PSIHOLOGIA PERSONALITTII dupa M.Golu pg.

769-771 si 780-789
TEORII ale PERSONALITATII
1.Psihologia Analitic (C. Jung)
- in conceptia lui Jung, P (sau Psihicul) include 3 sist.de interactiune, intercorelate: constientul,
inconstientul personal si inconstientul
- constientul denumit EU (Ego) se refera la procesele si functiile de care un individ este direct
constient
- inconstientul personal repr.totalitatea achizitiilor vietii personale, cum ar fi: lucruri, perceptii, refulari,
precum si o serie de acte automate, gesturi, dar care au fost uitate sau reprimate
- daca Freud considera inconstientul doar ca o sursa de instincte, Jung il cosidera ca o parte vitala si
bogata a vietii individului
-inconstientul colectiv repr.stratul cel mai profund si mai inaccesibil al psihicului.
-pt Freud, Incostientul (C) este doar personal, in timp ce Jung considera ca exista si un inconstient
colectiv, comun tuturor indivizilor, ce este aclatuit dintr-o serie de continuturi impersonale, din
arhietipuri
-arhietipurile nu sunt amintiri complete, ci sunt predispozitii ce asteapta o experienta actuala in viata
unei persoane . ex.Dumnezeu, moartea, invierea, eroul, magia
-unele arhietipuri au o infl mai mare asupra psihicului, fiind mai dezv si aici facem referire la: persona,
umbra, anima si animus, binele, raul...
-persona este o masca, o atitudine exterioara ce se opune atitudinii interioare
-umbra este partea negativa, intunecata a P umane: continuturile inconstientului personala, trasat
ascunse, dezavantajoase, functiile psihice inferioare, ceea ce societatea considera malefic si imoral
este continut de umbra, ce include si impulsurile primare, primitive
-in conceptia lui Jung natura umana este bisexuala
- anima repr aspectul feminin din inconstientul masculin, iar animusul este aspectul masculin din
inconstientul feminin, cele 2 repr figurile mitice ale parintilor
-anima poate fi numita si arhietipul vietii, in timp de animus poate fi inteles ca arhietip al sensului
- cel mai imp arhietip este SINELE, ce repr unitatea, totalit si integrarea P individului aceasta form
centrul P este P totala si centrul acesteia, asa cum Eul este centrul stiintei.
- Jung diferentiaza oamenii in 2 tipuri psihologice fundamentale: tipul extrovert si tipul introvert
-pt a expl structura P, Jung adauga dimensiunii estroversie-introversie, 4 functii psihiologice: gandirea,
sentimentul(afectul), senzatia si intuitia
-tipurile psihologice descrise de Jung se incadreaza in tipurile psihologice temperamentale.
2. PSIHOLOGIA INDIVIDUALA (Alfred Adler)
-AA descrie P ca pe o structura integrala, lupta pt perfectiune constituind motorul dezv P
- el pleaca de la premisa ca dezv P este cond de factorii socio-culturali, accentuand imp inflentelor
educative (familie, societate) in formarea Eului
- in plan psihocomportamental, influentele sociale se concret in 2 aspecte: ADAPTAREA (modificarea
variabilelor personale in fuctie de mediu) si MODELAREA (modific var de mediu in functie de
configuratia personala)
- principalul element prin care Adler descrie P este motivatia
- el introduce 2 concepte primare:
a)sentimentul de inferioritate ce este sisizat in sentimentul de imperfectiune, de neimplinire si
permanentele aspiratii ale individ acest sentiment isi are originea in copilarie si apare ca efect al
compararii dintre neputinta copilului, inferioritatea sa si superioritatea semenilor adulti. In cazul in
care individul are dorinta de a excela intrun anumit domeniu, se intaleaza sentimentul de
superioritate
b) complexul de inferioritate apara in cazul esuarii compensarii sentimentului de inferioritate,
individul fiind convins ca indiferent ce ar face, nu reuseste sa fie la fel de bun precum sunt ceilalti.
