Afectiunile

Nervilor Fetei
(V,IX)

Anatomia n.Trigemen(V)

Nervul trigemen (perechea V) este cel mai voluminos dintre toi

nervii cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv i
motor.

Rdcina senzitiv, care are originea n ganglionul lui Gasser,

situat n cavum Meckeli. Ganglionul gasser a fost descris de
anatomul francez Antonio Hirch n 1765 i numit n numele
profesorului sau anatomul Iohan Gasser.

Celulele ganglionului lui Gasser au o ramur periferic ce

formeaz poriunea senzitiv a trigemenului i formeaz ramura
oftalmic (I), ramura maxilar (II) i ramura maxilar inferior sau
mandibular (III).

Anatomia n.Trigemen(V)
Distibuia ramurilor:

Ramura Oftalmic ( Frontal,Lacrimal,Nazociliar) asigur:

sensibilitatea frunii, pleoapei superioare, nas, conjuctiv, cornee, meningele
frontoorbitar, a sinusurilor frontal i sfenoidal;
preluarea fibrelor secretorii pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar;
fibre simpatice, ce pleac de la ganglionul ciliar i inerveaz muchii netezi: tarsal al
pleoapei i orbital.

Ramura maxilar (Infraorbital(Alv.Sup),Zigomatic,Pterigopalatin) inerveaz

tegumentele pleoapei inferioare, buzei superioare, aripa nasului, regiunii geniene
anterioare, dura mater, mucoasa bolii palatine, vlul palatin, amigdalele, pulpa dentar a
maxilarului superior i o parte din fosele nazale i ajunge n ganglionul Gasser prin
ramura rotund.

Ramura mandibular(Auriculotemporal,Alv.Inf,Lingual) intr n cutia cranian prin

gaura oval i asigur:
sensibilitatea tegumentelor buzei inferioare, regiunei mentoniere, geniomasteriene,
temporale, fibre senzitive pentru limb, planeul bucal, arcada dentoalveolar inferioar;
fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic, care inerveaz glandele salivare
sublinguale i submandibulare;
fibre gustative ale nervului lingual prin choarda timpanului (nervul intermediar);
fibre motorii pentru muchii: maseter, temporal, pterigoidieni, burta anterioar a
digastricului, milohioidian.

Nevralgia trigeminala
12 per 100,000 oameni ,in crestere,mai mult caracteristica femeilor
(NINDS)
Clasica(primara)
Atacuri de la 2 sec. pina la 2 min.
Durerea: intensa,ascutita,superficiala sau de inpungere.
Atacurile stereotipice la fiecare individ
Nu se atribuie altor afectiuni
Crizele apar brusc
Bolnavul mereu in asteptarea urmatoarei crize
Simptomatica(secundara)
Durere mai violenta mai indelungata
Dereglarea sensibilitatii
Reflex cornean si mandibular diminuat
Determinarea cauzelor cu sedii topografice:
Extracraniene: Pulpite,gindgivite,er.dinti,granuloame,
Ingustarea canalelor osoase rotund si oval prin exostoze
mezotimpanite,patologie vasculara a cav.orbiale.

Intracraniene:(compresie) meningioame de cavum

Mechel(loja Gaser),anevrizme,angioame,scleroza multipla

Tratamentul NT
1.Medicamentos: Carbamazepina(200 mg/zi pina la 1200 mg/zi),
Fenitoina(100 mg/zi pina la 300 mg/zi), Antidepresive(Amitriptilina)
Clonazepam(Antelepsin)
2.Fizioterapeutic: Laser fr. 5Hz. 1-2 min pe zona afectata nu mai mult
10 min. 15 zile cite o procedura pe zi.

3.Blocaje: locale in zonele triger,ramurlor nervului V, opresc

impuslsurile ascendente si amelioreaza crizele dureroase.
Blocajul : 2-3 ml. lidocaina 2%,20-30g. Hidrocortizon, 1000-5000 mg
vit.B12
4.Proceduri invazive:
a)Crioneuroliza
b)Rizotomia retroganglionara
c)Termocoagulare

Senzatia de faa crapata ,in cadere.

Nevritele Trigeminale
Nevrite (neuropatii), ce se manifesta prin
tulburari motorii sau senzitivo-motorii si
vegetative, functia nervului fiind dereglata;
Pot fi interstitiale si parenchimatoase.
In functie de sediul topografic, se deosebesc
radiculopatii, funiculopatii, gangliopatii,
plexopatii, nevrite (neuropatii),
care la randul lor se impart in:
mononevrite,
multinevrite
polinevrite.

