Nicolae

FILIMON
CIOCOII VECHI +I NOI

256

Nicolae Filimon

APRECIERI
Dac[ proza noastr[ literar[ ]ncepe la 1840, odat[ cu Alexandru L[pu=neanu al
lui Costache Negruzzi, punctul de plecare al romanului trebuie c[utat abia ]n
Ciocoii lui N. Filimon: i-a fost, a=adar, dat acestui copilandru nalt, rumen, sprintenel, cu plete de \`rcovnic, corist ]n trupa Madamei Karl, flautist ]n trupa lui
Papa Nicola =i aspirant la preo\ie, i-a fost dat acestui obi=nuit al gr[dinilor
Bucure=tilor, tovar[= de chefuri al lui Anton Pann, Unghiurliu, Ciosea =i N[nescu,
i-a fost dat acestui m[lai mare, cum ]l numeau prietenii, s[ scrie acum cincizeci
de ani primul roman de observa\ie social[. (...)
F[r[ a fi un monument estetic, Ciocoii lui Filimon sunt o oper[ viabil[: o
fresc[, neispr[vit[, dar ]nc[ destul de vast[, str[b[tut[ de o ac\iune epic[ nu ]n de
ajuns de ferit[ de invazia am[nuntelor: o fresc[ ]n care semnificativul ]n[bu=e
esteticul, iar cronologicul d[uneaz[ compozi\iei. Puterea de observa\ie este ]ns[
incontestabil[; ]n capitole, inegal interesante =i uneori strict didactice, se desf[=oar[,
astfel, ]ntregul tablou al acestei societ[\i de sf`r=it de regim, de la Vod[ Caragea =i
p`n[ la indivizii echivoci ce tr[iau din f[r`miturile bogatului praznic fanariot. (...)
Romanul nu ne-a dat ]ns[ numai fresca unei epoci, ci ne-a creat =i un erou
(Dinu P[turic[ n. red.) reprezentativ epocilor de forma\iune.
E. LOVINESCU: Introducere, ]n ed. N. Filimon, Ciocoii vechi =i noi..., Editura
Ancora, Bucure=ti, f.a., p. 911.
Pe bun[ dreptate scrie dl Iorga despre Filimon, func\ionar ]n ultima parte a
vie\ii lui la Arhivele Statului, ca de unul ce =tie s[-=i ]ntrebuin\eze vremea. Calit[\i
ce se ]nt`lnesc ]n ambele sale opere: =i ]n Nenorocirile unui slujnicar, publicat ]n
1861, fugitiv episod din via\a unui anticipat Ric[ Venturiano (cum ]l nume=te dl
Mihail Dragomirescu pe slujnicarul Mitic[ R`m[torian), =i ]n Ciocoii vechi =i noi,
desigur nu roman\, ]n care s[ se desf[=oare peripe\iile unei intrigi, ci mai cur`nd

Ciocoii vechi =i noi

257

o colec\iune de tablori adev[rate =i vii ale obiceiurilor =i moravurilor noastre din

