CALCARE

FEOMENE DE EROSILNE
IN

CARPATII MERIDIONALI
(CLINA ROMANA)
DE

G. MUNTEANU-MURGOCI

Extras din Buletinul Soeietgil de Soiinte, An. VII, No.

I, 1898.

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furnisor al Curtil Regale
16, STRADA DOAMNEI, 16
1898

www.digibuc.ro

CALCARE
FENOMENE DE EROSIUNE
IN

CARPATII MERIDIONALI
(CL1NA ROMANA)
DE

G. MUNTEANU-MURGOCI

Extras din Buletinul SoeistA111 de Sniints, An. VII, No. 1, 1898.

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furniaor al Darin Regale

16, STRADA DOAMNEI, 16

1898

www.digibuc.ro

13I1LVTINTIL SOCIETXTA DV SMINTV

CALCARE SI FENOMENE DE EROSIUNE

IN

CARPATII MERIDIONALI (Una r,ornn).

In escursiunile, ce de cti va ani am intreprins in Carpatii meridionali,

de multe ori mi s'a 'ntimplat, c la cotitura unu plai, dupd scapatarea und muchl, sail la curindtura unel vT, s rman in loc impresionat
adinc de frumusetea tabloului, ce natura cu abondentd mi-'1 desfdsura
Inaintea vederil. Cine, trec'end, nu s'a oprit un moment in culmea Pietrel
Nmlescilor, s privscd en nesat valea Dmbovitei, sa5 sd admire din
virful Furnicel bogata vale a Prahovei ? Cine, care a visitat valea Dmbovicirel, a Lotrului si a Jiului, nu prt cu sine amintirea nestrs
neperitrelor forme cioplite de ap, cari prin slbdticia lor fac farmecul
regiunilor? i cine, care a v'edut Piatra Craiului cu zpedile sclipitre tu
mijlocul verel, a Bistritei cu inaltele virfuri albe-sure, a Tismanei si a
Closanilor cu pereti abrupti de sute de metri, nu va recunsce In naturd
cel mal desdvirsit maestru, ce de nenumrati secoll lucrzd pentru a
imbrdca pamintul cu formele cele mal artistice, a-1 infrumuseta cu ornamente nAnchipuite, tdind in masivele colosale monumente neperitre,
prea invechit.
cari numal el e in stare, s vie, sd le prefacd, cnd
Varietatea formelor insd, ce imbrac relieful i abondenta ornamentelor,
cu call se impodobesce pmintul, sunt in strinsd legdturd cu natura geologicd a regiunel; frumusetea, ce intrupzd privelistea, ese din contrastul,
ce variatele rod stabilesc Intre ele. De aceea, cele mai atrgAtre reg'uni

www.digibuc.ro

131.1LETINIIL SOCIETXTff DE SCIINTE

sunt acelea, unde gsim alturea de inaltele creste de rocl cristaline, formele capritise i salbatice ale calcarelor aride, borda.te de dealurile uniform
convexe de gresii i argile mal nonf. Nimic maI imposant de cat un peisaj,

ce ne arat colo

in zare, dupa nisce dealuri verc)f-deschis, nisce culmI

acoperite de paclurl nesfirsite de bracli negri-vercy, culmi, ce duc la vIrfurile

stnccise, Intre carl sclipesc In zare reflexul arginti al zapeclilor, si In
jurul carora lambourile calcare albe-sure se Insira ca o ghirlanda pentru

a Incununa gigantul, ce a infruntat attea potpe.

artistul, care lucrza neincetat, crend mereti fara a repeta, utilisza
numerosl factori interiorl si exteriorl mantalel pmintulul, dintre cari cel
niaI sirguitor i neastimp'erat este Oa, element In continuti mobil si modelator. Pe cat de marl si minunate sunt resultatele acestui neobosit
element, pe att de simple sunt legile, la carI se supune In lucrul
:
0 apd curge tot-de-a-una dupd linia de cea mai mare pantd, iar actiunea
ei se exercitd pe liniile de cea mai mica' resistentd.
Roca, asupra careia apa pare a-0 exercita cu o deosebit predilectie
stpinirea, masa, in care Isl tale cu siguranta i malestrie, tot ce pte fi
mai malestos si mal uimitor, este calcarul. Din causa miscarilor, la cari
sunt supuse regiunile din timp in timp si din causa putinei elasticitatl a
calcaruldi, se croiesc In acesta atat la exterior cat si la interior multe
crapaturi, linil de mica resistent, in carl introducendu-se apa, va Incepe
prin armele eI: erosiunea, corosiunea i presiunect hidrostaticd, sa moduleze

drumuff subterane, galerii nesfarsite, bolte, drumuri mrete, al:lever-ate

palate subpminte cu ornamente, ce mintea nu-si pte inchipui.
Aceste fenomene datorite apel a insa pe lng a. valrea lor artistici,
c. dati farmec i originalitate regiunilor unde se gasesc, a i o important
sciintifica. Geologul, care caut In natura i dispositia rocelor indicif pentru
a stabili istoria pamintulul, va gsi in urmele lsate de ape la suprafata
pamintuldf, inscriptil adncI, carl pe lnga cele-l'alte date II vor indruma
spre restabilirea trecutului linistit sa frte sbuciumat al regiunil, ce studiaza. De aceea, pe de oparte pentru a face cunoscint cu curiositatile, ce

muntil nostri posed, pe de alta parte pentru a profita de tot ajutorul

sciintific, ce cuncscerea acestor fenomene ne pte da In tte ramurile sciintifice, de aceea clic, in escursiunile mele n'am lsat, s-mi scape ocasiunea

de a me bucura indestul de frumusetile tril si nicl aceea de a cerceta

aceste fenomene hidrologice.
In acsta lucrare, ce cred, ca nu e de cat Inceputul unul sir de descrieri,

uncle fie-care va veni sa inscrie, tot ce muntil nostri a ca frumusete

tot ce se gasesce In ei ca minunat si curios, in acst lucrare incepetre
voi trata mai intaiii despre acele numerse masive calcare, ce prin ele
singure fac renumele mult visitatelor regiunl din Prahova, Dmbovita,
Muscel, R.-Vlcel, Gorj i Mehedinti; In a doua parte voi arta, ce s'a
scris pan acum asupra fenomenelor hidrologice la nol In lark despre

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

strimptele ches, rlurile subterane, pestert, podurl naturale, isvre si lacurt

periodice, lapie etc i voi descrie mai pe larg cte-va din aceste fenomene observate In masivul Bistritei.

Calcare.
Cele mat puternice masive calcare din Carpatil meridionall se gasesc la
extremittile zoneI cristaline. Pe la marginea sudica a zoneI, si chiar In
interiorul et, Intlnim din distanta In distanta, lambourt rslete, ce par a
stabili legatura Intre Intinsele regiunt calcare extreme. Dupa studiile geologice de pn acum ele apartin grupulut superior al sisturilor cristaline
mezozoicului.

Calcare cristaline ca apartinnd archaicului gsim descrise si representate

pe harta Biuroului geologic de sub conducerea d-lut GR. *TEFINESCC ( I ) ;

de asemenea PRIMICS (2) a descris ca atare calcarele din muntil FAOra sulut Acestea din muntii Fagarasulot sunt dispuse In bande verticale
intercalate In sisturI cristaline si urmza culmea muntilor de la Olt pna
la Dmbovita. In genere bandele sunt inguste, numal de io
40 m. si
adesea si mat inguste ; unele Ins ajung paria la 300-400 m.--In v alea
Arpasulul mare chiar i o mie la Poiana Nrntulul. Aceste calcare
sunt de cloud felurl: uncle cristaline cate-odata dolornitice; altele mat
putin cristaline cu cuiburt de amfibol. Din caus c mai In tot-de-a-una cal-

carele sistse sunt Insotite de amfibolite, cu cart alternza In mat multe

locurl, e posibil ca sisturile amfibolice, sa fi resultat prin metamorfismul
calcarelor (PRIDucs). Pe lng calcare cu tremolita si galena intercalate
intre sisturile amfibolice si serpentine talcse la Scara, sunt i calcare, ca
cele din Valea Giurgiului, Insotite de sisturi argilse dure, sericitse si
quartitse (S. STEFINEscu) (3). Ca etate, calcarele din muntii Fgarasulul,
sunt fr Indoiala cele mal noul formatiunl In scara sisturilor cristaline,
constituind Impreuna cu amfibolitele partea superira a formatiunilor cristaline In acsta parte a zonei centrale (PRnucs).
Calcarele d'intre Olt si Cerna, luate tot ca archaicemal ales cele din

interiorul zonel cristalineformza masive isolate la TIrnovu, Tu rcinu

Pietrile albe, la Prete, Streaja, Oslia etc; ling pe versantul N. al
ParIngultif, la Gaud si la Urde, le gasim intercalate in rocele ver41 ca
straturt repetate, a caror grosime variaza de la cti-va metri ping la 40-30
m. Pe langa calcare cristaline gasim i nisce cipolinuri, cart la isvrele

Lotrului par a fi superire, pe cnd la Nedeiu i Petrimanu ele stint

(1) Annuaire du Bureau gologique No. 1, 2 pag. 24, 60 si 61.
(2) G. PRINflos : Die geolog. Verh. der Fogarascher Alpen. pag. 29
V. g Anstalt.

31. T. k.

(3) S. TEFINESCII : Memoriti geologic asupra jud. Arges A. B. G. pag, 24, 146, 152.

www.digibuc.ro

BITLETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

Peste tot Insd In acstd parte centrald a

zonel cristaline gdsim, cd calcarele sunt Insotite constant ci pat si acoperis (liegende si hagende) de roce vercy strdbtute peste tot locul de
serpentine In pande i fil6ne. .Basat pe acsta am emis ipotesa, cd rocele
verclf, mal ales corneenele epidotice din N. Paringulul, ar proveni prin
metamorfismul sisturilor argilo-calcare (2). Cum n'am avut ocasiunea de
a cunsce de visu, rocele amfibolice i calcarele din muntil FA Or a suluI,
inferire calcarelor cristaline

dacd pot s le pun si pe acestea In acelas loc cu cele din W.

nu

Oltulul, desi consideratiunile teoretice ne-ar Indemna la acsta.

D-1 GR. STEFANESCU (3) in capitolul consacrat formatiunilor jurasice
vorbind si de ca'carele cristaline din W. Oltulul le considerd ca archaice,
numai din causa concordantel lor cu sisturile metamorfice, In cart sunt
intercalate.
D-1 de INKEY (4) pune calcarele cristaline i cipolinele din interiorul
zoneI cristaline Impreund cu rocele, ce le Insotesce, In o grupa de roci
putin cristaline, III grupd a clasificatiunel d-sale basat pe cristalinitatea

rocelor.

