterea este mediocra. Starea de
necunoastere inseamna inteligenta, inseamna constientizare, si este
non-cumulativa. In fiecare clipa ceea ce se intampla dispare, nu

lasa nicio urma, nicio urma existentiala. Iesi din ea iarasi pur,
iarasi inocent, iarasi ca un copil. Nu incerca sa intelegi viata.
Traieste-o! Nu incerca sa intelegi iubirea. Intra in iubire. Atunci vei
cunoaste iar acea cunoastere va veni din experienta ta. Acea
cunoastere nu va distruge misterul; cu cat cunosti mai multe, cu
atat stii ca a ramas mai multe de cunoscut.
Viata nu e o problema. S-o privesti ca pe o problema, inseama sa
faci un pas gresit. Ea este un mister care trebuie trait, iubit,
experimentat.
De fapt, mintea care cauta mereu explicatii, e o minte fricoasa. Din
cauza ca ii e frica, vrea ca totul sa fie explicat. Nu poate sa
patrunda in nimic, inainte de a-i fi explicat. Dupa ce are explicatii,
simte ca acel teritoriu este familiar; acum stie geografie, poate sa
umble cu harta si indrumarul. Niciodata nu e gata sa patrunda pe
un teritoriu necunoscut, netrecut pe harta, fara harta, fara ghid.
Dar viata nu e asa, si nu se poate intocmi nicio harta, pentru ca
viata este intr-o continua schimbare. Fiecare clipa este acum. Nimic
nu e vechi sub soare, asa sa stii, totul e nou. E un dinamism
extraordinar, o miscare absoluta. Numai schimbarea e permanenta,
numai schimbarea nu se schimba.
Sursa: Extras din cartea Curajul-Osho
http://scanteiadivina2014.blogspot.ro
OSHO despre invidie

Invidia este unul dintre cele mai puternice sentimente. Invidia


nseamn a tri prin comparaie. Cineva e mai sus dect tine. Te
afli ntotdeauna undeva, pe o treapt din mijlocul unei scri. Scara
e cumva asemenea unui cerc, unei roi, pentru c nimeni nu ajunge
la captul ei. Fiecare e blocat undeva la mijloc. Cineva e
ntotdeauna mai sus dect tine, iar asta te ofenseaz i te menine
ntr-o stare de lupt prin toate mijloacele posibile. Succesul i va
da toate drepturile, insuccesul i va dovedi c ai greit. Prin
urmare, ceea ce are importan e succesul, iar pentru a-l atinge,
orice mijloc e permis. Gndeti c nu trebuie s-i pese de
mijloacele prin care-l atingi i, de fapt, aa e, nimnui nu-i pas.
inta e s urci ct mai sus pe scar. Problema e c niciodat nu vei

