Sunteți pe pagina 1din 80

este constitrlith din totalita.tea simbolurilcr prin cflre sr; reprezintd {}rienlarea $i {n",ar*,a unui seirrifatrricat.

'ta
xf,"

L Semifab r,rQate Pli snratice

Arbori ciiindrici, discuri (cont)

[.r

{-_r-tr;(a)
| _J ' [--1-l
L___L-l

_j--

t7I
f?1

,j.,
l/-!

iat

6dieore
r L1J
)J

m6ol'eore

{{

C.T

irl*-l7l

/rr4 ; |rrt,

BOP

1111

t2l

S,n 4o/,rore

l7 lir t AI

tPl

{ dl

t2I

t2Ttt

747

t3l

III. Bucpe cilinclrice

C,T:

.-r

lr'tt
r

-Q^,

c.

t"

@-trI 4r+
Qfl{ lrL

8.0.

P.

(.at;

rrt

(F);

Srmbo/izate

K)

II. Arbori ciiiLrdrici,

Srinbo/r'zu/e

(a)
( t( )

({l+t2I
t1l-

V. Dornuri conice

tzl

t/t+

0.().P.

ft I+ tz.7

ciisr,:Lrri

(K)

LA

(AL
fl

8
,!rrF
tTt

0.P.

(i)
(

t(

{'f

8.0"P
U.l G(t )

,5rm(o/r'zorc

J+t2l

(Kt)

tsl

semif"atrri,:atului,

Fii

L-)

Srmbol'iore
rf'l
l'o'l
LLJ

2,2".3" Sistemee de carientmre'pi fi.xane

semifaErq"ieatef,$r gi a

se cr-

lef,of

;,h4odaiitbfiie de orientare gi fixare a sernif,abricatuiui tn vederea


preluc rdrii sunt cleterminate frr principal de:
a, Condiliile teiinice iinpuse preiucr5.rii in operafia consicieratir
b. Tipul constructiv al semifabricatului ( piesei).
IV, Carcase, PAlgliii, biele

C.T

grd;1rt

P.

Srmbol2ort

(P)
t.tJ
( (1); (Kl t2I+til

u'*ffi*-

VI. Bucqe conice

Tipurile constructive de semifal:ricate sunt Iimitate. Se disting


tipuri de senrifabricate

74

Ezrse

prismatice
II. arbori cilindrici, discuri
III" bucqi eilindrice
IV. carcase, pArghii, triele
V. dorn"uri sonice
Vtr, bucai conice
Corespunzhtor acestora exist[ consacrate de practicS, gase sisterhe
cle orientare gi fixare. .Acestea se prezint[ sisternatic ?n figura 2.r0,
In ac,eeaqi f,tgurd se prezint[ qi sisternele de orientare gi fixare 4le
sculelor pe maqini unelfe.
trnformaliile cuprinse in figura 2.10.a pot servi la orientarea proiectantului de proces tehnologic in stabilirea schemelor de orientare gi fixare.

2.3. Calculufl cotelor teErnologice Ia proiectarei]


proeeselo

r telnn olo gice

2,3^1. Cotarea funefionalf, gi eotarea tehnologicf;

In procesul de proiectare a piesei, in clesenul de execulie proie ctantLrl


prevede cote iiniar:e qi unghiulare pentru f'uncyionarea acesteia. Aceste
cote tlebuie sfr asigure asamblarea reperului cu piesele omologate
(conjugate) din subansamblu coinponent ?n aga fel incAt sd se res;:ecte rolul
funclional al acestuia.
Pentru funcfionarea $ormalb in regim (autocentrant) a menghinei qle

uz casuic clin frgura2.ll. se impune ca in desenul de exeeulie al reperuliri


"$urub de ghidare" sd se prevadd cote cle asarnblare cu eorpul menghir-lei gi
cr-l bacurile rnobile. Cotele funcfionale sunt reprezentate de cele eare indipd
pozigia alezajelor cle diametru 13 qi 10 mrn fala de suprafala plan[ A 13 x
19, suprafata prin care se orienteazfl gr-rrubul in corpul menghinei.
In vederea prelucrbrii gdurilor "$urubului cle gtridare" pe magina cle
g[urit se impune stabilirea bazelor de orientare gi apoi n-raterializarea lor
prin suprafefe de orieirtare astfel ?nc6t dupd prelucrare sd rezulte cotele
amintite anterior adicd sE se respecte condiiiile tehnice impuse la pr.elucra,*, in figura 2,12. sunt reprezentate bazele gi suplafelele de orientare la
prelucrarea sr.rprafefeior, marcate prin ?ngrogare, pe reperele" $urr:b de ghidare", "bucga cu flang[ gi" brid6".
Duph stalrilirea bazelor qi a sr:prafefelor de orientare se lnipurlre
indicarea pe schila preiucrdrii din planul de operalii, a eotelor afurente"
Aceste eote trebuie sE iege suprafefeie care se prreiuereazE, de bazele de orier-ltare la prelucrare. Cotele respective sunt marcate de tehrrolog gi p';arta
75

cierlumirea de CCTE TEtr-IhICLOGiCE. Cctarea aferent5, iri an.samblu se


nuthegte cotarea tehnciogicE. Bazele eie cotare irr raporl cu care sllnr
pregcrise cotele tehnologice sdnt bazele de orientare la preiucrare.
Cotarea tehnologicd este constituit6 deci din ansamblul cotelor care
Ieagb bazele de orientare la prelucrare cu suprafelele prelucrate.

,ttluu

ft"

Fig.2.I l. Menghin[ autocentratE de uz casnic: a.- desenul de ansamblu;


b- desenul de execufie al reperului "$unrb cie ghidare,,.

75

Se p*ate iua ?n consicierare cotarea tehnologica pentru o opefatie sau

irentru intregul. proces tehnologic.


E.azele cle cotare, irt rapc>c cu oare sff prescriu cctele tehnologice
(care ,serveso Ia rcalizarea prelucr5rii) sunt deci bazele cle orientare la
prelucrare.
Unei aceleiagi cotiri funcfionale ii pot corespunde ma,i mulie cotari
trhnologice, funclie de schema de orientare gi fixare adoptat[.
In orice plan cle operafii este necesar s[ fie prezentate pe schilele
opera;iilor cctek; tehnologice, nu cote functionale.

(P)

F]
tl-

Fig.2.l2. Cotarea {unciionalA .,si cotarea tehnologic6: a- rnelghisa universalli;


b- qurub eie ghidar-e; c- bucAa cu flang[; d_brid[.

in

lletermirlarea, caieulul cotelor tehnologice trebu.ie astfel fbcutl incAt


urrna pr:elucrflrii sd rezulte cotele functionale inscrise in clesenul de

execr-rIie.
1'7

Ia proiectarea irroceselor
tehqrologiee perrtru:
- produclia de serie;
prelucrarea pe rnagini uneite ?n coordonate;
- prelucrare pe nraqini uneite ou comancJ[ program qi nurneriCctarea tehnologic5. este

necesard

c5".

in toate aceste cazuri se lucreaz5 cu sistemul


eot5., acest

tel'rnologic reglat la
lucm solicitdnd cu prioritate eotarea tehnoloeie["

2"3.2" Metoclica generalS cle caleul al coteror tehnolosiee

Atunci c6nd bazele de cotare funcfionale se suilr"apun cu bazele dp


orientare la prelucrare, cotele tehnologice sunt identice cu cotele
firncfionale. In consecintE, nu rnai este necesar i.rn calcul suplimentar. Dacd
B.C.F": B.O.P. gi sunt reale =+ s.c,f. : s.o.p. cotele functionale : cotele

tehnologice"

Cdnd 'nu este posibila aceasth supraplrnere, se irnpune calcr-rlLrl


cotelor tehnologice.
Metodica generald de determinare a eotelor tehnologice est.e
urmhtoarea:

a)

se

stabiierste schema

semifabrical.ului,

b)

de

orientare

si fixare a

Se

realizeazh cotarea tehnologica in locui celei


funolionale, legAnoC suprafbtele de prelucrat cu bazele cle orientare la
prelucrare, prin cotele tehnologice.
c) Se formeazh lanlul de dimensir.rni cel rnai scurt" in care
necunoscuta este cota tehnologic6,

d)'

Se scriu eeuatiiie lanlurilor de dimensiuni astfel incAt


element rezultant sE fie cota funclionala (cota functionald se scrie in
stdnga egalit5lii)"
e) Se rezolvd ecuafiile larrturilor de dimensir-rni qi se cleduc
cotele tehnologice necunoscute.
Rezolvarea ecuatiilor lanfurilor de dimensir-rni se face prin hplicarea
relagiilor specifice problernei directe a Ianlurilor de climensir:ni.
O mare parte a situafiilor eoncrete de proiectare se incadreazd intrr"rnul din cazurile generale, care sfl prezintd mai jos"

C*zul I, figura 2.I3.


In lairlul rie dimensiuni sunt prezente cota funciion:rl5 X,., cota
tehnologic6 X1 gi cote m[ritoare Li(i :1...n)"

ry(j

Cotele m5.riioar* l-i sunt a*ele cote care ou ci eqterert lor duc la
eregterea cotei tehnologiee X1, *iacd. aelelaite eote din lanlul de dimensiuni
nu se modific[.
Eaza de orientare este ruo atd eu eifra 1.
Ecuafia lanlulLri de dunensiuni se serie:

v oi,

A F o',rr, -

oi, \r ol*,.
d' I iaiti
t'' 7'

(2 3)

o,*',

*r;'
Relalia dintre clirnensiunile nominale este.

Ilxn
de

uncte:
N*.

() 4\

2_Nr,-11;.,
i=I
t

\-\ Nr, N*o


--

(2 s)

,*t

in care:

Nn,

este valoarea nominald

a cotei telmologiee;
sunt valorile norninale ale

N,

'h .'
'Slroralatl)
:

. 1.... .

ootelor m[ritoare Li;


,/y',.
este valoarea norninala
/, I

de'prelucrat, cotei funcfionale.


Relatiile dintre abateri se

scrir-r

astfbl:
n

n.f
4F

\-,,t
/ rrt

-.1

AT

(2 6)

\-

llv

- ai.^T

-i

cle unde:

[,1,].

;\a,.=>a]
-G:.
n

Fig. 2

13

L.J

L]

^T

(2 7)

i=, I

n,u
^1'

=Tcl -ai.
LJ
i-l

Lt

'1

m care:

dr,,oI,. suilt abaterile inf-erioard qi sirperioarf, ale cotei telrlologice


o',.,o',, sllnt abaterile inf,erioare gi superioare ale coielor mdritoare

X.1,

L1,

alr,,a',r., sunt abaterile superioari gi inferioala ale ccteior fi-rnctiouale

X1,.

Pentru ca Ianful de dimerisirini sd {re rezolvabii trebuie sA fie


satisfbeut* eci-la.liet tolerarifelor (2. 8):
79

T-

ln

Ka,l

-,a"k

r- 7.

(2 8)

^l

Oare.

T*,
7'r"

este toleran$a cotei funcfionale;

Tx,.

este toleranta eotei tehnologice"

sunt toleranlele cotelor rn5ritoare;

Car-il trI, figura 2.14


Lanful de dimensiuru eupnncle cota funcgionala Xp, cotz tehnologica
X1, cota mdritoare L1 (i:1"..n) qi oote reducdtoare Lj(i:1 . k)
Cotele reduc5toare Lj sunt aceie cote care cu cregterea lor duce la
reducerea cotei tehnologice X1, daed celelalte cote drn lantul de dimensiuni
nll se modific5.
Ecuafia lanfLrlui de dinren-

L'

siuru se scrie:
.^'
YF' oi, -\-l"i
Y"xr
- ') - u\'/
''
. - Lt "i

A
I

atr.

or,.

"

I
I

Xr

i-l

-',t
lat

"J

(2 e)
t.
+1

Valoarea nominald

a cotei

tehnologice se deduce din relalia:

&

,tk

N*-=F1tr,,-y'/,.
Z-J
4
^F

II

^r

v
I

-Tru,
LJ

L.i

(2.t0)
\

ln relagia (2.11):

N*,

este valoarea nomina-

la a cotei tehnologice X1;

;;
L^-.q

Nr,

valorile nourinale ale cotelor miritoare L;;


N,., sr-rnt valorile nomina*

Frg,2.14

sr-tnt

le ale cotelor reducdtoare fu;


este valoarea noilinal* a eotei functionale Xr.,

N*,

Relafiile ?ntre abateri so scriu.


k

\-1

cttu = 5'*f
) a',L,i -#.',,
k1 4 - &*d
^F
^T
i- |

iE-;
qY- -- /s ,ilI
^'
'-r
t:I

(2 12)

-Fai
j=l
a-f,

-a'.,^T

80

ele unde:
flE
rf-

G'y*=
),ai 11 -\ I*4 a', *6'u
-"J
&4

al'_-l

i=I
fik

j=l

i=l

j=l

"j

^F

F ui -- T'al - ai,

(2 13)

In oare.

ax,,nI,
ai,,qL,

srmt aLlaterile inferioard gi superioara ale cotei tehnoiogrce X1,


sunf abatertile superioare gl inferioare ale ootelor maritoare Li;

ol-,,Q'r, sunt abateriie superioare qi inferioare ale cotelor reclucdtoare L1,


oiu,*'*, sunt abaterile superioard'gi inferioari ale cotei fulctionale Xe.
Lanful de dirnensiuni este rezolvabil dacd este satisfbcutii ecuatia

toler;urfelor, adicd se respecti relalia Z.l4


7.*,

:frr, +T'*, +frr,


t=l

?ti care

"

j=l

(7,14)

T*o este toleranta ootei fulic$iona.ie Xp;


7,. sunt toleranfele cotelor mi,ritoare L1;
T*, este toleranla cotei tehnologice X,"1;
7", sunt toieranfele cotelor reduciitoare I_;.
fuiaiizfind relafiiie 2.E gi 2.14 relatii in oare, furainte de rezolvarea
ecuafiilor lanfuiili de diniensiuni, sunt ou.noscute toate elementele in afard de
toleran{a ,ootei tehnologice 7"*,, gtiind ch toleranfeie sunt rnarirni strict
pozitive, deci qi 7-x,)0, rerult5 cri ecualiile lanlului cineruraticZ.3 tn cazr.rl I,
respectiv 2.9 in cazul II, sunt rezolvabile nuruai dacli sunt aclevdrate
inegalitdlttre 2.15 pentnr cazul I gi Z. [6 pentru cazr"rl II.
fr,,

'

T*"

rZTu *27-r,

Err,
i=l

(2 1s)

nk

i*,*;#r=r#.

(2

0,-#1l**';f'L*rii

16)

terrnorogice se face aplicAnd

una cJin i-innfltoareie trei soiutii:

1. SeXriinbarea scliemei de orientzue a senrifabricatului in idea


suprapunerii baeei de or'rentare la trlrelucrare cu baza de cotare
funcfior:al5. Xr:Xp,

2." Mzuuea preciziei ( redueerea toleranfelor) coteior [,;,(in eazul I)


respeetiv Li, L:.( in cazul II) (lezuita prelLicrdri supiirrrentare).
8I

, 3. Reducerea

preeiziei {niSrirea toleranfei) e ote fi-motionale Xp, e u avizui


proiectantului. De reprlS aeaastS. solulie nu se poate aplica rnai ales
dacd proiectantul piesei a stabilit eorect toleranla eotelor frrnctionale.
Pnmele doud soiulii presuplln oheituieli suplimentare Prin schinibarea
schemei de orientare a sernifabricatului este posibil apelLrl la o soh.rgie
mai eostisitoare, un dispozitiv eie prindere a semifabricatulLri mai
sculrp.
Prin mS.rirea preciziei anuirritor cote drn lanful de clirnensiuni sr-rnt
necesare prelucrdri suplimentare, deci cheltuieli mai nrari, cu prelucr[ri de o
precizie mai mare decAt o impune rolul funclional al piesei
Din aceste considerente solulia optima de rezolvare trebuie adoptatl
pritrtr-un calcul economic comparativ intre cregterea costului dispozitivLrlui
de prindere a setnifabricatului gi cregterea- costului piesei prin prehrcrdrile
sr-rplirnentare (pentn-r tot lotui de fabricafie).
Se rnentioneazd necesitatea ea probiema cotarii tehnologice sd fie
rezolvatd pe ansamblul procesului telinologic al unei piese. Aceasta
deoarece este posibil sa unele precizii adoptate si sati:sfa cd, realizarea unor
cote, dar sd nu satisfasdrealizarea altora.
In atenfia manageruiui de tehnologii trebr-rie oontinug sa se afle
turrnf,to arele probleme:
- diferenfierea dintre precizia funcfionaliL gi precizia teirnologica;
variabilitatea cotdrii tehnolo gice, funclie de scliemele cle orientare 5i
fxare adoptate;
- necesitatea coiarii tehlologiee, pentru intregul proces teiinologic;
- necesitatea luErii in considerare a cotarii tehnologice inca din faza cie
proier;tare a prclduseior" in speeizLi pentm cele ce vor fi labricate pe
masini - unelte ou eomancl5. ntr:r'lerieii.

2.3.3. Exernplu de ealcul a[ ectelor tehrlologiec

in

figLrra 2.15.a se prezintX cotarea funcfionala a unui serrifabricat


prisrnatic, iar in figura 2,iS"b,scherna cle orientare gi fix.are a acestuia tn
vederea prelucrS.rii, cu cotai'ea tehnologica.
Se obserya ca prirna cot6 tehnologica X., este egaia eu cota liniclionala:
Xr,=75[0r

mm,

deoarece baza de orientare notatd cLr cifra 2 se supraFrune cu baza cle cotare functionald, a ootei t s;o,r
.

o4

OA

la
<J

e;
$.1

(f)

:]F:ta!., f

i1'r-'P'i

eE;+nl

ttl

a)

L'-l

b)

c)

Fig.2-i 5. llxernplu de cotare tehnologicd: a cotarea funcficnali; b -.eoLafe


telrrologicr; c-schenla de orientare stabilitd in urma mdsu,'Lrii a treia din exemplu (BOp:BCF).

Pentru determinarea cotei tehnologice

X'.,,

climensiuni:

se scrie ecLtalia

lantului

cle

'

:25t0't - xr'
Se observd. cd,rezalvarea acestei eclrafii a lantulLri de climensiuni
este
irnposibild deoalece toleranla elementuluirezultant{'f : 0,1 111) este
nrai
ro
rnicd decAt toleranta elementului component (Tzs : 0,2 nrm), cleci nu
este
satisfdcuta ecua[ia toleranfelor (relafi a 2.8)"
in acest eaz se iinpune una din ,oll-rgiil*,
a)' Mdrirea toleranlei la cota de lOmm cu acorcJLrl proiectantul-ri
prodLrsLrlui gi dac6 rolul 1'unc!io*al al piesei perrnite;
loto'05

b). Mdrirea preciziei de prelucrare la cota de ZS plur printr-o

prel ucrare sup I irne ntaril;

c)' Schimbarea schernei de orientare gi fixare a semifabricatului,


in varianta (u) in gerreral nu se poate adopta solulia rn6ririi
toleranlelor cotelor fr:ncfiouale, in ipoteza sl.abilirii judicioase a lor de
cdtre proiectant. Se consielerd c[ nici in cazul de faga nu u* permite.
rndrirea

toleranlei,' deoarece afecteazd roh-ri fun ciional.