D-1 MRAZEC (5) plecnd de la consideratiuni nu numai petrografice ci

stratigrafice, divide rocele zonel centrale In dou'e grupe, calcarele cris-

taline intrnd In a doua grupd, impreund cu rocele verdi, cari probabil

represintd formatiunile paleozoice inferire. 0 parte ins din calcarele
luate pand acum ca archaice, i anurne pe cele de la Val-de-el de JiIPrete, etc., le atribue mesozoicului. Acestea vin discordante peste forma-

si formal bande, ce sunt In continuatie cu cele din Me-

iunile

hedintl, caff prin fosilele, ce

gasit, s'a clasat de la Inceput mesozoicului. Pe cele din Re c ea si Pietrile, carl se gsesc In directia baneelor calcare din W. JiuluT, le considerd tot ca atare (6). Chiar marmorele
frte cristaline de la Piatra alb TIrnovu, avnd In vedere dispositia
lor fat de sisturile argilse i rocele vercli, precum i urmele slabe de fosile

ce se observ In ele, le putem lua drept mesozoice ca pe cele de la PolovracT-Cerndia, cu cari se gsesc In re-cari legatud de continuitate
stabilita prin numer6sele Schollen insirate pe culmea Zavedeanului, ce duce
de la Tirnovu la Polovraci. Daca se va Intdri i verifica legAtura de rudenie,
presupusd de di MR.AZEC, intre conglomeratelesi sisturile verclf, ce a gasit sub
(r) G. M.-Mr:mood: Comunic'rl h Soc. de Sciinte, din 5/X1I 96 0 8/XII 97.
(2) D

Contributiuni la st. petrogr. al roc. din zona central. (Anuarul

muzeului de geologie, sub tipar).
(3) GR. STEFANESCU: A. B, G. r, 2. pag 61.
(4) B. DE INKEY : Die Transylvanischen Alpen vorn Rotenturmpasse bis zum eisernen Tor, pag. 22.
(5) L. MRAZEK. Essai d'une clasif. des roches cristal, de la zne centrale des Carpathes roum. Arch. de Sc. Genve i Bul. Soc. Sc. No. 2 An. VI.
(6) L. MRAZEC .: Quelques remarques sur le cours des fleuves en Roumanie. An,
Muz. Geol. sub tipar,
D

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

unele calcare din W. Jiulul, tsi Intre rocele vercy din N. Paringului, atunci
far-5 Indoial va trebui sa punem o mare parte din calcarele zonel centrale
In aceeasi grupa mesozoica.
Calcarele mesozoice, importante att prin mai marea desvoltare, ce a
in Carpati, cat mai ales prin positiunea kr, a fost studiate mult mai amanuntit ca cele din interiorul zonei cristaline. Ele constituesc intinse
masive de-oparte In Muscel, Dambovita i Prahova, de alta in Mehedinti si Banat. Biuroul geologic a delimitat destul de exact intinderea
acestor masive pe teritorul roman, asa el studiile ultericire datorite geologilor romni i streini s'ai:i raportat mai mult la studiul paleontologic
al diferitelor etaje.

In regiunea de la extremitatea estica a zonel cristaline, calcarul constitue trel rnasive; doug, i anume al Pietrel Craiulul si al Pietrel
Namaescilor, se gasesc la W. de muntele Leot a ; al treilea, masivul Bucegilor la E, de-oparte i alta a Ialomitel.
Muntele Leota e dirijat spre N si se ridica ca o colosala spinare cristaling, ce are pe flancurile sale terenuri mezozoice i tertiare, separnd
ast-fel prelungirea mezozoica asa de desvoltata la N. Cmpu-Lungului, de
muntii Ialomitel. Partea centrala a Leotel e formata de roce cristaline mai
vechi, micasisturi si amfibolite inferire sisturilor verdi. Discordant pe
sisturile verdi vin formatiunile jurasice, constituite din gresil, calcare
Inchise i calcare albe. Pe unele 1cent-I la basa calcarelor jurasice avem
formatiuni cu carbuni, ce sunt nisce gresii fine cu urme de plante
r conservate (MRAZEC Si ALIMANMEANII (I), REDLICH) (2).

Lamboul de la Piatra Namaescilor, ce formza culmea dintre Ari Dmbovita, se reazima spre N pe cristalin, iar spre S dispare sub
formatiunile mai nol, cretacice si miocenice. Masivul din basinul Damgeselu

bovicirei se intinde de la Piatra CraiuluI pana la Piatra Dragoslavelor si Ghimbavu. In partea centrala a lul se observa o depresiune,
In car( sunt depuse formatiuni cretacice superire. Cat privesce masivul
ce es prin cretacic, formand
Bucegilor el se reduce la numerse
virfurile muntilor:Strunga, Piatra ars, Furnica, Znciga, Lespezile,
Di chiul etc. Aceste calcare repausza direct pe cristalin.
Calcarele acestor masive apartin etajului mediu si superior al jurasiculuI si celui inferior din cretacic. Dupa d-1 SIMIONESCU (3) el e de patru

cel putin In masivul Piatr a Craiului: intal calcare rosii cu amonip,

peste cari vin calcare cu crinoicti; apol calcare rosii CU lamelibranchiate,
(Peden) i altele glbui cu silex. Calcarul rosu cu amonitt si brachiopodt,
(1) Raportul prof. MHAZEC i ing. AuraXEI9TEINu despre o excursie In jud. Dmbovita. Bul. Soc. Inginerilor No. II, An I.
(2) REDLICH : Geol. Studien in Rumniens. I.
(3) I. SanoxEscu: Excursiune in basinul Dambovicirei, B. S. S. An VI, No. 5.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

care se gasesce la obIrsia isvorulul, ce se scurge din Gruiul Lupulul, calcare caracterisate prin Philloceras thortisulcatum, le atribue callovianului(1).

D-1 V. Popovicl-HATEG In o noti recenta (2) raporta, pe basa Philloceraselor gsitl, aceste calcare rosii la basa oxfordianulul inferior, la li-

mita chiar a stratelor calloviane terminale cu Cardioceras Lamberti.

Dupa d-1 REDLICH ele formz pe deplin un equivalent al stratelor
dogeriane din Svinita, identice cu cele de la Scuime descrise de HERBICH

Mal desvoltat e dogerul in partea N. a munteluI Strunga, la V alea Lupului, unde d-1 prof. TOULA a gsit Tosidonomya alpina, i in partea W. a
Pietrel Craiulta. D-nil MRAZEC si ALIMiNISTEANU '1 semnalza la Lespecyi si In partea E. a masivului Z nga d'asupra vaei Ialomita, unde e
representat prin calcare cenusil fosilifere (3).
Partea superira a PietreI Craiului, Namaestilor si klippele din BucegI
sunt constituite din calcarele albe-galbul sa cenusil, breciforme si chiar
oolitice, formnd bancurI puternice, ce se rzima, cand direct discordant
pe sisturi cristaline, ca la P. Craiului etc, cand pe jura rnediu ca la Strunga
Zan6ga etc. BazatI pc studiul paleontologic deosebim cel putin In Piatra
arsa, Schitul Pesterel i Dealu Sasulul, dong nivele: unul inferior cu afi-

nitate jurasica corespundare stratelor de Stramberg (Titonic superior)

altul cu afinitate cretacica, caracterisat prin forme apartinnd stratelor
de BerHas i Neocomului propriii ()is. Aceste dou niveluri se leaga insa
asa de intim petrografic, ca e imposibil a stabili o delimitare intre ele;
La partea superira calcarele devin marn6se trecnd la marnele baremiane (4). (V. POPOVICT-HATEG) (3).

Calcarele din MehedintI si W. Gorjulul a fost studiate de d-1 M.

DRAGHICEANII, (6) care le-a luat parte ca jurasice parte ca cretacice si de d-1

D-1 de 1NKEY (8), pe basa fosilelor (Nerinee) adunate de d-1 SCHAFARZIK i d-sa in jurul BA el-de-aram 5, le considera ca
asemenea cu cele de Stramberg. D-sa le ia drept niste ramificatiunl divergente, ce se desprind srre E, din masivul Herculesbad, formnd treI
bande enuntate si de primil geologl.
Una prin valea Cernel pe malul stng pana la isvorul acesteia si de
SAVA STEFANESCII (7).

(I) I. SIMI:114E8M: Asupra Callovianului in Carpati B. Soc. Sc. An. VII. No. i.
(2) V. POPOVICI-HATZEG : Socit gdologique de France. Sance de 28/lI, 1898.
(3) Raportul d-lor MRAZEC i ALIMANIqTEINII etc.
(4) L SIMIONESCII

Asupra baremianului din basinul Dam b o vici

ei. B. S. S. An.

VI No. 2.
(5) V. Porovict-HATzEo. Les calca. Tith. et Neoc. de Musce I, Dimb ovi ta , Pr aho v a

Bul. Soc. golg. de France 3 srie Tome XXV.

(6) M. DRAGHICEANIT. Mehedinti i harta geologicA. D-I Drighiceanu insmni: de altmintrelea tte calcarele jurasice cu culrea dogerianuluI dqi in broqura explicativ nu
spune nimic despre acsta.
(7) S. TEralwEscu. Memoriu geologic asupra Jud. Mehedinti. An. Biur. geologic. 3 4.

(8) B. V. INKEY op. cit. pag. 23

33.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCIINTE

acolo mail departe la PAlimar, StInulete, PI easa 'Ana la isvrele Jiului;

de alungul Cernel banda ne demonstra o dislocatiune important. A doua
banda merge mai pe la SE. de prima, trece pe la Obit- sia, formzA puternicele masive de la Piatra Closanilor si se continu mal departe cu mai
multe intreruperi pAna la Jiii. 0 a treia, luat.' de d-1 DRAGHICEANTJ ca
cretacicA, plc dc la Dunre pufin puternica; de la Balta Ins se lrgesce considerabil si merge ptil la N. de Baia-de-aram.

Afar-A de acestea mai avem done insule, a Vrnicului, intre Gura

Vl si Bresnita, si a Voromnel intre Dilbocita si Sovirna, constituite din o brecie calcarl rosiatic si frte compact. D-1 DRAGHICEANCT
le-a considerat tot ca cretacice. Aceste insule sunt in parte acoperite de
calcarurI (cu congeril) galbene pliocenice. La Racovt calcarul, o marmulr cenusie grosier, ce nu se pcite determina de e jurasic sa arhaic
e prins In cristalin forrnnd un admirabil sinclinal (MEAzEc) (1).
Calcarul de la Virciorova, ce se reazim pe sisturl argilo crbuncise sail
rnicacee, probabil cretacice, e frte redresat, merend sub cristalin; mai

la N. stnd pe bordul W. al bandel mezozoice e aprpe vertical.