ajunge la vrful ei. Mereu va fi cineva deasupra ta i, oricine ar fi,


va crea n tine invidie, pentru c el a reuit i tu nu.
Atunci de ce nu poi sri de pe scar? De ce nu poi iei din cerc?
n privina asta, societatea a fost foarte abil. Ea i-a rafinat
metodele de-a lungul miilor de ani: ntotdeauna cineva e mai jos
dect tine i asta i d satisfacii incredibile. n acelai timp,
ntotdeauna cineva e deasupra ta, ceea ce creeaz n tine invidie,
nefericire, suferin, umilin. n timp ce cellalt continu s se
mite n sus, tu te-ai oprit. Aceasta te face s te simi fr sens,
nefolositor, o umbr pe pmnt i nimic mai mult. Acum ar fi cazul
s sari de pe scar i s le spui celor din faa ta s mearg unde vor.
Dar nu sari, pentru c mai exist o mulime de oameni i sub tine.
Aceasta i va da o mare mulumire, sentimentul c ai ntrecut
atia ali oameni; c nu eti chiar fr valoare. Oamenii plasai
sub tine sunt destui pentru a-i dovedi asta. Acum eti ntr-o
dilem: de cte ori te uii n sus, te simi ru; de cte ori te uii n
jos, te simi excelent. Cum ai mai putea sri de pe scar? Srind de
pe ea, ai rmne singur. Nimeni n-ar mai fi deasupra ta i nimeni
dedesubtul tu. Aici, pe scar, eti cu toat lumea, eti o parte a
societii, a culturii, a civilizaiei i e doar o chestiune de oarecare
efort din partea ta pentru ca oamenii s ajung s-i spun Bravo,
continu! Nu fi deprimat, fii optimist! Succesul e aproape.
n copilrie, prinii ne spun: Uit-te la biatul vecinilor - a ieit
primul la coal, la liceu, la facultate... Total greit! S urmrim o
logic simpl: dac nu te simi inferior, nu te poi simi superior i
invers. Amndou merg mpreun. Dac nlturi unul din aceste
sentimente, nu-l poi pstra pe cellalt. Dac nu te simi superior n
faa unora, cum ai putea s te simi inferior n faa altora? Te poi
simi doar tu nsui.
M-am gndit adesea la toi aceti oameni Alexandru cel Mare,
Timur Lenk, Napoleon Bonaparte. De ce s-i nvm la coal pe
copiii notri inoceni despre ei? Pentru a crea n ei dorina de a fi
cuceritori, de a fi bogai, preedini sau minitri? De a nu fi ei
nii? Nimeni nu ne nva s fim noi nine. Aa ajungem s ne
otrvim spiritul cu sentimentul invidiei. Alexandru cel Mare... Ce-a
fost aa mare n acest om? De ce trebuie s pstrm vii numele lui
Nadirshah sau Genghis Khan? Au fost doar nite criminali, cei mai

mari criminali pe care i-a cunoscut lumea. Micii criminali ne trimit


la moarte, n timp ce marii criminali ne scriu istoria.
Odat, i-am spus profesorului meu de istorie: Istoria
dumneavoastr e o istorie a crimei i cu nvturile astea o s
facei i din noi nite criminali. Nu putei gsi cteva exemple de
fiine umane cu un suflet mare i s ne nvai c acetia erau
oameni admirabili? Dup prerea mea, istoria ntregii omeniri,
aa cum e predat ea la coal, ar trebui aruncat la gunoi. Numai
aa am putea ncepe s ne schimbm. Aa am putea fi noi nine,
pentru c n-ar mai exista comparaie... Da, e posibil ca ntr-un
domeniu s tii tu mai mult, iar altcineva, mai puin. ntr-un
domeniu poi fi mai talentat, iar n altul, altcineva. Acest lucru ne
arat doar c oamenii sunt unici, c au caliti i abiliti diferite.
Fiecare om are individualitatea lui proprie i nu poate fi comparat
cu altul.
N-am crezut niciodat despre cineva c mi-e inferior; n-am crezut
niciodat despre cineva c mi-e superior. Eu sunt eu, tu eti tu.
Comparaia n-are sens. Dar toi copiii sunt mpini n competiie i
astfel, e firesc s te compari cu alii, iar invidia s apar, dac
cineva reuete i tu nu, dac cineva obine un lucru pe care tu nu
poi s-l obii. Aadar, ai fost nvat de mic s te vezi inferior
cuiva, sau superior altcuiva, astfel nct, acum i judeci n
permanen pe oameni ca inferiori sau superiori, ca buni sau ri, ca
cinstii sau necinstii, n raport cu tine. Nu judeca! Orice om e doar
el nsui. Accept-l aa cum e, dar nu uita c acest lucru e posibil
numai dac te accepi i pe tine aa cum eti.
Rspunsul pentru cel care m ntreab dac invidia ne
ndeprteaz de noi nine este DA. Prin comparaie, ai mers prea
departe, n ambele direcii. ntr-o parte sunt cei superiori ie, iar
ntr-alta sunt cei inferiori ie tu eti ntre. Nu mai ai timp s te
vezi pe tine nsui. Lupi n permanen pentru a-i lua locul celui
care este deasupra ta i, n acelai timp, l mpingi n jos pe cel de
sub tine, pentru c ncearc s-i ia locul. Iar el te trage de picioare,
la fel cum tragi i tu de picioarele altcuiva. E un lan straniu, n
care fiecare trage de picioarele celuilalt, i toi sunt n pericol de a fi
rnii.