-instalarea complexului de infer (CI) este favorizata de 2 atitudini educative opuse: rasfaturile
excesive si neglijarile
- convingerea persoanei ca este superioara celorlalti va determina complexul de superioritate (CS)
exprimat prin dorinta de a fi cel mai bun intrun anumit domeniu
Adler pune un accent deosebit pe importanta stilului de viata ce se fixeaz inaintea varstei de 5 ani si
considera ca orice atitudine a individului fata de lume, depinde de mica sa copilarie, de conditiile
familiale si educatie
-astfel el identifica 4 tipuri de P, in fuctie de caracteristicile predominante ale stilului de viata:
dominant, dependent, evitant si social
-de asemenea, Adler identifica 3 modele educative care influenteaza dezv P: modelul
hipertolerant(indulgenta, toleranta excesiva), rejectiv (indiferenta, ignorarea necesit copilului) si
adaptativ (respect, dragoste, incredere, independenta)
3. TEORIA TRASATURILOR DE PERSONALITATE (Gordon Allport)

-pleaca de la ideea ca P este un ansamblu de trasaturi, comportamentale, ele indicand predispozitia

de a raspunde constant la diferiti stimuli.
- trasat sunt structuri relativ stabile si pot fi unice fiecarui individ, dar si comune mai multor indivizi
-potrivit lui GA, P este organizarea dinamica a acelor sisteme psihofizice ce determ gandirea si
comportamentul sau caracterist
-in conceptia lui GA, trasaturile de P pot fi demonstrate empiric si se pot suprapune
-A distinge 2 categ de trasat: comune si individuale (denumite ulterior si dispozitii personale)
- trasat de P pot lua una din urm forme: cardinale (au o semnif majora pt viata), centrale (reactia
obisnuita) si secundare (atitudinile sale intro situatie particulara)
-dezavantajul teoriei consta in faptul ca termenii folositi pt denumirea unor trasaturi pot fi f.vagi,
imprecisi
4. TEORIA CONSTRUCTELOR PERSONALE (G.Kelley)
-considera ca oamenii isi construiesc singuri P, plecand de la atitudinile si ipotezele pe care le au ei
astfel isi formuleaza convingeri, atitudini noi sau le intaresc pe cele deja existente
-conceptul de construct personal se refera la modul in care individul percepe, intelege, anticipeaza si
interpreteaza lumea sau realitatea, P fiind considerata de Kelley un sistem de constructe
- cu alte cuvinte, omul este in esenta un savant, ocupatia sa fiind previziunile prin construirea si
reconstruirea unviversului sau
-procesele unei persoane sunte canalizate de felul in care ea anticipeaza evenimentele, constructele
personale contituindu-se prin experiente repetate ce pot fi revizuite
-constructele sunt bipolare (ex.sensibil-insensibil) si se constituie in sistem, unele fiind supraordonate,
altele fiind subordonate
-sistemul de constructe al unei pers este intr-o continua scimbare, intrucat acestea sunt previziuni,
sunt anticipative
- din persp schimbarii, constructele personale pot fi si rigide (conduc la predictii invariabile si de
aceea sunt fragile, dar utile pt ca sunt precise) suple (sunt vagi si inconsistente, sunt greu de
infirmat, dar le lipseste precise)
-doua pers pot reactiona complet diferit intra situatie identica
-nici un om nu reactioneaza vreodata la un stimul, ci la ceea ce el interpreteaza ca fiind un stimul
-aceasta teorie, ce pune accentul pe aspectele cognitive ale P, a fost criticata pt faptul ca nu se refera
la aspectele afectiv-motivationale
5. ANALIZA FACTORIALA A PERSONALITATII (Eysenk)
- Eysenk a ajuns la concluzia ca P poate fi descrisa prin 2 dimensiuni majore: extraversiunea si
neoroticismul si ulterior adaugat si psihoticismul, folosind metoda analizei factoriale
- el a elaborat un model de structurare ierarhica a P, aceasta fiind asadar o oraganizare piramidala, in
ordine descrescatoare acestea sunt: nivelul tipului de P, niv trasaturilor de P, nivelul raspunsurilor
habituale, niv.reactiilor specifice imediate
-teoria lui E are ca limita faptul ca el reduce studiul P la temperament, deoarece factorii descrisi de el
sunt factori considerati dispozitionali, P fiind influentata doar genetic, ereditar, pierzand din vedere
rolul factorilor de mediu
- fiecare dintre factorii principali (extraversiunea, neuroticismul si psihoticismul) este compus din
cativa factori secundari
-chestionarele de P elab de E sunt cunoscute sub denumirea de EPI si EPQ
6. ANALIZA FACTORIALA a PERSONALITATII (Catell)
-Catell def P prin consistenta trasat ca fiind ceea ce putem anticipa despre individ ca va face intro
situatie data.