In varianta (b), dac6 se inipune pentru cota cle 25rnm m[rirea


preciziei de la 0,2mm la 0,05nim, aclicd se prelucreazd anterior cota
rn[ritoare la 25i0'05, cota tehnologrcd X.,.,se decluce din ec:uafia lalfulli de
dirnensiuni:
lgto'oi :25;o'ot * Xr,,il-',

Ftela$iile clirttre dimensiunile nornir-rale gi abateri se scriu conform


relafiilor generale(2.4, Z"S, 2"6, 2 "7):

l0:25 ^ Nr,

Nr; = lSmnt
[+

0,05 = +C,05 .*

IJ

0,05 = g -.

Gt):,,

ll

lot.r,,

n''r,,

[.o.1,,

,13

+0 0{

nlm

'lj

Rezulta eota tetrinologic6.


V
tLTa

q+0,05
_ tLro'
ffilrn

Este evident cd prin mXrirea precizteila col.a de 25 mm costul pieser


cre$re.

Schimbarea schemei de orientare gi frxare varianta (c), in general,


trebuie sd se facd astfel ?ncAt s* se reali:'.eze sllpraplrnerea bazelor de
orientare la prelucrare cu bazeie de eotare f'uncfionaie.
Q
r li
r
r
,
I
preluerarea
considerat
trebuie
In exemplul
sai se realizez folosind
sclrema de orientare gi fixare din fig. 2.15c, pentrLr care:
Xr, =10 * 0,05mnt

Dispozitiwrl de prindere reahzat pe baza acestei scheme de orientare

gi fixare este scurnp gi se caracterizeazdprintr-o manevrare incornoda.

Pentru stabilirea solufiei economice se irnpune un calcul econonlrc


comparativ intre variantetre 2 gi 3 de rezolvare.

2.4" Yraiectarea c$n{int{tmlui procesului tehnotrogic


de pneHuflrsr"e
2"4.1,"

Sta*)ilirea etapelor de prelucra]"e necesare

Crice suprafafd a piesei, care necssitS prelucrarea mecanioa, se reerlizeazS" prin indepdrtarea de pe sernifabricat a adaosului de prelucrare in una
sau mai multe etape tehrrologice de prelucrale.
Nurnirrul etapelor de prelucrare rnecanicS. necesa.re este dependent de

condiflile tehnice dimensionaie, geotnetrice gi nugozitate impuse suprafelelor.

Prin etape tehnologice in r*alizarea unei suprafefe se inleleg operafiile, fazele (chiar gi trecerile) necesare realizbrii concligiiior telinice irnpLrse
acelei suprafe[e.
Extrenrele probleinei puse tn discr,rlie sunt. sernifabricatul gi presa, crr
condiliile teirnice aferente,
Stabilii'ea numdrului eiapelor tehnologice cle prelucrare ilecanioA necesare se poate face prin:
a, Consultarea Llnor tabele continAnd date experimentale prin eare se
prearzeaza pentru diferite variaiite tehnologiee de reabzare a uner
anunrite precizii la pies5, filnc;[ie de precizia semilabricatrilLri, nurnAi-ui de etape neeesare, precum gi denurnirea acestora.

84

b" Consultarea unor recorurandari experirnentale siiitetice de reaiizare a


preclziilor gi rugozitagilor standardi zate;
o. Calcule de ,, oceficienfi de precizie" specifici etapelor de prelucrare

intennediare gi finala.
*. ?o lrteraf,rca de specialitate se prezint[ informalii de genul celor
exernplificate in tabelul 2.2. Pe baz,a acestei inionnafii se pot alege concomitent etapele gi metodele sau procerieele de prelucrare necesare realizarir
unei suprafele oarecare,
f abelr-rl

lryep!4!. prec;izi e I S O_
Semifabricat.
Piesd

Variante de etape tehnologice


Nr.
Denumirea etapei cu precizarea
procedeelor de orelucrare
etapei

Nr,
Variante i

I 1-10
( arbori)

II

Srnrnjire de finisare cu diamant

( arbori)

Rec ficarear exterioard cle deqrosare


Rec ficarea exte oarh cle semiflnisare

2
.)

i{ec ficarea exte oara cle finisare


Broqare de senrifLnisare
Bro,sare de tlnisare
Rec ficare plarra de degro$are
Rec ficare plan?L cle seniifinisare
Re ct ficare olanI de finisar e
L,epr-Lire netedi

ilI
2

ry
2
.J

Dependenta dintre treapta de precizie gi numd-ruI etapelor tehnologice de pr,:lucrare


necesare.

T'alrelul 2
Tr eapta de precizie

Legenda.

Recolnalldare curent6
Re 0omanci ar"e

85

s gr

ecial d

Se menlicneazt cd aceste *tape de prelu*lare pot fr cperafii distincte,


faze sau cliiar ti'eceri ale unei etperalii"
b. fn tabelul 2.3. se prezintd. sintetic, prin experienla unor firme fi-an^
,

Qeze, recomandS.ri pdvind stabilirea niimdn-riui etapelcr tehnolosiee de


prelucrare pentru cazuri freevent ?nt6inite.
Se obseryd o5 pentru orice eondilii tehnice sunt necesare, in generai
cel mult 4 etape tehnologice: DEGRO$ARE, SEMIFINiSARE, FINISATRE,
SLIPERFIMSARII Pentru anlrmite condiiii tellrice impuse tehnologul
trebuie s5. aleagd numdntl minim posibil de etape tehnologice care asigtLrii,
b ine?ntel es, realizarea con diliilor irnpr,rs e.
in figura 2.16 se prezintd varialia costului prelucr6.rii pentru prese clin
ofel, ftlnefie de precizia'impusd, respectiv fi"rnclie de numdrul etapelor de
prelucrare necesare.
h_

co$l

(o/" J
400

qJ

l--q

a'

\-

(J\

ar
f'1

AJ

U
-?J
t'.
F\

0)0
Fig

2. 16.

0,

0,01

40005

tOt'l

[rnn,t

Variatia costului preiucrdrii in funclie de precizia irnpusI

Va.rianta (c) presr-rpune calculr,rl coefrcientr,rlr"ii de precizie total gi a


ccteficientilor de precizie intemrediari, variantd care este cletaliatd ?ntr-rrn
capitol ulterior.
Se observa Cin tabelul 2 3 qi figura 2.16 ca, pentru reaiizarea trnei
strprafefe elementate, este necesar, in general, sd se ef'ectLreze lnai rnrilte
etape de preiucrare:
Etapele de degrogare (D) au ca scop tndepartarea n:ajorit[1ii adaosrrrilor de preiucrarc, eliminarea nsregu,laritagilor semjfabricatr-riui turnat, fbr1at, matrifat, iaminat etc (aba.teri de forrni gi de nrgozitate)"

86

,i,++-:-

Etapele de semifinisare ($eF) peruxrt:


apropl:erea de supr afa[afinita ;
asiglrrarea unifonnit[1ii adacsului de prelucrar* ia frniriare;
'asigurarea unei precizii ridicate a suprafefelor de orierrtare.
Etapele de fluiisare (F) permit sA se obfind:
calitatea suprafefei bun5 sau fbaile liund
precizia geornetricd qi dimensionali bund sau foarle bund.
Etapele de superfinisare (SuF) pemrit sd se obfina calitali de suprafafa

cu pretenfii cieosebite"

O condilie esentialf pentru proiectarea unui proces telrnologic optirn


(care sI r5sputrda in grad cdt mai inalt cerintelor de precizie, proclLrctivitate,
cost, flexibilitate), este aeeea a stabiiirii r-rnei succesiuni optime a operatiilor.
Suocesiunea optima a operirfiilor oricdrui proces tellrologic este detenninatd, in principal, de asigularea condiliilor tehnice irnpuse piesei.
Pentnl asigurarea aceloraqi conditil tehnice impuse urei piese, nlr-

mSrul variantelor de proces tellrologic, irnpilcAnd diverse sLrccesiLrni a


operafiilor, poate fi foarte ffi1al0, proporfional cu numErml suprafefelor piesei
oare necesit5. prelucrdri rnecanice. Spre exernplu, pentnr o piesir sirnpia cu
numai pafru suprafefe, realizabile ?n operalii distincle fr: 4, in orice ordine,
pot fi luate ?n considerare n! variante de proces telmologic, adicd n tr x2x3x4 : 24 vzu iante.
Acest numd.r de variante diferenliate numai prin ordinea (succesiunea) prelucrdrilor poate fi rndrit considelabil da.c6 se iau in ccinsiderzue
diverse variante de ectripamente telurotrogice (rnagini - unelte, scule, dispo^
zitive aferente).
Astfel se expiicfl faphil cd fur conrpaniile construetoare rle magini se
intAlnesc f'oafte multe procese teirnologioe difbrite pentm aceeaEi piesd sau
pentm piese similare.
Reducerea acestei diversitd.gi a proceselor telurologice gi otrriitn:Zalea
lor se pot realiza in prirriul r6nci prin optirnrzarea succesiunii operaliilor.
Optimizarea succesiunii operagiilor este posibila prin parcrrgerea in
ordine a doud etape:
a) Luare ?n considerare a tmCIr principii de stabilire i.r succesiLurii operafiilor, procesului telurologrc.
b) Apliearea txnor metode rnaternatice {ie stabilire a succesiunii operaliilcr; qilsau utiiizarea traseelcl telurotrogice tra,Ci$onale validate ca

OT

o,t

eficienld telurico - econornjcd de praetica industriala. Metoda grafe lor.


Principalele principii de stabilire a sucoesiunii optime a operafiilor
orieirui proces teirnologic sunt:
condiliilor ele pozilie reciprocfr a supral'e;eior
(prescrt se
gurarea condiliilor
supra
l: Asi
Asigurarea
in desenui de execulie), perpendicularita,te, paraielism, soneentricitate"
simetrie, etc.
2. Suprapunerea bazelor de orientare la preh-rcrare B O P. c,u bazele
de cotare flinofionale B.C.F. in special la prelucrarile in care se reahzeazd
condiliiie telurice cele mai severe. dirnensionale, de pozilie reciproci, de
formd etc., impuse in desenul de execirlie,
B.O.P. : B.C.F. *+ erori de orientare nLrlel
3. Proiectarea procesului tehnologic cu trn num5.r de operagii n,,,, miNilTI:
no,.,

-+ ntin

Dur acest punct de vede.re, ideal este cazul ?n care nor,:1, E; : E1'.
4. Numdml bazelor cle orientare rr s o $i a srprafelelor de orientare n
s.o, sd fie minim.
np s. --) miri.
tls 6.

-)

lTll"tl.

Respectarea principiulLri 4 corrciuce la un numdr lniniur al schernelor


de orientare gi {txare pentru intregul proces telliologic. Astfbl precizia de
prelucrare se poate realiza ftr condiliiie cele rnai favorabiie prin reducerea la
mininr a erorilor de prelucrar.. in acelagi timp costul proiectarii gi reahzarii
DPSrse redLice,IJtiltzarea aceloragi scheme de orientare conctnce ?n general
la acelagi tip de dispozitive la toate operaliile procesului telurologic.
5. Nr"mdrul sehirnbariior supraf'elelor de orientars n5 5 o sd fie rninirn;
fl.s.s.o *> min.
Acest principiu tretiuie infek:s in dubiLr sens: pe de o parte neschirnbarea suprafelelor de orientare prin care se pot materializa aceste baze, iar
pe de altd parte, realrzarea prelucr[rii cu num5.r iriinim de prinderi I)iverse
prinderi chiar dupl aceleagi suprafele implica erori de orientare gi fixare
diferite.
6. Plasarea operatiilor cle controi teluric intennediar dupa etapele iurportante de prelucrare: degroqare: sernifinisare, finisare, iar controlul final
dup[ ultima operalie de prrelucrare Inecanioa. Sirnilar numiirul operaliilor cle
prelucrare mecanic[ gi pentru nLtmdrui operafiilor de control n, se poate lLra
in eonsiderar-e restricfia ca.
n. -> min
astfel incAt controlul tutrror condiliilor cle ealitate impuse in clesenLrl cli:
execufie sd fie cert realizat.

B8

Neap6rat dupfi preiucrflr"i ?rr r:are pot ap[rea rebuturi se piase.az\ o


operalie de control interrnediar pentru a cpri tnmagazinarea de noi cheltuieli in acest,,positrii" rebut"
7, Asocierea suprafetelor cie prelucrat pe criteriile geometrice gi tehnolosice.
Respectarea irrincipiilor I r" 5 frresupline luarea in considerar? a
acestuia din i-rrin5, care impune coneentrarea prelr-rcrdrii sr-rprafetelor asociate 1le pe consiclerente geometrjce (similitudine a fbnnei constructive) fie
pe considerente tehnologice" Spre exernplu, referitor la suprafeiele cilindrir;ii Ei {r"ontald (cliferite geornetric) la r-rn arbore oarecare, principiul asocierii
tehnologice impune reunirea prelucrhrii ior in aceeaEi operalie, in rnajoritatea situaliilor.
'ofefe essaloh
-i--oe 6cu/0

_-t

lnwl.
tf
I

b.

Ie]

e.

d'

I
e"

socierea geornetlicA gi tehnologic[ a sr"rpi'afefelor in procesul de pleluclare:a


indrich gi fli'ontalh asociate prin Sc; kr- suprafefe frontald;i conicb asociate plin
DPSc; c- asocierea tehnologich printr-un cap nrultiax ( DPSf r- DpSc); d, e asocierea
tehnologic6 irnpusd de condi;iile telinice de prelucrare ( eorrcentr.ie itate res;rectiv
per.pend icu Iaritate),

89

Asoeierea tehnc:Iog,ie6 a suprafb,lelol se poate realiza funclie of *


"uraeteristic{ie sculeior, dispozitivelor ctre prindere a sculelor, dispozitivelor ele
prindere a semifabricatelor sau maqinil - unelte, flgura 2"11
- ougitul de canelare irnptrne asocierea suprafleloi eiluldrice cu cele cJouA
suprafefe frontatre (fre.2.17 .a];
- un dispozitiv cle prindete simultanA a dou[ scnle, una perttru prelucrarea frontal5 gi una pentru tegire, sau o sculS combinatd, impun
asocierea ceior doud suprafefe (fig 217.b);
- un dispozitiv de gdurire niultipla (cap multiax) pennite asocierea
telutologicd a tuturor alezalelor de pe o suprafatd a piesei, fi92.17 .c.
- o magin[ - ureaith echipata cu sistem flexibii de scule pennite o
asociere tehnologioi foarte cornplexE
Se impurL a fi asociate tehrologrc:
- mai mr:lte suprafefe cilindrice pentru care exista condilii de concentricitate (asocierea este gi geometric[), (fig.2 l7.d);
- suprafefele cilinclric6 qi frontaia pentru care se irnpun condllii de
perpendicul aritate (fi9.2 1 7. e.).
B. Crearea bazelor gi suprafelelor de orientare unice (pemranente) in
prima sau in primele dor"r[ operafii.
Se detaliazd qi se exernplificd in contiuuare problerna prinrei operalii a
proeesului telinologic, deosebit de importantdin orice tehnoiogie.
In prirna sau primele operafii, c1up6 cum s-a1i mari menfionat, trebuie
reab:zate sr.lprafefeie c1e orientare pennanente, utilizate la prelllcrar ea restului suprafelelor.
Suprafefele de orieirtare brute utilizate tn pruna operafie trebuie sd fie
de preferinla suprafefe exterioare gi adiacente, de mari dirnensiuni, cu
p"recizie geometrioE ridicalS qi care sA asigure o mare stabilitate gi rigiditate a
prinderii.
De regul[, pentru semifabricatele tur-nate aceste eerinte sunt indeplinite de suprafefele sitLrate in partea inferioard a formei de tumare.
Prima operafie trebuie sd asigure o distnibufie unifomrd a adaosului de
prelr-rcrare pentnr reshri operafiilor procCIsului tehnologic.
Este necesar ca supraf'efele aiese pentru orientare in prirna operatie si
nu confirr[ planul de separafie tra tumare, for.jare, matrila.re, adica sd fie
neteCe, sd nu eonfinl bavuri sau adaosuri cle tumare sau nratrilare.
Se recomandd ca suprafelele bnrte utilizate la orientare ii-i prima opera{ie sa nu mai fie utilizate in eontinuare ?n acelaqi scop.
Se prezinta in oontinuare in figura2.18. pentru princiuaieie tipuri rle
piese prirna sau prirnele dou6 operafii" Pe schilele prelucrarii sunt prezentate'. bazele de orientare, sclrema cle orientare qi {txare, suprafefele preir,icrate (cu linie ?nlgoqata). ccltarea telrnologic5,
.

90

E1c+9-

i;-

;i;;+.
=+r
'a-;"' -

a=
"i..+

a:;

nrei:ttu semifabr"ieatele de tipul arbcrilor ?n priina operalie se prelucteazh, sriprafeleie ftrrftale qi alezajele (giiuriie) de centrare sau suprafelele
fi-ontale pi suprafe-ve*Le ctlindrice aciiacente. ,suprafeleie de orientare utilizate sunt suprafala cilindric6 exterioar[ gi una din suprafetele frontaie.
in figura 2.18.a se prezint6 schi{a prirnei operagii cie prelucrare a
tinu-i arbore drept, {realizabiiS pe o rnagind bilateralk" Ce frezatgi centrr.rit).

r---t

lL'l,ll

(K)

FI

j"
P'irna sa* priniele operafii din procesnr terrnolcigic de preluc;rare: a- arboli clrepti;
c - arbori in trepte; d- disctrri gi fiange; e_ excerrlrie i; f- batiLrri;
g- carcase,
h - bLrcae; ij - piese prismatice.

9l

in figura 2"18.b $i 2"lE.c se prezirrth

sehiga primei sau a prir"nelor


cJou6- operalii de pr"elucrare a unui arbore in trepte (reaiizabiie pe un strung
normal).
Pentru piese de 'cipul discurilor, flangeior etc, in prima operagie se
prelucreazi o suprafa!6 frontali gi o parle din suprafap cilindricd adiacentd
(fi9.2.18.d). Orientarea gi fixarea se realizeazd" dupa suprafafa frontali
omoloag[ oelei prelucrate qi suprafala cilindrica.

Sernif;lbricate
L,aminate Ia
cald sau foriate

Tratamente termice
prel iminare: (i:eco acere de

omoge
normali

Defbrnrar-e plasticd la
cald ( forjare. rnatritare)

e,

re)

Tratamente termice

Prelucrdri prin

preliminare (recoacere de

agchiere

regenerare)

(degropare)

Prelucrhri de degro;are

Tratamente tenrrice
internr ediare (recoacere
de detensionare)

prin agchiere

'fratamente termice
intermed i are (irnbundtdfire
cu revenire)

Frelircrflri prin
aqchiere
(semifinisare )

Prel ucrhri de semifinisare

prin aqclriere

Tratamente'termi c e'f.-rnal e
( norrnalizare, imbrm[thfire)

Tratamertte tennice fi nale


( eementare, cdlire,
reverrire)

Prelucrlri finale
prin agchiere
Fig. 2.19" Locul operaf iilor de tratament
termic in prccesul tehnolr:gie de
fabricaf ie pentru serrr ifabricate turnate

fi nale prirr

I{ectificdri.