Leziunile V la nivelul:

G.Gaser: dureri indelungate si violente,eruptii herpetice frunte pleoape,piele max.sup

Retuculo-Gaserin: determinate de arahnoidite bazale,postinfectioase otogene si
posttraumatice., anevrisme,neurofibroame si meningioame a G.G., simptomatologia
aceaiasi ca si la G.G.
Ponto-Bulbar: devierea maxilarului inferior spre paralizare cu ocazia stringerii
gurii,diminuarea fortei de stringere a max., atrofia m.masticatori, abolirea reflexului
mandibular.

S.Marcus-Gunn la deschiderea gurii sau masticatie se deschide ochiul bolnavului cu

ptoza inascuta.
S.Marcus-Gunn inversat in timpul zimbirii se deschide ochiul se contracta orbicularul
pleoapei

Aceste leziuni pot fi provocate de:

Scleroza multipla,tumori la nivel ponto-bulbar,contuzie cerebrala la nivel bulbar.

Anatomia n.IX
Este un nerv mixt (senzitiv,motor,somatic,vegitativ), care inerveaza muschii
faringelui, sensibilitatea la nivelul valului palatin si timpanului,senzatiile
gustative din treimea posterioara a limbii.
Are componenta parasimpatica secretorie pentru glanda parotida.
Din bulb in tri manunchiuri de fibre care impreuna cu fibrele senzitive si
vegitative form.un trunchi care iese din craniu din
gaura rupta (lacerum) impreuna cu vagul si vena jugulara

Ramurile:

Nervul timpanic (Jacobson)

Ramurile carotice (superioara si inferioara)
Ramurile faringiene
Nervul pentru muchiul stilofaringian
Nervul pentru muchiul stiloglos
Ramurile tonsilare
Ramurile linguale

Neuralgia Glosofaringiana
afect.SNC,nevrozele,trumele,afect.muc.bucale,avitaminoze,bolile tractului
gastro-intestinal.

NGIX Clasica:
Durere localizata unilaterala distribuita pe partea post.a limbii,
fosa tonsilara, faringe, sub unghi mandibulei.
Caracterul durerii ascutit de impungere severa care avanseaza
la deglutitie,masticatie,tuse,vorbire.
NGIX Simptomatica:
Durerea identica cu NGIX Clasica.
Poate persita intre paroxisme si dereglari senzoriale.
Cauzata de o leziune care se depisteaza in urma investigatiilor
sau chirurgical.

Tratamentul NGIX
Medicamentos: Carbamazepina(200 mg/zi pina
la 1200 mg/zi), Fenitoina(100 mg/zi pina la
300 mg/zi), Antidepresive(Amitriptilina)
Clonazepam(Antelepsin),Baclofen.
Badijonare a bazei limbii cu sol.lidocaina,regiunii
amigdaliene si peretelui post. a faringelui.
Blocajul n.IX in foramenul jugular.
Cele mai fregvente cauze sunt tumorile unghiului pontocerebelos,carcinom nazo-faringian,anevrizm carotidian si abces
paratonzilar.

Patologia Muschilor Mimici

Patologia musculara poate sa fie determinata de afectarea motoneuronului periferic ce duce la

paralizii periferice.

30 ani
Tablou clinic:ptoza palpebrala bilaterala,limit. cimp vizual, cap lasat pe spate,spincene ridicate,fruntea
plisata- Facies Hutchintson.
Tratament: chirurgical de corectie a ptozei palpebrale.

Miotonia Thomsen:

Tablou clinic: Miscari active cu dificultati la deconectarea musculaturii(deschiderea pleoapelor,inchiderea

pleoapelor,masticatie.
Se accentueaza la frig si umezeala.Hipertrofia proeminenta reda aspect atletic-herculean.

Miastenia: autoimuna prin ac antireceptori Ac.

Tablou clinic: forma oculara: oftalmoplegie partiala(diplopie,ptoza palpebrala), facies miastenic.

Tratament: Anticolinesterazice(Prozerina, Calimina), Corticoterapie(Prednisolon) 1-1,5 mg/kg,
Plasmafereza.

Miopatia oculofaringiana progresiva: forma autozomal dominanta cu debut tardiv dupa

40 ani.
Tablou clinic: disfagie progresiva insotita de ptozapalpebrala bilaterala cu afect. m. gitului si membrelor.

Miopatia Oculara: forma ereditara cu transmitere autozomal dominanta/recisiva. Debut la 20-

Miotonia atrofica Steinert: Intereseaza m.fetei( orbicular si levator pleoapelor buzelor,

masticatori.
Sindromul miotonic se manifesta ca in S.Thomsen cu preponderenta la m.limbii.
Sindrom distrofic: caderea timpurii a dintilor fara durere ,caderea parului si atrodie testiculara.

Miastenia

Miotonia Thomsen

Miotonia atrofica Steinert

Bibliografie
Boris Ianchevici Neurostomatologie
2011
www.ninds.nih National Institute of
Neurological Disorders and Stroke

Multumesc pentru atentie!