La marginea sudic a cristalinului intre Jill si Olt, la perlele muntilor
Ina lti avem cte-va masive isolate, al Cerndiel-Polovr aci si al Bistritel-Stogu, cari fr indoiald sunt mezozoice (INKEY, Ga. *TEFANESCU, TOITLA

REDLICH). Un studiti paleontologic amnuntit nu s'a fcut incrr asupra a-

cestor calcare, dar probabil, dup cum a emis si d-1 V. POPOYICT-HATEG,

aceste calcare apartin la mai multe etaje jurasice si cretacice si asa de
metamorfosate, ca o delimitare e frte grea, dac nu imposibil.

t sunt putin representate pe dina SudicA a Carpatilor

Calcare cretatice
meridionall; mai desvoltate sunt pe clina nordica a Carpatilor, unde
calcare albe sail glbui, cu totul brecificate se intind pe valea Jiulul unguresc (INKEY) si par a se uni cu calcarul de la 0 sl ia, luat de catre
Biuroul geologic drept archaic.
D-1 V. PoPoyfcl-HATEG a demonstrat pentru o parte superir a masivelor calcare din E. ch apartin neocomula Dupd d-1 GR. STEFANESOU (2)
calcarul cretacic ocupg o suprafat mult mai mare in Gorj, unde ar forma
extremitatea E. din a doua band calcar, ce am deosebit mai sus. Acesta

e masivul de la Costeni la Isvirna, la W. pn aprpe de Curpeni si

la E. trecnd prin Tismana, BorostenI si Dobrita. E un calcar cenusiii
negru compact, in cari sunt intercalate sisturi foierse cu placi calcare (Borosteni, Tismana) si gresil transformate in arcose (Tismana, Pocruia). Cu
tcite acestea pe harta biuroului geologic de sub directiunea d-lui G. TEEINESCH aceste formatiunI sunt representate tot ca jurasice, pe cnd d-1
(x) Maazec: Geol. de la partie S du haut plateau de Mehe din ti B. S. S. An V. No. 12.
(2) GR. i`EFA.NESCIT. Anuarul B, G. No. r, z, pag. 63.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

10

DRAGHICEANIT le considerg ca cretacice. Cum fosile caracteristice Inca nu

gsit Ong acum, e gre, dupg, cum s'a exprimat si d-1 prof. TOIJLA de
a precisa asupra etgtei acestor calcare. Credem totusl ca i pentru calcarele
Prahova, c ele apartin parte jurasicului pqrte cretacicula
din Muscel

Cte-va stncl de un calcar madreporic sunt date la iveala in urma

erosiurel conglomeratelor la Gura-LotruluI in Basinul Brezoiulul.
Basinul Brezoiulu, mult mal intins de cum s'a representat pe hgrtile
geologice de png acum, e frte interesant din punctul de vedere al constitutiei lul geologice. Patul acestuI basin e constituit din micasistuti negre
albe, strAbgtute mal la W. de pegmatita cu cristale marl de feldspat roz
cu grgunte de grenate. Pe unele locuff micasisturile, cum ail fost in .
fectate de pegmatitg, a devenit adev6rate gneisuri. Micasisturile In valea
Fcir fecel cad In genere spre N cu 30-50. Discordant peste aceste micasisturI se Intinde o patur de conglomerate si brecil In Valea Oltului
de la Cozi a png la Bolovanu, iar spre W png In valea Mestclnului.
Conglomeratele, ce vin direct peste micasisturi, sunt constituite numal din
roce cristaline imprejmuitre: micasisturi, gneisurf, granite, pegmatite etc.
si aceste elemente sunt a.sa de intim inchegate i metamorfosate, cl la

prima vedere a aparenta de gneisuri, fapt ce explic, pentru ce Ong

acum a fost luate de toti geologii ca sistuff cristaline. Acstg pgturg la
Gura-Lotrului se Indcie inteun sinclinal In care stmt depuse formatiuni
mal nor. Pe deasupra virfului SideI i Frfecel ea trece In anticlinal, cel
urmzg intr'un mod fcirte slab si micasisturile de bas. Acest anticlinal
corespunde cu cel numit de d-1 de INKEY aCOZiaZ1.1g care e a patra i cea
maI sudic cut constituitiv a Carpatilor. Acst cut n'are Msg.* importanta,

ce i-o d d-1 de Inkey, cgcl nu departe mal spre W, de la Valea lui Stan
in colo, nu se mal observg nicl o cutare. Grosimea pAturel de conglomerate si breciI variazg : e frte grs in partea nordick si mult subtiatg la
Sida si F rfica, unde e rcisl de tte piraele, ce ati ajuns de mult de

spat ogasurile In micasisturi. De asemenea la ogasul din satul

Cgli n estil or kint date la iveal de-oparte si alta aflorimente de gneis si
rnicasist.

In sinclinalul format de aceste conglomerate s'a depus calcarul de la

Gura-Lotrulul atribuit de d-1 REDLICH (r) cretaciculu, impreun cu gresiile

din partea W a acestui basin. PRIMICS (2) semnalzg cel dinai la Gura
Lotrului ein Grobkalk pe care '1 atribue eocenului.
Calcarul aflorz ca stand in marginea apeI, la piciorul podului soselei,
apol pe sosea In malul tgiat se observ trel aflorimente mal mari, i un
altul pe ogasul, ce trece prin cgtunul Golotreni. E un calcar madreporic
(1) REDLICH. Geologische Studien in Rumnien II V. d. k. k. g. Reichsanstalt 17 18 1896.

(2) Pfluncs: Fogarascher Alpen pag. 5.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCIINTE

11

cenusiil compact, pe unele locuri breciform, cu vine rosil. Se observ si

cate-va bancuri de un calcar brun fcirte compact de aspectul calcarului
litografic. In calcarul cenusiti se vd multe fosile si numercse geode cu
calcita; cel brun pare lipsit de fosile. aderea acestor calcare e spre NE.
cu 600. Aci direct peste calcar vin conglomerate, ce probabil apartin cietacicului superior; ele cad spre SE. cu
400. Mai spre W., la capul
de W al satului Brezoiti, gsim nisce marne cu intercalatiunl de calcita ;
fosile sunt putine, ins dupd aspectul petrografic roca smand cu marnele
din basinul Dmbovicirel. De asemenea si calcarul de la Gura-Lotrului se
aproprie de cel din dealul Sasulul, de aceea am considerat de-ocam-datd
pang la alte probe calcarul acesta ca neocomian, marnele ca baremiane
iar gresiile, dup cum le-a luat i d-1 REDLICH, ca senoniane. Conglomeratele,
ce acoper 'kite aceste formatiunl, apartin probabil cretaciculdi celui mai
superior; ele sunt representate pe harti ca eocenice. Asupra tectonicel acestel regiuni voiil reveni In o lucrare viitre. Amintesc Insl aci, cd am
mai gsit pe crsta din W. vei lui Stan un calcar negricios cu vine de
calcit, pe care d-1 inginer R. PASCH l'a gsit mal desvoltat In pal tea
Inalt a \Tad lui Stan.

Calcare tertiare, mal putin raspandite si nu atat de interesante din

punctul de vedere ce consideram aci, a fost studiate de d-nii GR. STEFANESC13, SABA STEFANESCU, PRIMICS, V. POPOVICI-HATEG, TOOLA, REDLICH, etc.

Fenomene de erosiune.
Pe de-o parte influenta miscrilor cjel terestre, pe de alta actiunea apel,
a contribuit s tae in rigidele mase calcare, ce enumerardm, formele cele
mai capricise, nelipsite nici de originalitate si nici de imposant. Aceste
forme, ce Imbrac masivele calcare, sunt frte multiple si variate ; lor datoresc multe din Incnttrele regiuni din muntii nostri aspectul pitoresc,
ce ni'l presintd.
In genere muntil calcarosi se lasa in pant frte find In directia cdderil
straturflor, pe cnd In partea opusd panta scobrd In terase cu pereti
abrupti de (led si sute de metri ; In multe locuri un singur perete aprpe
vertical se las din virful muntelui pnd la bas. In aceste parti vegetatiunea, care chiar pe pantele prelungl e frte sgracd, pe pantele prpsticise

devine imposibil, si de departe ochiul nu vede de ct peretil suri slbatici, pe cari apele a tras verticale sit-6e rosiI-brune. Pe ici pe colea, pe
un colt sa dintr'o crApdtur apar ramurile verdi Inchise ale unul bildulet

sail al until tirtor jip, de care te mirl, cum st si din ce sal nutresce In
acel loc, ce numal prin vedere Iti ispira srcie i nesigurant; iar din
cte-o gaurd sa crApturd inabordabill se aude filffitul si tipetele puilor
veunui vultur, ce de multi anI '10 are culcusul acolo. La basa crpatelor

www.digibuc.ro

12

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

i colturcise se intind 1ns colosale gramecy de srramturi,

ramasite de nebgat in sm ale trufaselor virfuri, ce cu folos i disputail
locul cu noril. Aceste sfatimaturi, ce ocupa suprafete intinse, se numesc

stand Ina lte

in Gorj grohate; pe ele mersul e frte gre, cacl dac un bolovan s'a
miscat, totul plca la vale producnd un sgomot asurzitor, trgnd adesea
In amestecul lor si pe caltor.
Cline le mai dulci Insa sunt acoperite in parte cu mici si rari arbustl,
ce-si trimet radacinile adnc prin crapaturile calcarului, pentru a si le im-

plnta In stratul de terra rossas ce se gasesce adesea adunat in aceste

crApaturT. Cnd ins, din causa altitudinei, sail din causa sterilitatei ab-

solute, vegetatiunea nu pcite prinde, atunci calcarul brsdat de crapaturI

Inguste i adnci, ce se incrucisz In to:Ste sensurile, ne presinta miserabilul

aspect al deserturilor de pietre crpate i rse, ce Savoia numesce lapiaz

Tyrolul Karrenfelder (I).
Aceste regiunI lapie sunt numerse In Carpatii nostril': La SO unga,

Piatra Craiului, Bistrita, Dobrita, Baia-de-arama, Balta, Gaurl,

Pietrile albe, Turcinu etc, gasim suprafete Intinse de cte mai multe
aril, acoperite de naturd cu acest curios desen prin crapaturI. Apele ail
ros colturile si a tras cu ele tot restul disolutiunei, terra rossa, in aceste
adnci si inguste drumurl. Din crapaturi tot ese Cale odata o vegetatiune
ofilita; despoiatl sunt insa bolovanii, pe a caror suprafat convexa alb
netecia s'a prins numal o colonie de cire-carl lichene colorate sa nu.
Adesea se intmpla ca apele, ce cad la suprafata terenurilor calcare,
sa isvcirele, ce parcurg asemenea locurI, sa dispara prin crpaturl in cursul
lor sail la basa stincilor, urrnza drumuri ascunse i necunoscute, i reapar
dincolo la p!ele muntelui, ca isvre, ce te minunza prin debitul lor colosal.
Un asemenea cas Intalnim la Runcu (Gorj), uncle alaturea de o vale sc, a

Suhatului, ese de la basa stncilor atarnatre lnga hanul soselei un puternic isvor (TouLii).

SIMIONESCU citza In basinul Dmbovicirei piriul

Rudarita, care, dupd ce a curs putin la suprafat, &pare aprpe In to.

talitate sub muntele Clpatina, spre a aparea ce-va mai in sus de valea
Urdel, in mult mal. mare cantitate. De asemenea se intampl cu Topolnita, Motru sec, Balta etc, (DRIGEncEANti) (2). Cat despre isvcire, ce tis-

nesc puternic abondent de sub stancl, ele sunt numerse: dsvcir ele, de
la Bistrita, de la Cernadia, isvcirele din cheile de sus ale Dmbovicirel,

cel de la Schitu Ialomicirei etc, sunt cunoscute de toll prin acest

caracter al lor.
(I ) EMILE

Contrib. l'tude de Lapies. Topogr. du desert de Plate. Globe

journ. geograph. XXXIV Genve 1895.

(2) al DRIGHICEANU mai citez in Hidrologia sublet and pag. 75 nisce ptriuri: Bltatul
Cotacul, Slnicul (R.-Sarat),Niscovu (Buzgii) ce dispar in nisce fracturi in nisipuri (?).

Despre Niscovu a scris si Cviji cl la W de BuzIti, riul Niscovu, se perde la

Fntna dracului (MAIrrEL).

