Sunteți pe pagina 1din 4

Minoritatea

minorul mai mic de 14 ani nu rspunde penal.


minorul care are varsta ntre 14 i 16 ani rspunde penal, numai dac se dovedete c a
svarit fapta cu discernmant.
minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal.
fa de minorul care rspunde penal se ia, de regul, o msur educativ neprivativ de
libertate.
Se poate lua o msur educativ privativ de libertate in urmtoarele cazuri:
dac a mai svarit o infraciune, pentru care i s-a aplicat o msur educativ ce a fost
executat, ori a crei executare a nceput inainte de comiterea infraciunii pentru care este
judecat;
atunci cand pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svarit este nchisoare 7 ani,
sau deteniune pe via.
Msurile educative neprivative de libertate
gravitatea infraciunilor nu necesit privare de libertate.
acestea sunt: stagiul de formare civic; supravegherea; consemnarea la sfrit de sptmn;
asistarea zilnic.
1. Stagiul de formare civic- program de max. 4 luni, pentru ca minorul s neleag
consecinele legale i sociale ale infraciunii.
2. Supravegherea- ntre 2 i 6 luni, controlarea i ndrumarea minorului n cadrul programului
zilnic, de ctre serviciul de probaiune.
3. Consemnarea la sfrit de sptmn-n obligaia minorului de a nu prsi locuina n zilele
de sambt i duminic, durat: 4 i 12 sptmani, afar de cazul n care n aceast perioad, are
obligaia de a participa la anumite programe ori de a desfura anumite activiti impuse de
instan.

4. Asistarea zilnic: 3-6 luni, const in obligaia minorului de a respecta un program stabilit de
serviciul de probaiune-conine orar i condiiile de desfurare a activitiilor +
interdiciile impuse minorului.
deosebirea de supraveghere - presupune o implicare activ in programul zilnic al minorului,
(supravegherea nu presupune dect o monitorizare din exterior a conduitei acestuia)
5. Obligaii pe durata executrii msurilor educative neprivative de libertate

s urmeze un curs de pregtire colar sau formare profesional;


s nu depeasc, fr acordul serviciului de probaiune, limita teritorial stabilit de
instan;
s nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestri sportive, culturale ori la alte
adunri publice, stabilite de instan;

s nu se apropie i s nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu


participanii la svarirea infraciunii ori cu alte persoane stabilite de instan;
s se prezinte la serviciul de probaiune la datele fixate de acesta;
s se supun msurilor de control, tratament sau ingrijire medical.
condiiile de mai sus se pot diminua sau spori, sau nceta cnd nu mai sunt necesare.

minorul nu executa: prelungirea duratei msurii, fr a depi maximul prevzut, fie


nlocuirea msurii -msur mai sever se poate ajunge la msura privativ de libertate.
Msurile educative privative de libertate: internarea ntr-un centru educativ i
respectiv internarea ntr-un centru de detenie.
a. Internarea ntr-un centru educativ (art. 124 C.pen.)
1 i 3 ani, instituie specializat n recuperare: program de pregtire colar i formare
profesional.
Progres + executare a cel puin 1/2 din msur:
a) inlocuirea internrii cu msura educativ a asistrii zilnice pe o perioad = cu durata internrii
neexecutate, dar 6 luni, dac persoana internat nu a implinit vrsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, dac a implinit varsta de 18 ani.
dac nu respect-instana poate reveni. Internare pentru executarea perioadei rmase.

instana poate dispune prelungirea duratei msurii, fr a depi maximul prevzut de


lege, sau o poate inlocui cu msura internrii intr-un centru de detenie atunci cand:

in perioada internrii minorul svarete o nou infraciune sau este judecat pentru o
infraciune concurent svarit anterior;
dup inlocuirea cu asistarea zilnic persoana comite o nou infraciune inainte de
mplinirea vrstei de 18 ani.

mplinete 18 ani n timp ce execut pedeapsa-comportament neadecvat-posibil mutare


penitenciar
b. Internarea ntr-un centru de detenie (art. 125 C.pen.)-regim de paz si supraveghere,
programe de reintegrare sociala + pregtire colar
perioad: 2-5 ani. Exceptie-cazul unei pedepse -20 ani (deci i deteniune), posibil
internare ntre 5-15 ani.
la fel dup 18 pentru comportament negativ penitenciar.
Tratamentul sancionator al pluralitii de infraciuni n cazul minorului
n caz de concurs-o singur msur educativ+ se tine seama de criteriile generale de
individualizare a sanciunilor.
svrire a dou infraciuni, dintre care una n timpul minoritii i una dup majorat: pentru
infraciunea comis in timpul minoritii se ia o msur educativ, iar pentru infraciunea
svarit dup majorat se stabilete o pedeaps, dup care:
dac msura educativ este neprivativ de libertate, se execut numai pedeapsa;
dac msura educativ este privativ de libertate, iar pedeapsa este inchisoarea, se aplic
pedeapsa , care se majoreaz cu o durat egal cu cel puin din durata msurii
educative ori din restul rmas neexecutat din aceasta la data svaririi
infraciunii comise dup 18: Din pedeapsa obinut se scade ceea ce s-a executat din
momentul svaririi infraciunii comise dup majorat pan la data judecrii. Pedeapsa
astfel aplicat nu poate face obiectul amanrii aplicrii pedepsei /suspendrii executrii
sub supraveghere.
dac pedeapsa aplicat pentru infraciunea svarit dup majorat este deteniunea pe
via, se execut numai deteniunea.
dac msura educativ este privativ de libertate, iar pedeapsa este amenda se execut

msura educativ, a crei durat se majoreaz cu cel mult 6 luni, fr a depi maximul
prevzut de lege pentru aceasta.
n cazul svririi dup majorat 2 infraciuni concurente: se aplic 1. concurs si apoi 2.
contopirea cu msura educativ.

Cauzele de atenuare i de agravare la minori


vor fi valorificate de ctre instan in etapa alegerii msurii educative, ele urmand a produce
efecte intre limitele prevzute de lege pentru fiecare msur educativ, odat alese cauzele de
atenuare sau agravare nu vor putea conduce la modificarea duratei prevzute de lege pentru
msura educativ in parte efectul lor va fi cantonat duratei legale.
Alte particulariti ale regimului sancionator al minorilor
termenele de prescripie a rspunderii penale se reduc la jumtate pentru cei care la data
svaririi infraciunii erau minori.
msurile educative neprivative de libertate se prescriu ntr-un termen de 2 ani de la data
rmanerii definitive a hotrarii prin care au fost luate.
msurile educative privative de libertate se prescriu intr-un termen egal cu durata
msurii educative luate, dar nu mai puin de 2 ani.
infraciunile comise in timpul minoritii nu atrag interdicii, decderi sau incapaciti.