-spre deoseb de Allport care utiliz notiunea de trasatura ce individualizeaza, Catell si Eysenk
considera ca si notiune centrala a P notiunea de factor pt a surprinde mai bine diferentele dintre
oameni
- factorii de P au o val predictiva asupra comportamentului, conditionat de o anumita situatie, iar pt
descrirea P, acesta identifica urm. Categorii de factori: factorii de suprafata (se exprima direct in
comportul verbal sau motor al persoanei, variaza in situatii diferite), factorii de sursa (au o val
predictiva mai mare decat fact de suprafata, coincid cu trasat centrale descrise de Allport) si factorii
ergici (structuri motivationale innascute si trasaturi temperamentale; factorii metaergici forte
motivationale dobandite, subdivizati in atitudini, interese si sentimente)
- Catell introd term de sintalitate pt a desemna diferentele care exista intre grupuri
- procedura statistica utitlizata de C pt a deter factorii de P se numeste analiza factoriala, bazata pe
conceptul de corelatie intre 3 tipuri de date (variabile) denumite: date L, date Q, si date T
- el a elaborat testul de P cunoscut sub denumirea de 16PF
DIFERENTE INTRE TEORII si ASEMANARI
-Allport, Catell si Eysenk ofera o perspectiva multidimensionala a P
- Allport a impus notiunea de trasatura, iar Catell si E notiunea de factor de P

-Catell si E au utilizat analiza factoriala, dar variantele au fost diferite

-Catell consid trasaturile (factorii) de P ca fiind notiuni abstracte, in timp ce Allport le consid ca avand
existenta reala
-Eysenk a folosit varianta ortogonala a analizei factoriale obtinand un nr redus de factori, iar Catell a
aplicat varianta oblica a analizei fact, care permite obtinerea unui nr mare de factori, corelati si
interdependenti
-teoria lui Catell se incadreaza in abordarile trasaturilor de P, avand la baza analiza factorilor primari,
iar teoria lui E se inscrie in abordarile tipului de P, centrarea fiind pe factorii secundari necorelati
- Catell descrie P in termeni de trasaturi detaliate (cei 16 factori), Eysenk elab descrierea P in termeni
de dimensiuni majore (extraversiune, nevrotismul si psihotismul)- totusi cele 2 teorii au serie de
puncte comune legate de factorii secundari (de suprafata), ceea ce ofera o relativa validitate celor 2
teorii. Eysenk NU a urmarit interdepedenta acestor factori, in schimb Catell a urmarit-o.
-studiile ulter de analiza fact au scos a iveala 5 factori ce decurg din teoriile lui E si C 5 factori
principali ce descriu P, denumiti BIG FIVE: extraversiunea, agreabilitatea, constinciozitatea,
stabilitatea emotionala i cultura sau intelectul.
- Acest Big-Five face trecerea de la studiul analitic la studiul sintetic al Personalitatii.
PERSPECTIVE DE ABORDARE ALE PERSONALITATII
1.Persp. asociationista (atomista) bazata pe descompunerea in elementele sale componente pt a
studia legitatile de functionare, si pe descoperirea elementului primar, ultim.
2.Persp. structurala porneste de la modul de organizare al elem.comp, de aranjare si ierarhizare a
lor in cadrul structurii globale. subliniaza caracterul unitar si global al P, ca urmare a interactiunii
elem sale comp sugereaza dinamica intregului
3.Persp. sistemica porneste de la interpretarea P ca un sistem, un ansamblu de elem aflate intro
interactiune ordonata si non-intamplatoare. P indeplineste toate atributele sistemului: 1.sist dinamic
evolutiv cu autoorganizare;2.sistem deschis (ce rezulta din interactiunea individ cu mediul);3.sist
hipercomplex (det de nr mare de elemenete); 4.sistem probabilist; 5.capacitate de autoreglare.