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

13

Ca efect imediat al acestor fluri subterane decurge formarea pesterilor

prin lrgirea crpturilor deja existente (1). A pa lucrzI in aceste crpturi
prin erosiune, corosiune i presiune hidrostatic. In calcarele nstre sunt
frte multe cavitti de acestea datorite apei, grote, ce-si fac intrare prin niece
guri negre i fiorse, conducnd prin colosale galerii cotite departe In
inima muntilor. Multe din ele sunt cunoscute, visitate si devastate de turisti; la unele din ele n'a falmas aprpe nimic din splendrea ornamentelor
naturale. Iar un punct, unde atentiunea statului Intreptat, ar aduce mult
bine reT, conservnd aceste mrete monumente artistice, imposante prin

natura lor si prin darul naturei.

Se cunosc urmatrele pester! mai importante :
Pestera Schitulul (Ialomita) descris de frte multi autori (2) intre cari
In urrn frte complect, cu plan si sectiune, de d-nii V. PoPoinci-HATEn
SANGIORZAN. D-1 prof. TOULA (3) ne presint i o frums fotografie a intrrel

vedut din afar (4). Pestera era cunoscut numai pe galeria de intrare
Michnea-Vod lung de vre-o too m., care era opturat In fund printr'un perete vertical, de sub care esea un isvor abondent. Vara trecut
Societatea Carpatic din Sinaia a spart acest perete si d-nil V. POPOvICTHATEG i SXNGIORZAN inginer, a ridicat planul Intregei pesterl, una dintre

cele mai frumse din Carpatii romni. Pe langa altele e frte avut In
se de Ursus spelaeus.
-t Pestera Darnbovicirel mult ma visitat ca a Schitulul, din causa frumusetei ti si mai ales a plcutulul drum prin chee, a fost descris de
multi autori, Ins o ridicare sistematic nu s'a fcut pn acum. In acst
pester sub o crust de concretiuni calcare
gsit se de Ursus spelaeus,
Sus scrofn, Canis vulpis etc, (REDLICH, SninoNEscu).

Cum aceste doue pesteri se gsesc In unele din regiunile cele mal Incnttre ale Carpatilor si mai ales faptul, c sunt aprpe de statiunile de
var Sinaia si Ruc r, ele sunt visitate anual de frte multi turistl. Peretil
tavanul lor e inegrit de fumul faclelor si de iscliturile visitatorilor;
stalactite si stalagmite aprpe nu se mai gsesc; prea putine a scpat
brutalittei si tendintel distructive ale visitatorilor.
(r) 0 pe0erb: mare cu un puternic ri subteran in argile salifere de la V. Loptarilor
(Buz.65) e semnalat de COBILCESCU in Memoriu Geologic pag. 51.
(2) La lista autorilor, ce daii d-nii V. Popovicr si SINGEORZAN (Pestera Schitul

IalomiteI Bul. Soc. Ing. An. I. Fasc. IV), ad5logAm inc pe JOANNES, cc a descris-o
impreun cu a Dmbovicirei in Danube et Balcans., t. I, Inca de la 1868.
(3) Toura Eine geologische Reise in die Transylv. Alpen Rumaniens. Vortrag des
Vereines zur Verbreitung naturw. Kenntnisse in Wien 17 Febr. 1897
(4) D-1 DUSCREK in Albumul piloresc al Romnid d i d-sa o fotografie a acesteI intrrl, vedere ins51 din nguntru In afar; tabloul este insotit de o mic notita istorid

de d-I GR. TOCILESCU asupra schitulul, ce ocup ing.rta intrare a acesteI pesteri.

www.digibuc.ro

BULETINTIL SOCIETXTI DE SCIINTE

14

In acsta parte mai avem In Valea Ta m es u lui la basa P. Craiului

pe versantul W. o superba grota cu etaje in masivul titonic ; altele In

Piatra ars, a Namestilor, In Possada, Pleasca lnga Rucr,

a Ghimba7ului (SIAIIONESM, PopovICI-HATM), etc.

In masivul Bistritel avem dou'e pesteri chiar pe cheia Bistr it e I,

alta sub Stogu i o multime altele, ce se deschid in peretii abrupt dinspre
partea N. a masivului calcar.
In masivul Pol ovraci-C ern adia avem numerse si frte cunoscute pesteri: A Polovraciului in cheia Oltetului a fost descris de JOANNES in Tour.
du monde I pag. 332 si 336 1868 si de d-1 I. Moisir, in revista Jiul No.
14. Ea se deschide In peretele de E. al chei; drumul de la Manstire pana
la ea e frte anevoios, cad att scArile de lenm cat i cele sapate in piatra
sunt jai intretinute.

Pestera Baia In cheia Galbenului la N. de Baia-de-fer e una din pesterile cele mai interesante; are multe ramificatiuni, multe puturi i cosuri,
e frte lung. Un strat puternic de guano, excrementele nenumratilor liliaci

ce o locuesc, acoper solul. In ea s'a gsit de asemenea un dinte de Ursus

spelaeus.

Pestera de lnga satul CernAdia e mai mica ma putin insemnat

dup spusele locuitorilor, se crede, ca comunica cu cea de la Baia
Tot asa de numerse sunt pesterile In masivele din W. Gorjului si din
Mehedinti.

In tte sirurile calcare, al Closanilor, Bltei, BA ei-de-aram. etc.

se gsesc multe crapatur i mai cu sm5. caverne. Calcarele sunt att de
gauncise i avute In pesteri In cat garlele, ce le strabat, dispar Inteinsele,
cum se intimpl cu Motru sec, Topolnita, Balta etc. Grotele de la Closani
si Balta sunt renumite pentru incrustatiunile admirabile. Caverna de la
Balta are o stalagmita mare numit Clae; ea e formata din o grAmaci de
bolovani peste care s'a prins o crustit de calcita (DRAunicEmiu). Pe cea a
Closanilor si de la Obirsia Cernel le semnalzl. si d-I S. STEFANESCU in
memoriul asupra Mehedintilor.

Multe pesteri mal Intalnim si In jurul ael-de-arama, si In masivul

Dobritei prin aproprierea Tismanei etc. Chiar in marmora alba de la
Tirnovu, Gauri etc, nu lipsesc grotele i cavernele.
E renumita In povesti pestera din Tirnovu mare, plina de pietre nestimate i comori adunate de haiduc din timpl uitatl. Acst grota e greti

de visitat, nu pentru c boatiile jurate Ora nenorocire cercentorului, ci

pentru c intrarea eI se za'resce numal ca o pata ngr cu mult deasupra grohotelor, in peretele vertical din spre NW. de vf. Tirnovului mare. Si nu
<iarba fearelor ti-ar trebui pentru a lua in stapnire comorile pestere, ci
un prepeleag lung de vre-o 6o m., pe care sl te sui pAn la gura el,

din care se las5. In jos late dungi galbeni-brune de lehmul scos de ape
afarl din pestera.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

15

Calcarele din Ghuri prin mischrile, ce ati suferit, s'a crApat in tte directiile asa de intens, eh multe ajung la suprafat, resimtindu-se i in rocele
vercli i serpentina, ce se Intinde deasupra lor (i). Crhphturile de la bash.
ce a fost lArgite de apele isvrelor, carl vin din spre Piatra tiath si carI
bagh mult terra rossa i lehm prin ele, prth numele de G aura Smeului.
Lor datoresce regiunea numele de Guri. Aceste crpAturi de si intense nu sunt
In lunga i accesibil continuitate. In Po liti ins gsim o cavernh lung

de vre-o 20 m., care dirijandu-se mal intaI spre N se intrce dupa vre-o
Io m. spr W si se infundh prin bolovanl i lehm, tocmaI cnd se coteste
iar spre S. In peretele drept inainte de cotiturl, e o gaura frte strimth prin
care comunica cu un put vertical adnc de vre-o 30 m. Insuficienta preparativelor nstre nu ne-a permis a cerceta acest put. Ciobanti istorisesc
c in una din aceste caverne a bhgat un dine si a esit tocmal in Csta
lui Rusu. Cat trebue credut din acst poveste, nu stitil

Cand tavanul veuneI grote se surphr mal ales cand caverna avea dimensiuni mai marl, prdbusirea acsta se resimte pan la suprafath, dnd
loc acelor scufundturI ma mult sa5 mal putin circulare, numite doline, mid

val inchise, cu pereti abrupti de decl de metri.

Ele afect adesea forme de pilniicoifurt le numesc locu
in ele se
aaun apele isvrelor din prejur pentru a dispare prin fundul lor, sa a forma

lacuri periodice cu scurgerl snbterane. Mai tot-d'auna fundul dolinelor e

acoperit cu un puternic strat de terra tossa. Mai ales in regiunea calcar
BaltaBaia-de-aram sunt frte frecuente aceste fenornene: doline, coifuri,
deposite de terra rosa, podurI naturale, pesterl etc, sunt abondent rhspandite. Numal in comuna P on &a numaram 14 lacurl periodice cu scurgeri
subterane (Munn) (2). De asemenea se intilnesc doline in masivul Bistritei
a Arnotei citath de TOIILA, REDLICH,
in masivul Dmbovicirei,
Piatra Craiului, Dealul SasuluI, etc.

Un insemnat fenomen, care isbesce imediat atentiunea visitatorulul in

regiunile nstre calcare, e presenta acelor vaghuni transversale masivelor,
acele stramtori inguste pe unele locuri numaI de 3-4 metri, adnci insh
de sute de metri, acele praphstii cu peretii verticall lipsi de vegetatie,

prin fundul crora apele curg, producnd un viiiit infundat mrit prin
ecoul repetat al peretilor calcarosi.
Mai tte riurile din partile calcare ca: Ialomita, Darnbovicira (3),

Dmbovita, Riul Chei (Ghimbavu), Susita, RIul Cheil (Recea

R. V.), R. Costestilor, Bistrita (R. V.), Oltetul, Galbenul, plriul
(I) A se vedea asupra acestor calcare In comunicarea neistr din 8 Decembre 1897
Asupra Tectonicei regiuni din N. ParInguluis la Soc. de Sciinte. Bul. An. VII No r.
(2) MRAZEC. Geologic du haut plateau de MehedintI Bul. Soc. Sc. Fisice An V No. 12 -(3) D-1 F. DUSCHEK reproduce In Albumul pitoresc al Romaniel fotografiile Cheei

falomita, vedere de la Pester spre N. $ i a D'ambovicireI la intrare.

www.digibuc.ro

16

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

Suhatului (Runcu), Topolnita, Zgtonul (Porire), Tismana, Motru

sec, Cerna In parte, etc., curg prin asemenea vgg'uni, une.ori adevrate
caiionuri, aprpe tot asa de largi sus ca i la fund, numite de popor chel.
Se scie teoria acelor adinci cafionuri din Colorado: ele sunt datorite

erosiunei puternice a apel in un teren cu pantg repede, care sufer o

ridicare inceat. Ace lasi lucru s'a Intimplat si la marginea SE. a platoului
central al Frantel, unde Tarn ul traverszg les Causses prin nisce galejuri In

In Cheea Datboviciorei dup o fotografie de d-1 prof. TOULA

calcare (1). D-1 E.-A. MARTEL vorbind de aceste gtiejuri, hpropos de Bramabiau et des Causses, se exprim cA : Valle de acest tip ail putut s se
construiascg de pre./ erinfd dup directiunile, unde crpaturile cele mai numerse preexistente ale solului se gsesc lrgite In grote i unde se crease
(i) A. DE LAPPARENT. Legon de gographie physique; Influence tectoniques actives,

formation des cafion pag. 157.