Fig.2.2A. [-ocul operaf iilor de tratarnerrt


tennic in procesul tehnologic de fabricalie
lleritl'u senrifabricate laniinat-e la eald saLr forjate
L)2

..1r':

Pie.qele de tii:lii excentrieilc.nr necesitd nigte adaosuri teirrroiogice,


eale se inlSturh c[tre finel"* procesului teirnolc-rgic. in zonele respective se
practicd douir perechi cle gEuri de terfrare, care selvesc la materiaLtzarea
axelor excentrice (Ar), ihr) dispuse la distan!a,,e" (fig.z.lB.e). uazele de
cotare funclionale (ar), (az) surit gi baze d,e orientare de prelucrare. pe
schila ;rrelucrfrii este prezentatii cu linie sublire intreruptl piesa. ,?excen!,L

IL,

"

Similar adaosurile tehnologice exempiificate la excenrrici, pentru


alre tipr-rri cle piese se pot prevede bosaje, larnaje in aceiagi scop (de orien-

tare qi frxare la prelucrare).

Pentru piesele de tipui batiurilor", in primir operatie se prelLrcr-eaz1


suprafafa tdlpilcr, cu orienrarep gi fixarea clLrpir ghidaj e (fig.2.1 8.0 La
turnare, ghidajele se afl[ in partea in 'erioard a folmei cle turnaie"
Procesele tehnologice pentru piese de tipul carcaselor au prevdztttd.,
?n prima operatie sau primele douir operalii prelucrarea unei supiafele plane, cea mai intins[ gi doud alezaje perperrdiculare pe ea (frg.2.lB g).
I-a piesele de tipttl bucEelt:r ?n prirna operatie se prelr-r creazd, alezajul
qi suprafata fiontal ir (fig.Z.1 S.h).
Pentru piesele prismatice in prima operatie se prelucreazTa o suprafa!a pian[ in vederea asigur[rii perpendicularitaiii sau paralelisrrulr,ri iupra*
fefelor prelucrate in urrndroarele operalii (fig.2.I B.i,j),
9. Stabilirea rationala a iocului trataurentelor terrnice, in figLrr.a 2.19
qi 2,'2A se prezintl locul tratamentelor termice pentru sernif'abricate tlrrl?]te,
respectiv iaminate la cald sar_r forjate.
10. Preluetarea suprafelelor cr-t conditii tehnice severe in etape cle
degroqare, semifinisare finisare, superfinisare, de preferat in o1:eragii jistilcte" Frelucrarea acestei categorii de suplafete se recornaldd sd se realizeze
c5-tre incePutul procesu.lrri tehnologic claca semifabricatr-rl nu necesita traratnente termice prin care ise nrH.reEte duritatea (cernentare, nitrurare, calire)
satt edtre sf6rEitul prooesului tehnologic, dacd tratailentele termice prept.ionate se in'rpr.ur {fig.2.21}.

E].

ig.2.2,1 . Prel ucrarea supral'ete lor in etape de. degrcgare (L)), senrifinisar.e (Sefi),
finisar"e (F)

sLrperfinisare (SuF).
93

$l

,II

ll,

Prelucrarea c5tre sf6rgitul procesului telurologic a suprafelelor a


c[ror prelucrare aonduce la reducerea ligiditafi piesei sau sculei, sau care se
pot deteriora in timpul transpoffului, (suprafefele fileiate exterioare) qi a
ceior fErS importan!5 funcfionala deosebitd (ex. - alezaje de treeere, hrosaje,
alezaje filetate etc.), {t9.2"22.

q/" f t

a)
bi
c)
Fig.2.22. Prograntareaciltre sfirgitul procesului tehnologic a operaliilor: a- care conctuc la
scdderea rigiditagii piesei; b- care c<:nduc la scdderea rigidir:ntii sculei; c * care conduc Ia
deteriorarea suprafelelor in timpul transportuIui.

12. Descoperirea defectelor ascunse in prima sau primele operalii ale


procesului tehnologic. tn Llffira realizdrii semifabricatelor prin laminare.
tuntare, foriare, etc. acestea pot avea defecte ascunse (fisuri, crdpdturi,
porozitdti mari, ete.). Cu cAt aceste defecte se descopern ftw cleweme cu
atdt se pot evita cosLurile mari crt aceste rebuturi in eventuala anaritie a cJe-

fectelor pe suprafafa prelucrata.


13, Lungirnile curselor active gi in gol la prelLrcrare sd fie rninirne, in
special ia finis[ri qi la utiiizarea sculelor de rigiditate reclusd.
I4. Unificarea constnlcliei SDV-uril of , aaz in care costurile fabricatjei
SDV-urilor gi al piesei pentm care smrt destinate se reduc,
15, Prelucrarea supiinrentard a suprafelelor de orientare pennanente
inainte de operaliile de finisare de foarte inalta precizie (exemplu - nectifisarea aiezajelor de cenh'are la arlror:i inaintea superfinisdrii sLrprafefelor'
cilindrice exteriore).
2.4.3. D etennli*ft r'ea

sf

ructurii

ro ces ur! ui tehno! o gi c

Succesiunea operafiilor unui ilroces tehnoiogie se stabiler;te dtrpa


str-rdiul piesei pe ba.za desenelor de execulie gi de ansarnblLr gi cigpa stabiiirea sernifabrieatului. finind oont de progranla de fabricalie, utila.jLrl
teirnologic existent sau posibil de achizitionat, natura prelucrdrii (D, S.F', F,
SUF) 9i de forma suprafefei de prelucrat, pe baza priircipiilor privincl
stabilirea sttccesiLmii optirne a operaliilor (cap.2.4.2) se r1etennind sirc,cesiunea optirnl a operafiilor (prelucrarilor) procesului teiinolog ic, {rg.Z.Z3
in figura 2.23 se sugereard elementelo care trelruie avute ?n vedere lil
defalcarea operaliilor pe f.aze.
,

qA

c6X
LDlJ

fi"N

)r4 .H

cn*
.X cd
c) u
,j: -o
,F

U)

'..'
{)

(t
o

EA
9) ''S

Ll

H
rY
tA
--

g
d)

Fr'1

rar'r
^

al)

.9

";o

c)
Fl

E
CJ

c-)

'=

Ff\ C) u

ri
-!

[4

6'rn
n.

L-

(JF
ud)

il

bT

Yt/)'..-O<
T^n

l-i

o)

LO

,d

Ffl#
'-H

i:
H

l)

-l

F-r \+

,(q

C)
n

cJh
NU

PFa

,E ltJ

-'
a)

NN
a);
d

Ec
F#:-1

*'o

;=

f,4il

a)

u!=d
.'i ()
'*a)

*1 \d'

.C;

a3()
*un

c)5I
cc

l,<

|-1
-r

f.fftt

-,
t--t

.9,H

;JE
(-)trL

a1 n
fr{k

'6'
ni:

qt

t-

oq)

0)

c45

C)

c!

t<
c)

O"

gt-

a)
c)'=
*{ "1
'nl
;jn

!E

=6
(no
u
x4)

F{^

Fq -d
-l

l;
. \v

a-

f \

'i r-\
ti)
(Jcn
=
Et-rn
FT

0-)

v
nrF

0-)

.N. o"

0J

0)

()

r.,l
cu
rY

,0)

lr

'cq)
tr
r-

q)

('.
c.)

Ld

z--

,a

D,

dJ

(')

()c)
!-1
Pd7,

95

.n
c-l
^i.
'atJ

?n contfuLt"a1e, pentru {'iecare *perafie cste neeesar sf, se stabileascd


metodele gi procedeele de prelucraro a fiec.i,rei s".rpraf'e1e.
Stabilirea etapelor telllologiee pentm [ealizarea i.rnei suprafefe pre*
supune parcurgerea a rJor'rd- etape:
stabitirea metodelor sati proeeeleelar de prelucrare f,nala;
detenninarea metodeior sau a procedeeior de preiucrare intenrredia"re.
AvAnC ?n vedere importanla acestei aetivitdli a teJrnologului in optirg1rzgea stnicfurii procesului telmoiogto gi a strucnrrii opera{iilor procesu lui
tehnolo gic, detalieln aceste importa::,te pro bleme.

2.4.3"L" Stabitrirea rnet$rlelcr sau


finhld a suprirfe{elor

fl

1tr:ocectreelcr

de prelucrare

tn funclie cie ntgozitatea prescrisd suprafelei piesei in

clesenul de
execulie, cle fonria gi de dimensiunile suprafefei, de for-ma qi dirnensiunile
piesei, din tabele (tabelirl 2.4) se alege n:retoda sau procedeul final de preluerare care asigurd rugozitatea iinpu:;i acelel suprafefe.
in acelagi tabel se ctrf, precizia dimensionala i,S.C. (coloana 3) ;i
adAncimea stratului ecruisat (coioana 4), pentru procedeele din coloana 1.
Lirmdtoarea etap/a in stabilirea prooedenlui finai de prelLtcrare este
verificarea realizarii preciziei dimensionale, adicd a toleran!:elor tp, Tp
impuse sr-rprafefei piesei. Aceasta se poate face consuitAnd coloana 3 drn
tahelul 2.4 atunci oArrd pe ctesen se dd treapta cle precizie I,S.O. sau din
tabelele 2.5 :2.9. ohnd se dau toleranfele (abaterea superioard gi abaterea
inferioari) pe desennl de execufie.
Certificarea asigrrrdrii condifiilor tehnice in:rpitse sr.rprafelei piesei se
f"ace prin consultarea Llnor tabeie in care se dau precizia m.edie economic5. de
realizare a formei geornetrice (tab 2.1C)) sau a poziiiei reciproce ( 2 1 1) a
suprafelelor pe magini r-tneite.

2.4"3.2. Deterrnimare& rEre*oclelor sau procecleelor de prelucrare


i.rl'tern-ledia re

Prin stabililea semifabricatului optim gi a metodelor sau ptocedeelor


de prelLrcrare finala telmologrrl are la eiispozilie extremele probleinei tehnologiei de fabrica[re" heestea stutt condiliile tehnice ale sentifabricattiltri qi
procecJeele; finalr: dre realiza;e a eondiliilor impuse suprafefeior pieser
De regrrld aceste condilii tehnice (in special pentru suprafefe ou
condilii telmice severe) nu se pot realtza printr-un singur prooedeu cle
fabricafie, deei in aeesf.e eazuri trebuie sd se stabiieased etapele telrnologice
intermediare, care transfonna sernifabricatul in piesX,

Aces{e etape tehnologice intenn ediare, rcalizablle prin diferite metode sau prccedee, etape ap;rfinAnd aceieagi sau diieritelor operafil, se stabiIesc cll ajutorul eoeficienfilor d* preeizie
Coeficientul de precizie ,iotal E1 iloo*sdr peritru respectarea toieranfei
impusa piesei tp, Tp se calouleazteu una din relafiile:

e1.

T',t.

,.r

t.
T

'p

.,

(2 17)

ot - ,r'

m care:
11 - oste coeficientul de precizie total
t, (T') - toleranla semifabricatulr-ri pentm dimensiuni exterioare (inte-

rioare);

'

t,, (Tn) -- toleranfa piesei pentru dimensiuni exterioare (interioare);


ro* (alp) - precizlile mediei economice pentru semifabricat (piesa).

Din multitudinea de metode sau procedee posibil de prelucr:at,

teh-

ncrlogul trebuie sd aLeagd acelea pentru eare produsul coeficientilor cle


precizie iltennediari e; este tlai mare sau egal cu coeficienftrl de plecizie
total:
n

fl

a, ,:

e,

(2.lB)

i=l

Coeficienfii de preclzie intennediari c1 se calculeaza prin rapofiLrl


tol5:ranfelor (preciziilor rnedii economic*) realizabile prin doua metode sau
procedee care se aplica succesiv:
T

0; ,I

oi --,

(2.1e)

a)

in care:
t,. ("fn) este tr:leratrta realizal-iiia

in etapa ,,n" cte prelucrare

pentrLr di-

mensiuni exterioare (interioare);


t n-r(T"-r)este toleranla realizabild in etapa ,,n-1" de prelLrcrare, pentnr
dimensir-ini exteri oare (iiiteriozu'e) ;
ron(c0,,,1) este precizia medie eeonomicd realizabild in etapa ,,fl"
lespectiv "il.-1" de prelucrare"
Stabilirea etapelor intennediare de prelucra:'e se f,ace plecAncl de la
procedeui finai de preiucrare stabilit (vezi cap.2,4.3.1,), utilizAnd tabeleie
2.5 - 2.9.
Sintetiza,rea etapelor Ce stabilire a procedeelor interrnediare gi finale
de grrelusrale, precum gi factcirii d.e care depind alegerea acestora, sunt
prezentate ?n figui a 2.24.

I{ugozit[fi realizabile prin diferite procedee

de p-''ssltt.trre Ipm]

TabelLrl 2 4.

Procedeul de
preluc:nare
LAMINARE LA RDCI]

LAMINAIIE LA CAI-I)
POT.-IZARI:

I{CJIR F]

I AI).A.N C],IRI]

FII-i]'I'AI{E
FLti!c l'toNAI-Tt,\'fDA
sljPt{AFII"fEI

AI,TA PRI;.CIZIT]
Ij'l'At\r$[,ff ATE

CONTACT

MOI]IL

f;UPR.ATTAI'A

Briu'fA'

F.AJ{A

CO]{1-ACT

9&

{/1

c.l

()

t:

(\
--

t4

'to

N
c

C.i

d
O
t:

\o

=E
qJ

\o

fi

cl
r.l

-l

a.l

N
N

- 5
l

'r

I
o

q)

(\
(\

cri

qJ

N
6l
O
O

6l

X
6

c)

(J
[<

"c)
CJ

.t,

oo

a
F

cl

c{

C)

fl

0)
4)

a)

,(J
H

bl)

O
O

U)

rl

cd

(J
Fr
OJ

F{

OJ

H
(\

()
.C

IJ

C.l

a
cl

c.l

6
o
d

t\
a

)(J

()

cl

F]
(J

oo

a)

rcd

()

tr

(s

br)

C
O

c)

"o
q)
c-1

o{

c1

F!

O
O

sO

c.l

o
O

L
OJ

tr

{J

O
c\

O
ei

o
o

a
o

cd

o\
O

s)
m

O
C;

O
O

:E
ucl:
4

)(JG

a,J

o
U)

fr s.! s

'=F6OC

fil*

Y,fi-r
v
!HN

qr

9j=*
riEkiF
-:>.=
Y,=Gof)!
eY6;

.!5

EU:'

qQ

tr

e
E=

Preeizia dimensionalA medie eccnomicE rr de prelucrare a suprafelelor cilindrice


exterioare pe stmgurirevolver gi hutornate [mm]
,

Tabelul 2 6
Frecizia
Caracteristica

Diametrul

dirnensionalI

nrplr rnrXrii

Imm]

medie economicd

Observatii

tl [mm]
<.6

0,02-0,04

Strunjire cu culit de finisare

6-18

0,03-0,06

In funcfie de lungimea

in capul revolver sau pe

l8-30

0,04-0,08

suprafetei prelucrate-

sania transversali

>30

0,05-0, l0

D,'rrfrrr nir.cr' lrrrrryi rl,.

Strunjire cu cap

<6

0,02-0,025

{-'^,--.
x ^^,..,^
| i
^^ r ;
l rlrr rLcLL{l
I Lit tt lat !\!r

port-culit regiabil

6-18

0,02-0,03

rB-30

0,03 -0,04

L,[1imea

0,08

Strunjire cu cr-rfit profrlat

valorile

sc

rrrrinr-pezi rrr il)

(2,

profilulLri <20
20.-25

0,

l0

Precizia dimensional[ medie economicl ru de realizare a distantei dintre ax.ele a doui


alezaje fmml

Tabelul 2 9

Diametnrl alezajuiLri fmm]

Procedeul de
prelucrare

G[urire in dispozitiv

cu

0,01-0,03

tB-25

25",4.5

4s-65

0,03-0,04

0,04-0,05

0,05-0,06

bucge de ghidare

100

F r e,*:i

tr de preluerars a aleza.jelor'[mm]

zia d.irnensionald. medie economi cb

Tabelul2.7.

Ilrocedeul de

Diametrul

aleza.j

ului [mm]

-{r

6-10

l0"lB

I 8-30

30-50

50-80

0,t5

0,20

0,20

0,25

035

0.45

0,05

0, t0

0,l0

0,

i0

0, t.5

I0

0,l_s

024

0,20

degrogare

0,25

0,3 0

0,3 0

0.40

finisare

0, I3

0,

l5

0.20

Alezare cu

degroqare

0,3

03

0.3

cr-r!it

fin isale

0,05

0,05

Alezare

degrogale

0,03

0.05

0,05

finisare

0,012

0,01

alezor

rrranuald

00

0,0

Rectificare

degrogai'e

interioard

Ilroghre

prelucrare
Gdr-rrire

l-J

fhrb ghidale

0,l-5

cu ghidare

0,03

0,0t

Lbrgire

0,

Acliricire

0,01

0,0.s

0,020

0,02

0,01

0,0

0.

0,05

0.

0.07

0.0?

001

0,0 t5

0,0 t"s

0.020

0.0 5

0,0s

0,0s

0.07

0. cl7

frnisare

0 0l

0,023

0,027

0,010

degro;are

0,02

0,021

0,021

0,020

0,023

0.20

0. t0

0.0lii

0.0+0

0.050

0,030

0.0i

0,04 0

0^045

0,025

0,010

0.01s

0.04 0

degrogare

0,01

0.0_'l.s

0.0_'1.5

0-03

fin isare

0.00.5

0.0 r0

0.020

0 020

0,0

l0

0.

Preoizia climensionaiE ntedie eeonomicf, ar de prelucrare a suprafelelor plane (pentru


distanfa de la supraia\aplanl de orientale la suprafala prelucratn) imm]
TabelLrl 2.8
Lr-rngimea suprafelei plane [rnnr]

Procedeul de

<12,4

12 1-3 60

prelucrare

361-500

"500- 1000

L[1imca supraf'elei plane fmml


<120

< 120

.:120

r2l.-r60

< 120

0,5

t2l-

-5

a
U

Degrogare

4,2

0,3

0,3:j

0,4

0 45

0,5

Fin isare

01

0,15

0, lB

0, lB

0,20

0,20

101

I2t360

160

f{aLrci::m

ii

l0

finisare

80-

04

0.040

04

0.

20-

200

0,0r

-5

t80

0.010

clI

Flonuire

0.05

l5

80- I 20

0,2

-s

.:.j
' a ,:
r, t
--*-,gi+g-:

_--:::;;-7

{}

"l

...:

.l

':"

,l./crtezare

4,25

Degrogare

Finisare

0,

l5

$,35

0,4

l8

4,2

0,

.".

Frezare

Degrogare

0,0'7

tf ! t

n It

0,15

0,17

0,2

fiontald

Finisare

0,04

0,06

0,07

0,0?

