Sunteți pe pagina 1din 46

CENTRUL DE FORMARE FRACARITATIS

LUCRARE DE DIPLOMA

ATITUDINEA ASISTENTEI DE PSIHIATRIE FATA DE ADOLESCENTA CU ANOREXIE


NERVOASA

PLANUL LUCRARII

ATITUDINEA ASISTENTEI DE PSHIHIATRIE FATA DE ADOLESCENTA CU ANOREXIE


NERVOASA

CAPITOLUL I - PARTE TEORETICA

Introducere
Definitie
Etiopatogenie
Simptomatologie
Caracteristici
Caracteristici comportamentale
Caracteristici afective
Caracteristici cognitive
Caracteristici socio culturale
Date paraclinice si de laborator
Diagnostic pozitiv
Diagnostic diferential
Evolutie, pronostic
Metode de evaluare
Tratament
Concluzii

Bibliografie selectiva

CAP II STUDIU DE CAZ

Introducere
Prezentarea cazului
Analiza si interpretarea datelor
Planificarea ingrijirilor
Interventia asistentei
Evaluare
Concluzii
Anexe

1.Introducere

Anorexia nervoasa este tulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de


alimentatie, caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corporale si o
deformare a perceptiei imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta de
ingrasare.

Persoanele suferind de anorexie nervoasa isi limiteaza greutatea corporala prin


abtinerea voluntara un tip indelumgat de la hranire.

Primele observatii clinice ale pacientilor anorexici au fost facute de Richard Morton
la sfarsitul secolului an XVII (1694). Abia in 1873 medicul londonez William Gull si

neuropsihiatrul Ernest Lasseque independent unul de celalalt publica descrieri ale


bolii considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei anorexia isterica

In 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasa

In 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop


scaderea in greutate unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete.

2. Definitie

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa si refuzul de a


mentine greutatea la o valoare minima a normalului corespunzator varstei si
inaltimii asociata cu o teama intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de
alimentatie caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:

perceptia morbida privind greutatea si forma corpului

perturbarea severa a comportamentului alimentar

Aspecte epidemiologice

In anorexia nervoasa varsta medie este de 15 17 ani.

Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata,


la sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 5 %

In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a


lungul vietii este estimata la 0.1 0.7 %

Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5


-1 % la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.

Exista putine date referitoare la sexul masculin.

Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta


doar la cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost
citate trasaturile obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile
narcisice si isterice, imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.

Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.

Cel mai frecvent decesul se produce prin inanitie, tulburari cardiace (datorate
dezechilibrelor electrolitice) sau suicid.

3. Etiopatogenie

Tulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii


implicati in etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si
psihologici.

a) Factorii genetici sint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt


demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta
crescuta de-a lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie nervoasa:
3 -12 %, comparativ cu loturile martor 0-3.7%.

In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa. Astfel


fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta anorexie
nervoasa.

De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au


un nivel ridicat de vasopresina si cortizol.

Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si emotional.

Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid Y si peptid YY la pacientii cu


anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de
comportament alimentar.

b) Factorii psihologici Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de


comportament alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a
adolescentei fata de figura paterna pasiva, calda, dar lipsita de autoritate si a unui
sentiment de vinovatie intretinut de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie
nervoasa bivalenta, cu care adolescenta refuza sa se identifice.

Unele studii au demonstrat ca perfectionismul este asociat la acesti pacienti


cu ritualuri legate de alimentatie si cu o rezistenta mai mare la schimbare privind
comportamentul alimentar.

In cazul comportamentului anorexiei nervoase la sugar si la copilul mic se


pare ca s-ar datora unor atitudini neadecvate ale mamei cu perturbarea relatiei
mama-copil ceea ce declaseaza anorexia de opozitie, copilul infruntand astfel
mama, care devine fie hiperanxioasa, rejectanta si rigida. Alti factori implicati pot fi
abuzul si neglijarea copilului. Controlul aparent asupra comportamentului alimentar,
dietele restrictive par a oferi un fals autocontrol in viata de zi cu zi la pacientii cu
anorexie nervoasa.

c) Factori socio culturali - Incapacitatea de a recunoaste si de a reactiona corect la


nevoile trupului cum ar fi senzatia de foame asocaita cu nevoia de atinge
standardele de frumusete impuse de sociaetatrea contemporana si promovata
permanent de canalele media sunt doar cateva din ipotezele etiopatogenice privind
tulburarile de alimentatie.

4. Simptomatologia

Anorexia nervoasa are debut in special in cursul pubertatii sai adolescentei, la


tinerele fete cu educatie solida, ce traiesc intr-un mediu de extrema dependenta,
ascultatoare si studioase cu rezultate scolare foarte bune, perfectioniste cu
episoade de anorexie nervoasa precoce, capricii alimentare si boli in antecedente.

Formele anorexiei nervoase:

la sugari:

anorexie de inertie copilul nu inghite

anorexie de opozitie agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.

la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun


excese alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea
alimentelor.

in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc


emotional sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o
cauza aparenta, ca urmare a unui regim de slabire sau a unor situatii conflictuale pe
care adolescentul nu le poate rezolva.

Se disting doua tipuri de anorexie nervoasa:

tipul restrictiv

tipul de mancat excesiv/purgare

Tipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a
angajat in mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul
episodului curent. Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se
purgheaza prin varsaturi autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau
clisme. Alteori nu manaca excesiv, dar face in mod regulat purgare dupa consulmul
unor cantitati mici de alimente.

Tipul restrictiv descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata
in primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari
secundare diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar
si friabil, extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.

Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate


apare dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori
dupa remarci malitioase la adresa greutatii pacientelor.

Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.

Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din


alimentatie. Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai
recunoasc senzatia de foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc
riguros dieta, ca numarul de calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori
sub 500 cal/zi (ajung sa manance un singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele
paciente recurg la adevarate ritualuri in privinta comportamentulu alimentar, de
exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate in bucati foarte mici pentru a fi
mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.

5. Caracteristici

a)

Caracteristici comportamentale

v
De cele mai multe ori anorexia nervoasa este declansata de un eveniment
psihotraumatizant particular: se simt rejectati, sunt vulnerabili, uneori incep un

regim de slabire. Pot interveni evenimente ca despartirea de parinti, dificultatile


scolare, ironiile anturajului.

b)

Caracteristici afective

v
Pierderea in greutate este pentru ei un semn de putere care le permite sa
domine anturajul. Anorexicii sunt adesea persoane stapanite de frica: frica de a
deveni adult si de a-si exprima responsabilitati, frica ca o sa piarda controlul asupra
alimentelor.

c)

Caracteristici cognitive

v
Anorexici au dorinta de a slabi si de a-si pastra controlul asupra alimentatiei
corespunde unui comportament egosintotic adica un comportament care concorda
cu propriile idei, dorinte si valori (neaga foamea, epuizarea fizica si psihica). Pentru
ei obsesia privind mancarea constituie un comportament normal.

d)

Caracteristici socio - culturale

Intr-un studiu facut in 1982 s-a considerat ca 70-80% dintre studente nu se


considera seducatoare pentru ca nu sunt slabe datorita existentei modei de a fi
slab=manechin.

In societatea americana silueta este in general sinonima cu seductia.

S-a constatat ca dezordinile alimentare sunt frecvente in societatile de mijloc spre


cele superioare (Russel 1985, Butler 1988); incidenta mare in randul tinerelor
provenite din familii instarite.

6. Date paraclinice si de laborator

Indivizii cu anorexie nervoasa nu prezinta anomalii de laborator aceasta


tulburare poate afecta cele mai multe sisteme si organe majore si produce o
diversitate de perturbatii.

Anomaliile sunt tranzitorii, inconstante si reversibile la castigul in greutate.

Ritmul cardiac este mai lent, apar modificari EKG.

Modificari hematologice: anemie marcata, uree sangvina crescuta, anomalii


reversibile fara o legatura cu scaderea in greutate iar sistemul imunitar ramane in
mod surprinzator eficace.

Modificari endocrinologice: legate de perturbarea axei hipotalamo-hipofizare:

depresia globala a activitatii hipofiza-ovare

secretie LH (hormon luteinizant) asemanatoare feteler prepubere

perturbarea metabolismului estrogenilor

EEG prezinta anomalii difuze, reflecta encefalopatie metabolica, pot rezulta


din modificari semnificative ale fluidelor si electrolitilor.

Cheltuiala de energie pentru relaxare este relativ redusa.

7. Diagnostic pozitiv

Criterii de diagnostic DSM pentru anorexia nervoasa.

A) Refuzul mentinerii greutatii corporale normale sau deasupra unei

greutati minime normale pentru varsta si inaltimea sa.

B) Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a nu deveni grasa / gras

C) Perturbarea modului in care este exprimata greutatea sau oonformatia corpului


nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale.

D) La femeile postmenarhice, apare amenoreea - absenta a cel putin 3 cicluri


menstruale consecutive.

Specificam tipul:

tip de mancat excesiv, persoana se angajeaza in mod regulat intr-un


comportament de mancat excesiv

tip restrictiv, persoana nu se angajeaza in mod regulat intr-un comportament


de purgare.

8. Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential este acelasi cu sindromul arterei mezenterice superioare


caracterizat. prin varsaturi postprandiale consecutive obstructiei pilorului.

Diagnosticul diferential va viza tulburarile psihice in care pot aparea simptome


asemanatoare anorexiei precum:

Tulburarea depresiva majora. in care pacientul poate scadea in greutate, ca


urmare a scaderii apetitului dar spre deosebire de anorexia nervoasa, acesta nu
este preocupat de dieta sau forma corpului, nu are o teama excesiva de a nu lua in
greutate. Cu toate acestea in anorexia nervoasa se poate asocia un sindrom
depresiv caracterizat prin dispozitie depresiva, autostima scazuta. labilitate
afectiva.

Schizofrenia, in care pacientul poate prezenta un comportament bizar legat de


alimentatie, eventual cu scaderea in greutate dar fara a fi preocupat de imaginea
sa.

Tulburarea obsesiv-comvulsiva, pacientele cu anorexie nervoasa pot avea


obsesii si convulsii dar numai in legatura cu comportamentul alimentar.

Fobia sociala : pacientele pot avea un comportament de evitare dar acesta


este legat numai de comportamentul alimentar.

Tulburarea dismorfica corporala : pacientul este preocupat nu numai de


greutatea corporala ci si de alte defecte imaginare ale acestuia.

Negativismul alimentar, schizofrenia

Pshihoza catatonica negativa

Anorexiile isterice

Anorexiile obsesionale insotite de ritualuri alimentare

Fobia alimentara este deseori insotita de alte fobii si/sau obsesii

9. Evolutie, prognostic

Sunt variabile in anorexia nervoasa, poate exista o recuperare completa dupa un


singur episod, insa cel mai frecvent evolutia este fluctuanta cu exacerbari si
remisiuni partiale.

Evolutia la sugar si copii este in general favorabila cu ameliorarea acestui


comportament in timp.

In anorexia nervoasa factorii de prognostic favorabil sunt : varsta sub 18 ani,


lipsa spitalizarilor in antecedente, absenta comportamentului de purgatie.

Cei nefavorabili sunt: conflictele intrafamiliale, tulburarile de personalitate


asociate.

10. Metode de evaluare

Pacientii cu anorexie nervoasa se impotrivesc consultului, de acee este impotant a


se stabileasca o relatie buna.

Se ia in consideratie istoricul amanuntit al dezvolatarii tulburarii,date despre modul


actual de alimentatie, controlul ponderal si despre ideile pacientului asupra greutatii
corporate.

Sunt elaborate trei tipuri de instrumente de evaluare a tulburarilor de alimentatie :

A. conversatia de observatie

B. scalele de observatie

C. autochestionarele

Conversatia de observatie

ghidul de observatie standardizat dupa ASM III, DSM III R si ICD 10 care contin
liste de intrebari precise pentru anorexia nervoasa

DIS (Diagnostic Interview Schedule, Robrius. 1985);

SCAN (Schedule for Clinical Assessment in Neuropsychiatry, Wing, (1988)

CIDI (Composite International Diagnostic Interview, OMS 1981)

SCID (Structured Clinical Interview for DSM IIIR, Spitzer &Co, 1988)

Scalele de observatie: pentru evaluarea severitatii comportamentelor anorexice pe


parcursul supravegherii si supravegherea evolutiei lor.

- Scala lui Slade (Anorexic Behaviour Scale, 1973)

- EBRS (Eating Behaviour Rating Scale. Wilson & Co)

C) Autochestionare: pentru evaluarea comuna a clientilor cu tulburari de


alimentatie:

- EAT (Eating Attitudes Test, Garfiedul & Garner, 1979) cel mai des utilizat, ofera o
confirmare a diagnosticum.

- EDI (Eating Disorder Inventatiry, Gamer & Co, 1983) cuprinde 64 pozitii pentru
evaluarea trasaturilor fizice si comportamentale ale subiectului

11. Tratament

In anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca


pacientele cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.

Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.

In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel


se va negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe
saptamana, se calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul
alimentar va fi stabilit in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si
repartizat in 5 mese pe zi, 3 principale si 2 gustari care sa contina toate principiile
nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale.

Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.

Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala,


familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.

Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice,


inhibitori selectivi ai recatarii serotoninei care si-au dovedit eficienta in spital cand
exista simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.

PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:

Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii; preocuparea


pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si numeroasele
indoieli.

In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si


evita colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l
motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie proprii,
sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme de
adaptare la situatii stresante.

Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta


scopul propus de pacienta (mentinerea siluetei)

Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor


eronate in privinta alimentatiei, greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.

PSIHOTERAPIA DE GRUP : adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri,


comenteaza comportamentele in comparatie cu standardele comportamentale.

PSIHOTERAPIA FAMILIALA dupa unii clinicieni separarea de familie este trasatura


vitala a tratamentului iar dupa altii din contra are un rol cheie in reabilitarea
anorexicului.

Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor


emotionale ale adolescentului.

TERAPIA MEDICAMENTOASA In terapia medicamentoasa s-au raportat sucese cu


tranchilizante, neuroleptice sedative si incisive care fac pacientul mai putin temator
de castigul ponderal.

S-au facut cercetari privind efectul Fluoxetinei comparativ cu cel al grupului placebo
in urma carora s-a constata ca oportunitatea administrarii Fluoxetinei este limitata.

12. Concluzii

Anorexia exprima o criza de dezvolatare pe fondul unei personalitati vulnerabile


aparute la pubertate sau in adolescenta, caracterizata prin pierderea deliberata in
greutate, pierdere indusa si sustinuta de catre pacient.

Pierderea in greutate se realizeaza prin eliminarea cantitatii de alimente ingerate.

Anorexia nervoasa pare sa rezulte din combinrea unei predispozitii individuale si a


factorilor de orice natura care incurajeaja dieta. O data instalata tulburarea
raspunsul familiei poate favoriza perpetuarea ei.

Anorexia nervoasa este considerata o urenta pshihologica impunandu-se interventia


imediata pentru restabilirea greutatii corporale, inlaturarea anxietatii si restabilirea
relatiilor interpersonale.

Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoasa este extrem de dependenta de


greutatea si conformatia corpului lor.

13. Bibliografie

* Mic atlas enciclopedic

Ana Bogdan, Septimiu Chelcea - Dictionar de psihologie sociala

ICD 10

DSM IV

Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea Tratat de pediatrie

Dr. Maria Georgescu Ghid practic

Prof. Dr. Constantin Enachescu Tratat de igiena mintala

Dr. Ileana Raut - Curs de psihiatrie

As. Pr. Mariana Federiga Modele de nursing

Barbara Flynn Sideleanu Nursing psihiatric

Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan Ruxandra,
Chiru Florian, Stoianovici Serban Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului
sanatos si bolnav

CAPITOLUL II

Introducere

STUDIU DE CAZ

Atentia acordata pacientului este foarte importanta tinand cont de faptul ca


bolnavul care solicita ingrijiri medicale isi pune viata si sanatatea in mainile
personalului de ingrijiri

Aceasta incredere presupune responsabilitati dar si multe calitati: bunatate,


politete, generozitate, tact si profesionalism.

Nursa contribuie la activitati implicate la ingrijirea bolnavului psihic care par uneori
simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la nevoile si posibilitatile fiecarui
pacient.

Rolul nursei, spunea Virginia Henderson promotoarea conceptului de nursing, este


sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau
reabiliatare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea.

Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participa la activitati de culegere a datelor,


identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt,
implementarea planului de ingrijire si evaluare.

1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obtinute de la alti


profesionisti.

2. Identificarea problemelor de ingrijire consta in clasificarea ideilor si stabilirea


posibilitatilor.

3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt: scopul si planificarea ingrijirilor de


preferat impreuna cu pacienta si cu familia acesteia.

4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activitatilor de ingrijire


propriuzise, planificarea interventiilor in raport cu nevoile individului.

5. Evaluarea: analiza rezultatelor obtinute din partea pacientului.

B)Prezentarea cazului

CENTRUL DE FORMARE FRACARITATIS

FOAIE DE OBSERVATIE PENTRU NURSING PSIHIATRIC

I.

Date anamnestice

Nume, Prenume M.S.

Starea civila necasatorita

Data nasterii 10.09.1994

Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Jud. Mehedinti, Localitatea Bodes

Studii clasa a VIII-a, Scoala Generala nr.1

Alergii alimentare

II. Autoingrijire

Independent

Nevoie de ajutor

Dependent

1. Mobilitate

Da

2. Hranire

Da

3. Igiena

Da

4. Imbracat

Da

5. Continenta

Da

III.

Descrierea pacientului

a)

Culoarea ochilor: albastri

b)

Culoarea parului: satin

c)

Inaltime: 1.54 m

d)

Greutate: 40 kg

e)

Piele: alba

f)

g)

Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii

Vedere: buna

h)

Manierisme: nu prezinta

i)

Vorbire: coerenta

j)

Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

3.Trasaturi distinctive

4. Ocupatia anterioara: eleva

5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii

6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali,
matusa materna si mama.

7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este
internata cu mama.

8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu


bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive
medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il
stie numai din vedere.)

IV.

Conditia psihica

Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de pediatrie din
Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg
in 2 luni.

2.

Stare psihica prezenta:

a)

Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil, necooperanta,


iritabilitate

b)

Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la frustrare

c)

Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu dificultate, dar


pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.

Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine, privirea este


indreptata in jos

d)

Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

e)

Orientare: temporo-spatiala

f)

Somn: fiziologic

g)

Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor probleme

h)

Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte ingrijita de bunica care o
si insoteste, mama este foarte ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa
mai faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3. Subiecte de ingrijoare pentru pacient:

refuzul alimentar

preocupare obsesiva legata de greutate

deficit ponderal sever

V.

Informatii suplimentare:

Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia a


V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:

refuz alimentar

preocupare obsesiva legata de greutatea corporala

imagine corporala distorsionata

Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta
Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma
refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea
conduitei terapeutice.

Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor


exagerate legate de greutate.

Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei


colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc

Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il


cunoaste doar din vedere.

Alte date

Date de laborator

GLU 78 mg/dl

TP 6.1 g/dl

CA 8.0 mg/dl

AST 20 U/L

ALT 19 U/L

Ca2+ - 1.80 MEg/L

Timol 1UML

HGB 13.9 g/dL

L 10.9 106/L

H 4.5 106/L

Hz 37.8%

T 26.1 103/L

EEG:

Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la


aplatizarea traseului de fond.

Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari


paroxistice.

Examenul psihologic:

Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a


siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de
a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera
ordonata, metodica.

Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.

Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi;
polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.

Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

C. Analiza si interpretarea datelor

Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara


tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.

Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu


pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre boala
si despre tratamentul ei.

In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei


interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta
mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.

Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de


ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele alimentare
ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.

In terapia familiala nursa are rolul de a:

ajuta familia sa isi exprime nevoile

ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile

discuta problemele dificile in familie

participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRI

SCOP TERMEN LUNG

Data

Nr. pr.

Nevoi/Probleme identificate

(Dg. Nursing)

Rezultat dorit

(scop - termen scurt)

Interventii(Actiuni/Data/Timp)

Semnatura

Rezultat obtinut

07.05.09

Deficit nutritional, legat de autoprivarea de alimente si hiperactivitate

Pacienta isi va restabili greutatea corporala normala

- am stabilit impreuna cu pacienta si bunica acesteia orarul si organizarea meselor,


4 portii mici pe zi.

- am mers impreuna cu pacienta la sala de mese, unde a mancat cu toti ceilalti


pacienti in prezenta mea.

- am supravegheat pacienta in timpul si dupa masa pentru evitarea provocarii de


varsaturi si sa nu arunce mancarea.

- am felicitat pacienta atunci cand a reusit sa manance tot ce ne-am propus

- am discutat cu bunica spunandui ca s-a obtinut un progres vizibil in ceea ce


priveste alimentatia si greutatea corporala

- am cantarit zilnic pacienta, dimineata in aceiasi tinuta.

- am incercat prin distragerea atentiei dupa fiecrae masa sa fac pacienta sa nu mai
planga antrenand-o in sala de joaca in diferite jocuri (joc de carti, joc cu betisoare)

Perturbarea stimei de sinea asociata cu o toleranta scazuta la frustrare, legata de


nevoia de a place celorlati, de a fi aprobata, acceptata

Pacienta va da dovada de o crestere a stimei de sine, va capata mai multa incredere


in fortele proprii

- am incurajat-o sa-si defineasca propriile interese (activitati preferate) pentru a o


face sa se simta mai putin lipsita de interes obtinand controlul asupra propriei
persoane

- am discutat cu pacienta despre ce ii place sa faca, cum ar dori sa fie in relatiile cu


parintii si cu ceilalti si modul prin care se va face acceptarea.

- i-am intarit pacientei punctele forte, am valorizat-o facand-o sa fie mai


increzatoare in fortele proprii

Izolarea sociala, perturbarea relatiilor interpersonale datorata fricii de a fi rejectata.

Pacienta se va relationa mai usor cu ceilalti si va participa la activitati de grup sau


alte activitati sociale

- am ajutat pacienta sa vorbeasca despre sentimentele sale de singuratate prin


interactiuni permanente cu aceasta de mai multe ori pe zi.

- i-am aratat pacientei un interes sincer incercand sa o conving ca imi pasa de ea

-incurajez pacienta in cautarea unor moduri de a petrece timpul liber, sa fie capabila
sa se destinda, sa-si largeasca contactele sociale.

-i-am recomandat pacientei sa evite conflictele de orice natura atat cu bunica cat si
cu colegii prin toleranta si incredere in sine.

Anxietatea de a lua in greutate si de apierde controlul asupra alimentelor

Pacienta va vorbi cu mai multa usurinta despre temerile sale

- am incurajat pacienta sa vorbeasca despre temerile sale, implicit despre cea de a


lua in greutate si de a pierde controlul asupra alimentelor.

- prin discutii sistematice zi de zi i-am explicat pacientei ca este un progres in


rezolvarea problemelor ei majore prin luarea in greutate fara sa-i deformeze
imaginea despre fizicul ei

-i-am prezentat un tabel care prezinta greutatea ideala la varsta si inaltimea ei

-am discutat cu pacienta despre alimentele care nu prezinta pericol in a te ingrasa


ci din contra pot fi foarte benefice in vederea obtinerii unei bune functionalitati a
organismului (ex. fructele, legumele, lactatele)

Perturbarea dinamicii familiale datorata rigiditatii in exercitarea rolurilor

Familia va deveni mai intelegatoare, va fi mai deschisa fata de problemele pacientei


si o va incuraja sa actioneze autonom

- am evaluat relatiile familiale

- prin discutii cu mama i s-a sugerat diferite modalitati de abordare a relatiilor


acesteia cu fiica

- din dialogul purtat cu mama pacientei aceasta ajunge la concluzia ca trebuie sa-si
reorganizeze ideile si modalitatea de abordare a situatiilor. Pacienta va fi controlata
de mama din umbra fara sa i se accentueze ideea de a manca din obligatie astfel
detensionand conflictul dintre ele

- in final familia este dispusa sa adopte un dialog deschis intre ei bazat pe


sinceritate, ceea ce va ajuta sa aiba o relatie armonioasa cu familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE

Data

Nr. pb.

Semnatura

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in greutate nu a depasit 1


pe perioada internarii de 2 saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si
cantitatii alimentelor

Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i persoana si a inteles


care sunt functiile si nevoile organismului

Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin care se a face
acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere in sine

Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta interes pentru


activitatile propuse si isi verbalizeaza cu usurinta sentimentele.

Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se mai pastreaza inca.

Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa detensioneze pe cat


posibil situatia din familie, va fi in permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta
constransa.

Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai ramas cu noi o
saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai disponibila in
conversatii, relationand bine cu colegele de salon cu care manca impreuna si
desfasura la sala de joaca diverse activitati.

Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi;
polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.

Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

F) Concluzii

Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada


de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptanduse catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.

Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de


programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare
in care functioneaza tinerii.

Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in


randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit
ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.

Pentru a evita riscul de deces prin complicatii este necesara depistarea precoce si
administrarea corecta a tratamentului, ca si colaborarea familiei la planul de ingrijiri
al bolnavului.