www.digibuc.ro

13t.TLET1NUL SOCIETXTIY DE SCIINTE

ast-fel cele mai multe linil de mai mic resistent (t). Desi nu generalisal propositia d-sale, totusl g'sesce prea largA opinia dill! KRAUSS (2) c5.:
ediferenta intre doline si Kesseltlaler consist numai in dimensiunea di-

feritelor suprafete de scufundare i causa de scufundare e prbusirea resultat din erosiunea subteran.
Cheile din calcarii nostri a fost amintite de multi geologi, cari ail
observat asemsnarea lor cu calionuri (TOULA, MRAZEC, REDLICH, SIMIONESCU,

POPOVICI etc). Unii le-a considerat ca simplu resultat al erosiunel ape;

d-1 prof. TOULA (3) ins vorbind de cheia Bistritel se expriml c tse vede
clar, c avem de aface cu surparea boltei a unui fost curs de ap subteran,
al careia acoperis puternic s'a rupt in jos prin crpturi verticale. D-sa
generaliszl si pentru Chei a G al b enului, i cea de la Run cu, a Cern ei etc.;
pentru cheia Dmbovicirei se pronuntd, eft' e un caiion de erosiune, care a

Podul natural de la Ponore Vdclut de jos. Dup o fotografie de d-I prof. TOULA

fost lrgit in crpturi; cel putin in parte ins de asemenea aci trebue
s se fi format prin scufundarea unor acoperisuri de pester nscute prin
cursurile de ap .
Cte-odat scufundarea tavanului unel pester nu s'a fcut complect, asa
c rmane pe unele locuri mrete arcade, scurte galeril boltite, sa
acele podurt naturale renumite in regiunile calcare. In Mehedinti avem
podul natural de la Ponoare, descris de d-1 DRAGHICEANU, SAVA STE(s) E.-A. MARTEL. Les ablines, les caverne, p. 545.
(2) KRAUS. Entwsserugarbeiten p. I; Hhlenkunde VI. Cap. Oberirdische Erosionserscheinung.
(3) F. Mime. Geologische Reise in den Transylv. Alpen Rumniens II. Neues Jahnbuch 1897.
2

www.digibuc.ro

18

MILETINUL ECCIETXVI DE SCIINTE

FINESCU, TOULA Si de JOANNES in Danube et Balcans partea I. De o parte

avem un lac periodic, Iezerul mar e, cu coifurI In cart' se scurg torentele dimprejur; vis-a-vis se deschide gura ngra a unel pesteri In care patrund apele vael, cnd plou. D 1 profesor TOULA (t) ne presinta dou fotografil frte frumse ale acestul pod natural.

Fodul natural de la Ponore Vdut de sus. Dup o fotografie de d-1 prof. TOULA.

Masivul Bistrild (R.-Vlcea).

Acest mare lamboil calcar se Intinde pe o lungime de 12 km, din valea
Scarisr a (N. I3istriteI) In directie mai Intaiti NE, pin la rhil Chei (Recea),
de unde se Intrce spre N, [Ana sub plele muntelui Folia; latimea maxima
ajunge 3 km., in dreptul mnastirei Arnot a. Virfurile lul stincse Buil a,
Flor ia n u 1, Vint ur ar it a, ce se ridica slbatice drept In sus, ating inltimea de 18w m., dominnd Imprejurimile din departare. La basa nordica

a masivului, la StIna Comarnicilor, gsim pe harta cota 1470 m.

Din Inaltimea culmei lui convex arcuita se las spre SE. o panta destul
de ling., acoperit de o pdurice rara ; In multe locuri vegetatiunea lipsesce

si atuncl ni se expune vederil un arid &pie In miniatura. In partea N.

masivul e limitat prin pereti abrupti de deci i sute de metri, bogati In
crapaturI adnci si in caverne cu deschiderl Intunecse. Vegetatia e frte
putin, grohotisul insa fcirte Intins acoper basa peretilor verticall. Judecnd

dupl acsta pant grosimea calcarului pte ajunge 400 metri In partea
centrala a masivulul.
Calcarul, cu stratificatiune putin evidenta, e dispus In bancuri colosale,

a caror cadere general e spre SE. Numercise crapaturi strabate roca In

(t) Tour.s, Vortrag 17 Februar citat.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTI D

SCIINTV

19

tcite directiile; unele SENW, tocma in directiunea inclinatiunel, dati in

unele parff o sistositate aparent. Faciesul calcarului e variabil in diferitele
prti ale masivului. In partea vestica, la Pia t ra C rn e breciform cu vine
rosil brune, devine mai compact si glbui In partea Bistrite, ma alb si mai
compact in partea centrali. In partea estic devine iar breciform, chiar
oolitic si pe suprafetele lui rse se vd multe urme de polipiert.
D-1 GR. STEFANESCU (I) a considerat acest calcar ca jurasic ; de asemenea
d-I de INKEY (2) Si REDLICH (3) 11

considera ca fiind continuarea celul

de la Cern di a-P o 1 o vr a ci. D-1 DRAGHICEANU '1 insemnza pe harta cu

culrea dogerului. Cum un studi paleontologic amanuntit nu s'a intreprins

asupra acestui calcar, nu putem fi siguri de etajul, cruia apartine. D-1 profesor

TM:HA (41 a observat cAte-va bastne de Citaride si Coralif in calcarul

breciform din W. si cAte-va Nerinee gasite de d-I Draghiceanu ; in partea
centrala a masivului, cu 200 m. deasupra monstirei Bistrita, a gsit un
calcar tipic cu Lithodendron. Mai sus cu cte-va sute de metri se gasesc
pe icl pe colea bastne de Coralit, Briozoere i Cliaetetes; intr'un bloc al
observat o sectiune, ce aduce aminte un Diceras sa o CaprotiM.
Probabil c acest calcar apartine, dupa cum s'a exprimat d-1 V. PonVICI-HATZEG (5) i nol alta dat (6), la diferite etaje ale jurasiculul superior si
cretacicului inferior, mai ales ea' nu departe de aici peste culmea rnuntilor
In basinul Lotrului, am gsit calcarul cretacic. Repetarn ca si aid diferitele calcare sunt asa de metamorfosate, cd o delimitare intre diferitele etaje
e aprpe imposibill.
0 sectiune in lungul acestu masiv ne presinta pentru calcar un profi
lentiliform frte gros In partea de mijloc i subtiat la extremitaff. Acsta
se vede si In cele trei chei, ce-1 patrund, ca sunt scobite cu mult mai jos
de nivelul, la care gsim extremitatile lamboului pe micasisturi. Nu suntem
bine fixatl, daca pe lnga simpla erosiune maI e i aka causa, ce i-a dat
sa l'a fortat, sal ia forma acsta lenticular.
In partea vestica, la P ia tr a Crn A, calcarul se razima direct pe mica sistur gneisice i roce amfibolice, ce afleurz1 in al treilea isvor al Bulzului. Micasisturile cad spre ENE. cu 4O-5o9, mai spre N. In isvorul Bulzului devin frte micacee si se imbogatesc In grenate.
Sub microscop se vede grenat, zircon, apatita, magnetit, mica brun
cu numerse inclusiuni de zirconiii In grunte inconjurate de aureole po licroice intense ; policroismul micei frte pronuntat. Feldspatul acid In cri( I ) GR. *TPFXNESCIT. A. B. G. No. i loc. cit.

(2) B. Y. INKEY. Transyl. Alpen v. Rotenturmpasse bis zum eisernen Tor p. 34.
(3) REDLICH. I Geologische Studien in Rumniens.
(4) F. TOULA, II Geologische Reise.

Bistritza, 226.

(5) V. PopovIcf-HATzEo: Cale. tith. de Muscel, aimbovita, Prahova etc.

(6) L. MRAZEC si G. M.-Minmod: La Wehrlite du M-t Ursu. Bul. Soc. de Sciinte
An. VI, No. 3.

www.digibuc.ro

20

IITTLETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

stale mid; albita predomin. Quartul, In plAci mat mart pe unele locuri
sfrmat. Grenatul perfect isotrop este probabil un grosular. Structura
rocel granuliticA frte frurns.
Roca amfibolic5, ce e intercalat5 in bande convergente spre vf. Cndia
titre micasisturi si gneisurile din tt' acst regiune pina la Lotru, e o
rocl verde inchis'A, compacta, ce afleurz printre micasisturi In isvorul al

treilea al Bulzulu I, in pAriul Vcrie i, In valea Cheii etc.

Sub microscop se distinge: zirconiu in grunte in apropierea mica
Grenat abondent In grunte marl absolut isotop. Magnetit. Zone de mica
brun, ce probabil sunt vine de micasisturi, strbate roca. Totul innecat

in o masA de quart si amfibol, In care se disting lamele mai marl de

amfibol-hornblenci.

0 rocA tot arnfibolic de asemnare cu o eclogit gasim printre micasisturile de sub calcarul dinspre S. stinel Comarnicilor. Asupra acestor
rod vom reveni intr'un studid mal amnuntit.

In partea N. a Flori anului pe drumul, ce vine de la stana Comarnicilor In spre tar, gasim calcarul asezat pe brecil, constituite numai din
rod cristaline imprejmuitre. De asemenea la pcilele muntelui F olia, pe
dina dinspre isvorul sudic, gsim o busa de aceste conglomerate-brecil. Dup
modul de a fi constituite i dispositia lor ft de cele-l'alte rod, aceste

breciI sunt indentice cu cele din v al ea Oltulut Ca si acolo

i aci la

Folia i Comarnici, sunt constituite numal din micasisturi, gneisurT, rocl

amfibolice si pegmatite, ce se Intilnesc prin imprejurimi. Elementele consti-

tuitive sunt de diferite mriml, unele rotunjite altele colturate. Nu sunt

asa de metamorfosate ca cele din valea Oltulut le cred insd din acelas
timp. i aci ca i acolo mi-a fost imposibil s gsesc o urm de fosil,
asa c' judecnd numal dup stratigrafia terenulut trebue s le admitem, c
apartin unul sistem mult mai vechiii de ct jurasicul.
La capatul vestic al masivului, la isvorul Bulzulut calcarul e acoperit
de marge albe-verclui frte calcarse, peste cari vin nisipuri i gresii
dispuse orizontal; mai In vale la Sarisra gresiele cad in spre S. cu 300.
Peste acestea vin bolovani si petris insemnate pe harta biuroulul geologic
ca miocenic.