epoca de tranzi\iune, cum bine diagnosticheaz[ Ion Ghica. O fresc[ de moravuri,
]n care interesul st[ ]n personalitatea pictorului.
Ciocoii vechi =i noi e o astfel de fresc[, =i personalitatea scriitorului r[zbate
prin paginile acestei cronici a moravurilor, din vremea lui Caragea =i p`n[ la Grigore
Ghica. R[zbate =i rupe unitatea lucr[rii. O personalitate satiric[, ]n care satira
trece mai adesea de partea =arjei: deci exagereaz[. Filimon ia atitudine ]n fa\a
evenimentelor din chiar pragul operei lui. Dedica\ia c[tre domnii ciocoi, ace=ti
str[luci\i luceferi ai vi\iilor, prologul ce accentueaz[ aceast[ pornire, ca o sintetic[
diagram[ a povestirii ce va s[ urmeze, =i-n care e vorba de lepra societ[\ii, de
vipere =i alte atribute ale spe\ei ciocoie=ti, deschid =i indic[ drumul cronicii.
Povestirea se urmeaz[ ]n aceea=i atmosfer[ de interven\ie nelipsit[ a scriitorului,
din prima zi a sosirii lui Dinu P[turic[ la curtea postelnicului Andronache Tuzluc =i
p`n[ la cea din urm[, a nun\ii dintre Maria, fiica banului C..., =i t`n[rul Gheorghe,
geniul bun =i de antitez[ al povestirii. Ascensiunea lui Dinu P[turic[ nu era opera
perfidelor lui calit[\i. Autorul face trup =i suflet cu eroul s[u, ]l cam m`n[ de la
spate =i ]l trece, vr`nd-nevr`nd, prin treptele m[ririlor, p`n[ la bolta umed[ a
ocnei p[r[site. E un ciudat caz de simbioz[ literar[. Scris[ ]ntr-un stil, ]n cea mai
mare parte, de roman-foileton, cu digresiuni v[t[m[toare, cu aparat de informa\ie
]ngreuind mersul povestirii, aceast[ cronic[ are un suflu de via\[ ce vine din alte
regiuni dec`t ale operei ]nse=i.
Patima pe care scriitorul o pune ]n urm[rirea destinelor, a=a cum el le-a prev[zut
eroilor s[i, te fur[ =i ]nlocuie=te jocul estetic, al emo\iilor de art[ pe care ar trebui
s[ le provoace un joc critic.
D. PANAITESCU PERPESSICIUS, Cuvinte despe Nicolae Filimon, ]n vol. Opere, 2,
Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1967, p. 5152.
Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente ]n Ciocoii
vechi =i noi. Scriitorul are un ideal social =i etic, vrea s[ reformeze societatea, s-o
moralizeze. O dedica\ie, un prolog =i numeroase dizerta\ii vorbesc despre onoare
=i virtu\ile cet[\ene=ti, despre amorul de patrie, libertate, egalitate =i devotament,
despre independen\a presei =i adev[rata civiliza\ie =i alte de acestea cu indignare
pentru cine dispre\uie=te atare bunuri sau le ia ]n de=ert. Romancierul are preten\ia
de a face roman social, c[ci eroul, Dinu P[turic[, este exponentul categoriei ciocoilor, adic[ a parveni\ilor. Virtutea este r[spl[tit[ =i nelegiuirea sanc\ionat[ =i
cititorul are satisfac\ia de a asista la restabilirea drept[\ii. Dinu P[turic[ e o slug[
rea, iar Gheoghe e o slug[ bun[. Temporar, P[turic[ ]nvinge =i Gheorghe e n[p[stuit,
dar la sf`r=it situa\iile se r[stoarn[. Scriitorul recunoa=te trei clase: boieri, negu\[tori,

17

Ciocoii vechi =i noi

258

Nicolae Filimon

\[rani =i fiec[reia ]i remarc[ unele cusururi, totu=i (]ngustime de vederi a vremii)

