Protectia social SOMAJUL

Student: Radulescu George Cosmin

Facultatea de Drept Simion Brnuiu din Sibiu

Specializare: Administraie Public, anul II ,grupa II

SOMAJUL

Somajul este o stare negativa a economiei care afecteaza o

parte din populatia activa disponibila prin neasigurerea locurilor
de munca.
Persoanele care sunt apte de munca, dar nu pot fi incadrate
din lipsa de locuri disponibile corespunzatoarepregatirii lor
profesionale sunt considerate someri si beneficiaza potrivit Legii
nr.1 din 7 ianuarie 1991 care se refera la " protectia sociala a
somerilor si reintegrarea lor profesionala", de ajutor de somaj.
Persoanele care sunt indreptatite sa primeasca ajutor
de somaj conform acestei legi sunt:1
I. Absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de 18 ani
impliniti, care nu au venit propriu si care intr-o perioada de 60 de
zile nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii
profesionale. Angajatorii care incadreaza in munca pe durata
nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant
beneficiaza, pe langa subventionarea locurilor de munca
destinate acestora, si de scutirea pe o perioada de 12 luni de la
plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj
aferenta absolventilor respectivi. Ordonanta de Urgenta a
Guvernului 144/2002 prevede ca absolventii institutiilor de
invatamant, dar si absolventii scolilor speciale in varsta de minim
16 ani, inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca,
sa beneficieze din bugetul asigurarilor pentru somaj de o prima
neimpozabila egala cu un salariu de baza minimbrut pe tara
garantat in plata, in vigoare la data incadrarii in institutia in care
se angajeaza cu program normal de lucru pentru o perioada de 12
luni.
II. Tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu erau
incadrati cu contract de munca si care intr-o perioada de 30 de
zile de la satisfacerea stagiului militar nu s-au putut angaja.
III. Persoanele ale caror contract de munca a fost desfacut din
initiativa unitatii din cauza urmatoarelor motive:

reducerea activitatii, justificata prin acte financiare.

1 Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

incalcarea cu vinovatie de catre salariat a obligatiilor

prevazute in contractul de munca.
necorespunderea sub aspect profesional.

incompatibilitatea sub aspect profesional alaturi de functia

detinuta.
IV. Desfacerea contractului de munca din initiativa
salariatului. In aceasta situatie desfacerea contractului de munca
trebuie sa fie insotit obligatoriu de un preaviz de 15 zile
lucratoare, iar atunci cand este vorba de o functie de conducere
preavizul va fi de 30 zile lucratoare. In toata acasta perioada de
preaviz salariatul este obligat sa execute lucrarea potrivit
programului de munca.
V. Persoanele care au fost disponibilizate din functie, in urma
unei concedieri colective.
VI. Persoanele care au fost incadrate cu contract de munca
pe durata determinata si care a incetat activitatea la expirarea
termenului prevazut in contract, daca au o vechime de cel putin 6
luni in ultimele 12 luni premergatoare datei de inregistrare a
cererii pentru acordarea platii de somaj.
Ajutorul de somaj consta intr-o suma calculata in mod
diferentiat, pe categorii de persoane si vechime in munca,
avandu-se in vedere salariul minim pe economie indexat sau
ultimul salariu tarifar lunar avut. Ajutorul de somaj se acorda pe o
perioada de cel mult 272 de zile. Daca dupa expirarea acestei
perioade, somerul nu se reintegreaza in munca primeste o
alocatie de sprijin pentru o perioada de cel mult 18 luni.
Garantarea ajutorului de somaj constituie o preocupare
permanenta a guvernelor, organizatiilor sindicale si profesionale
din toate tarile.
Cererile pentru plata ajutorului de somaj se adreseaza
Directiilor de Munca si Protectiei Sociale Judetene si a municipiului
Bucuresti.
Persoanele care urmeaza cursuri de calificare sau recalificare
organizate, potrivit legii au obligatia la absolvire sa se incadreze
in unitatile la care sunt repartizate.
Statutul de somer afecteaza populatia activa, care trebuie sa
contribuie material la ajutorarea somerilor.

Masurile pentru diminuarea somajului se grupeaza in

3
categorii:2
a) Masuri care privesc direct pe someri:

actiuni pentru pregatirea, calificarea si orientarea celor care

cauta un loc de munca, sau pentru reintegrarea celor
eliberati din diferite ramuri ca urmare a restructurarilor
tehnologice si economice;

investitiile pentru crearea de noi locuri de munca prin

infiintarea unor intreprinderi noi, prin dezvoltarea celor
viabile si prin diversificarea activitatilor economico-sociale.
b) Masuri care privesc populatia ocupata au drept scop pe de
o parte sa previna cresterea somajului, iar pe de alta parte sa
diminueze nivelul somajului existent.
Astfel de masuri sunt:

reducerea duratei saptamanii de lucru;

scaderea varstei de pensionare;

prelungirea duratei scolaritatii obligatorii;

extinderea locurilor de munca cu program redus;

orientarea profesionala a tinerilor spre domeniile cele mai

dinamice ale activitatii economico-sociale.
c) Alte masuri, cum sunt:

angajarea celor care isi cauta un loc de munca pe baza de

contracte de scurta durata, cu program redus.

Abordri conceptuale privind omajului:

Omul, privit atat din punct de vedere economic, cat i ca
realitate social i demografic, trebuie situat n centrul oricrei
2 Legea nr.1 din 7 ianuarie 1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor
profesional republicata inMonitorul Oficial nr. 86/14 august 1992

cercetri asupra dezvoltrii i evoluiei sistemului economic. n

acest

sens,

abordarea

problemei

ocuprii

forei

de

munc

reprezint o prioritate absolut a cercetrii tiinifice, inclusiv a

celei economice.
Conform definiiei Biroului Intenaional al Muncii, n cadrul
omajului se includ persoane apte de munc, cu varsta de peste
15 ani, dar care nu au un loc de munc remunerat dei caut de
lucru i sunt disponibile pentru munc. n condiiile contemporane,
omajul este considerat ca neocuparea forei de munc.
omajul reprezint o stare a pieii muncii caracterizat printr-o
ofert a forei de munc mai mare dect cererea de ea. omajul mai
poate fi caracterizat dup:
a) frecvena (cat de des se af o persoana n omaj timp de o
perioada de timp(un an));
b) durat (timpul de afare a persoanei n omaj);
c) distribuia (reprezentat dupa vrsta, sex, profesii).
omajul poate fi msurat n forma lui relativ i absolut3.
Forma relativ este rata omajului, forma absolut-numrul
omerilor. Rata omajului determin ponderea omerilor n
numr total a persoanelor apte de munc.
Problematica ocuprii a omajului constituie un aspect
major al echilibrului macroeconomic i este strns legat de
realizarea creterii economice actuale i poteniale i din acest
considerent reprezint o component important a politicii
macroeconomice avnd implicaii att economice, ct i sociale.
3 Eugen S Pecican Macroeconomie politici economice,guvernamentale si
econometrie

Ocuparea deplin sau lipsa de omaj semnific faptul c circa

97-98% din populaia activ disponibil este utilizat efectiv.
omajul se clasific4 in :
omajul voluntar se mai numete i omaj clasic i apare chiar

n conditiile n care piaa muncii se af n echilibru. El este

reprezentat de toi cei care nu au un loc de munc i ar dori
s lucreze, dar la un salariu mai mare dect cel existent la
momentul respectiv pe piaa.
omajul involuntar este reprezentat de persoanele care

doresc s se angajeze la salariul existent pe pia, dar nu o

pot face pentru ca nu exist locuri de munc. Explicaia
acestui omaj se af n rigiditatea salariilor, stabilite dup
cum se tie prin negocieri

colective,care

se

revizuiesc

destul de rar (cel mai frecvent, o dat pe an). Rigiditatea

salariilor are i alte explicaii pe lng negociere, cum ar fi
aceea c schimbarea salariilor poate fi costisitoare pentru
firme (antreneaz, de exemplu, costuri de negociere). O alt
explicaie se afa n faptul c, de multe ori, firmele nu
micoreaz salariul atunci cnd crete oferta de munc,
deoarece ele pltesc muncitorii n funcie de productivitatea
muncii. Pentru a munci la fel de bine, muncitorii vor primi
acelai salariu.
Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaz
omajul sunt de dou feluri :5
4 Popescu C,Gavril I,Ciur D, ,Teorie econoimic general ,Volumul II,Macroeconomie,Editura
ASE,Bucureti 2005
5 Popescu C,Gavril I,Ciur D, ,Teorie econoimic general ,Volumul II,Macroeconomie,Editura
ASE,Bucureti 2005

o indicatori absolui ;
o indicatori relativi ;

Indicatorii absolui sau indicatorii de nivel - se refer la numrul

efectiv de omeri. Ei se exprim n persoane i se determin
pentru anumite peioade de referin: lunar, semestrial, anual.
Numarul omerilor se calculeaz i n corelaie cu anumite variabile
demografice, ca: varst, sex, stare civil, dar i innd cont de
pregtirea profesional, de nivelul studiilor sau de repartiia
teritorial.
Indicatorul relativ prin care se apreciaz intensitatea omajului
este unul din cei mai importani indicatori macroeconomici: rata
omajului.
Acest indicator se determin prin raportarea numrului total de
omeri la populaia activ i se exprim in procente.
Politici de atenuare a diferitelor tipuri de somaj
Fiecare tip de somaj este determinat de o serie de cauze, existand
si masuri de atenuare a acestuia.
a) Intr-un prim grup de cauze sunt incluse inegala concentrare a
firmelor pe teritoriu, cerintele pietei care fac ca unele industrii sa
nu aiba cautare, dificultatile privind schimbarile de calificare, de
domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural.
Printre masurile de atenuare a acestui tip de somaj se numara:
organizarea sistemului de instruire in directiile unei
largi specializari, a unei reciclari a somerilor;
ajutoare banesti celor care accepta sa-si schimbe
domiciliul;
asigurarea unui sistem informational performant
privind locurile de munca vacante.

b) Al doilea set de cauze cuprinde necunoasterea situatiei

locurilor de munca vacante, nivelul indestulator al ajutorului de
somaj, ceea ce duce la un somaj frictional.
O masura de atenuare a somajului frictional este realizarea unui
sistem fexibil de ajutor in raport cu profesiile si locurile de
munca vacante.
c) Un standard de viata ridicat si un ajutor de somaj indestulator
pentru o prima perioada de timp sunt cauze care duc la un somaj
voluntar.
Masurile care se aplica in vederea atenuarii acestui tip de somaj
sunt aceleasi cu cele aplicate pentru diminuarea somajului
frictional.
d) De asemenea, timpul nefavorabil sau absenta periodica a
cererii pot determina un somaj sezonier.
In vederea diminuarii acestui tip de somaj se urmareste realizarea
unui sistem fexibil de ajutor de somaj, cat si asigurarea unui
sitem informational performant privind locurile de munca vacante.
e) Un alt set de cauze include aparitia periodica a recesiunii in
unele domenii de activitate, cat si dificultatile in ceea ce priveste
recalificarea. Aceste cauze conduc la un somaj ciclic, somaj ce
poate fi atenuat prin cresterea cheltuielilor guvernamentale si
mentinerea constanta a impozitelor.
f) Absenta calificarii este o cauza ce duce la aparitia unui somaj
ascuns, masura de atenuare fiind aceea a instruirii si a reciclarii
somerilor.
Politici de protectie sociala: necesitate, sfera, obiective,
mijloace
Un sistem de protectie sociala eficace nu reprezinta doar o
exigenta de ordin moral si politic, ci si una de ordin economic. De
aceea, politica sociala specifica perioadei de tranzitie trebuie sa
refecte, in primul rand, protectia sociala pentru a putea asigura
individului posibilitatea traversarii, in conditii cat mai bune, a unei

perioade mai lungi sau mai scurte de timp, perioada ce se

caracterizeaza prin perturbatii cu efecte sociale dure ( somaj,
infatie puternica si necontrolata ).
Polarizarea societatii 6in bogati si saraci este un fenomen organic,
specific societatilor bazate pe proprietatea privata.
Protectia sociala se fundamenteaza pornind de la:
factorul social, colectivitatea manifestandu-se prin
problemele ei comune;
factorul economic si social ( agentii economici si societatea )
se prezinta sub forma unor specificitati ale locului de munca,
ale conditiilor si duratei muncii;
caile si mijloacele de realizare, in fapt, a protectiei sociale,
care au la baza programe cuprinzand obiective, termene,
finalitati si concretizari pe categorii sociale.
In cadrul acestor politici de protectie sociala se evidentiaza
realitatile sociale ale perioadei, necesarul de resurse, modul de
alocare, precum si eficienta masurilor intreprinse.
Politica sociala reprezinta un ansamblu de scopuri (obiective ) si
instrumente de analiza, prin care puterile publice realizeaza
afectarea normativa a resurselor publice si a distribuirii veniturilor
in perspectiva umanista a dreptatii sociale. Din aceasta cauza,
politica sociala reprezinta un ansamblu de reglare a confictelor
economice, sociale si politice.
Elaborarea unei politici sociale eficiente depinde de modul de
aplicare a principiului dupa care bunastarea societatii este
infuentata hotarator de bunastarea fiecarui individ in parte.
Conceptul de politica sociala a statului se concretizeaza prin
obiectivele sale, campul de actiune, natura precisa a masurilor ce
se impun a fi luate, prin decizii si efecte (cine beneficiaza si
amploarea rezultatelor obtinute).
Structura politicii sociale are o configuratie pe obiective, acestea
fiind:

6 Preda, M. (2002) Politica social romneasc ntre srcie i globalizare, Iai,

Polirom

 construirea si materializarea in fapt a unui sistem de

protectie sociala care sa cuprinda o serie cat mai larga de

masuri privind asigurarile, pensiile, alocatiile de somaj;
fixarea unui salariu minim garantat interprofesional;
interventia dirijata privind repartitia si politica de transferuri
a veniturilor;
dreptul la munca si rolul sindicatelor in elaborarea politicii
sociale;
durata zilei de munca si problema habitatului;
problema timpului liber si politica culturala.

Politica sociala utilizeaza economia bunastarii pentru a evalua

continutul programelor sociale in directia satisfacerii nevoilor
individuale.
Protectia sociala a devenit la ora actuala o tema majora pentru
intreprinderi, salariati si toti ceilalti factori implicati in actiuni
sociale, acestea reprezentand obiectivul central al politicii sociale.
Sursa majora a tensiunilor sociale saracia- impune la randul ei
accentuarea functiilor protective ale colectivitatii.
Sistemul de protectie sociala este conceptul privind asigurarea
unui standard de viata, de baza, pentru toti oamenii, indiferent de
mijloacele de care acestia dispun. Sistemul furnizeaza un set
complet de protectie sociala care trebuie sa fie cuprinzator, sa
functioneze operativ si adecvat, prin metode de conducere si
normative specifice domeniului.
Se disting numeroase domenii si categorii sociale care cer
prezenta protectiei sociale:
Protectia somerilor:
Pentru a se evita manifestarea convulsiilor sociale in planul fortei
de munca a fost adoptat un sistem legal de protectie sociala,
care vizeaza drepturi banesti si perioade de ajutor de care
beneficiaza un somer, precum si sursele de formare a fondurilor
din care se platesc asemenea ajutoare.
Organizarea acestui tip de protectie prevede trei forme de ajutor:

 indemnizatia de somaj (asigurare de somaj);

asistenta de somaj si ajutorul social de somaj.

Indemnizatia de somaj se acorda pentru o anumita perioada

stabilita de lege. In functie de legislatia din fiecare tara,
indemnizatia de somaj reprezinta un anumit procent din salariul
brut al fiecarui salariat inainte de a fi concediat.
De asistenta de somaj beneficiaza persoana in cauza- inca o
anumita perioada de timp dupa cea legala privind indemnizatia
de somaj. Ajutorul de somaj se acorda celor cu o situatie
materiala deosebit de precara si care au iesit de sub incidenta
primelor doua forme de protectie.
Cand somajul ia proportii considerabile sau este de lunga durata,
sistemul de protectie sociala devine vulnerabil, deoarece fondurile
alocate sunt insuficiente pentru mentinerea nivelului
indemnizatiei de somaj care trebuie sa asigure minimul necesar
pentru un trai civilizat.

In toate tarile industrializate, protectia sociala are un caracter

activ, fiind insotita de o serie de programe privind:
reconversiunea somerilor;
pregatirea acestora in concordanta cu structura cererii de
munca sau redistribuirea lor in profil teritorial;
programele de formare profesionala a tinerilor pentru a fi
integrati cat mai activ intr-o ocupatie economico-sociala.

Toate aceste programe sunt, de regula, sustinute de sindicate, de

salariati, de oficiile locale de administrare a pietei muncii si de
stat.

Bibliografie:
1. Eugen S Pecican Macroeconomie politici economice,guvernamentale
si econometrie
2. http://www.referat.ro/
3. http://www.regielive.ro/
4. Legea nr.1 din 7 ianuarie 1991
5. privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional
republicata inMonitorul Oficial nr. 86/14 august 1992
6. Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca
7. Popescu C,Gavril I,Ciur D, ,Teorie econoimic general ,Volumul
II,Macroeconomie,Editura ASE,Bucureti 2005