In partea sudica In dreptul manstirei Arnota calcarul e acoperit de

argile albe, ce o bun parte cu cte-va slile inaintea escursiunel nstre,
In urma unor plot alunecaser la vale pe suprafata calcarulut D-I prof.
TOULA (I) consider aceste argile ca tertiare; margele din isvorul Bulzului
apartin probabil cretacicului superior.
In partea E. calcarul e acoperit de gresil tari, unele cu buc5t1 de calcar,
frte bogate In urme de fosile si urme de plante r conservate. Ele merg

de la ptele muntelui Stogu in linie drpt direct spre N. pAng in cur(i) F TOULA

Geolg. Reise. loc. cit.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

21

mtura dintre Folia i andia; de aci se Indrpt spre E. chiar prin vIrful
Cndi, pe la plele Cl5bucetulul i Mijlocarilor i formn partea superidre a vaei luI Stan, ce se deschide in valea Lotrului. Aci In basinul BrezoiuluI ele ocup5. partea W. a basinulul, In jurul gurei Vasilatului i partea
inferir din valea iui Stan, unde se rzim pe margele vinete firte flexuate.
Pe basa studiulul paleontologic Intreprins de d-1 REDLICH (r) asupra gresiilor

din basinul Brezoiulul si cum aceste gresil sunt nu numal in continuitate

dar i identice petrografic cu cele din masivul Bistritel, atribuini aceste
formatiuni cretacicului superior, etajulul senonian.
1VIasivul calcar al Bistritel e strnatut de treI riuri mal principale, ce
curg prin nisce prpastise chei cu pereti abruptl, num'rnd din crestet
pin5. 'n fund sute de metri. In multe locurl peretele nu numai c e vertical, el e chiar scobit la basa lul de apa spumegcisA, ce cu turie s'arunca
dintr'un colt al cheil intr'altul.
Cea mai despre W. e cheia Bistritel, ce se deschide chiar In dreptul
satului cu acelas nume, lng monstirea Bistritel transtormat In S::(511

de ofiteri.

Riul Bistrit a (R.-V.) isvorsce din curmtura Valeanului cu Smeuretu,

curge printr'o vale adnc 5. spat5 in cristalin i inainte de a intra In chee

S3 unesce cu ptiul Olanul (R. Guranin). La intrare 'n masivul calcar

albia Bistritel e Inc1 destul de larg, dar nu mult tine si incepe a se strimta)
mai ales dui:id ce primesce i isvorul Bulzulul, cnd intr. In adevrata
cheie. Ct curge prin calcar face o mica cotiturl spre SE. apoi iar spre S.

si ese din cheie cu o albie de maximum 7 m. De la cotituri la vale cheia

este frte Ingust, in multe locurI nurnai de 3-4 m, i asa de vertical
cl sus pstrz aprpe aceias1 deschiclere. Peretil sunt brsdatl de o multime de crpturi i scobituri, iar fundul cheii e acoperit de numerosi
colosali bolovani, printre cari de multe Ori apa se pierde i numal vuetul
infundat, ce se nasce din lupta cu bolovanil, ne face cunoscut existenta-I
ascuns.

Asupra acestel chel d-1 prot. Toni (2) se pronunta cl: Diese Schlucht
lsst deutlich erkennen das man es dabei mit Einbrchen eines frher unterirdischen Wasserlaufes zu thun haben drfte, dessen gewaltige Deckenmassen an Verticalklften niedergebrochen sind. Ein Theil des Wassers
nimmt noch heute der Weg durch die Felsmassen, wie man aus den nahe
an der Thalausmndung am linken Ufer hervor sprundelnden, mchtigen
Quellen erkennt. In sprijinul acestel explicatiuni ar veni i faptul, el in
peretii cheii se deschid dou marI pesteri, earl probabil nu sunt de Cat

laterale ale cavernei transversale, al creia tavan s'a prabusit.

(I) K. REDLICH. Geologische Studien in Rumnien, II.
(2) F, TOULA. IOC. Cit.

www.digibuc.ro

22

BITLETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

Una din ele si cea mal visitata 'Arta numele de pestera lul St. Grigore
pentru ca In intrarea principala a el e zidit un mic paradis.
Acst pester e scobit in peretele de W. (drept) al cheil la o lnaltime
de vre-o 8o m. deasupra apei, si cum acest perete din culrne pn In
fundul cheil e absolut vertical si neted, intrarea In pester pe acst parte
e inabordabild. 0 potecg Insg frte Ingust cu treptele de piatr tocite i cu
scArl si balUstrade de lemn puOn sigure, conduce pe la partea de sus a
munteluI ca pe o prisp dealungul cheiI, png la o micd gaur, singurul loc pe
unde se pte ptrunde in pester. Acstg intrare e o crApAtur . largg numal de vre-o 50 cm. inalt. de i m. prin care trndu-te de-abusele de abia
potl s te strecorl printr'un culoar lung de vre-o 7-8 m , pgril unde ergptura devine ma comod. La acst. Ingust i anevoisa intrare a fost
ajustat re-cnd o use, din care InsA aii rOmas nurnaI stilpil sustinAtorI.
ScOpnd de culoarul strimt si intunecos te afli intr'o galerie inalt i largg prin
ai c'rel peretl crOpati din drpta parunde lumina dilel de afarg. Acst galerie
se continu ca o crpturg. In inima stncel, insd nu se pte continua, ccl peretele din drpta i o parte din sol e ddrmat In o galerie infericr la un nivel
de vre-o 8 m. mal jos, in care trebue s te la tocma.i prin aceste sfOrmturi.
Galeria, In care scobori, e intrarea principalg lumins, unde e construit

paraclisul lui St. Grigore. Gura acestei galeriI e larg de vre-o ro m. Inalt
cam tot asa. Lungimea antreului nu trece de 15 m. In fundul lui se
continul pestera Inainte la doug nivele. 0 galerie, a Iiliecilor$, prin drpta
la acelas nivel cu intrarea principalO i alta, a chilieli, prin stnga la un
nivel cu vre-o 6 m. mal sus de al guril pesterii. Pe acst din urtn"

galerie, dup mal multe cotituri ajungi tocmal in fund la o micA

unde e o cruce zugrvitl; peretii chiliei de asernenea sunt zugrAvitI cu
chipurl de sfintl si scene religise primitiv executate. Tte inscriptiile de
aci ct i cele din paraclisul intrrei sunt cu litere cirilice. De la acst
chilie te intorci putin pe acelas drum si apoI spre drpta pe o galerie
cotitl scoborl in jos pentru a ptrunde in galeria liliecilor, la un nivel,
cu intrarea, galerie frte populat de liliec, cari a depas pe fundal pesterii

un strat de guano pe unele locuri de un metru de gros.

Att paraclisul ct si chilia sunt frte ruinate; iccinele sgariate, peretil
guritl, lespedile deplasate,.... stricaciunl In mare parte datorite locuitorilor

vecinI, carl nu caut In aceste locuri de ct comorl ascunse sa lucrurl

scumpe druite calugarilor, ce silagstruiail aci.

Tot In peretele drept al cheil, ce-va maI sus de cotitur, acolo unde
Incepe deja s se largscg, se deschide gura triunghiular a celeI a doua
pesterl a Bistritei. Drumul sc face la ea prin chee pe punti rustice de
mesteacn cu cdja alb, rezemate de bolovanl colosali la picirele cOrora
se rostogolesce apa Bistritei furise. Intrarea e cu vre-o 20 m. de-asupra
apel i o pantg relativ usr de suit duce direct la ea. Pentru a visita

acst pester trebuesc re-carl preparative, ccI se lasg 'in jos pe o pant

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

23

de 450 cu vre lo m., ducnd In o galerie orizontal unde la capt se deschide drept In jos un put adInc, In fundul cruia se aude vuind un isvor.
Vr'un km. mal spre E. de Bistrita, In dreptul satului Petrenl, se deschide
a doua cheie, a pirlului Costescilor, ce despic muntele tocmal In partea
cea mai Ina 101 a lui. Acst cheie In partea de sus e mult mai larga
drurnul, care vine de la St Ina Comu-nicilor trece pe deasupra culmeI pe
marginea acestel chef. Numercise crplurl, mid caverne si nise scobite
de apd se observ In peretil si la basa acestel chel.

Nu mal putin intcresant i imposanta e cheia Recel prin care si-a

fcut drum riul Recea, care de aci la vale prt numele de Riul Chei,
lucru, ce se maI mntimpl i cu multe alte durl, ce curg prin chel.
Recel e format din doug prae, ce isvorlsc de sub Pr eut a (1951 m.)
si se unesc la vr'un km. in sus de masivul calcar. Valle acestor isvre
sunt frte prpstise; dinele repedi se termina adesea jos cu pereti abrupt"; talvegul lor nu se las linitit, ci In terase formate prin Ingrmadirile bolovanilor colosal si numerosilor butuci adusi de api. Mpg uncle
terase apa se aruncl In frumse cascade facnd un sgomot asurditor. In
aceste prti, inaintea cascadelor pe terase, albia riulul ajunge mai multe
deci de metri ocupnd aprpe tot talvegul; sunt Ins i prti strimte, unde
peretii abrupti al vlei las un loc numai de 2-3 rn., pentru a trece apa
la vale. In cursul de vre-o 7 km., de la isvre pina la confluentA, aceste
pirae se cobr cu maI bine de-o mie de metri, fapt ce Indrepttesce furia,
cu care apa se las la vale. Cu unirea lor i valea se lrgesce, apa se
mai domolesce i urrnz albia sApat Inteun deposit de nisip, petris
bolovani, In cad forrnz mal multe brate i mid cotitud. Putin se bucur
de acest pat comod, In cad se resfir linistit In tot latul lui, cci nid n'a
apucat bine s se linistdsc i e tirIt In strirnta chee calcar, unde in necazul bolovanilor, ce i se pun In cale, incepe s vusc cu turbare. Cheia
acsta a c'alrei lungime nu e nici de i kni, e una din cele mai tipice, mai
Ingust i maI prpstis din regiune.
In fundul el acoperit numal de stnci i bolovani, In multe locuri dul
se pierde, une ori ptrundnd In numersele crpturi ale peretilor. Ea e
cu totul impracticabil i comunicarea de la munte la tar se face pe un
ce trece pe culmea dealului pe deasupra virfului Stogu.
De observat la aceste importante treI cursuri de aril e faptul, ci in afar de masivul calcar ele curg direct de la N. spre S. (r), pe cnd In masivul

calcar tte curg In chel aprpe rectiline, paralel Indreptate tte spre SE.
tocmal In sensul de cea mai mare pant a munteluI. Acelasi drum II
isvrele, ce

inceputul chiar In masivul calcar.

(1) Recea la N. de calcar curge in directia SE; eind din calcar insk se indreapt
diract spre S.

www.digibuc.ro

24

BULETINUL SOCIETATI DE SCHNIE

Neaparat acst uniformitate i regularitate de dispositie topograficd

fat de masivul calcar, ne indicd o uniformitate i n producerea cheilor.
Daca pentru a Bistritel am admite cu d-1 prof. TOULA, CA provine din surpd-

tura tavanului vre-une pesteri, acelasi lucru trebue s ni-1 inchipuim causa
provocatre si a celor-l'alte chei. Cum ins e greil de admis, c nisce
pesteri s fi gurit transversal in directii parelele acest masiv calcar relativ
trebue sa atribuim formatiunea acestor vl i altor cause de cat prabusirei tavanelor re-cdror pesteri.