de nic[ieri nu rezult[ c[ ar ]ntrevedea putin\a =i necesitatea lichid[rii claselor
ap[s[toare.
G. C{LINESCU, Nicolae Filimon, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti, 1959, p. 196.
Filimon descoperise ciocoiul ]n mediul citadin, ac\ion`nd ]n domeniul socialeconomic, aspir`nd ]ns[ =i la prezumtive veleit[\i politice. (...) Diliu Zamfirescu,
mai t`rziu, ]n Via\a la \ar[ (1894) =i ]n T[nase Scatiu (1896), ]l va fixa ]n mediul
rural, asimil`ndu-l cu mo=ierul spoliator, grob, cu suflet de vechil, tiran =i insensibil; pentru ca, prin Sf`r=it de veac ]n Bucure=ti (1944) al lui Ion Marin Sadoveanu,
tipul s[ se re]ntoarc[ ]n mediul citadin, ref[c`nd ]ntruc`tva cariera lui Dinu P[turic[.
Ion Marin Sadoveanu reia, de altfel, ]n romanul s[u problematica roman\ului lui
Nicolae Filimon, prezent`nd asaltul sus\inut pe care elemente ale burgheziei aflate
]n rapid[ ascensiune ]l dau ]mpotriva aristocra\iei autohtone ajunse ]n crepuscul:
Iancu Urmatecu, arhivat la trebonal, unde baronul Barbu avea numeroase =i
complicate procese, ajunge omul de ]ncredere al boierului =i administrator al uria=ei
averi funciare a acestuia. Aduc`ndu-l pe Barbu pe marginea ruinei economice,
Iancu Urmatecu se ]nal\[ sistematic pe scara social[, devenind el ]nsu=i mare
proprietar. Cu un remarcabil sim\ al adev[rului istoric, st[p`n pe arta de a reflecta
realitatea ]n datele ei esen\iale, familiarizat cu tehnica balzacian[, Ion Marin
Sadoveanu realizeaz[ un ]nchegat roman de observa\ie social[ =i de tipologii,
marc`nd, prin replic[, procesul sensibil ]nregistrat, ]ntre timp, de realismul critic,
]n proza rom`neasc[. }n Sf`r=it de veac ]n Bucure=ti nu ne mai ]nt`mpin[ tendin\ele
ostentativ moralizatoare, nici parantezele discursive, nici disocierea eronat[ a
boierului de ciocoi, nici amestecul nedisimulat al naratorului ]n caracterizarea =i
evolu\ia personajului, prin comentarii polemice sau prin pedepsirea exemplar[ a
unor eroi ca P[turic[ sau Scatiu, =i nici inexperien\[ ]n folosirea tehnicii narative
realiste. }n r[stimpul scurs de la apari\ia Ciocoilor vechi =i noi romanul rom`nesc
beneficiase de contribu\iile str[lucite ale unor me=teri ca Ion Slavici, Ion Ag`rbiceanu,
Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, G. C[linescu =i probase posibilit[\ile
infinite oferite de metoda realist[. Dar meritul pionieratului ]i apar\ine lui Filimon.
AUREL MARTIN, Prefa\[ la ed. N. Filimon, Ciocoii vechi =i noi, Editura pentru
literatur[, Bucure=ti, 1964, p. XXXVIIIXXXIX.
Primul nostru roman estetice=te notabil poart[ vizibil semnele lipsei de maturitate a acestui gen ]n literatura rom`n[ la acea dat[. Scriitorii no=tri ]nc[ nu
=tiu s[ construiasc[ romane. Ei n-au ]nc[ un poten\ial arhitectonic pentru mari

Ciocoii vechi =i noi

259

dimensiuni =i nu =tiu cum s[ ]mbine diferitele p[r\i ale edificiului ]ntr-un corp
armonios. Schel[ria e ]nc[ neconsolidat[: ]i lipsesc unele elemente =i are altele de
prisos. E ceea ce se constat[ =i la Ciocoii vechi =i noi. Autorul nu st[p`ne=te ]nc[
tehnica compozi\iei; schematic pe alocuri, romanul e prea ]nc[rcat ]n altele =i cu
un sf`r=it ratat.
Cu toate acestea, el reprezint[ o cotitur[ ]n literatura noastr[. Filimon trateaz[
materialul la modul monografic =i preocuparea lui de a reda epoca este at`t de
concret[, ]nc`t nu se sfie=te s[ introduc[ ]n roman capitole cu caracter oarecum
independent, precum Teatrul ]n |ara Rom`neasc[ sau Italiana ]n Algir. Acestea
sunt un ecou al activit[\ii lui publicistice, dar documenta\ia este elocvent[ =i ea
atest[ ]n plus concep\ia realist[ a scriitorului.
Critic al societ[\ii rom`ne=ti ]ntr-o epoc[ de transform[ri structurale, Filimon
a ]mbr[\i=at cu privirea lui p[trunz[toare prima jum[tate din veacul ]n care poporul
rom`n intr[ ]n perioada modern[ a istoriei sale. }ntre momentul ]n care apar pe
scena istoriei Dinu P[turic[ =i, respectiv, Mitic[ R`m[torian e o distan\[ de patru
decenii. Dar am`ndoi sunt reprezentan\ii tipici ai noii clase ]n ascensiune. Un
asemenea proces de devenire istoric[ a unei clase sociale implic[ o infinitate de
aspecte economice, politice, morale. Balzac le-a recreat f[r[ a le fi epuizat, ]n zeci
de volume. Filimon, ]n cu totul alte condi\ii culturale, av`nd ]n urma lui doar o
firav[ tradi\ie realist[, n-a putut cuprinde ]n nuvela =i ]n romanul lui dec`t c`teva
momente =i c`teva tipuri din aceast[ infinitate. Dar ceea ce a prins e tipic (...)
Scris ]n perioada ]n care autorul lucra la Arhivele Statului =i beneficia de
posibilit[\ile oarecum exhaustive de documentare, Ciocoii vechi =i noi este un muzeu
viu al istoriei rom`ne=ti de acum un veac. Ca =i nuvela Nenorocirile unui slujnicar,
romanul d[ impresia unei piese ]n care ]ntreaga aparatur[ regizoral[ e pe scen[,
sub ochii spectatorului, culisele fiind desfiin\ate. Dar tocmai aceasta ]i spore=te
autenticitatea. Prologul are tehnica =i stilul unui rechizitoriu dintr-un mare proces
social, ]n care acuzarea urmeaz[ apoi a fi sus\inut[ de martori, cu documente,
reconstituiri de fapte. Cercet[torii au subliniat caracterul dramatic, scenic al romanului, capacitatea autorului de a da relief =i mi=care nara\iunii epice. Factura
realist[ a compozi\iei echivaleaz[ cu un fascicul de lumin[ lucid[, adic[ modern[,
asupra unei lumi apuse, dar nu mai pu\in parte component[ din istoria noastr[
social[.
Impulsul de a promova ]n ierarhia social[, setea nem[surat[ de avere, energia, ingeniozitatea =i totala lips[ de scrupule ale noii clase sunt concentrate ]n
c`teva personaje de prim-plan: Dinu P[turic[, Chera Duduca =i Costea bogasierul.
Cel dint`i poten\eaz[ la maximum specificul ciocoiului. Ambi\ia unit[ cu
perseveren\a, slug[rnicia ]mbinat[ cu viclenia, l[comia cu rapacitatea =i ]ndr[zneala