0,09

0,09

Frezan'e

Degrogare

0,2

o'l

fl

?5

0,4

0,45

0,5

ciiindricl

Finisare

ol

n l(J
u,
I

0,lB

0,lB

0,2

0,2

0,25

0,02

0,03

0,045

0,045

0,0s

Degrogare

0,02

0,03

0,04

0,04

0,045

0,045

0.06

Finisare

0,015

0,02_5

0,03 5

0,04

0,045

0,045

0,05

Broqare

Rectificare

r)

,5

0,t0
il\

Frecizia dirnensionall medie economice de realizare a formei geometrice la prelr-rcrari pe


maqini-unelte [mm]
'Tabelul 2.

Maqina

Parametrul de precizre'a

unealtl

formei geometrice

DegroEare

Finisare

in,iltimea vArfu rilor <40 0mrn

0,03

00i

rilor >40 Omrn

0,06

002

Conicitate

0,08/3 00

0,02/l0rl

Planeitate

0,061(Z300

0,02t4300

Ovalitate

0,02

0,00 5

Cvalitate
Strung
nonnal

Strung nonnal
de precizie

indl lirnea vArfu

Precizia medie econornicd

Conicitate

0,03/l 50

Flaneita.te

0,03/a200

0.011a200

0,03

().0 I

006

002

0,08/300

0,03/300

0,05t4300

0.02/Q300

0,08/(Z300

0,01/o300

diametrui lrarei < 90

0,01/

I _50

mm

Ovalitate
Stmng revolver
senriautonrat

dia.metrui barei > 90


mm

Conicitate
diametrul ba.rei < 90
mm
Planeitare

diametrul ltarei > 90


mm

\42

l0

i'
i
I

T'abelul 2. I 0 (continuare)
1

< 500 mm

0,06

0,02

Ovalitate

500-1000 mm

0,08

0.03

StrLr ng

la dianretrul

i000-2000 mm

0, r0

0,04

cafusel

platoului

> 2000 rnm

0,12

0,0-5

Conicitate

0,0 8 /5 00

0,03ri00

Planeitate

0,0BMsa0

0,03tQs00

Ovalitate

0,04

0,42

Strurig nrulticulit

Conicitate

0,0

Planeitate

/3 00

0,01/3 00

0,06/43a0

0,02t@300

StlLrng revolver

Ovaiitate

0,0:l

0,01

autonrat cu

Conicitate

0.03

fJ,O

Lungimea la relezare

0, l5

0,08

un arbore
Stlr,rrrg

Ovaiitate

0.0

rel'o Iver

Conicitate

rnultiax

L,uirgimea la retezare

Maginb cle gdLrrit

Perpencl

vert ica lil

.5

0,03t1

0,ls

icularitate pe suprafata de
orie

0,

t0

10, | 5/:i00

t0,05/.100

n tare:

lr4agini verticald

Ovalitate

0,009

0,005

de alezat

Conicitate

0,02i300

0,0 t/300

+0,0 3 /3 00

r0,02/300

Ovaiitate

0,06

0,02

Conicitate

0,0 B/i 00

0,0i ii00

+c,09/300

+0,0:l /:i00

Planeitate

0,0s/ t000

0,0

Ovalitate

0,0 r2

0,005

C<inicitate

0,0:i/500

0,0 ri500

cLl diamant

..

Maqir-rir de

:'erpendicularitate pe suprirfafa de cirientars

alezat
Per pend

icularitate pe sLrprafata de

ot'relrfare

Nlagind cle rectif iciit

1/ r

000

plarr
.

h4aqind, de

rectificat
rcltund
:r";*.a'

'i*,-

E-=--

Eg*.'
R

ffiL

103

Tabelui
2

Magind de

Ovalitate

2. I 0

(continuare)

0,012

0,005

':::

.1
-t

:,

rectificat
iuterior

Maqin[ de

vdrfuri

(lbrd centre)
Magind" de

Conicitate

a,a3/200

0,0 r/200

Planeitate

0,03t4200

0,0U4200

0.0?_

0,00 5

0,03/200

0,01/200

Poligonalitate

0,02

0,005

Ovalitate

0,01

0,00 5

Ovalitate

Conicitate

honuit
verlicald

Conicitate,

0,02/300

0.0 r/300

Magind de

Pianeitate

0,08/300

0,0i/3 00

Paralelism gi perpendicularitate cu
sullrafata de orientare
Flaneitate

r0.05/300

10.02/3 00

0,03/3 00

0,0

Palaleiism gi perpendicularitate cu

10,03/300

10,0

frezat.

universalS

Ma;ind

de

| -s13

00

Irezat

vertical de
precizie
Magin[ de

suprafata de orientare
Planeitate

1"5/3

00

0,1 / 1 000

0,04/1000

r0,05/500

10,02/s00

frezat
portal

Paralelism 9i perpendicularitate cu
suprafafa de orientare

hzlaqinh de

Cilindricitate

0,0 t/100

Planeitate

0,0 r5/300

alezat
Ei lrezat

.,t

rectificat
fErE,

.-l

,i

104

.t
.l

Preeiziadirnensionald. meclie econornica m cie reaiizare a pozitiei reciproce la prelucrdri


pe magini uneite [nm]
Tabelul 2.11
Faranr etnrl de pazigie r e:cipr r:clt

lirooedelll cie prelucrare

Precizia medie
economicd

l. R[zuirea suprafelei

plane

0,01

'

0,05

0,05

2. Rectifi carea sr"rpra f'e1ei plane

0,03

3.

00s

F-rezarea

de

linisare

vr\/J

nrn
\/ra

suprafelei plane

4.

Prelucrarea alezajului

pe

0,02

. 0,04

niaqinf, de alezat ?n coordonate

5.

Prelucrarea alezajului

pe

0,03

0,05

magind de alezat cu diamant

6. PrelLrcrarea alezayrlui pe
unSthr 12gtgr-:vry

maqinii radialS de ghuril.

B[taie ratliald, (a suprafe]elor

l'\
\J
vrt1n

+3

TI

\,r

n
1n
vr4v

__

l)

l. Ilectificare

0,01+0,02

2, Strunjire

0,02+0,10

l. Rectificare

0,01+0.02

2, Strunjire

0,02+0,10

cilindrice la arbori, bucpi, inele,


flange, etc.)

lldtaie frontald (a suprafefelor


plaire la ar:bori, bucEi, inele,
flan,ge, etc.)

105

Tabelul'2. 1 1 (continLrare)
^,

-)

Rlzuire

0,01+0,10

Rectificare

0,02+0,1 0

Iirezare, rabotare

0,10+0,50

Stluqjire

0,10+0,30

o )ci
E

t!
l,i
r :-=
(d

r1))

)cg

;i

0)

c{].-n
cd'f
l,{ ar 'ZE

e,r -Y rl'!

OJ
r-1

!cJ

U)
0-}
(_)

(-)

(f)

.r
9J

L
fit

F
4f,UgH
Cd { P F
&
3 Fp'; ,s
)
_:

DD.g

0J -E u_

ru

fjj

Cr" ,:: () {r "


-ufffr

2
c

p
-r!.-+{
hl

a.,

rC

ePbHu
.=.=.'i
'='='*

r'<

;,

bbuP
v)u)LH
ll,,

Cd(1.)
ts

OJ

i:0)<r

a
v)

in^^d(tr
rG Q'U.*#rHdA)

(J

Ei

F]O

Hdrd
f\Pl!.<

i<,9i
Ilrr \

r\
rsrt.l
6\AJ

lV

t<
.]
5.{

XV

LN

fi' a*

cs

ec'

Hl+H

C(

fTl

F.

tt
v
I

<.

r(g h _p

,y.E:1
$< x

d)

.U

c_)

()

>/.
c-)

,9.E H ai

F-C)d
Fri

'!)

-N

'7

c)

F-"

:J

CJ

lf-

LP

o- -r
ll

(,i-

r-l
' \
ni "(rl
f*-r ll-,

au
,'E
i: 4J

ll

r,t-

d-

er-1

A.

t:

6
|J

=
CJ

q_)

OV

=
L

c-

ti

g
*
Ai

s
!

5l

CJ

c-)
-a

(J
g)

.=

tl

:v

'J dt
tr
F

,l

f-F!v
L{H}n=

ri

'J1

''

y! E
.= )(g
O9

9-:
t1U.i;

0,)

-c u ,i'.x

u'6-9"
(s clY

,s

,-i

c-;'

--<{ rru
-\
-'

{J
:ITI

i:

?ficiTJ

F)(J
rr"l +J-

9^

lJ

C) a.=
-tr()Et+a

l
1F

'i: .i :l
OOJK
jEi:^c)
ru ._

CJ

.tl

[-]

r)

;; r'r
EdCJO
#
d)

NGi Y
ocd;i
l"q
hn

-1,
-l+*
lj{

"=

V)

*)

(A

o
-c
,c

CN

nt .9
#-_

-$

Nl

l+
V

)fit Q

0)

Y-1

l'-'i.d

.n

-w-

ts.-cE
c/h
X

^.1

.H tcg I:
tfi. t i lJ<
t\ -H
#
..t
H
-.-t H )S
t,
-t

tr Cl
dc-)o

.Fl

r.l^hhn t':l !c$ .;-

FiFil

"aXrd
Fi
,!1

ra]

L.)

-\ a

3.,--.
d \le\

(-)
g'rle,
I'*

()
c.l

c-)

(-.l
(-.l

6<

L<

14',7

rci

(nd

Li

"-

\/r

= ,41

lE

*Y

\--l

0)

tYl

cJ(J
YLP^
ucJ(s
OLq

?9H

tafoilfire*

uffr[ag apEu[ tefu

no]ogic

Dupd stabilirea semifablicatului optirn,' a sriceesiuni operagiilcr proeesultii tehnologic, a metodelor gi prccedeeior prin care se pot realiza operafiile este necesar a se trece la statrilirea utilajuh-ri tehnoiogic (MIJ; DPSpDPSo; Sc, MM) pentru toate cperafiile procosului teirnoiogic cle ;'rrelucrare
rnecanicd. Teiurologul trebuie s[ precizeze utiiajul gi pentrr-r operaliile cle
tratament tennic, control, etc., chiar daca detalierea acestor operafii va fi
efectuatd de alli specialigti.
Prin precizarea qi a utilajului tehnologic se da contrir' final confinutulr.ri procesului tehnologic.

Etapa de stabiiire a utilajLrlui tehnologic se desfEgoara in strAnsa


legaturd cu proiect.area conlinutului procesului tehnologic (cap 2 4 ) astfel
incAt in aceasta etapd se pot miri sau tnicgora nrrnidrul operafiilor procesului tehnologic tn funcfie de posibilrtalitre telurologice ale utilajLrlr-ri ales.
Utilajul tehnologic se inscrie in clocurnenhrl tehnologic (figa tehnoIogicfl, plan de operatii, fige de reglare) ?n nrbrici special prevazute in ac:e:;te
docuinente. Maginlle unelte se irrscriu codificat dupd ut cod stabiiit pentnr
industria constntctoare de maqini. S.D.V.- urile fabricate in propr-iile
cornpanii se ?nscriu avAnd o codificare interr6", iar pentru S.D V.-urile
standardizate se inscrie STAS-ul.
Crdinea de stabilire a elenientelor sistemuiui tehnologic Ai factor ii de
care depincle aiegerea acestora sunt prezentate in figura 2.25.
2.5. 1" Stabiiinea rna$ireiior unelte

Maginile, unelte necesare rnaterializdrii prooesu.lu.i tehnologic trebuie


sa permitd realtzarea preln"rcrdrilor prin metodele gi procedeele stabilite
anterior, la condilrile telrnioe impuse prelucrdrii respective, eu costr-u'i cAt
rnai rnici gi o productivrtate cAt rnai mare.
Dupd produclia anuall qi padul ele cornplexitate al prelirci'drii, rrraginiie Lurelte se. aleg confonn recomandlrilor din figr-rra 2,26, iar clLrpi costLrl
prelLrcrdrii gi prodLrclia anriald., coilfbrtn re comandarilor din fsgvra 2 27
Dirnensitinile maqinii urielte se a.leg.in firncfie de dirncnsirnrile sLlprafefei de prelucrat, cursele de lucnt necesare, dirnensiunile serlilabricatulLri gi a dispozitivuliii de prindere a semifabricatuiui.
Exemplificd.m aceste coreldi:i pentru strunguri gi maqini cJe fiezat:
DtrANfETItUL Sp +DPSi' { cliaruretrtli maxiur de prelLlcrare deasupr a
cdmcior-ullui;

L,UI'JGIMEA Sr + IIPSr < distanla maxirni de prindere ?ntre vArfuri


stn;ngLrlui;

i08

z.

mPSf

h/x.u"

4"

J.

npqUc

Qn
\,

ML

L-.t

Ijclm-ra gi

dir"uerisiunile

S1

Natura pnranretru Iut


Fc;nna pi dimensir-rni I e
supra'[btelor de prelucrat

masufilt.

Fomzi gi clirnensiunile

piirlii de princlere

MU

qi a DPS.

Cursele necesare prelucrdrii

Proclr,rctir itatea

Rugozitatea

Puterea necesard
agchierii (regim)

marsurd.rii

supraf'egei

Cost sci-rld

Precizia irnpusd

Siguranta in
flnclir"rrLare a N,lM

nrel r r crX ri i

Programa de
fabricagie

Fr:od Lrctivitatea
nre-,rirzr
v Y q/ruLqrii

[,ost

Pr

ii.orma gi dimensitrnile
phrfii de prindere a

MU 9i Sp
Procedeul de
preiucrare

Fig.Z"25. Ordirrea stabilirii elenrentelor sistenrului tehnologic pi l'acrorii


care depirrde alegerea acestora,

109

cle

N4M

N.
_N'
ht-

/inil

\a
\bl'r
\
-\

salornqfe Ju lrunsfer

A,
IT
I
/v/d,5/fil ufie/re ogrcgor

,b
U

/rhri'

-\)

hrina/aqice

fn f/ux-

}-J

\L

vzl

?:-%\'*\-'
Orodu/ de comVhxifole

a/

pre/uu,iril

Fig.2.26. Alegerea ma$inii unelte funciie de produclia anual6


gradLrl de eon-rplexitate al prelucrhrii

;;i

1J

.'e'
-qJ

\\\
rs
1\)
v

\^
(,}

YY

\S

Gnhe

dp

re/uuqrd

SAfene
h'ni'{/exr

Le/4,

Froduch'o snus/d
Fig. 2.27 . Alegerea maginii unefte in fLrnclie de costLrl
pre lucrlrii si prodr.rcfia anuald.

DIAh4ETRUI- BAREI(S,. din bard) < cliarnetrLrl alezaiurlui arbor.elu.i


principal al strungr,rlui ;
LLINGIN'IEA SUPRAF'ETEI DE FITELUCRAT ( cursa ionp-itLrcjinald a mesei maqinii de fiezat;

il0

iUotOt**^

y, E.A3TI;4EA SF

+ ilPSp

( supraiap cte lueru a rnesei

maqinii de fuezat.
Frecizia mapinilor uneite este legati djrect de precizia irnpus6 prelucrarii pieselor. Magura unealtd trsbuie aleasd astf'el fnc0t s[ asigure reaHzarea preciziei dirnensionale, cie form5 gi de poziiie irnpus[ suprafegelor de
prelucrat
intre toleranlele iinpuse T, t Ei precizia maginii unelte 6o (precizia
ruedie eeonomic* din tabelele 2.5.;-2.11., crr: oo) trebuie s[ existe relatii]e
,)

.l nL,L\J -

6o<T;
5o'(t.
(2 20)
La alegerea maginii unelte telinotrogul va avea in vederea ca pe maqina. aleasd sd se poatE reahza turaiia gi avansul ia valorile optime (sau cAt rnai
aproape de aceste valori). La rnaginlle unelte cu gama de turalii qi avansrri,
tn trepte, trebuie si existe in garn6 valori apropiate de valorile optine.
flminSn6{[In-,u*

snrinSsu(s,'u*

Q21)

uncle n6 gi ss sunt turafia qi avansui optime,


rlrnjn, rlmzrx - turafiile mirrima gi maximd din gama de turafii a marlinii
unelte;
srnin, smax'-

avansurile rninim gi maxim din gama de avansuri a maginii

unelte.

Obs. Ivlelrfion5:n od dacd in ur-rna calculul regimului de agchiere


inagina unealt5 nu pennite stabilirea regimului de agclriere optirrr se impurn
douf, solufii:
schimbarea mapinii uneite cu o maginf, care sa pennitd acest lucru, sau
eicesptarea unui regim (turafie sall avans) rnai mici, comilrolnis care
duce la productivitate mai nried.
Puterea motorului electric al rnaqinii turelte F1a; trebuie sa fie rnai
mare dec6t puterea necesarl aqchierii Po:
Po s ilPxxg
(2 22)
in care q este ranclamentul ma;;inii unelte.
Verifrcarea puterii motorului electric se face ?n special ia prelucrS.ri cu
un regim de agchiere gren (clegroqar*) saLr la preiucrarea cu mai multe scuie
simultan.