E admisibil pentru Bistrita, c mai ales In partea de sus, cea largd a

cheil, acolo, unde e a doua pestera, cea cu put, slic ca e admisibil, s se
fi format in urma until asemenea fenomen, dar pentru cele-lalte dou si
chiar pentru partea inferird a Bistritei, partea cea mal strimtatd, inclin
mai mult de prerea d-ltfi E.-A. MARTEL, adicd: aceste chei s'a5 format acolo,

unde era5 nisce crpturi destul de insemnate, prin cari apa fiind fortatd
s trcd, le-a largit putin cte putin, In acelasi timp adncindu-le. Cum
debitul rlurilor nu era Insemnat In tot-d'auna, actiunea erosivd a apei se
resimtia mal mult In sens vertical si ast fel s'a5 format acele vagunl adncI i strimte, prin cari gsim, c curg Bistrita, R. Costestilor i Recea.
0 dovadd in sprijinul acestel ipotese e si forma vailor acestor rlurl la N
de masivul calcar in terenurile cristaline. Vile frte adncl si repecil In
partea de sus a muntilor, unde presinta un V frte ascutit, cnd se apropie de masivul calcar talvegul lor devine mai lin, se l'argesc presentndu-ne
un V dac nu tot-d'auna concav dar In genere fOrt deschis. Ele sunt inchise spre S. deoparte i alta prin peretii de calcar, ce es mult in relieful pantei, deschisi la inceput ca o plnie, dar carl se apropie din ce In
ce dupd o clind i dupa alta, pind ajung la strimtul spati al chei.
Dispositia peretilor calcarl, forma veI i talvegul ei acoperit adesea eu
un frte gros strat de bolovani, petri i nisip, pe delturi cu un fel de
terase, ne spune cd In timpul viiturilor mau, viitura fiind mai mare ca scursura, apele se adunaii in basinurile din partea N. a calcaruluI, unde cresceati frte mult. Din aceste lacurl apele, cnd ajungea5 la nivelul superior
al calcarulta, se strecura5 printre crApdturile, cari se deschideati In el pind
la suprafatd, crapaturi, dupa cum am ardtat, paralele de la NWSE. Actiunea apel In aceste crpturi se exercita si mai puternic, clef lucra nu
numal prin erosiune ci i cu presiunea hidrostaticd, ce o castigase prin ridicarea nivelului apel in basenul din N. calcarulul. Cum apa stagna relativ
mult In aceste basenuri, avea destul timp sd modeleze fundul si clinele
vailor si sa largsca in mrete caverne crpaturile din peretii calcarosi. Pe
timpul visitrel uneia din pesteri, ce se deschide chiar In palnia de la Inceputul cheii Recel, Pester a St o g u, am avut ocasiunea de a vedea si
acest fenomen de crescerea apelor in basinurilor din N. cheilor.
Cat am stat In pester, o p1,5e rorential cadnd In N. chei, parlul a
crescut colosal i nici ping sra nu se retrdsese In albia-I obisnuita. Intre

www.digibuc.ro

BULETINUL sOCIETATIT DE SCIINTE

25

brate si In tot talvegul vael, unde se intinsese, era depus un strat bunicel
de nisip i pietris marunt, ceea-ce ne arata, ca crescerea era Insotita de o
potoIire a curentului, potolire provenita probabil din greutatea de a trece
apa prin chee. Cat de intens trebue sa fi fost fenomenul atuncl, cnd cheia
nu era de cat o crapatura!

Pestera Stogu.
Pe clina repede si stncs, ce se lasa din virful muntelui St ogu spre
apa Recel, In dreptul, unde acsta Inca' n'a apucat pe cheea sa cea strimta
prpastisa, la basa unul perete vertical alb-sur, se deschide gura ngra
fior6s a pesterel, ce In diva de 7 August am exploarat Impreuna cu
prietenul me d-I I. POPESCU-VOETESTI (I). Mai tarzi la 22 August I'mpreuna cu d-nil MRAZEC, PIEKARSKY i PARISET, am visitat iaras1 acsta grota,

cu care ocasiune am ridicat i planul reprodus In plansa aci alaturata.

Acsta pestera cunoscuta pana atunci numai de ctl-va ciobanl de la
stInele vecine (st. Comarnicilor), I conserva Inca tt splendrea ei natural. De si sunt numerse legende, carI vorbesc despre asernenea grote
pline cu vestminte de fir, cu arme otelite, cu pietre nestimate i comoti
de aur adunate de hoti si haiducl sa ascunse de chiaburiI din timpil de
dernult, cu tte acestea groaza, ce inspirati acele gurl Intunecse, ce prin
galeriI nesigure duc afund in inima muntelu, Infrna ademenirea de a
cauta aceste avutii nepretuite. Pe langa acestea, superstitiile a avut influenta colosala in slbirea curajuld de cercetare a voiniculul cioban ; frica
de necunoscut Invinge de multe orI Indemnul povestilor.
Cu cate-va cjilc, insa, inainte de sosirea nstra la sand, vre-o doI ciobanl
din Cornarnicl, dus de un batran, facusera un drum pra la pestera penpovestit noua: cca.-I mai inalt
tru a nu-I se perde de stire. Acestia
ea o stng, are o sumedenie de hrube in tOte partile, ca din tavanul eI

picura lapte de piatr ce se sleesce pe bolovanl, ca in tte partile sunt

numal lumnarl i hte de lapte de piatra, ca printre bolovanl sunt o multime de Ose de jidovl, turl6e de picire, sire de spinrl, falci pana i o
tsta de orn, pe care se sleise o lurnnare de piatra, etc., A doua qi veselul
cioban lox ALBEATA, cel mal. Indrasnet si ma neobosit dintre ciobanl, ne
conducea la pestera minunat, asa de simplu si original dar frte interesant
descrisa.

Intrarea In pestera e cu vre-o 50 m. deasupra apel Reed si nu se vede

de jos, pentru ea o stnca mare Inclinata II Inchide Vita vederea. Ca s
ajungI la intrare sul nisce grohote mobile asezate pe o panta frte repede.
La vre-o Io m. Inainte de starred ocolesci pe la drpta si pe un culoar
(1) Profit de acst ocasiune spre a aduce multumirele mele d-lui I. Popescu-VoetetT, care mi-a clat un mare aiutor in tag, acsa escursiune,

www.digibuc.ro

26

BULETINUL SCCIETATII DE_ SCHNIE

Inclinat de mal bine de 300, deabia poti ajunge pe prispa de la gura

pesterel. Intrarea A (plansa I) e de forma triunghiulara larga la basa. de
3'11.15, Inalta MAO stalactita de 3m.io. Din unghiul de sus atrna pe langa
peretele vertical din stnga o stalactita colosald lunga de 1111.30, grs la
capatul inferior de 25 cm. Afara din pestera, langa stanca, care-1 inchide
vederea, e o ridicatura de vre-o 70 cm. formata din lehm i petris calcar.

0 galerie Indreptata spre EENE. lunga de vre-o 1 1,5 m. duce In interior la o cupola spaticisa, lunga de vre-o 25 m., lata de 12 Si Inaltd de 15 m

Intrarea in Peftera Slogu. Desemn in carbune dup5 o fotografie de G. N.-Mumma

Dealungul peretelul stang atArn o stalactit. Jos un crania de Ursus spelaeus.

Forma ca fund de corabie a plafondultif acestei cupole ne indica, pe langl

forma triunghiulara a intrareI, el In directia acsta pestera nu urmza de cat
o veche i puternica crapatura. Peretele dinspre S. al cupolei e scobit la bask
probabil prin apele, ce ail curs afara din pestera i cati a urmat drumul pe

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIY DE SCIINTE

27

langa peretele drept, uncle terenul era mai neted i mal jos ; In partea de sus
acest perete e masiv i i mentine inclinarea, ce o are de la intrare. Partea
despre nord a cupolei e mai boltia i peretele acesta, In care se deschid
mai multe nise i mici galerii e frte a-Apt ; o parte din materialul surpAturei tavanului i peretelul formza o gilmada Inalt de vre-o 2m.,50 si

de i m. In diarnetru. In acst parte avem o ni js, ce merge spre

W. aprpe paralel cu galeria de intrare. E lunga de io m. larga maximum

de 6 m. inalt de 0.75. In fund se continul In sus printr'un co; lung de

Cupola din Pestera Stogu. Desemn in arbune dupa natur de d-1 V. RoLA P1FKARCKY.

In fund galeria de continuatie a pesterei. ln stnga grmada de bolovani din

surptura tavanului.

vre-o 2 m. astupat cu bolovani, humus si frundis. 0 mic galerie se deschide

tot In acest perete spre NNV. cu lArgimea de 2-3 m. Inltimea variabil

lunga de vre-o 8 m. si pare a se continua ca o crapAtur cu tendinta spre N.
Cele cte-va scobituri i nise, In spre N, sunt putin importante ca proportie, dar ca tte cele-lalte frte interesante din punctul de vedere al concretiunilor calcare. Nenumrate stalactite clare, de formele cele mai variate
si tot felul de dimensiuni, ornz plafondul acestor galerii si al cupolel,

www.digibuc.ro

28

BULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

tot atatea stalagmite se ridici de pe sol catre cele atrntre In plafond.

In partea cea mail" inalta a cupolei se observa stalactite si draperil colosalc, uncle sparte i informe, ceea ce ne spune de putina liniste din partea
apel, de care s'a bucurat ac6st a. parte a cupolei. Apa care a curs prin crapatura, ce probabil se sue mult to sus, a construit acele draperii, dar tot
ea, cand venia mal multa, a fortat o parte din tavan, s se drme.
De la cupola inainte pestera se continua prin o galerie de mal bine de
6om. In directia galeriei de intrare. Lrgimea e aprpe aceias, plafondul
tot aceiasi crapatur se. scobra pAn
it-1s tot ca fund de corabie

la 2-3m..
La 35 m. pe acest culoar galeria se largesce putin, sub peretele din
dr6pta scobindu-se o nisa, care probabil c e gura unul put Inclinat,
astupat cu bolovanf si 6se. In acsta parte am gasit amestecate cu bolovani primele 6se de animale diluviane ; aci era locul unde ciobanil gd-

siser 6sele de jidovi si tsta de om.. sele apartin mal mult lui Ursus
spekteus ; cu tte astea se observ i altele mai mid i mal variate si
cte-va maxila re de iumegdare. Vertebre se gsesc o multime precum
si resturi de membre, c6,te etc. 0 abondenta frte mare de stalactite;
stalagmitele
concretionat peste se, crani, vertebre etc, si a ajuns de
s'ail unit in numer6se colne cu stalactitele.
La 7 m. de aci, suind putin, se largesce pestera iarasi constituind Domul..
In mijlocul domului avem o stalagmit colosala Inalt de mai bine de 2 m.
grsr: jos de 1,5 m. sus de I ; la un nnetru de la basa se gtuesce
lund aparenta unul colosal bust. Domul e larg de 6,20 i e aprpe circular. In peretele despre NV., lnga' intrarea In dom, avem sus o platforma
frte neteda Corul de marginea careia atarn in jos frte numer6se
stalactite transparente. Probabil un cos se deschide in acea parte in

pe;ter. Inaltimea domului aci la cor e de 7 m, mal In mijloc numai de

5 in. In partea de E. domul e despartit de continuarea pesterel prin nisce
draperil late de 1,8o frte ondulat constituite i destul de bogate. Partea do-

mului dintre bust si draperil e ornata cu frum6se stalagmite, ce stad tocmal ca nisce lumnari i sfesnice In jurul bustulu. Acsta parte e (Altarul.