4. Persp. Psihosociala orientata spre surprinderea P concrete
5. Persp. structural-sistemica a P in sens larg, P reprez ansamblul tuturor fenom psihice iar in
sens restrans, P este un ansamblu de trasaturi sau insusiri psihice
-cunoasterea P presupune, pe langa relevarea trasaturilor ca parti componenete si identificarea
legaturilor si relatiilor dintre ele, integrarea acestora intrun intreg indivizibil, cum este P
-ca entitate reala, P contine toate atributele sistemului, ea fiind un sistem dinamic, deschis,
hipercomplex si probabilist, cu capacitatea de autoreglare.
M. Golu i A.Dicu au evidentiat unele dintre proprietatile generale ale structurilor, respe a P ca
macrostructura, cum ar fi:
- consistenta se refera la stabilit in timp a structurilor psihice ale P
-mobilitatea sau plasticitatea structurilor posibilit reorganizarii structurilor sub influenta schimbarii
continutului rel. Individului cu mediul, dependenta de factori precum varsta, tipul de sistem nervos si
tipul temperamental, sist educativ
- gradul de dezv derivat sin natura evolutiva a P
-integrarea structurilor ce se realiz succesiv, stadial, de la structuri simple la cele superioare, conf
princip ierarhizarii
-functionalitatea P nu poate fi inteleasa fara a apela si la calitatea ei de sistem (un asamblu de elem
aflate in interact ordonata si non-intamplatoare)
- P exista, se formeaz si se manifesta in si prin relationare
SUBSISTEMELE PERSONALITATII
-Mgolu spune ca psihologia P isi centreaza atentia asupra modului in care procesele, functiile si starile
psihice individuale se integreaza cu cele 3 coordonate princip si anume: dinamico-energetica,
instrumental-perfomantiata i relational-sociala.
-P are 3 subsisteme (substructuri): - temperamentul (subsistemul dinamico-energetic); aptitudinile
(subsist intrumental-operational); caracterul (subsist relational-valoric i de autoreglaj)
- la acestea adaugam subsistemul de orientare (conceptii despre lume si viata, idealul in viata,
imaginea de sine, sistem motivelor si intereselor), subsistemul rezolutiv-productiv (inteligenta) si
subsist. Informativ-constructiv (Creativitatea)
- Inteligenta si creativitatea sunt in general incadrate in subsist intrumental, insa ele sunt mai mult
decat componente ale acestuia.
TEMPERAMENTUL: definire i caracterizare generala
-se defineste ca ansamblul insusirilor dinamico-energetice ale P, cu caracter relativ stabil, cu o baza
ereditara si care se manifesta in cele mai diverse forme in conduita si comportament
- este latura care se manifesta cel mai timpuriu
-dpdv bilogic,temperamentul implica direct constitutia fizica si procesele neurochimice sau metabolice
din organism.

Dpdv psihologic, temp implica modul cum reactioneaza si se manifesta un individ, sub aspect
dinamico-energetic, in situatii externe diverse
-putem identifica temperamentul ca ajutorul unor indicatori comportamentali si anume:
impresionabilitatea (adancimea si taria cu care surprinzi trairile fenom psihice, in special cele
senzoriale si afective), impulsivitatea (caracterul brusc al raspunsurilor); ritmul reactiilor si trairilor
psihice(alternarea lor uniforma sau neuniforma); tempoul (frecventa trairilor psihice intrun anumita
unitate de timp); expresivitatea psihica (intonatia vorbirii, debitul i viteza limbajului, expresiile
emotionale si mimice etc)
- plecand de la acesti indicatori se elab portretele temperamentale
-tipul de activit nervoasa superioara formeaza baza neurofunctionala a temperamentului tipul nu se
transfera direct dintro caracteristica temperamentala, ci mediat, filtrat de sist de relationare cu lumea
-desi temperamentul este in esenta innascut, el nu este o componenta rigida, ci suporta unele
modificari in cursul vietii
-temperamentul nu poate fi schimbat, insa poate fi educat, modelat sub influenta factorilor
socioculturali
- este determinat in principla de tipul de sist.nervos
- natura psihica a temperamentului este afectivo-reactiva, iar la nivelul sist de P, acesta este latura de
forma a P
- T influenteaza P si reprez modul de a fi, stilul, comportamentul
- comportamentul este ansamblul reactiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care organismul le
executa ca raspuns la stimulii din ambianta behavior
TIPOLOGII TEMPERAMENTALE
-diversele tipologii (psihofizice, psihologice, psihosociale, bioconstitutionale, psihopatologice) desi isi
dovedesc valoarea lor teoretica si practica, prezinta aspecte si descrieri partiale si nu integrale ale P
umane
- in practica, tipuri temperamentale pure se intalnesc f.rar, fiecare individ incadrandu-se intro varianta
aproximativa, fiind mai curan vorba de temperamente combinate in care predomina trasat unui
anumit tip.