2.5"2. Stahilnren atispczitivwBui de prlmcletre sE semifahric*tutui


Fetrtru fli,ecare operafie a procesului teluroiogic, tehnologul tretruie sa
precizeze dispozitiwtr de prindere a semifabrieatului, pentnl acea opeia!ie,
dispozitiv oare este imscris ?n clcc$nlentul teh.nologic.

tri1

c-l

Alegerea Cispozitivului de prindere a sernifabricatulLri se face in func*


{ie de.

forma gi elimensiunite semifabricatului;


programa cle fabri aalie amialS;
forrna gi dirnensiunile parlii cle prindere a maqinii irnelte gi a semifabricatului;
- produ ctivitatea prevazrttii.
La produclia de r.rnicat gi serie rnicf, se utilizeazzi dispozitive universale sau modulare cu acfionare tnarruald. Cu aceste dispozitive se poate
efectua prinderea unor semifabricate de fonld gi diruensirini rnult diferite"
Aceste dispozitive asigurd o flexibilitate tehnologica mare,
Astfel de dispozitive universale (de regulA ir-r dotarea maginii unelte ca
accesorii sau accesorii speciale) sunt: menghine, mandrine, rnese rotzrtive,
capete divizoare, platouri, bricle Ei gumtruri, etc.
Dispozitivele rnodulare au o eficienla ndicatd chiar la producfiile de
serie rnic5 sau de unicat, av6.nd in vedere cheltuielile mici cr-l pregattrea de
fzrbricagie. l)ispozitivele moclulare se pot fatrrica in diverse variaute in
companii specializate in fabricarea dispozitivelor.
ln condifiile teirnologiei de grLrp se utilizeaz,a dr spozitive special i z.ate
l-a acestea prin reglarea. saLl scliimbarea unor cle:mente (d. regLrlii a
elementelor de onentare sau fixare) se poate trece la prelucrarea" altei piese
din grupa cie piese pentru oare a fbst proiectat.
In producfia de serie nrare qi d.e masd se wttlizeazd dispozitive
speciaie. Acestea se construiesc pentlu prinderea unui anurnit serlifabricat.
la o anr.unitb operalie.
Din punct de vedere al preciziei de executie a dispozitivelor, se
recotnandS, ca,intre toleranlele Tn a elemente;lor de dispozitiv irnpc'ftante
(care influenteaz6.precizia de prelucrare) qi tolerantele impuse prelucr[rii Tp
sd existe legdtura clatl de relafia 2.23

r l)
'l'n = (l:-:--+
-17'p
"
3)
\10

(2 23)

2.5"3. Stabilirea sculelor agchietoare


Sculele aqchietoare au un rol foarte iinportant in asigLrrarea per"forrnanlelor de precizie, nrgozitate, productivitate qi cost al prelucrdrii. 'i'ettnologul trebuie sa aleagS: tipul, I.orma, dimensiunile, nraterialul gi geometria
parfii active a sculei aqclrietoare.
Se recomandi utilizarea ia maxirn posibil a sculelor stanclarclizate.
Froiectarea Ei realizarea ultor scule speciale, este justiflcatA nnmai daci,
prodrrctivitatea rniritd la prelucrarea cLl aceste scule cclnc{Lrce la antorLizarea
lapida a cireltuieiilor efectuate cu realiz?)rea acestcra sau cAncJ nu exista
scule standarclizate'cu oare se poate reabza acea prelucrirre.
tL2

Tipgl, fonna, 6i dimensiunile seulei agciiietoare se stabilesc in funcpie


de: pra6,edeut eie prelucrare, forma gi diniensiunile suprafefei de prelucrat,
pre*izia gi n:gozitatea. impusf prelucrdni fornra gi climensiunile parlii cie
prindere a maqinii unelte sau a dispozitivLrlui de prindere a sctrlei- pro*
ductivitat ea prevdzutA qi costul sculei.
Materialr.rl parfii active a seulelor se stabiieqte in funcfie de materialul
s enrifabri catului de prelucrat.
Pariea activd a sculelor agchietoare se poate reaiiza din:
- ofeiuri pentru scuJe;
- carburt tmeta\ice;
- tnateriale mineralo * celarruce.
- diarnante industriatre,
Utiiizarea oleluriior pentru scuie se reconranclf, numai cAncl rru pot fi
utilizate complet proprietilile agchietoare ale carbilrilor metalice sau execulia scnlelor din carburi metaiice este irnposibilf sau neecononticli Dirt
astfel cle ofeluri se c,,:nfecfioneazi: culite plofilate care preltrcreaza diarnetre mici, filiere, tarazi,fteze profilate, broge, etc,
Ofelurile carbon pentru seule iqi pierd caracteristicjle mecanice la 250
oC,
ofelurile aliate pentni scule la 400 - 450 "C, iar olelLirile rapide la 550 600 "c,

Ori de cAte ori este posibii se reeonlandd utilizarea sculelor

agchie-

toa.re cu partea ac!:iva din carburi metalic* strb formd de placule brazate

sar-t

arnovibiie,

Avantajele utillizririi scLrlel(rr cu pl5cufe arnovibile, placate salt neplacate sunt: reginruri cle aqchiere rapide sau intensive, timp de scliimbare a
'pldc;ufei reclus, elir:rinarea reasci"rfinior. sunt iefltine, igi pdstrezrza caracteristicile pAnS la 1000 - 1 100'C.
Materiaiele mfureralo-cerarnice $i diamantele industriale se utilizeazl
pentru condiSii speciale de preiricrare: su viteze de agcliiere foarte ntari,
materiale cu duritate relativ rnare, durabilitati mari, pentn"l rugozitali foarle
rnici,

La partea activ6 a scuielor aqchietoare se impun anumite condiqii


tehnice dirnensionaie, de fonnir sau pozilie qr de rugozitate, in luncgie de
condiliile teluriee impuse suprafelei de prelLtcral.
Ilentru sculele dimensionale, pentni climensiunea care influenleazi
direct precizia cle pleluc at'e, se impune a se respecta re latia 2.24.
Tr"

(2

oJrI',

2.4)

5'

?n care: Ts"

- toleraii{a scttl*i }a dimensittnea care inflr,renteaz6 direct pr ecizia

s*prafef ei preltierate ;
Tp - tcleranfa piesei [a dirnensiunea de prelucrat cn scula dirnensionali.
114
I tJ

2.5" 4" Sta hitrirea dispoai-tiveEcr' de prindea'e & scuEeEor agchiefoa ne

Dispozitivele de prindere a sculelon apchietoare se stabiiesc in flncfie


de fbrma gi dimensiunile parlii de prinrJere a seulei apchietoare
osi a magilii

unelte.

La o fabricagie de serie sau masd gi ?n special cAnd la c operatie se


vtiltzeazd mai nrtlite scuie agclfetoare se are in veclere gi tunpul de prir-rderedesprindere a scuiei. Eficienfa ridicatd in acest caz o ag: capetele multiax,
capetele revolver, dispozitivele modulare de princlere a. sculeior, sistemele
automate cie schimbare a scuielor aumagazrn de scule.
in g"neral dispozitivele de princiele a sculelor sunt stanclarcjizate saLr
sunt in dotarea masinii unelte.
Proiectarea ql realizarea unor dispozitive speciale de,princlere a scLrlelor este justificatd numai cand anumite scule nu pot fi prinse in clispozitivele existente sau dacd, se reduce timpul de prindere desprindere a scrrlei
astfel inc6t, costuriie acestor dispozitive speciale se arlor11izeaza in tsrjll
scrirt.

cbs. Relafia 2.23

este valabila gi ?n cazui acestor clispozitive.

2"5.5 Stabilirea mijloace[or de mEsunare


Stabilirea mliloacelor de nlS.surare (r:ontrol) se face

in

fi"rnc1ie

c1e:

natura parametnrlui de mdsurat, precizia masurdrii, proclictivitatea nr:isLrrf,rii, costul ryi sigrrranfa in funclionare a niijtroculLri cle mdsurare.
l-a producfiiie individuala qi de serie rnica se prevdd instrurnente qr
aparate de mdsurare unirzersaie.

In oazui producfiei de serie mare gi de masil tehnoiosul trebuie

sa

aleagt;nijloace de control specializate,


In toette''cazurile, elementul primordial clupI care se stabilegte nri.jlocr-rl de ul5surare, este preeizia. in oazul controluiui preciziei clirne'sro'ale
a
sttprafetelor, valoarea diviziunii mijlocului cJe control ,,i" fafa cle tclleraritir
prescrisd dimerlsir:nii "Tp" trebuie sd fie sulr raportr-ri ciat cle reiatia 2.25.

(r

l).".

'=[r-Z)t'
Dacd i . * 'f, aparaful nu ssf.e fbiosit rational.
20",
Daca i,r'* r, nu se asigllra precizra controluliri"
6t

(225)

!
l
!

t
I
!

114
''t

i
i
.:z;

a:

,,

2"6. StafuiEin *a adaosur"if

*r de grr^eEn"rcg"are pmfep"sneaf iane

qi t*fnle qi a dirar*:xns[uxai$os: iraterpeaee]i*re


"6.\. Nufiuxli gemena[*
Adaosui cle irrelucrare este stratul de inaterial care trebuie indepirtat
de pe semifabricat in vederea oblinerii Euprafblei piesei. Pentru,sr-rprafefe
de revolulie ,li suprafule plane este exemplificat adaosul de prelucrare A, in
figura 2"28.
2

r41t

,'"

s!'

b"

I1ig"2')8. Adaosuri de prelucrat'e: a- la prelucrarea suprafetelor.ile revolufie;


b- la prelLrcrarea suprzrl,egelor plane.

Vfdrirnea adacsurilor de prelucrare t.rebr-rie astl'el aleas6 TncAt prip


ifidep[rtarea sa; tn tiirrpLil procesului de pr-elLlcritrer sd, gara'teze respecta,rea conciifiilor tehnice impr-rse iriesei in ciesenul cJe executie"
1i5

Prea rnare!

Frea micl

Consum de material ridicat


(masa senr ifabricatu lu i
prea rnare)

Riscul aparigiei
rebuturilor (nu poate
fi indepartat cornplct
stratlrl superficial dc
material cu defecte)

Manoperd ridicat6
Etape tehnologice (de
inclepdrtare a. rnaterial u I Lr i)

Cost de fabricalie ridicat (cclnsr:nr


mare de scule agchictoai:e gi cncrgie)

AnaiizAnd schema de niai jos a.;ungem ia eonchlzia cd adaosul cle


prellrcrare trebttie s[ aiba o valoare optirn[, care sd garanteze realizarea
eondiliilor tehnice impuse suprafelelor la rrn cost c6t mai recllrsj.
Se definesc notiunile de:
adaos de prelucrare totai qi
- adaos de prelucrare intermediar (fig 2,29)

Fig. 2.29 Reprezentarea. adaosului de prelucrare total qi interrnecliar

Adaosul de preh"rcrare totai ,46 este stratul clc; rnetzrl incleparlat de pe


semifabricat prin mai niulte etape tehnologiee (operatri, faze, treceri) pani l:l
realizarea unei suprafefe a piesei.

tC)

ii.

Aciaosurile de p;.elucrare intennediar (Acr , Ac2,..., Aci, ...Aa.,,) este


strahrl de metai eare se indeparteazt de pe ,semifabncat ?ntr-o singurd etapd
telurologicil (opera[ie, faza, trecete],
Referitor la o suprafaf5 care se prelucreaza in ,,n" etape telmologice,
adaosul de prelucrare total Ag este egal cu srma aeJaosurilor rle prelucrare
inteinredi are As1 (rela\ia 2,26)',
z -\-,1
t1r,
- / ./1r,;

(2 26)

Aciaosul de fr*lurrare poate fi sirnet ric(fig.Z.30.a;2.30.b) gi asirnetric


(fig 2^30 c)
Aclaostrl de prclucrare siuietric (2A.) este adaiosul previzut pentru
prelucrarea suprafelelor de revolufie interioare saLl exterioare saLr penrru prelucrarea simultanf, a doud sLrprafefe plan paralele opuse. Aclaosul de
prelucrare asimetric (As) este adaosul cu valori diferite prevazute pentr-g
suprafete oplrse, sau cu erceleaEi valori dar care nu se prelucreaza simultan,
satt adaclsul prev5ztlt pe o srngura suprafafa, cea opusa ramanzincl nepreIucratd,.

b.

Fig. 2.30 Distritrutia adaosului de prelucrarc a- adaos sinrctric (sLrprafbge de rcvolLrtic): b- adaos
sinretric (sLrprafete pl;irlc,). c- adaos asimetric

1l?
rll

9?
c(F

a#
L()

v)

,qJ

f,-F

;1 tr,

)FFG)
9,F
calov
0.] o-

.ilLtr
d!* a
-AFO
St!! a
gre{9

,a
F

w. jI

CJ

...rq

.F

;-.{ -9"E
E
0J

L-

0rtr
E;
6J o::

r!
F

#
b
:r'vA

L
!t

tr

4!,;

;cJ!

rS

=
u-cJ

t- td
=dCE
F

{-

...=
F

cqF
o)
e

iQ)IV

L
F'ii
-v'*
ek9
F

kYg
Ah

'H)rlt

9:o

ar

,\i*E
H$(X

v.

,'[,

ftt

hrl h lrt

?=?
z-tr^
r=pY
4at
tJ/'l]E)

tiAc4

x<*
fi6)tr0)0Jq)

G E EE

NL
ci +r
Fl: 6
t*

O}RLQ',CJ
ii\+
cqila)..}1*
":''i;FPU(ci

.g
:'

eJ

.5 .E"F
r+5

A!

ATF

ts
A^d

S c, 'a'i.
f
9.En
nUr/
d;FH LV

)cg

.ijrcf
NE(),:"
fi
c s&E
tr oJ
?E.dcJ w
cJ'.*
q:
Fr=
f!v
ATA

a-*)

to(

Fd

A,
o cJ
l.{ 'd

rf\

MF
Ah
FV

A
t-

,H

-U
ts6

oOlI

L'| fl
F

Hg.v.d#-l-.F
4W ir |::A
(t) :4!
-,

":.EL

F-.8,=sqJdJ*

Xt;b

=
F -C
tr-u

"=FcrErkf,"E=
tr q)..'Fn ,> qJ : eq
f6 H 3'" e.EE
qr

3*

3 F vLg

EE i: -.'r
g o
ftE !*"cv "E k
r !

c,-3
EE.-

o,
L

L"

!YAflo'-U-U'i*,::

dJilcJa
"e4Je"-SJCJ
4F64qlF

:'l

q)

.E a
'd 7

^-Le;i.wcJ

-\

q.
L'E

O.:

;
aEF

sE E Ff,
.*g5.rsFPre
L
E
*'H:*5e*
,*
d
L
L A
A il
^Es x
t#
f;
H F'6
u H
gP I
H *;

I I8

L r*
gS

5 b0.X
,=';; "--aF
,L
OJ

AE4

4J .x
'\J Y
!w^

FL".-

,s
(J

,ki Eq4
e,l qr k"f

c,l

rAr:5[c!
N tr cJF<
qg(*
1*'

-_

ry

c)

L
r.
I

e deterrmimare a aelaosunfiior ele pne-

Stabilitatea adaosr.rlui <Je ,pre\ucrare prin calculul analitic se


paale efectua dupd stabilirea procedeului de eiaborare a semifabricatului
(exempiificare fi9"2.31.b), gi dupa staoiiirea operafiilor procesului telino*
iogic (exernplificare fig"Z "32)
"

a)

!r)

t:i9.2.31. T'ehnologia de obtrinere a setrifabricatelor-: a- pie.sa finitd; b- procesr-rl de claborar.e


semifabricatului (turnare in nisip cu forrrale mecanicd, clasa Ill cte precizie)

In urtna tealtzdri.r

sernifnbricatLrlr-ri pe supra.lata acestuia vor rdrnAne


anumite defecte, neregr,.rlarit[ti, Aceslea se inlatur[ sau. se recluc ?n lirnitele

adrnisibile prfi] diferite prelurcrdri aplicate succesiv. Aceste prelucrdri


rnecanice iniaturh defectele de suprafafa de ia prelucrarea precedenih, insd
introduc alte defecte de suprafalb, (mai mici ca la prelLlerarea precedentd),
prin insdqi procedeul cle prelucrare aplicat.

(lbnla

gi dirrcn-siunile.in

(fbrrna $i dirnerrsiLrnile in

con lbrmi tate cu condilii [e

con

tclurice in clcsenul de execufie


al wnifi$ricatului)

Fig.Z.'"12^ IJefalcare a proeesului

lbrrli tate cu condi

ii le

tehnice in deserrui dc
execritie al piesei)

tehrrologic pe op;eratii, faze, treceri.

119

-.+.9-<.:

i1-:+

.;'. t
,'*.+4+

' j.i

putec tndepdrta ,sGLi reduce tyt liruite admisibile ahctltrile


unei etcpe cte prelltcrxre precedenle, este necesor cG ctdaosul tle prelttcraPentru

curentd, sd Jie atit Ce ruare fncdt, toate ctbakrile


introdu.ge tn etapa de prelwcrare precedentd sd pocttd fi fnldturate tn etapa
de prelucrsre curentd.
Reprezentarea graficd" a aeestor abateri, care insumate farmeazd. adaosul de prelucrare minim este ?n fi9.2,.33,1ar reprezentarea graficA a sllprafefei prelucrate (exemplificare) este ?n figura 2.34.

re

f.n ef.apa de Ssrelucrare

Fig).33,

Reprezentarea graficfr a cclr"rlponentelor adaosului de pr-elLrcrzLre nriltint

Fonne de abateri:
abateri dirrensionale qi de f"onn5;
abateri de pozilie reciproeS a suprafefelor;
nereglllaritali gi defecte de suprafa{d;
abatert cauzate de procesr"rl de prelucrare specific fiecdrei operaiii.
Nzfarimea abaterilor depinde ele:
metoda de prelucrare Lltilizata;
regimurile de prelucrare;
clefonnaliile sistemuiui teirnologic"
in unna prelucr6rilor stteeesive.
- se tnldtrrf, sau se reduc in limitele impuse de condiliile tehnice.
Abateri, neregularitefi qi clefecte de sr"rprafa-ia:

.
*
o
o

o
c
o

\24

i.

EnFfilgwea neregularit5liior suprafelei rezuritate


preceden t5 R.7,p, deXinitd prin,9TAS 5730

in

etapa de prelLrcrare

La prelucrf,rile mecanice clepinde.de


procesul rtre fonnare a agctri*i,
procedeul c'l e Prelu crat e,
regirnul de agchiere,
propriet6file rnateriaiului prel ucrat,
vibrafiile sistemr-ilui tehneilogic ?n ti-mpr"ri prelucririi
:

2" Addncipea stratrrlui superficial cu defecte apiuute in

etapa de preltrcrare prececlenta Sp (rezuitat pe serniiabricat $i pe piesa dr,rp[ fiecare


'
etapd telurologlcii cie
Este determinatd Prin:
defbrmarea grdtmlilor cristalini,
aparilia tensiuniior rentanente,
mhri,rea duritafli stratulr"ri superficial.
Se caracterizeazh prin structura difei'ita de aceea a restnlr-ri trasci se-

prelucrare).

mifabricatului.
Exeniplifioari.
* Sr turnate din fontfl cenuqie ,, crusta periiticA sublire"
- Srforjate qi matrilatf, ,, zona deoarburatA 9i strat cle oxizi"
, in oalculul adaosului de prelucrare trebuie szi intre rndritnea acestLtl
strat sgpedicial a cdrui structurd cliferzi de cea a metalului de baza. in special
acest strat superficial eeruisat, durificat contribuie la uzarea rapidii a sculelor
aqchietoare. Ilentn: a se crea eond,ifli mai Favorabile pentru agchiere,
adiincimea de agchiere trebuie sd fie mai tnare decAl grositriea acestr,ii strzrt
sr.rperfrciai.

3" Abaterea spaliaia, adicii abaterea de la pozilia rrominal[ reciprclca a


suprafelei considerate rer,nltatf, ?n etapa de prelucrare precedentii pp.
Este determinatd de:
- impreetzia de execuiie a semifabricatuh"ri;
- 'deforntarea semifabricafulr"ri ?n tirirpul racirii (dupai turnare, uratritalc
sau tratatnent termic);
- elupir unele preluerhri inecanice (fig.2.35).
4. Eroarea de prindere (eroarea clc orientat'e gi eroarea de fixare) care
apars la p,,rinderea sernifabricatulLri irL etapa de prelr-icrare cttretitA
co-l-c.

Este detenninath eie:


- bazele de orientare imaginare;
- necoinciden{a BCir cr"r EOP;
* aplicarea clei'ieitar6 a f'orfelor rJer fixai'e (scheme de fixare gleEite;
1/)!

Obs" Eroarea de prinelere intrd ?n caiculul adaosului minim de prelui:'tni'e ilc atAtea ori de chte ari se scirimbi prinderea. Dacd la c princlere se
exccut[ mai mrilte preiucr5.ri succesive pe aceeaqi suprafafb, aceasta inti'fr
in oalcr-rl doar la prima preluerare.
Abaterea spalial5 Ei eroarea
qle orientare qi f,ixare sLrnt nigte'.
vectori, deoarece au atAt o valoare nunrericd, cAt si o direcqie qi un
sens. Insumarea lor se face vecto-

rial" La prellicrarea sr-rprafetelor


plane, cei doi vectori sr-rnt coliniari, deci;
l'-l
t- co,f p|= P,
lPp

(2.21)

* to,f,,

acliczi suma vectoriald se cleterrrii*

n[ prin suma ar:itrneticd

Fig.2".34. Reprezentarea grafici a suprafelei


reznltate in urma nrelucrilrii

a valorilor numerice ale vectorilor.


