Buctria i mbrcmintea

Legile limitative reglementau ce alimentele se puteau consuma i hainele pe care cineva le putea purta,
n conformitate cu statutul i clasa social
Principalele alimentele de baz n dieta claselor de jos au rmas orezul, carnea de porc i petele sarat.
Erau o multitudine de restaurante i tavern care dezvluie o diet variat i generoas pentru cei din
clasa superioar. Ei puteau alege dintr-o mare varietate de carne i fructe de mare, inclusiv creve i,
gte, rae, scoici, crustacee, iepure, potrniche , fazan, prepeli e, vulpe, bursuc, scoici, crabi, i multe
altele. Produsele lactate erau rare n buctria chinez n acel moment. Carne de vit a fost rareori
consumat, deoarece taurul a fost un valoros animal viu, i carne de cine era absent din dieta celor
bogai, dei cei sraci puteau alege s mnnce carne de cine dac era necesar. Oamenii consumau,
de asemenea, finic, stafide, jujube, pere, prune, caise, suc de pere, suc de fructe de lici, miere i buturi
de ghimbir , suc de papaia, mirodenii i condimente de piper de Sichuan, ghimbir, sos de soia, ulei, ulei
de susan, sare i oet.[177][180] Dieta alimentar comun a sracilor a fost de carne de porc, pe te srat, i
orez

mbrcminte era fcut din cnep sau bumbac, limitat la o culoare standard de alb i negru. Pantaloni
erau inuta acceptabil pentru rani, soldai, artizani i negustori , de i negustorii boga i puteau alege s
poarte haine mai ornate i bluze masculine care ajungeau mai jos de talie
Femeile purtau rochii lungi, bluze care coborau pn la genunchi, fuste si jachete cu mneci lungi sau
scurte, n timp ce femeile din familiile bogate puteau purta e arfe violet n jurul umerilor. Principala
diferen n mbrcmintea femeilor fa de cea a brba ilor a fost faptul c acestea se strngeau,
prindeau, nspre stnga i nu nspre dreapta
Soldatii
Consiliul militar al Songului de Nord a operat sub un cancelar, care nu a avut niciun control asupra
armatei imperiale. Armata imperial a fost mprit ntre trei mare ali, mutual independen i i fiecare
rspunztor fa de mprat
Erudiii-funcionari priveau militarii ca inferiori din punct de vedere social ierarhic, [150] ms o persoan
putea obine un statut i prestigiu n societate, devenind un ofi er militar de rang nalt, prin ob inerea de
multe btlii victorioase