-tipologiile sunt mai degraba constructii teoretice, prezinta aspecte si descrieri partiale ale P si nu pun
problema genezei temperamentelor si nic a directiei in care ar putea fi ele educate, modelate.
I. Tipologiile Psihofizice
-iau in consid criterii atat psihologice cat si fiziologice, realizandu-se o sinteza intre subiectiv si
obiectiv
- tipologia lui Pavlov plecand de la unul dintre postulatele psihologiei stiintifice (psihicul este o
functie a creierului), Pavlov considera ca principalii factori care conditioneaza tipul temperamental
sunt proprietatile naturale innascute ale celor 2 procese nervoase fundamentale (excitatia si
inhibitia), aceste proprietati de activitate nervoasa fiind:
- intensitatea (forta), echilibrul si mobilitatea, definesc tipul de activit nervoasa superioara sau tipul
de sist.nervos
a) dupa criteriul fortei, distingem tipuri puternice si slabe, sistemul nervos putand fi puternic si slab
b) dupa criteriul echilibrului, distingem tipuri echilibrate si neechilibrate cand excitatia si inhibitia au
forte apropriate, sist nerv.este echilibrat, iar cnd predomina excitatia,sist.nerv. este neechilibratexcitabil.
c)dupa criteriul mobilitatii, distingem tipuri mobile si inerte aceste tipuri de sist.nerv pot fi indicate
prin anumiti indicatori comportamentali
- prin interactiunea si combinarea celor 3 insusiri ale activitatii superioare, rezulta 4 tipuri de baza,
carora le corespund cele 4 tipuri de temperamente stabilite de Hypocrate si Galenus
1.tipul puternic-echilibrat-mobil corespondent temp. Sangvinic (buna dispozitie)
2.puternic-neechilibrat-inert T. Flegmatic (apatic)
3.puternic-neechilibrat-excitabil T.Coleric (irascibil)
4.slab T.Melancolic (trist, hipotimic)
Caracteristicile psihocomportamentale ale temperamentelor clasice sunte descrise conform:
-notei dominante (S-mobilitate, C-neechilibru, M-tonus scazut, F- inertia)
-in plan emotional (S-sensibil, fluctuant; C-sentimente intense, de scurta durata; F-indiferent; Mhipersensibilitate)
-in plan intelectual (S-flexibilitate intelectuala; C.omul marilor initiative; M-productiv in muncile
migaloase; F-rabdare)
-in planul activitatii (S-nepersistent; C-activ, rezistent; M-se descurajeaza repede, des; F-mare capac
de munca)
- in plan relational (S-reactii promte; C-agresiv, impulsiv; M-interiorizat; F-f.calm, rabdator).
Tipurile pure sunt foarte rare, in gen intalnim tipuri mixte in care predomina mai mult sau mai putin
anumite trasaturi temp.

Pavlov a elab o tipologie temp specific umana, distingand: tipul special artistic, special ganditor,
intermediar
II. Tipologii Psihologice
-in cadrul lor se considera drept criteriu de clasif a temperamentelor, fen.de natura psihica
Tipologia lui C.G.Jung
-Jung fundamenteaza tipologia temp in termeni de trasaturi polare, P umana fiind orientata fie spre
exterior (tip extrover), fie spre lumea interioara (tipul introvert)
-persoanele la care aceste orientari nu sunt evidente, ci se afla in stare de echilibru, apartin tipului
ambivalent
Pe baza dimensiunii polare introversie-etroversie se scot in evidenta diferentele
interindividuale:
-tipul extrovert manif interes pt lumea ext, spre lumea obiectelor, atitudinea semenilor si a mediului
determina modul lor de a fi; sunt sociabili, comunicativi, usor adaptabili, vioi, expresivi, interesul lor
este lumea exterioara; sunt inclinati spre dinamismul vietii practice, spre circum externe, fiina astfel
mai sociabili, comunicativi, usor adaptabili, vioi, expresivi; se caract prin gandire concreta,
obiectivitate, simt practic, initiativa, tendinta de dominare, agresivitate.