Cnd, n India, a nceput s-mi fac probleme spatele, mi s-a dat s


fac traciuni. Le-am spus: tii de unde vine cuvntul traciune i
ce-mi facei voi acum?. Nu tiau. Traciunile sunt un mijloc
medical foarte bun. A fost inventat de cretini, n Evul Mediu,
pentru a tortura oamenii! Era un mod foarte cretin de a-i face
pe oameni s vorbeasc. Le trgeau minile ntr-o parte i
picioarele n cealalt i, bineneles, dac se doreau anumite
mrturisiri de la ei, erau obinute. Dac vrei ca o femeie s
recunoasc faptul c e vrjitoare, pe masa de traciune va spune
da, pentru c ajunge la o limit a suportabilitii n care simte c
braele i vor fi smulse din trup. Atunci i spune: Mai bine spun
da, sunt o vrjitoare, i se sfrete cu traciunile. Dar, odat ce a
acceptat c e o vrjitoare, va fi ars de vie.
Aadar, traciunile au fost un instrument de tortur. Efectul lor
vindector a fost descoperit printr-o coinciden. Un brbat despre
care se credea c este eretic a fost ntins pe masa de traciuni. El
avea dureri de spate i cnd s-a ridicat, a spus: O, Doamne! Mi-au
disprut durerile! De atunci, procedura a aparinut medicinii;
nainte de ntmplarea asta, aparinea exclusiv bisericii. Viaa
voastr pare a fi o perpetu traciune psihologic, n care nu mai
avei nici timp, nici energie, nici spaiu pentru voi; ntotdeauna v
uitai la altcineva, chiar pentru a va simi bine...
Dac suntei invidios n competiia cu lumea din jurul vostru, cum
putei ajunge la voi niv? Lumea e att mare, sunt atia oameni
n ea, i voi intrai n competiie cu toata lumea! Cineva are un chip
frumos, cineva are un pr bogat, cineva are un trup bine
proporionat, cineva are un intelect foarte dezvoltat, cineva e
pictor, cineva e poet... Cum v putei descurca? Toate acestea i voi
singuri n aceast competiie? Vei nnebuni! i asta se ntmpl, de
fapt, cu toat umanitatea.
nlturai competiia, nlturai invidia! E absolut fr sens. E un
mijloc de tortur, astfel nct s nu putei fi niciodat voi niv,
pentru c acesta este singurul lucru de care se tem religiile. Dac
suntei voi niv, vei descoperi mulumirea, mplinirea, extazul. i
atunci cui i mai pas de religie? Voi suntei Divinul... Ai gustat
divinitatea din voi. Acum nu v mai deranjeaz nici mcar
mpratul, pentru c nu mai gndii c v e superior. Cum ar putea

s v fie superior? Ai gustat ceva att de nemaipomenit ca


dimensiune, nct el nu poate fi dect un biet om... Putei simi
chiar compasiune pentru el, dar nu v vei simi inferior lui. Nu
exist o diferen calitativ ntre voi. Singura diferen este cea
exterioar: n hainele regelui, n titlurile lui, n elefantul pe care st.
Dar acestea nu sunt diferene care s constituie o ierarhizare
adevrat. n interiorul vostru, vei gsi linite, pace, comori
inestimabile. i, gsindu-le, v vei da seama c toi oamenii le au;
chiar dac nu toi sunt contieni de acest lucru. Atunci vei lsa
societatea n spate, pentru ca aceast societate v-a schingiuit. Vei
da la o parte toate religiile, toate partidele politice. Acum suntei
aproape NIMENI. Am spus aproape, pentru c de fapt acum
SUNTEI CINEVA pentru prima oar, dar ntr-un plan total
diferit. N-ai tiut nimic despre el, n-ai fost contient c se afl
nluntrul vostru, att de profund, att de plin i att de etern. i ce
vei pierde aruncnd invidia, gelozia, competitivitatea i
comparaia? Nimic! Nu avei de pierdut dect lanurile voastre, dar
vei ctiga ntregul regat divin care este n interiorul vostru.
Sursa : http://frumoasaverde.blogspot.ro