260

Nicolae Filimon

cu cinismul acesta e paralelogramul de for\e al lui P[turic[. Seva celui mai

nest[vilit egoism impulsioneaz[ o mecanic[ sufleteasc[ nu prea complex[, dar
perfect pus[ la punct.
GEORGE IVA+CU, Istoria literaturii rom`ne, 1, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti,
1969, p. 501 =i urm.
... Ciocoii vechi =i noi este un roman de autentic realism, important totodat[
=i prin aceea c[ reprezint[ primul roman rom`nesc realizat la un nivel de art[
superior, dup[ toate regulile moderne ale speciei. Este de fapt =i opera care-l consacr[ pe Nicolae Filimon ]n istoria literaturii rom`ne.
TEODOR V~RGOLICI, Retrospective literare, Editura pentru literatur[, Bucure=ti,
1970, p. 201.
}n ciuda criticilor severe care se pot aduce mijloacelor =i aptitudinilor artistice
ale lui Nicolae Filimon, ar fi o gre=eal[ s[-l socotim doar un scriitor norocos.
Deoarece opera sa, a=a cum se prezint[, oric`t de imperfect[, neangaj`ndu-ne
estetic direct, oblig`ndu-ne s[-i suplinim lipsurile prin propria noastr[ capacitate
de crea\ie sensibil[ ]mbog[\it[ de cultur[ =i de experien\[ artistic[ =i critic[,
]nseamn[ ]n literatura rom`n[ un punct de reper, un model pe c`t de imperfect,
de contrazis ]n termeni, pe at`t de pregnant. Un caz ]n care, de=i esteticul se afl[
]n grea suferin\[, istoria literar[ este ]n m[sur[ s[-l considere ca fenomen in nuce,
fiindc[ s`mburele estetic,oric`t de m[runt, are uneori valen\e neprev[zut de numeroase =i solide cu alte valori ce \in deopotriv[ de sfera culturii =i artei; =i ]n acel
s`mbure estetic bine protejat ]n ansamblul axiologic ce-l ]nconjoar[ \`=nesc =i se
dezvolt[, de-a lungul timpului, progeniturile sale majore.
I. NEGOI|ESCU, Analize =i sinteze, Editura Albatros, Bucure=ti, 1976, p. 9091.
Secolul trecut a dat c[r\i ce au destinul acelei p[s[ri de care vorbe=te Nicolae
Filimon, fenicele de=ertului, care, dup[ ce ]mb[tr`ne=te bate din aripi =i se
aprinde, apoi iese din cenu=a ei mai forte dup[ cum era ]nt`i. Dintre acestea este
Ciocoii vechi =i noi.
ADRIANA ILIESCU, Proza realist[ ]n secolul al XIX-lea, Editura Minerva, 1978,
p. 91.