La prelucrarea sr-rprafelelor
cle revolutie exterioare q;i interioatre, vectorii pp $l e0,f,, pot avea directii diferite. insumarea Ior se
fa.ce ).a valoarea cea mai probabilX, prin reguia r[ddcinii pirtrate:

I t

l.-

)
a(2.28)
t'P -L' "o,ffr
In relafiile de calcul ale adaosulr-ii de prelucrare se nateazil cr.r indicele ,,F" compdnentele adaosului ce deriva din etapa de prelucrare jlrece*
dentl pi cu indicele ,,c" -- componentele adaosului ce rezultd in etapa de
prelucrare curentd"
Relaliile generale ele calcul a aclaosului cle prelucrare minim sr-rnt

ln
-L c
It'P ' "o,frc -

In-

\,1

r-rrmEtoarele:

a. pentru suprafefele de revoiulie exterioare gi interioare:


zAs,,i,

=2(Rrr* S") r.NE;;;;

() )q\

b. pentru suprafefe plane oi]use, prelucrate simultan:


2Arnin :2(Rru * So) +zlpp + 8o,7,)

c" pentru suprafeie plane olluse prr:iucrareii sLiccesiv sau pentru


suprafa![ plani:
A
I)
rC
ngrnitr
-- t\fp 1- Dp',

Pft.

LO,f,e

t))

c)

(2 30)
qinorrri'
(2 31)

Fig' 2.35. Abaterea spafiarr specificd proceseror pri' agcrriere:


a, b - necoaxialitatea
suprafefelol; e - curtra'eaaxei; cl, e - neperperrclicularitatea
su p laf-e1e lor

Sennifi calia notaf iilor;


Ac n.'in - adaosul de prelucrare minjm pe a pa,rr.e pe
razza sall pe o si'gur'
suprafalh pland),
Acmi,., - adaos asimetric,
2A;^in * aclaos sirnetric
ll-zp - indlfirnea neregularitblilor supi'afefei rezultante
in etapa de prelucra_

re preced,entl.
Sp - adAncimea stratului superficial cri clefecte (ecruisat)
fornrat in etapa cle
prelpcrare precedentd"
Pp * abaterea spafialE a suprafeiei cJe prelucrat, rezultat6 din etapa cie preiucrare precedentd.
to,t,c - eroarea de orientare gi fi>lare existenta la prindere
in etapa cle prelu*
crare curentd"
Parti cula r rzar ea rela[iilor: general e :
1" BCF LlOF, ( reale) f;o:0i ( suprapLlnerea irazel*r)
ZA",,i,, = 2(Rr.r + S, ) *ilpi,

2A,ni,, = 2(Rrr+ S,)

/"n,i,, = rtr,, + S,

,*

",- gl

2(p

q.,

(2.32)

u r r,,)

(2"33)

J,"

(2,34)

2" Frelucrarea semifabricatelor etin fontd cenugie


qi din aliaje neferoase:
Spr

+0

Sp.Z,J,,..,i'=

0 ( str"atul superficiari nu se ecruiseaz6).


1',23

3. Frelue rarea cu scule agchietoare oarfi se autocerfireazl elupa suprafafa


pe oare o prelucreazi
(brogare, alezare, etc")

Pp':

Eo,q": 0 (seula se ghideaza dupd alezaj)"


4. Prelucrdri de supranetezire, lustrtiire, etc.
(2 35)
Sp : 0; pp: 0; eo,r,c: 0
Valorile numerice aie componentelor adaclsului cle prelucrare minim
pentru diverse cazuri eoncrete de preiucrare sunt date in h-rcrdri de specialitate.
DLrpa etapa de preiucrare prececlent6, semifabricatele se prez.intd cu
dirnensiunile Ln, intr-un cdrnp de tol'eranfa To - rezultate la etapa de prelucrare precedentA. trn etapa de prelucrare clrentd rezuitd piese cu clirnensiunile L, itrtr-un cdmp de toleranld T..
Datorita variafiei dirnensiuniior in etapa de prelucrare precedentd intre
valorile Lpnrax gi Lp,r,ir q;i in etapa de prelucrare curentd intre dinierrsiunile
L.ro* $i L.,rtn $rg.2.36) apare noliunea de adaos de preh"rcrare rnaxini Ar,,-,,,^.

F-ig. 2,36. Rcprezentarea adaosului de prelucrare mirrim, rnaxim gi mediu pentru etapa dc

nrclucrare curenti

La prelucrare se poate indeparta un adaos cuprins intre valoarea nrinimd A.min gi rnaxim[, A",',u".
Dacf, se iau in considerar e toleranfele T'o Ei T. relafiiie de calcul ale
aclaosului de preir-rerare maxim devin.
ZA"^n, =,Z.A",,;n + To + I', = Z(flzr + S, ) t

2A,^*, =

ZA",nin +Tt, + T', = 2(R2,,

LrF-+

I So) + zpi,

4-

Eo,

+ T, +

[,, + T', +'i',

Arnro* = A,r,r.,in +-Tp -[.T. = I{.7* -t-Su -t-Fp +Eo,f.,,, +Tn + T.

144

iL+

7'"

(2 36)

(2,31)
(2 38)

Suma aCeitcr rtbateri constiti;ie adaosi..ll ele preh:crare maxim neeesar


penfru * etapil cle preiucrare curent*..
Pentru un lot de semifabrte:ate: adaosr-ll de prelucrare este variabil
{Aci) fntre o vaioare rninim* pi una maxirnE:

A,^in{4",54,^,^,
ConsiderAnd o dlstribufie nomalf,. a dimensiunik:r precedente qi curente apare noliunea de adaos de prelr-tcrare nredir-r (A.r.a), care se calculeazd eu rela[ia 2"39.
A
ncnrccl.

2 "6

A
L-l
_
* '^cnrin '"'c'rnrr
)

"3.

(2"3e)

Calcuiul dimensi unilor intermecl ia re

Pentru calcr-lh-ri dirnensir-rnilclr interrnecliarre trebr.rie sa se cunoasc6


procedeele de prelucrare qi etapele de prelucrare aie procesului tehnologic
pflnfl la nirrelul: operatie, fazl, trecere, precum qi schema cle orientare qi
fixare a senrifabricatuiui la aceste prelucrd.r"i. Cu aceste elemente qi avancl
adacrsul de prelucrare A"n,;n $i A,ro" calcuial. anterior (cap.2.6.2) se poate
trece Ia caicuir-rl clirnensiunilor interilediare, adicd a-l clirnensiunilor clupa
fiecare etap1" cle prelucrare in parte.
Calculul dimensir-urilor intermediare se face plecrind cle la climensiunea finald irnpus5 suprafefei piesei (se d[ ?n desenul de executie al piesei)
tnergArrd din aproape ?n aproape pentru fiecare etapd cle prelucrare pA1d. se
dirnensiunea sernifabricatul ui.
in exempleie de calcul al dirnensiunilor interrnecliare, din fig.2.37.
considerim dimensii-inea flnald, dimensir-rnea curent5 gi dirnensiunea intermediar[ precedentd"
In relafiile cle calcul a dimerisiunilor intennedi are 2.40;2"41 gi 2,42
ceea ce este notat cu inclicele ,,p" se refer[ la dimensiunea prececlentd, iar
cu indicele ,,o" la dimensiunea curent6. Pentru orice altd dimensiune calculul se efectueaz6 similar, plecdn<1 acurn de la climensiunea precerdentd calculat6 anterior, care ecllm devine dimensiune curent5.
Dimensiunile precedente caleulate trebuie'Lrecute pe schila prelucr6rii tn pianul de operalie. Pozigia toieranlelor fald de ciirrrensiunile norninale
sunt reglementate cle I.S"C" qi standardeie afbrente.
Se recornandfl:
-dirnensiunea norninald egal[ cu clirnensiunea maximd, pentru suprafbgele
exterioare ( d non, :d**i hno,n = h,,.,,n*,
-dimensiunea nominald egalS eu dimensiunea nrinima, pentru suprai'ete
interi care (D,ron,:Dn,in),
-diruerrsi.unsa. non:inalE *,ge'16. cu elimensiunea rredie , in cazr-ri serril'abricatelor turnai;e, f"crqiate, nratrifate, ste., (dno*:dn,",1, })non,:Dn,cd, 1,,",r.,:ln,.a).
aj u nge^ 1a

--;;

--='

a.l

Y
(\
f

,a

.T

.!

tso

qJ

v.

<f

y.

tl
Y

Ch

Y,-

c
=

CJ
-o
c
=

U)

,/

i/

_=
')

a:
.J:
Lr.
t)
-O

\r

,'J
t_
L-..

.:-

'"
'J

--,'

-F

t-l

-+
;^

tc6=

v.,

4'^.(

NLJ
I-6

trt

l--'

(-,l

7+
u-.
c:tr
-q,

l-

lll

(-.l

.=

.J;

.:

II

(n
c'.l

--:

OL

2r-

-1
C-)
.'5

d)

(n

==
Vl
lJ!
v

.jv

L)!

-{
(-.1

I-,

V;

f\L
a

rl

.)

[r-

.g;

-1-

a:tI

F-1

-r

ENi

/
_J_

;a\
-f'-r
\a

Et)

.=

!,4
f

Nrc{

"2.

J--l+

"z

)(dtrhE
Nllc,
rt
iiu
=illlll
O-.r.t

L)

,o

d
UiC-L

*o 'O
4J L__-\___J

(A

126

(y')

c.l

d=

;
N
ct

-(f

"o

*..
?...-

=+--

F+*
5,i

Z "7

a::::

.P

a-tyf

ecf

rea

E-egirri

{-a

rf

ETreFucx"ft E"e ffiq##araie6

2,7 .1" F*.egi mu

La

r{fe e} e p n"elucnare.

no x- ct p tfi

rn

de

(agchiene)

{a gch i en e}

oric[rui proces tehnologic de prelucrare mecanicd o


iinportanfd deosebitd o are stabilirea la. valorile optirne a regimuriior cie
eLabararea

pentru ftecare fazd activ6 (de lucru) a operaliilor.


trre schilele din figura 2.38,pentru aceste preh-icrdri pe lAng[ cinematica prelucrdi-ii sunt precizare gi elernentele regirnului de aEchiera
aFcFriere

56

$6

s/

n)

b)

--.tc

V'6

-.t6-

Fig' 2"38 scrrettte''-

*T:fl:iil:::5r?::11:r'-;:J:ililii:q

'\
\

t' -trLrrgrriere; c- rarr.tate'

Stabilirea regirnuriior de aqchiere trebuie sd se laca astibl inc6t acesta sd asigure respectarea condiliilor tehnice impuse prelucrfrrii respective
(concligiile tehrliee in-rpr-tse in planr-ri de operatii), prelr.rc1area thcAndu-se cu
costuri cdt rnai mici pcsitiile"
Elernenlele reginului cie agchi*re sunt:
- adAncimea de a"*chiere,,t" frlirij;
* avansul ,,s"fmrn/rot] respectiv viteza cLe avans,,Vul'
frrrpr/nill;
- viteza de aqclriere ,,Vu" [rn/r.nin; m/sec], respectivigialia
1 frot/ririp.].
L2l

2,7 "2.

ffgrtirnizsre& n"egirnutuf qie *gchiene

Optimizarea: activttalea de stucliere a unei probleme ?n unna c5reia


se obline un rezultat, aareo compara.t cu alte rezultate,ale aceleagi activitSfi,
este cei mai bun, cel mai potrivit, cel mai indicat. tru ba.za ar:estui rezul[at
se poate lua o decizie cu caracter tehnico - economic.
Optirnul
REGIMULUI DE
A$CHTERE

perl.trll

pentrll

PRODUC'fIVI'1-A'IE

COSl'MINIM

MAXIMA

prelucr[rii

pentfrl

_.C'bs"r

MINIM

al

at

prel ucrdri i

enelgiei

Durabilitatea sculei

Durabilitaea sculei
(durabi litatea econom icf,)

Tprod.rrax

. -'r

! cosl mtn. = I

ec

Dir-l punct eJe veeiere al cptirnului regimului de aqchiere se clisting


trei variante:
a) r:egim de agchiere optim penl.ru asigurarea productivit[fii riaxime a

prelucrflrii;
b) regim de agchiere optim pentru asigurarea eostului minim,ai prelucrdri i;

c) regim de aqchiere optim pentru asigurarea

cousurnr-rlui

minim

cte

energie.

iuainte de stabiiirea reginrului de agchiere se stabilegte durabilitatea


scuiei pentru protluctivitatea nraxinrd a prelucrhrii (Tp,.o,r.n,or,) in cazul variantei a, iar in cazul varianteior b gi c se stabilegte durabilitatea sculei pentru cost minim al preh:crdrii (T'.,,sr,nin), deirumifd qi ciurabilitate econohica
(T..)"

140
I Lt)

Yrecizia cu eare trebuie stabilit regimul de agchiere depinde in priricipai cle programa de fabricalie. La o producfie ele unicat qi serie micd se
acc,ept6" qi stabilirea unui regim de aqehiere cu o precizie niai mic6, de regu15 subdimensionat"La producgiiie ele serie mare gi c{e mase, regimul de
aqclrier:e trebuie stabilit cu o precizie mat mare, chiar daca costui ne cesar
acestei activitrili este rnai mare"
Stabilirea cu preci'zie ridicatd" a elementelor rr:girnului de aqchiere ne
conCuce spre o aptimtzare a costuriior prelucr'Irilor mecanice, curl se poate otrserva din diagrama din figura 2.39.

.o

o*-

lB,,7J

la,ru

t6,25

f6,58 i

/d*3

0,30 /,oo
Avonsu/e ,hmy'a/.1

,#,*: **rr,,y#l*
$-'{Ur/
r

tr$

Fig.2.39. I{eprezentarea glaficfr a optiuriz-drii firncIiei prefLrlLri de cost.

Regiinui
metoda
metoda
metoda
metoda

cie agchiere se pcate

stabili nrin urmZrtoalele rnetode

tabelar6,
ciasic6,

modernl,
bazel*r ele el,ate"
t"o

2"7"3, Metocla taEreBarr1 qte stabi[frre a regimtu,Eeri de agchicre

Valorile parametrilor regimului c{e agchiere se stabilesc din tabele.


din literatura de speciaiitate in funclie de:
- metoda sau procedeul de prelueyare mecanied,
- materialul semifabricatului gi al par{ii active a scu}ei agchieroare,
- geometria pdrlii active a sculei agchietoare,
- durabiiitateasculei agchietcare,
- modul
de iucru.
' Valorilede rhcire ai zoirei
irarametriior regimului de aqchiere extrase din tabel, se coreleazi. a.poi cu posibilitalile rnaginii unelre.
Aceastd rnetodd este expeditivS, precizia pararnetrilor stabiliii nlr
este fbarte bund., avAnd aplicabilitate penlru proclucliile de unicat sau serie

mic6.

etoda cflasicd cle deferrnlnane a regimurilon cle prelucrare

ryrerooa
Metoda clasicd
claslca de
de cleterminare
cletermtnare a reginrurilor
regirrrurilor optirne de aqchiere presupune durabilitatea sculei agcirietoare constarntS" Se ia in consicjerare o
vaioare apr ioricd a ciLu:a.bilitElii sculei aEchietoare qi se cleterrrii'd l.unctie
de aceasta parametrii regimulr,ii de a,pchiere.
Valoarea durabilitelii sculei aqchietoare se poate lua din tabeie, ciil
literatura de specialitate in frrncfie cle cazul ro.,.r.f de prelucrare mecanicd,
sau se poate deterniina printr-una din relatiile 2"43 sav 2.44"
Durabilitatea sculei aqchietoare pentru prcductivitate maximi. a prelucrdrii este datd de relafia 2.43:
.

l-m

r .'l

= -;,

prod.ntax.

,rr.

lmln

(2.43)

Durabilitatea sculei agchietoare pentru cost minim al prelucrarii este


datd de relafia 2,44:

.r
rcos/nrir _l-nr(_
-

[rrf,--

C",.,.)
\,

() 4A\

In relaliile de mai sus:


m este exponentul dural;ilit6lii;
tsch. - timpul de schimlsare a seulei, ?n
frnin];
C.*.r,.- cheltuieli legate de exploatarea sculei, in [lei];
rnr - retribu{ia de incaclrare a I crdrii respective, in
flei/minl.
Cheltuieiile legate cle expir:atarea seulei se calcule aza curelalia.
L.c-rr,a .-

,
I

rI r -f

w;

{2.4s)

-,n"r

I?N

ffi 0arg.
t, -- este timpui de reascufire, in flniinj;
r. - retribulia muncitorului care reascute scula,
c1- fiostul inifial al sculei, in [lei];

?n

fteilrninj;

numd"rul de reascufiri permis de scuiS-, pelrrn'la scoaterea ei din uz.