Pe sub draperil, ce se lash' in jos In dr6pta pnl la 1,70, In stnga pana la

1,20, patrundl In Vestibul lung de 9 m. de la NV. spre SE, larg de 4,50
Peretele din fata draperiei servesce de pat unul isvor, ce se Intinde linistit
pe straturile de alabastru depuse In forme netede i ondulate. Ac6sta e
cascada inta.I, inalta de cel putin ro m. lunga de 6, W. Acest vestibul e gran-

dios. La lumina facliilor alabastrul ulat mere de apa, ce se prelinge,

sclipesce stralucitor; feeria acesteI priveliscr unita cu rnonotonul plesait al
apSi i presinta in adevr o splendida subpainntd. Din ve3tibul pestera

se ramifica: 0 ramura BC spre NV. lunga de vre-o 30 m. nu e de cat o

crapatura, ce cu cat tr.ainteaz se 'ndreptzi spre N, se sue In sus

www.digibuc.ro

se

BULETINEL SOCIET.XTIT DE seENTE

29

strimtz. Pe tot parcursul ei picura ap de sus. Are putme ornamente ;

In mijlocul el un bolovan colosal st sprijinit de peretl.
Frte interesanta este insa ramura de ESE. La inceputu 41 tine tot
forma de craptura Inclinat ; unghiul peretilor cu orizontala 45 si 800 (sectiunea N) larg jos de 3m.,70 inalt de 4,50. De la 7m.,7o se ridicd o gramadd

de bolovanI de 3 m. inltime, parte rupti din peretii de aci, parte adusl de

un isvor de sus, ce si el si-a asternul un pat tot asa de curat i ondulat

ca si cel din vestibul. Acsta e a doua cascad inalt'. de 5 m. Cand scobolI
de pe grAmada de bolovanl trecl pe dinaintea unor draperil frte curise,
ce acoperd tot peretele N. Ele sunt frte ondulate i cutele sublirl es afard
mult; lovite dati sunete pldeute, intrite prin ecoul galeriel, de accea am
numit acst parte Orga..

De la grmada de bolovani la 7,30 m., pestera aprpe se inchide; de

abia se pte trece inainte pe brncl. prin o gaura de 50 cm. lrgime, 30
inltime i acsta Inca aprpe astupata prin stalactite si stalagmite. Dincolo
de ea Insa se deschide iards1 pestera pe lungimea de 14,40 in o galerie plin

de nurnerse concretiuni si fosile. La capatul acestel galeril iar o gaurd tot

asa de strimt ca prima ne introduce in o alt galerie frte interesant

prin concretiun si prin fosilele gasite. Aci e si un cos inalt, de 6 m. care
a transportat mult lehm, se, i pietrisl. 0 gramad de molos, ce se gsesce sub put, la strmtre chiar, e constituit din acest amestec. In acst
galerie a Jidovilor, am gsit dou cranil de Ursus -pelaeus i nenumrate alte se. Sub peretele drept se observ iar o nisd, inceputul unut:
put astupat cu se i bolovani. La 6,8o m. pe acest culor se strimteaza
pestera ; mersul se face pe o prispd pe marginea putului astupat (sectiunea Mi. De la acsta stramtre pna 'n fund 21 m. largimea medie 2 m
In fund (D) o mica cuvet, pling cu apa limpede i rece.
In fund pestera coteste brusc spre SW. si se continua prin o ingusta
scund galeric la acelas nivel cu pestera. La 5,60 m. pe acstd galerie pc-

stera se las drept In jos In o a doua cavitate de aceiasl directie, insa

cu 4,30m. mat jos. Cum peretii acestel precipiti presint neregularitati
concretiuni numerse, ne-a fost usor de a ne scobori in galeria de jos, Beciul,

ce se continua i spre SW. si spre NE. pe sub cea superird. Acsta, care

nu e de ct o crpaturd transversala celei dupa care s'a format ramificatia BD, se gasesce In directie aprpe paralela cu galeria principala AB.
Fundul acestel crapaturI e acoperit de lehm i bolovani amestecate cu cse
peste carl s'a prins o grsa crust calcard. Aci chiar la basa peretelul vertical

am gdsit un craniu intreg de Ursus spelaeus frumos concretionat In o

crust calcar.

Spre SW. beciul se sue si se strimtzd duc'end la un basin plin cu apa

lung de 3 metri, denumit Baia Dianef. In partea opusd beciul se continua' inc vre-o 4m. si apoi se coteste spre W astupandu-se prin bolovanl, lehm i se.

www.digibuc.ro

13ULETINEL SOCIETXTIf DE SCIINTE

80

Din acst scurta descriere si din planul alturat se vede ea pestera e

format dupa nisce crapturl unele in directie WNWESE. altele In diseurs prin ele.
rectie WSWENE, crpdturi largite prin apele, ce
Acst pester e in comunicatie cu altele superire, proba cosurile, ce se
deschid In tavan i cu altele inferire, proba puturile astupate cu bolovani

i se. Parte din acest material a fost al-at de ape din grotele superire si de la suprafata. In timpul visitel nstre apa putina curgea prin
lehm

pestera.

Inca o proba evidenta ca pestera visitat, Stogu, trebue sa fie in cornunicatie cu o multime alte goluri in masa calcara e i faptul, ea un puternic
curent de aer se resimte pe galeril de la exterior la interior, fapt, ce se
observa mai pronuntat acolo unde galeriile se strimtz.
Lilieci nu sunt In acsta pestera.
Din cele spuse 'Ana acum asupra cheilor i pesterilor din masivul Bistritei, conchidem c calcarul e frte crapat In directiunea Inclinrel lul si
In o directiune longitudinal. 0 parte din aceste crpaturI, acelea de pe
directia pantel, cari ajungeaii la suprafat, a fost lrgite de apele, ce venea din N. masivului si se I-el/Ai-sail dnd nascere la acele minunate chei ;

o alt parte, acelea din inima muntelul, a fost largite de apele, ce se infiltra fie de la suprafata fie din apa cheilor, i a format mrete pesteri,
dintre cari prea putine sunt cunoscute.
Aceste crapaturi s'a nascut probabil In timpul, cnd lamboul calcar s'a
desprins din cuvertura mesozoic, ce acoperea terenurile cristaline, si a
plecat spre SE. In casul acesta breciile, ce le gsim In unele parti la basa
calcarului, e probabil sd fie nisce brecil de frictiune, mai ales Ca' asernenea
fcrmatiunl nu s'ail intlnit la basa celor-l'alte calcare jurasice din regiune.

Pestera Possada.
La E. de Rucar se ridica o muche dirijat aprpe NS. si care separd
basinul Rucarului de al Podului Dmbovitei. Pe acsta muche serpuesce in
multiple cotituri soseaua, ce vine de la Campu-Lung, trece prin Rucar
merge mal departe prin basinul podului Dmbovitei, prin vama Giuvala

la Bran in Transilvania. In lungul acestei sosele, care trece o data peste

Piatra Nmaestilor, apoI peste a Possadei i In fine pe de-asupra Dealu
Sasului, avem de multe orI ocasiunea de a pretui frurnusetile regiunei. 0
vale mai incantatre ca a Dmbovitel privita din virful Pietrel Nmaestilor,
rar ni se presinta ; un circ pitoresc i placut asa cum ni se arat basinul
Podului Dmbovitel, coprins cu ochil de pe dealul Sasului, e un peisagi
demn de vdut.
Acest basin e un Kesselthal datorit scufundrel a unei parti din calcarul, ce constitue aprpe exclusiv intrga regiune. Pereti cenusii i abruptl de

www.digibuc.ro

1311LETINITL SOCIETXTIT DE SCIINTE

81

calcar circuesc de tte prtile basinul : avem spre N. peretii, In carl se deschid
cheile Dmbovitel si Dmbovicirei, spre S. peretiI verticall aI Ghimbavului

pe la plele carora In o chee ingusta si ascuns curge rlul Cheia (t). In

masivul GhimbavuluY e teat cheia mare, prin care-s1 face drum 'Jambe-

vita si din care ese tocmai ma jos de Rucar. La E. avem peretiI, ce din
virful Sasultil se las pin In valea Orii, acoperitl la basa de marge
gresil; iar spre W. muchea Possadel cu peretif calcarosl suri i brunl.
Fundul basenulul e format din gresiI, descompuse senoniane, marne baremiane si conglomerate cenomaniane ; de-alungul albiel Dmbovitel apar stincl
de calcar. (F. TOULA, V. POPOvid-FIATEG,

SIMIONESCU).

Calcarul, ce constitue Poss a d a, se IndcSe intr'un anticlinal In dreptul,

km., 78,4 si 78,5; in spre SW. cad cu 30.

Calcarul e galben-brun, compact, pe unele locuiI breciform; In el se ob-

serv fete de alunecare de directie NS. Inclinate de 450 spre E. Peste

calcar avem marge i gresil desagregate i nisce argile galbene-brune. De
la km., 78 de sub gresii apar conglomerate cenomaniane, ce cad spre SE.
cu 15 0.

In aceste conglomerate intre km. 77,6 si 77,7 la vre-o 100 m. deprtare

de sosea spre E. avem o craptura, in care dispare un praias. Un gard
mrginesce livedea spre sosea i In livede pe o movil sunt nisce cascIe;
In partea despre rsarit a movilel e o scobitur de vre-o 35 m. lungime
in forma de plnie, In care un isvor se lasa dinspre NE. si se ascunde de
lumina gild, prin intrarea triunghiular a pesterel Possada. Cursul si-I face

pe sub pamint, mai intal prin acsta crApatur destul de cornea., dar
dupa vre-o 60-7o m. se strimtz asa, c deabia pte trece apa.
Cei doI peretl al crapaturei sunt inclinatl spre NWN. Galeria de intrare
A (plansa) e InaIt de vre-o 6 m. si larga jos de 3, se strimtza insa cu cat
ptrundem Inuntru. Dupa vre-o 33 m. se largesce iar, cad: apa, ce vine
pe nisce cosurl dinspre stnga, cum intri, a ros peretele stang. Aci In camera B o prispa inalta de 1,8o se ridicl Intre patul isvorului pesterel
al isvorului, ce curge de sus. Pana aci crapatura a mers intr'o directie SWW

continua inc, dar si-a pastrat i o inclinare uniforma, asa el de

pe prispa, despre care vorbirm, se vede Inca lumina de afar.
Mai departe apa riulul pesterel, unit cu a isvrelor, ce se deschid de
ce

sus, se aruncd In o frumcisa cascaa. In o camel-A larga (Sectiunea D), unde

formz un lac aanc de vre-o jumtate de metru. Si aci rspunde un

isvor de sus, care a mancat mutt din peretele stng. Din acst camera
apa plc trial nainte prin o aruncatur de vr'un metru si intr intfo
gaura, ce nu departe se cotesce spre S si devine nepracticabil.
Cum vedem pestera Passada e o crapatura in conglomerate, crApatur
evident si din dispositia, ce a stratele In peretele drept i stang al in(1) Acest pIfiti de si important tot41 nu-1 gsim representat pe hrtf.

www.digibuc.ro

82

DULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

trare. Acst crptur a fost Intlnit de priul Possadel, care a format

palnia la exterior iar in interior a lrgit crptura si ajutat de apele, ce
ptrundeail de la suprafat prin cele 4-5 cosuri a scobit camerile B, C
etc. Isvorul reapare in vale la vre-o 500 m., de sosea cu tin debit colosal,
mirarea locuitorilor din prejur, cad i. vara e mal rece ca apele riurilor vecine, iar iarna cu mult mai cald.
Explicatia vine acum de la sine.
LABORATORUL DE MINERALOGIE qi PETROGRAFIE

AL UNIVERSITITEI DIN BUCURESCI.

www.digibuc.ro

Bul. Soc. de Sciinte A N. VII. NI.

Plansa L

Planul pesterei Possada.

LIT J.A.TARANU EPISCOPIEI 3.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro