nc din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietile drogurilor.

Acestea erau
folosite n cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, n scopuri terapeutice, dar
i pentru a induce o stare de plcere, avnd n vedere tocmai efectele pe care drogurile le
produc asupra organismului uman.
Astfel, n urm cu circa 7.000 de ani, macul, din care se producea opiul i derivatele sale,
era menionat n tbliele sumerienilor din Mesopotamia.
Prin intermediul babilonienilor, proprietile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi n
Persia i n Egipt. Grecii i arabii utilizau opiul n scopuri terapeutice i ca analgezic pentru
a calma durerea, tusea i diareea. n Grecia, macul era considerat un simbol al fecunditii.
Theofrastus (373-287 .Hr.) menioneaz o otrav preparat din cucut i suc de mac, care
ucide uor i fr dureri.
Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul c mestecatul frunzelor
de coca se practica nc din anul 3.000 .Hr., dinainte de apariia Imperiului Inca, cocaina
reprezentnd un simbol sacru pe care zeul soarelui l-a druit fiului su, Marele Inca.
Tentaia de a ajunge la stri de euforie i are rdcina n timpuri de mult apuse, chiar pe
vremea dacilor i a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace i
halucinogene (cnepa indian).

Cauzele care au dus la apariia drogurilor au fost de regul rzboaiele.

Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau
s reziste n regim de rzboi, de multe ori fr hran i fr ap. Aa au luat natere
substantele excitante - droguri n form primar. Tot rzboaiele au dus la dezastre
umane. Astfel, n secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care
calma durerile provocate de rni. Cu timpul s-a realizat c morfina administrat n
mod repetat duce foarte repede la dependen fizic i psihic. S-a cutat un nlocuitor
i prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care iniial se credea c
nu d dependen aa de mare ca morfina. n realitate, dependena de heroin este de
apte ori mai mare dect cea de morfin.
Dup primul rzboi mondial, aceste substane au nceput s fie consumate
n toat lumea. Pn la sfritul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, n
timp, a dus la profituri enorme scoase n afara legii, drogurile au devenit o sursa
inestimabil pentru piaa neagr. Flagelul comerului ilicit de stupefiante pornit din
America de Sud i Orientul Mijlociu a cuprins ntreaga planet.

Primul consumator de
marijuana se crede ca ar
fi fost imparatul chinez
Shen Nung, in anul 2737
i.h. Acesta folosea
marijuana pentru a se
trata de guta si
reumatism. Tot in China,
planta de canabis era
folosita ca sursa de
hrana prin anul 6000 i.h.

Drogurile sunt substante artificiale create

de oamenii de stiinta in anumite situatii
limita. Cauzele au fost de regula
razboaiele. Efectele drogurilor erau
"benefice" pentru armatele diverselor
popoare care trebuiau sa reziste in regim
de razboi, de multe ori fara hrana si fara
apa. In secolul al XVII-lea s-a descoperit
morfina, un medicament care calma
durerile provocate de rani. Cu timpul s-a
realizat ca morfina administrata in mod
repetat duce foarte repede la dependenta
fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si
prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a
descoperit heroina, care intial se credea
ca nu da dependenta asa de mare ca
morfina. In realitate, dependenta de
heroina este de sapte ori mai mare decat
cea de morfina.

Cea mai comuna clasa A de droguri sunt

heroina (morfina), cocaina si LSD; clasa B
de droguri include amfetamine si
cannabis si componente de relaxare a
durerii pe baza de opium; drogurile din
clasa C sunt in general droguri sedative.

UNII SE DROGHEAZA DIN CURIOZITATE,

ALTII DIN MANDRIE, ALTII DIN DEZNADEJDE,
SAU DIN DORINTA DE A EXPRIMA CEVA NOU.
INGRIJORATOR ESTE FAPTUL CA, INDIFERENT
PE CE CALE, O DATA AJUNSI LA CONSUMUL
DE DROGURI, DRUM DE INTOARCERE NU
PREA EXISTA.
INCEPATORII FOLOSESC DE REGULA
CELEBRA SI INSELATOAREA PROPOZITIE: :
ASTA VA FI PRIMA SI ULTIMA DATA. PENTRU
UNII DROGUL ESTE UN REFUGIU PENTRU A
FUGI DE REALITATE.. DAR DEVINE UN
INFERN CAND SE TREZESC.
DEPENDENTII DE DROGURI SI-AU PIERDUT
LIBERTATEA. IN MOMENTUL IN CARE AU
CEDAT ISIPITEI, AU DEVENIT ADEVARATE
FIARE. IN MOMENTELE ACELEA, IN EI NU MAI
EXISTA NICI UN GRAM DE DUMNEZEIRE. NU
AU MILA, NU AU DRAGOSTE, NU AU JENA.
SIMTIND ACESTE LUCRURI, TOXICOMANII, IN
LOC SA LUPTE, CEDEAZA, INTORCANDU-SE
IN MIJLOCUL VECHILOR PRIETENI

1.Canabis

2. Cocaina

Opiul brut aa cum este extras din

teaca macului opiaceu

Diverse prezentri ale

produselor obinute din
macul opiaceu

Opiul brut uscat

4.Stimuleni de tipul
amfetaminelor

Amfetamina

Ecstasy

Methadona

Drogurile psihoactive se clasific n felul urmtor

Stimulente
Exemple: amfetamin, cocain, efedrin, cafein,
theobromin, MDMA (Ecstasy) etc.
Halucinogene
Exemple: psilocibin, LSD, ,mescalin, DMT, etc.
Calmante
Exemple: alcool, eter, cloroform, opiu, morfin,
heroin, metadon, etc.
Antipsihotice
Exemple: clorpromazin, etc.

Probleme mentale, mergnd pn la demen,

accident vascular cerebral i afectarea nervilor;
Instabilitate emotionala, agresivitate,teama
puternica, sinucidere;

Anxietate

Suicid

16

Proiect realizat de:

Lctuu Daniel
Sava Miruna
Tnas Alexandru
Cristescu Cosmin
Istrate Gabriel