Se menlioneszl cd pentnt scutrele moderne - cu plicufe aniovibile este
exelusf reascufirea. in acest aaz relatLa durabilitatii pentru productivitate
maxrrna rdm6ne eiceeagi. Deoarece timpii de schirnbarf; t",n air valori reduse,
se poate lucra cu dr"irabilitali mai reduse decAt la sculeie clasice (monobloc)
gi deci cu regirariLi de agciriere si,tperioare, de inaltA productivitate.
Relalia clurabilitafii pentru cost rninim devine:
n,

()

a6\

rn ca-re:

4**r, -

este durabilitatea sculei cu placrlfd amovibil5 pentru cost

nrinirn ai preluorarii. ?ir [min];


- exponentul durabilitafli;
- tirnpul de schimbzrre a pliicufei ainovibile, in frlinl;
- costui piacufei arnovibile, in fleil;
- retribulia de incadrare a lr"rcrdrii respective, in flei/rnin], (sau a
mrincitomlui care realizeaza prereglarea),
hsch. - numhml Cre sch.imbdri permise de placula alnovibrlA.
Dupa determinzrea durabilitafii optirne se pot calcula paranretrii regimului d* agcliiere t,s, (v*), v*
Fentrr"r
rtrliLr Luvr:;rsE
diverse tipuri
rrljrln ils
prelucl f,ri extsta.
de pretuciart
existi cliverse
Glverse relalll
relatii analitice
anatltlce cafe
Leagt parametrii: clurabilitate, adAncime de ageiriere, avans de agchiere gi alti

rn
r'r*
,ii
ru,

'

parametril caracteristici tipurilor de prelucrare considerate strur-r-jire ,


gf,urire, ftezare, rectifiaare, etc. De asemenea, literatr-rra de specialltate
prezintd parametrii merulionafi inai sr-rs tabelar, datele din tabele fiind deduse din practica uzinald sau pe baza relafiilor de calcr-rl.
Spre exenrpht, peutru strumjirea cilindrica exterioarA, parametrii
s, vo srmt legafi prin relafia:

t'.'=*fu[mini

T, i,

(2 41)

ln cafe:

clurabilitatea scnlei (una din valorile ciate de relafiile 2.43,


2.44, 2 45) [rnin];
* eoeflcient clependent ele natura materiaiulr.ri sernrfabiica-tului gi
sculei;
- vitez-a ele agchiere, flnrlrnin];

" vs

131

t
s

aclAruciinea de agchiere,

fminj;
* avansril de agehiere, [n-rrn/rot];
xq, !v, - exponenli determinali experimental,
Se observd cd in relaiia (2.47) sunt necunoscr.rfi tofi cei trei paranretril
t, s, vo. Pentru rezolvarea probiemei este necesar sd se cunoascf, dor dintre
ei. De regulai se re*urge Ia stabilirea prarametrilor t, s prin anumite relalii
specifice tipurilor de prelucrdri satt dirr tabele, diagrarne, etc., gi la caicllul
vitezei de agchiere va pebazarelaliei (2.47).
Principiile de bazd privind stabiiirea parametrilor t, s se rTien tioneazfr
mai.jos.
Adglg='_ryge_d"e_prql!Ler_q9""(?$qJ,i,.:')qL

AdAncimea de agchiere (t) se alege

in

re (A.) prev5zut pentru suprafata de prelucrat. Mdriniea

cle prelLicra-

aciAncirnii de
aqchiere trebuie astfel stabilitd ?ncdt sd asigr-rre folosirea ragionalzi a sculei, a
puterii niaginii unelte, tinz6ndu-se spre reducerea nurndnrlui cJe treceri (i) la
minim, din considerente de prodr-ictivitate.
La prelucrdrile de degrogare, dacd rigiditatea eleinerrteloi srstemLrlLri
tehnologic Ai puterea rnaginii unelte pennit, adflncirnea de agchir:re se alege
de valori cat rnai mari posibil.
Ideal este din punct cle vedere al productivitdfii ca, aclaosul cle prelucrare (Ac) si se indepdrtezela o singurh trecere(i : 1), caz in care aclAncirnea de agclriere este egali ca mdrime cu adaosul de prelucrare (t : Ac).
La prelucrdrile de de gr"oqare se ?ndepafleazd circa (7 s - 90 ),'1,, clin
adaosul total de prelucrare, urmdrirrdu-se cu prioritate re;alizarea unei prodLrctivitali ridicate 6i nu. a precizie ffiare, deozrrece aceste sr-rprafefe se vor
prelucra ulterior prin finisare.
La prelucrfrrile de sernifinisar-e gi finisare se vor alege aclAn,;irni cje
agchiere mici, u-mhrindu-se in prinrul rAnd asigurarea condiliilor dirnensionale, de forind, de pozilie reciproc[ qi de rugozitate a supral'etelor prelLlcrate. Se rlnnSlegte cu prioritate asigrlrarea condiiiilor tehnice impLrse prelLrcrdni de finisare gi apoi a mrei productivitdti ridicate.
De remaroat od pentru fiecare procedeti de preh-rcrare in parte exista gi
o valoare rninimd a m[rimii adAncin-rii de agciriere, suti care procesul cle
fonnare a aqehiei este afectat, priictic scuia produce c; tasare a materialgiLri
pe suprafafapreiucrata Spre exernplu la strunjire tr'in: (0,0-5 + 0,1)rnm.
Pentrt condilii de aqchiere cleflavorabile: agchiere pe suprafete inireItipte, adaosuri neuniforme, zayLe dule, ete ., adfincimea de agchierg se rcciuce cu 25 + 50 % fa\A cle cazrrile obignuite
Adeincimea de aqchiere (t) este parametn:l eare definetrte caracterul
prelucr*rii, degroosare (D), sernifinisare (seF), finisare (F) sLrperfinisare
ti
(suF). ceilalti parametri ai regirnului sr-ini neconohrdenti,
132

a-

Dup6 .stabilirea adAneimii de agcl.riere (t), in functie de adaosul dr:


prelu*rare ysr*vilzvtt (Ac), se stabiie,;te nr:rnhrul de treceri (i) cu relafia 2.48"

,*4,

6-

{2.48}

Avansi:l de A;qhl-ere_GlSryje3q c'ir e"anElVql


Avansiri de agchiere se alege ?n fi-incfie de metoda sau procedeul de
pireiucrare (strunjire, frezare, ghr-rrire, ete") precuff] gi cle natura acestuia
(degrogare, semi finisare, {inisare).
L,a prelucrSrile ele degrogare se aleg avansuri mrri rlari din consiclerente de productivitate, iar la finislri avansuri rnai mici clin considerente de
precizie gi rurgozitate ale suprafelei preh.rcrate.
Yaloarea maxirn5 admisibii5 a avairsului penrru divqrse conditii de
prelucrare se stabilegte finand corrt de urrndtori factori:
- materialul de prelucral.;
- mirimea adfi.ucimii de aqchiere stabilitd a.nterior (ln special la prelucrdrile de degrogare);
- paraffIetrii de precizie. gi n-rgozitate impr-rEi suprafetei prelr:crate (in
special la finisdri);
- rezistenfa pldculei sculei qi rigiditatea scr-riei;

georr-letria

p[r]ii active a sculei;

rigiditatea qi rnoclui de princlere a semifzrbricatulr.ri;


rigiditatea maginii uneltc;
rezisten[a mecanismului cie avans;
- ;ruterea maginii r.rnelte"
Functie de factorii preciza!i ilai sus clin tabele se extrage valoarea
avansului, in unitelile de rn5surfi specifice fiecflrui procedeu in p3rte. Spre
exenrplu la strunjire, gilurire, alezare, etc., ?n fmnr/rot], Ia rabotare, rr]ortezare in [r-ntn/c.d.f,la frezare in flnlm/dinte].
Avansul prevdzut in tabel se coreleazia cu avansuI existent in sanra
cle avansuri a maginii unelte"
Pentru procedeele de prelucrare, respectiv pentru prelucrdrile pe
magini r-rnelte la care se (regleaz5) stabilegte viteza cle avans real[ (V.,) in
[mm/min], cum estei cazul prelucriirilor pe magini de fi'ezat sall pe maqir-ri
de alezat gi fiezat, se calcuieazd" analitic viteza cie avans teoretich (V.,) cu
iela!ia:
Vrt=sd'z'nt'
(2.4e)
iitun'1rni+]
unde:
* s6 - este avansul pe elinte, stabiiit dii"r tabel,
fmm/clinte];
*z
- nunErul de rJinfi al fiezei;
- nr - turiifia real6 a frezei, stabilit6 din gama eie tr-rratii a maqinii
'Je fi.e-

za[, [rct/min]"

:
---

1
-,,

OLrs. Vitezade avans teoreti*S (V,i)


stabiiirea turaliei

ia

trezarese caleuieaza

clLrpA

a fiezei.
UrureazE" apoi a.logerea din g'dt:.i.r.a'"ntezeior de avans a rnaqirrii de
frezat, avjttezet de avans realS (v*r) de rrgnfi'a -raloarea imediat inf,erioarS.
Se poate alege o wtezd cle avans real6 (v*. )v.,) snperioai'a r,,itezei de
avans teoreticd, dar nu rnai mult de 59'*.
Dupa stabilirea vitezei de avans leal5, se recalcnieazl^ avansul pe clinte
real (sa.) crr relalia:
s,i,

reaJ.e

:V,:.

--

z'I'lr

fmm/dinteJ

(2.50)

Stabilirea vitezei de a$chiere (vJ_U a_:L_urafiei (l)


Dupa stabilirea ad6ncirnii de agchiere gi a avansului se poate trece la
stabilirea vrtezei de agchiere"
Literatura de specialitate prezintd relaliile de calcul a vitezei cle ag\*/
chiere, pentnr fiecare procedeu cle preiucrare in parte . Spre exemplu pentnr
stnrnjirea cilindricd extericlara, vtteza de agchiere teoretici (r2,,,) se cl.ilcuIeaz| cu relalia 2"51'.
1,,o,

^
frn/rninj
=,!,1x",._
"r!, .'
.1-

(2 5l

tl

tunde:

Cu

este un coefioient deiienclent de natura inateriaiului s;err-lifabricatulLri gi


a sculei;
- durabilitatea sculei agcliietclare, [min];
- ad6ncirnea cie aqchiere, [mrn];
- avansul de agchiere, [rnm/rot];
m, xu, yu- exponenfi determinafi experimental.
Se deterininl turafia teoreticS, necesard pentru reabzarea acestei viteze de

T
t
s

agchiere:
loool""
/i' =

Q'52\

trD

fn care.

I11
Vat
D

este turatia teoretic6 a semifabricatului, in frot/min];


- vtteza de agciriere teoreticd, ?n [n/rninl;

- diametr-Lrl sLrprafefei cilindrice exterioarh strunjita,


Urmeazi apoi punerea cle acord a lula{iei teoretice calculate (n,), cu
relafia 2.52, cu posibilitalile maginir unelte.
De reguld din garua de turafii a rnaginii unelte (?n eazul cle fa[a a
strungului ales pentru aceastd strun^jire cilindrie[ extertoard) se alege imediat turafia inferioara.
Se poate adopta ryi o turafiereal'an,-, sriperioari triratiei teoretice llr, cLl
eondigia ea, oreqtercavttezei cte agchiere eare apare si fie ni;ri rnic6 rje 5,'/o
\34

\/

gr..--'
?

Gr*-,

r) -v

At,^ = -"t---

:'

,o,

o:-.

I oo s s%

r? s1\

t.'

ln relagia 2.53'.
Avu este variafia (cregterea ) vitezei de aqchiere, tn procellte,
Vur - viteza de aqcliiere reald [mftninJ,
Var - wteza de agchiere teoreticd fru:/rnin].
Viteza de aqchiere reald vo, este viteza realizatl. eu turalia reaid n,
aleasd din garna de turerlii a maginii unelte,

nl)tt..r , . r
v_
ar7---------lm/rfinl

(2 54)

looo'
Stabilirea regimului de agchiere prin metoda clasicd se irrcheie cu
verificarea parametrilor t, s, corespunzS.tor unor condilir restrictive cum sruit,
- preclzia macro gi rnicrogeometricd a suprafelei prelucrate,
- rigiditatea elernentelor sistemului tehnologic ML]-DPS f-Sf-DPSc- Sc.
* rezisten{a mecanisrntrlui de avans al rnaqinri unelte,
- pLrterea maginii r-lnslte.
Fentrri prelucriirile de finisare so recomandf, ca regirnLuile de agciriere, din considerente de precizie qi productivitate ale prelLrcrdrii, sa fie
verificate prin influenfa pe care o manifestd asupra unor factori ai preciziei
prelucrarii ca.
: resllectarea nrgozit[1ii iinpuse st4rrafefei prelucrate, ou parametrii t gi
, s stabili{i,
rrzur& (duralrilitnt.ea ) sculei aqcirietoare,
- stahrilitatea la vrbralii,
- defonnatiile termice, defonnafiile elastice, etc.

2"V"5.

'Metoda modern# de deferrninzlre a regimurilor cle

optirne.

agchiene

Metoda modernd reprezintf, o extindere a rnetodei clasice de cletertninare a regirnunlor optime cle aqchiere prin luarea. in considerare a.
nlultitudinii condiliilor restri ctive sJrecifice unei prelucrirri
Probleraa determindrii regirnurilor cle agchiere optirne se leduce la urr
rirodel nratenlatlc caracterizat printr-o funclie de optirnizare (iirncgie
obiectiv) gi un numEr de restric[ii.
Durabilitatea sculei agchietc;are se ccln:lidera variabil[, *si rrecunoscLrtI
a modelului matematlc.
C vartant[ ;r rnodelului ffiraternatic, valabild pentru prelucririle prin
strunjire, se preziirtd ?n eontiuu:rre
"

1?4

Funclia *te optirnizare


.intereseazS.,

pcate avea douii forme ciif'erite, ciupii cutrl


deteuninarea regimului de agchiere optim pentru a realiza o
productivitate rnaximd sau pentru arealiza costuri minime.
funclia de optimLzare- pentru i:roductivitate rnaximd ia in considerare timpul de bazd, pi tirnpul de schimbare a sculei;
(2,5s)
-fo = -f Qn,t.,,o,) = tb 1- n.,tt'1,,t,
in care:
d' - (tr,,t*.n), este funcfia de optimi zare,,
t6 - timpul debaz6., in fmin],
tsch - tirnpul de schimbare a sculei, in [min],
ilsch - numlrul de schirnbdri a sculei.
T'irnpr"rl de b,azd,:
r 1!,
t,.
to = L.i
=
(2.s6)
-[min]
,

n.s

I.
n
s
A.
t

in care:
este lungimea de calcul, in lrnrnl,
- turafia de aqchiere, in irot/rnin],
- avansul de agchiere, in fmrrr/rotl,
- adaosul de prelucrare al surprafelei cle strunjit, ?n
- adAncimea de agchiere, in [rnnr]"

l.:

lr
lp
12

[r'm],

lt +lp+12 [r1rrr],

(2.s7)

unde:
este lungimea de intrare a cuiitului in material, ?n
inrrn],
- lungi'rea suprafefei ciiindrice de preh-rcrat, in frrrrn],
* lungirnea de ieqire a culir-ului din nraterial, in
[nrm].
Numdrul deschirnbari ale sculei se cretermind cu relafia:
ll"r.,l,

tb
l'

n's I

=\

(2".s8)

unde:

timpul de baz6 dat de relafia 2.55, in lrnml,


- dr-rrabilitatea sculei aEchietoare, in [nrinl"
iniocuind valoarea lui tn, rezultfi":
[,. A,
este

rttt'lt-.-,

I-l'

(.2.59)

Funcfia de optim rzare pentru productivitate maxim5 se obtine


cuirrd relafiiie 2.55 qi Z.S9 in reiafia 2"55, ac{ic[:
.f,

: -[Qr,t.,,n]= -f Q,r,n,T)=

ifult. rr*)

inlr--i-

Q.6a)

Functia de optirnizare a regimuli,ri de agchiere pentru a realiza costuri rrriniffle cu prehicrarea meeanicb este:
-fo

= "f{C,,, C.*, ) = r,,' I

h'F

C,,,.,,'

?n care:
136

t1,,h

(2 61)

flrn este retribufia cl* incadran-e a lucrdrii, in flieilora],


ti, * timpul d*bazd dat de relalia 2"56, [min/bucj,
C** - costul expioatdrii scul*i pentru irreiprcrarea unui sernifabricat, in [lei],

nscrr. - nurnbrutr de schimbari ale sculei, dat de relafia 2"59


lntroducAnd in relalia 2.61 relafiile 2.56 gr 2,59 rezulta ca functia de
optiinizare tn aces;t aaz &re forina:

*
.fo = .f (Ca,C*u) = .f Q,.r, *,7')

!*

r-(t-

h)

(2 62)

Relafiile 2.6A qi 2,62 reprezirrtL firncfiile de og:tirnizare ale moc]elLrlLri


ntatematic al detenninarii regirnului de agchiere [a stiunjirea cilindrica exterioarS..

Se pune condifla de MAXIN4 peritru prirna 5i MINIM pentru a doua.


Fentru ambeie funcfii cle optiniizare se pud arrumite restrictii care sA
lege Eiararnetrii t, s, rl, T inclugi in firnc{iile de optimizare.

Tehnologul, din mirltitLrdinea de restrictii posibile, va alege acelea


care influertteazt in mare mdstrd precizia cle prelucrare sau mgozitatea srrprafefei prelucrate.
Abilitatea telrnoioguiui in stabilirea regirnului de agchiere optipr
constir tocniai in rnodul de a irlplr.ne sau nLr anumite restncfii, pentm cazul
concret de preir"rcrare.
Spre ex.elnplrt dacd,la a faza cle finisar"e se verificd puterea rnotorLrlui
niaginii ttnelte, este foarte gr-eqit, pentru c5. oricurn puterea necesari agclrierii la faza d.e f]rti.sare va fi mai miczi, decAt la faza de degrogare, efbctuata
anterior, pe aceea$i maqina r"mealt[.
Irrezentdni in continuare restricfiile care se impun a fi luate in caziLl
preiucrdrii unui arbore svelt, prins intre vArftrri Rugozitatea suprafefei
citrindric;i'exterioarS- strunjitd este R*in Iprrn],Ei toleran[a dimeris;iorrala T,,
Precizdnr sd este vorba de tm eaz concret de prelucrare, la care sllnt
cunoscttte elelmentele sistemului tehnologic, date asupra materiaiuIui, etc.
Pentru cazul prezentat impunem restricfiile:
1. Condi{ia

rwgozitate
Iltlgozitatea suprafefei la strunlire este inflLrentat6 in mare mlsura
avansul cle aqchiere qi de razala vdrf a eufitLriui.
Cr-uroscdnd relalia 2.63 declusd *xperirnental
ctre

cle

J^X.VI [

^ ^' t;o,g
v>L
Utlfi

.
""
se obfille restricfia.
,d,0,

( yo#

Q- 63)

lnrnr

I rofi

I'-t?

(2

64',;

In 0afe

r
R,

este avansul la stnrnjirea consideratd, ?n [mni/rot],


- raza la vf;rf a cufitului, in [nrm],
-'in[lfirnea meclie a neregrilaritalilor suprafetei prelucrate ?n fpurr]

2. A.daosui clc prefucl';tre gi arlf;nciruea de apchiene rriininr6.


Adflncimea de agciiiere t, poate avea valori cuprmse intre mirirnea
adaosului de prelucrare total, Ac qi n:d.rirnea adAnoirlii cie aqchiere miiurna
t,11n, sub care apchierea nu mai este posibila, realizAndu-se doar o tasare"
respectiv o ecruisare, pe suprafafa sernjfabricatului.

/^,n{t{4,

(265)

AdAncirnea de agciriere mlrima este specifica fiec5nii procedeLr


prelucrare mecanicd. in par1e.

cle

3. Rigidifafea sfrungului
Este necesar ca defunnalia elasticd clinarnici a stmngului in directia
avanstrlui transvetsal X6i,,, sd nu depageascd cl fra.cfiune I( clur tolerzrnl,a
clitnensionala Tn irnpusd suprafelei de prelr-rcrzit:
Xa, ! K.T,
(2 6())

Coeficienttrl K poate avea valori maxjnre /( = ] pentru preluclarea


suplafelelor sunetrice, ryi K:1 pentrLt prelucrarea sr-rpraieleior asimetrice.
Pentru a nu depagi defcrmafia elastica dinamrc5 a stltngului, clin
relalia 2.66, trebuie iimitata forla radiala de agchiere la o valoare max.irn
adrnisibil[ Fxod,o, in fi,rncfie de rigiditatea clinarnic[ a strungulLri dupi rJri eclia
radiald Rvru*. Adicir impunern restricf.ia:
Fr.r. < R, ,,r' X n,,fdaNl
(2 61)
hr.troducAnd relafia 2.66,h 2.67 obyinem.
.. Frot, 3 R*u r. K .frlrt"N]
(2 68)
Lirnitarea forlei de agchiere raclial5 cri relatia 2.68 se face atLrnci cAncl
se cunoagte ngiditatea dinarnicd a strr:ngului.
Forla de agchiere radiald la strunjire se calculeazd cu relatia:
F'*od*

= AF! = Lc.rof'a

svr"la"wl

(2.69)

Din relaliile2 69 gi 2.68 oblinern restriclia pararnetrilor adAnc;irnea rle


aqchiere t gi avansttl s, asffel inc;it ?n urma prelucririi si nu se clepAgeasca
toleranta irnpusd prelucrfrii Tp.
IIM(lt'K'Tp
/o&.syn* ,
(2 10)

^(rt reprezint[:
Notaliile cliii relalia 2.7A
- adir:rcirnea de agciriere, in ft"nml,
I3E

xry, yr.y- expai-ieru{ii ad.tneirnti, resp*ctiv avansului de a;rciriere,


Ru.u.u* riEditatea rra,giriii unelte ciupd direcfia X ?n [daI{/mrn],

K
Tp

- coefici*nt aclimensiona},

- tcleranfa i.mpusd prelucrdrji, in flrrun],


3" - coeficient adimensional eaTe reprezintla raportul dintre componentele racliala qi tangenfiaia aie for{ei de agchiere,
Cnv - coeftcient dependent de materialutr seimfabricatulLri gi al sculei.
In relafia 2.7A, deregLll4, s;e alege unul clinparametrii t sari s, djn alte
considerente iar apol rlin considerente de productivitate, se calculeazd valoarea rnaxim adinisibila. al celurlalt parametru.
Spre exemplu pentnr exeurplui dat" anterior, dacd aclAncimea de
aqchiere este mic6, impusd de adaosul de prelucrare niic (t : A"), vom calcula valoarea tnaxim admisibila a avansulLri, astfel incAt la prelucrare sd nu
depageasr;d tolerala rmpus6 prelucrdrii Tp, cu relafia:

Irnn/rot]

(2tr)

l)acd

avansul trebuie s[ fie mai nric ( spre exemplu din considerente


de rugozitate) izu adaosui de preh:crare esle rrrare, se impune calculul valo'
rii mulime admrsii:ile a adAncirmi de agciiiere oli reia{ia:
Imrn]

(212)

4. Rigiditatea sernifabricatului
Defornrafia elasticd maxirn adrnisibiid a sernifabricatulLri XsFr,rn,, dupa
direcfia radiaid, in tirnpul preluerSrii, trebuie si nu elep6geasca o fraefiune K1
din toleranfa impusa prelucrSiii Tp:
X rooo^ s Kr'7,
(213)
Fr"rnclie de rigiditatea sen:i'fabricatului dupa direclia racliald R.sF*, forta
radiala rnaxim admisibilf, este:
F*a* {R.r-., .X"oo*, = R.r"r+ ' Kr'Trlarff}
(2.74)

Pentru exemplui eonsiderat (seiriifabricatul prins intre vAr{irri), relaIia


2.7 4 devine.
[irno,, 3

ry!

x,r'rlaaivl

(2 75)

Infroducdnd -,ral$alea forlei de agchiere din relalia 2.69 in 2.75 qi separ6.ncl cuplnl de pararnetrii t qi s obfinem:

(2.16)

iil Oare:
139

este-inbOuiut a* eiasticitate al mat*i:iah:iui sem.ifabricatului, [daN/mm2],


I
- momentul de inerfie al seryrifabricatuh:i, lmm.aJ,
Kr * eoeficient subunitar (pentru finisare se recsmancld Kr*0,25),

- Iungimea semifabricatului

prins tntre'vArfuri lrttn], iar restul elenrentelor au aeeea$i semnificafie ca in l"elafia 2"7fr"
Stabilirea concretS a parametrilor t qi s se face asemb.nb.tor cu ceie
expuse Ia restricfia din punct de vedere al rigidit[fii strungului.
5. Cinenratica maginii unelfa
Paratretrii de reglare a rnaginii une-Jte, avansul s gi turapia n trebr-rie
s[ se afle intre lirnitele avansurilor: gi tura]iilor existente in gama cie turatii
qi garna de avansuri a rnaglnii unelte:
s,nin 5s(s,ru"
(2.77)
(
fln,in
fr1h^n*
(2.78)

In relaliile 2.77 qi'2.78:


smin, smax - avansllrile mirlim, respectiv maxim din gaina cle avansuri a
inaqinii unelte,
I-Irnin, rlmax - turatiiie minirn5 respectiv maximd din gama de tura!ii a maginii
s,

fl

unelte,
- avansul gi tr-rralia de aqchiere.

6" Puterea niaginii unelte (rest.ricfia se irnpune numai Ia prelurcrdri


de degroqare)
Futerea necesarh reaiizbrii migcbrii principale cle aqchiere tlebr-rie sd
fie mai mic5" decAt puterea utii6 a maginii unelte:
-Fv .V
--!L <nP
(:,2.79)
t

6tzo

in relalia 2.79 :

F, - componenta principald a forfei cle a,qchiere, [dalr[] ;

V*

- viteza de agchiere real5, [mAnin];

- randamentul inaginii unelte;


P - puterea motorului electric al maginii unelte, tkwl.
Yiteza de agchiere reerlb se calctrle
v",.

=Illfrln,in]
1000 L

azra

ut relalia

(2.80)

unde:
d este dianietrul de preiucrat, [mmJ;
nf

- turalia real[ [rot/min].

Inlocuind relaiiile (2"69) $i (2,80) in reialia (2"79) sre obfine restriclia


impusd pentru a nu depSgi puterea utila a rnaginii unelte :

140

Frt E*.
av "a-,t "w

9J2a'I!:lI'F_
rc

(2 B1)

.d .C"'
.J

7. Fdezfrstewtl- rmecarilsmul'r.ni cfe nvrans (restricgia se impune numai


ia

prelucriri

de degroqare)
Componenta axial/a a far'rei cle aqchi*re F, trebuie sh
decAt fbrfa admisibild a mecetnismr-rlui de avans Fu:

F, (

fie mai micd


(2,82)

Fo ;daN1

Exprimdnd coinponenta F,., firnclie

de

colltponcnta

ltr,

I]ril.t

cclefi cientui adimensional l"' avem:

Fr:

(2.83)
L' F,
IrxplicitAnd cc,mponenta F, (relalia 2.69) gi inlocuind relalia (2.83)
in (2.82) vom obline restric!iei cuplului de parametrii ai regimr,rlui de
aqchiere 1. qi s astfbl incdt sii nu fie dep[gitd rezistenla mecanisrnului de
AVANS:

(2.84)

lxFy - s,vrv

plircu{ei acesteia (reslriclia se impune caud


oonsol6 a scuiei este lnare qi secliunea corpului sculei este

B. R.ezistexe{a sculei g[ a

lr-rngimr:a in
micd):
Pentru exempiul considerat momenlui ?ncovoietor Mi al cr-rlitului clc:
strunjit se poate scrie:
(2"85 )
Mi: o"; '[Y*
SALI

Mi

: F-u'l

(2.86)

rn care :
oo; este rezistenia adniisibilI la incovoiere a materialulLri corpulLti cuiitului;
W. - modulul cle rezistenli a cortrrului culitului in raport cu ax.a r:ulitulr-ri,
paraleld cu direcfia avansurlr"ri transversal;
F, - cornponeLrta principal6 a fbrlci cle aqchiere;
1' - lungimea tn consold a cugitullri.
L,galAnd relaliile ( 2"85) qi (2.86) avem:
(2.8 7 )
"E
'jF..l'" =rt
"i)/ "'W
ele i'ezlsterrf[ W, se ca]culeaz[
indi!inrea h a" corpul',li cugitului" cr"r re;la!ia :
"
py =''h.h2

Modulul
"z

in

fr-rnclie de laqirnea

f"in6nd eont cle reialia (2"69) qi (2.88), reiafia (2.87) clevine:

141

gi

r?
RR)
\ho\ru/

crr.tuw "sfw ' l'

{ r*,

I
tJ
o.n

de unde se deduce restrlciia;


oot,b'h2,
,
tr&,sLrry<

(2.. B e)

(2"e0)

6,C,"y .1

lrilitatea cu [[fu lui.


Durabilitatea cutitului de struns T se poate calcula cu relatia:
9" Dur^a

1- nl

l=

{,y

'f/

(2.e

.1w.ulv

Irrlocuind relalia (2"80) in relafia (2,91) oblinenr:


Ior .cl
t:
r-d'n,.,lon.,|fv
de unde restrictia:
,nt.Ov
T"t 'lxv ' s!* ' n,

,rr ' cl

t)

(2,92)

(2.e3)

unde: Cy, lrl, xv, Yv, sunt o constantd qi expclnenti care se dau tabelal in
literatr-rra de specialitate iar restul elementelor au semnificalia lr-rat[ in considerare anterior"
Pentru prelucr5rile ci-r sisteinul teirnologic reglat la cotd, dacd se Ir-rcreazTa. cu mai multe scule pe aceea$i rnaqind unealtd gi in aceeagi operatie,
durabilitatea sculelor trebuie s5 fie aceeagi pentru toate. Aceasth concligie
este irnpush de faptr-rl cd nttnrdrul dr: reglai'i a rnaginii uneite sd fie nrinim.
Este neeconomic oprirea rnaginii unr:lte qi refacerea regldrii pentru scula cu
o durabilitate foarte micd. in aceste cazuri de regLrl[ Jurabilitatea sculelor
este irnpush" gi egai6 ca nrdrime, urrn6ncl a se stabili ciin relafi a (2.93) pararnetrii regirnului de agchiere pentru I'reeare scuizi in parte, func1ie de dianietrul "c]" la care se efecttteazh prelllcriirea.

Uzura ctrimrensional5 a sctnle agehieto*re, [I.


CunoscAnd toleranfa dirnensional6 To impusA preiucr6rii, se pLrne
restriefia ca uzura dimensionalS tl sd nu depdgeascl o lracf iune elin toleran:
10"

fa impr-rs6:

u
k

(') q4\

< k"TP

coefi cient sribr-rnitar.

Uzura dimensionall" a sculei agcliietoare se calcu]eaza cu reiatia:

I r
(J='ui+us**l/tnrj

'l

(2.es)

unde:
Ui este uzura inigial6 f pLrn/l000m];
U* - urzura specificd [pm/l000m];
142

i - luir:gimea etrumului parcurs de sculd in agchie [mm].

Fentru tcr:Ie bine ascufite, ir"rstruite, rodate, uzura iiLiliala este foarte
rniofi, ryi se pcatc r,eglija, rela\ia {2"95} cJ"evenind:
{.J

I lu,nl
=;{l
" 1000 "

{2"e6}

I-ungirnea drumului pai:curs in a,,schie pentru strunjirea considerat5


este datd de relafia:

t:n.aLfur,l

Q.qt)

.t

unde: d este dianretrul la care se efectueaz6 strunjirea, [nrm];


i1 - lungiinea suprafegei cilindrice strunjita, [,r,,r,,] ;
s - avansul lmrn/rotl.
fnlocuind .elapiu {Z.gl) in (2"9G) avem;

y =!-.-JJ!Llumlr
1000..r' "

(2.e8)

l'inffnd cont de relafia (2"94) oblinem valoarea maxirnd admisibilir a


avansultti cle agchiere, pentru strunjirea consiclerat[, cu o sculi cu uzlrril

specificd Us cunoscut[:
, ,
'
i'<-U,.n'd'1,,
I ral r
(2.OclS
i000.-_lntm
k.7,,'
Sirnilar celor prezentate n'iai slis se i:ot decluce restrictiile qi din alte
considererrte cum sunt:
cleformalia termicf, a sculei;
- defornraiia termied a sernifabricatr_ilui;
- temperatlira cle aqchiere;
I

vibralii, etc"
Impunfind restricliile merrtionate (sau o parte clin aceste restrictii)
rezolvareil modelului m.atematic al regiinului optim de agchiere este echivaientE cu rezolvarea unei problenae de programare ,neliniar5 c;u ajutorul
miiloacelor moclerne de calcui, Fractic se pune copclitia cle rnaxim pentru
funcfia (2.55) sau de nrimirn pentru funcfia (2.6q, asrfe I ilc6t sd fle respectate conciiliile impuse mai sus.
2.7.6" kletocla bazeHor cle dirte

Aceasti metodd se pcate r"rtiliza pentru orice tip cle productie fiind o
metodd expeditiv6. Precizia cu sare se stabilesc elernentele regimului de
agchiere este rnare.
h4etoda const5.

in

stabilirea elernentelor reginiului cle aqchiere i1

funefie de:
* metoda sau proceri.eul
- tipul scriiei;

ele

preiircrare

143

*
-

mattrrialui pfrfii acti're a scuiei;


rnaterialul de pteiw*rat;
natura preiucrfirii (degrogare sftu finisare).
Eaza de date pe calculator es'r-t; liwatd de producfrtorul de scuie, programul fiind specific pentru fiecare tip de prelucrare in parte.
Firma SECC pune ia dispoziiia utiiizatorului programui SECOUT er-r
alutorul cdmia se stabilegte regirnul eie agchiere pentru blrghieri, filet:iri,
frezdri gi strunjiri.
Pentru hrurghiere, tehnolo gui selecte azd, pe baza pro gramll I ui ani i nt i t,
procedeul "burgliiere", tipul materialului parlii active gi cliametml bLrrghir-rlui, natura prelucrdrii ,,degrogare" sau ,,finisare" qi materialul de pr-elucrat.
Dupd aceastS. selecfie pe ecranul rnonitorului apar afigate: viteza cle
aqclriere [m/min], avatrsul frnrn/rot], forfa axiallt [].,1], vtteza cle avans
[rnm/min], mornentul de torsiune [Nin] qi puterea necesiLrl aEchierii [kWl
Aceste date trebuiesc corelate cu posibilitalile maglnii unelte T'ehnologrrl
alege din gama de avansuri a maginii uneite avansLrl imediat rnferior- celui
citrt pe ecran.
Cu viteza de a,gchiere cltitf, c{e pe ecran Va1 SCI calculeaz[ tLrralia necesard agchierii, nt. cu rela{ia:
)aoo.v^,
,r
n, =
Imn l
(2 l o0)
7T' 1)

-;--vot
unde: D este
diametrul burghiului, mm.
Din gama cle turafii a rnaginii se stabiieqte tr,rrafia reaii, n,, iniecliar
inf.erioard turafiei teoretice n1 gi se trece ?n documentul tehnologic.
Pentru metocla de prelucrare prin {rezare se alege procecleul Lriilizat,
proglamul fiind proiectat pentru urmdtoarele procedee:
- frezare pian[ cu frezd, crlindrica;
. - ftezare pland cu unidr;
- frezare canale cu frez6 cilindrico-fr,ontala,
- frezare canale cu frezd disc;
- frezare de co'tur&ip; otl frezd cili*drico-fiontald:
- frezare de copiere eu frezd sferica.
Se selecteazd. din proEan: tipul, dianretrutr, materialLrl partii active gi
numdrul de clinli ai sculej, grupa de prelucrabilitate, ilrecum gi pozitia axei
fi-ezei fala de semifabrioat avAnd variantele frezare sirnetrici qi li'ezare zrsimetricS.

Ctt aceste claie de intrare, cu aiutorul prograrnuiui precizat anterior se


pot vizualiza datele: avansul pe ciinte [rum/dinte], uzura aclirrrisibiia
Inrrn],
viteza de aqchiere[rCmin), vrteza de avans [mrn/rnin], turaf ia flrrit/min] pi
puterea necesard agchierii [kW]
Tehnologui va inserie ae*ste date in documentr,rl te iinrriggic,
bineinfeles, dLrpd punerea lor de acor:d cu irosibiiitalile inaginii rireite,
144

BXffiX,XOGR"AF'TNi

l.

FJoIez,

E.

pe

Ylazele generiirii suprafelelor

-fehnica.

ma-cini-unelte. Editura

Bucure5t-i, I996"

Brlgaru. A." Popescu, I. Considerafii asupra conceptelor de sisterl telrnologic irr


rehnologia construc!iilor clel maqini. it-t Br-rletinul Instil.utulur Polltehnic
B

ucureqti, nr.4l

- Brirgaru- A,
didactica

Brdglru,

19'13.

$,a. Optimizarea proceselor Ei ectriparnenlelor tehnologice 6djtura

;i

pedagogicd R.A , BucureEti- 1996

Proiectareer dispoz-itivelor.

r,ol i. Teoria gi practica

proiecLlrrti

sctremelor de orientare 5i fixar''e, Editura Tel1ric6, Brrcure;ti. i99B

5. fjiocirclia" C-tiri. g.a. Bazele elabpr[rii proceselor tehnologice in


ma;ini, Eclitura Diclactic[

(t.

Drdghici,

Gh

9i Pqc{agogic6,

cottsti'ttcfia de

Bucureqti' I983.

Tefurologia construcgiilor cie ma5ini, Eclitura DidacticI

gr

Pedagrigica, Bucu-re;ti, I9S4.

Epureanu, A1., $.a. Telurologia constrtrcfiei cie maqini, Editura Didactic[

7.

5r

Pedzigogica, Bucureqti, I 983.

B. popescu, L Tehnolog,ia construcfiei de nragini Biu,ele teoretice, Vol.


rte

9,

P op

invlldm0nt Superior Sibiu,

escu,

l.'f ehuologia

InstittltLrl

98 1'

construcliei maSin ilo r-iurelte.

"POLITiI}-INICA" din llucureqti,

99

U ni ve rs

atea

1.

10. Popescu, I., $.a. Bazele teirnologiei ,rt*.*i.", vol

I li [],

Universitatea

"POLITEII-NICA" din Bucureqti, 1 996


I

Vlase, A., $ a. Tehnologia construcfiilor de maqini, Editura l-ehnich. Bucitregti


1996.

$u

./o

ainl
-IOSo.t

^S

d" E"to&

t-

Htm,e

rt
ir,L

()c

t-

40.0-0u!r

n\,
o$

a
q

\-

eq-[rrd]^\ L

lr.hortn.

-r

twJl-

-lo

I
I

z>

N+

= o: 'tu

}FIRM|NIARF*

L t=/'b

-Tf

r\vipur-ol

se

gAA[

"1."

\ *

&$,,1g,,r^

lt_

l_

hil{\e^{ a&},Ju,r,a

X_- ,5--_

)-tt'[*
_Ur

{.o-

Ir-

3-

Q-

--'- fl|

-- -l

-r-_---r--'-

\o.=;

t,7

>.

I^=

t_
I

t-

L r\

'?l

1,S

,t-

--\

t3
{gk
I

lt=
{-L

4v

!-q- #9

.k

lore

{'
I

B.

0r-.

!.

!
i
I

-i 4"

4-

--l

)EreRlrrinr+gg+ n'uWtui rkt xi t*W

\=,t

n,unt

be DesE+\iRF reHruic+

**.g1tt) /rtoa
CIaffXrlp. &\. **TT
t'uu.q.

&h

n^H?uL- Da

d)

oec.Aru

Itr+q=$ef

u<rRrr\gg

'l\$Fou uF ss\ttiltr
r dr @r
*rh &

y'n

^
oL(o&.r*o$a

AEw RlmTt'

haleL

l,'^*
r1
a

tUr

c.

Mqor a bgrf,R.nnrr^l'ff4e /vea+*gs + nloF+r eLqR-& Tfiqp


dmrtl qfllgt A^qrr

a
aXrs-

{A,'tr F NJ

'- (uL

- tnltl'
, rrtl W,ii

t$utoJ

s.\
G-

lett'$fltl*

Q" P"

wtlstJu'
I

.9^