- tipul introvert orientat predom catre interior, viata sa psihica se centreaza in jurul propriilor idei
despre lucruri si sine, este caract prin gandire abstracta si profunda, corectitudine, capacit de
convingere, tendinta de izolare, anxietate, egocentrism
Jung arata ca fiecare individ are un tip dominant, manifest constient si opusul sau in stare latenta,
reflecta in inconstient cu alte cuv, cand o atitudine se dezv, cealalta ramane inconstienta.
-inconstientul are rolul unui fel de reglator al vietii constiente, cu scopul inlaturarii tiraniei unei singure
tendinte, de accea cand constinetul este introvert, inconstientul este extravert, si invers.
-in conceptia lui Jung, cele 2 niveluri (constientul si inconstientul) sunt tendinte compensatorii si
complementare.
-in explicarea structurii P, Jung indica 4 functii psihologice: gandirea, sentimentul (afectul), senzatia si
intuitia.
- gandirea si sentimentul sunt functii psihologice fundamentale (tipuri rationale), iar senzatia si
intuitia sunt fucntii psihologice auxiliare (tipuri irationale)
- tipurile psihologice descrise de Jung se incadreaza in tipologiile psihologice temperamentale,
deoarece au drept criteriu de diferent directia majora de orientare a energiei psihice.
- din combinarea fiecarei atitudini generale (introversia-extraversia) cu fiecare dintre cele 4 functii
psihologice (gandire, sentiment, senzatie si intuitie) rezulta 8 tipuri de personalitate:
Introvert: ganditor(orientat spre lumea ideatica), sentimental(rezervat, afectuos), senzitiv(interesat
de trairea evenimentului), intuitiv (interesat de viitor si mai putin de prezent)
Extravert: ganditor (logica, indiferenta fata de relatii), sentimental (raportare afectiva la nivelul
relatiilor), senzitiv (atent la fapte si detalii); intuitiv (spirit aventurier)
Ulterior la Kretschner, tipul introvertit corespunde tipului schizofrenic i extrovertit celui ciclotimic
Tipologia Individual (Adler)
Adler porneste de la premisa ca dezv P este conditionata de factorii socio-cult, punand accentul pe
import influentelor educative in formarea Eului, fara a pierde din veder si substratul biologic
-in plan psiho-comportamental, influentele sociale se conctrectizeaza din 2 aspecte: adaptarea
(modif.variabilelor pers in functie de mediu) si modelarea (modif variab de mediu in functie de
configuratia personala)
- P este consid o str integrala, o confluenta a tendintelor avand la baza tenditnta spre perfectionare,
spre unitate integrare.
-motivatia reprezinta elem esential prin care Adler descompune P lupta pt perfectiune constituie
motorul dezv pers.
-Adler identifica 4 tipuri de P in functie de caracterist predom ale stilului de viata:
-tipul dominant agresivitate, dorinta de putere, impulsivitate, egocentrism
-tipul dependent supunere, tendinte depresive, atitudine pasiva
-tipul evitant: incapacit decizionala, evitarea conflictului
-tipul social: adaptabilitate, senzitivitate sociala, conduita psihosociala
Adler identif 3 modele educative de influenteaza dezv P:
-modelul hipertolerant: indulgenta, toleranta excesiva, suport afectiv, protectie, asig sentim de
securitate
-modelul rejectiv: indiferenta, ignorarea necesitatilor copilului
-modelul adaptativ: respect, dragoste, incredre, independenta
II. TIPOLOGIILE PSIHOSOCIALE iau in consid raportarea omului la mediul socio-cult, la sistemul
axiologic
Tipologia elaborata de K. Horney

-Horney clasifica temperamentele in functie de relatiile interpersonale, dezv P realizandu-se pe seama

rezolvarii conflictului interpersonal
-dupa modul in care o pers rezolva confl interpers generat de existenta a 2 atitudini opuse, H distinge
3 tipuri temperamentale, cu orientari interpersonale diferite - fiecare tip de P utiliz un anumit
rationament afectiv predominanat pt asi justifica actle compert si pt a reduce anxietatea:
- tipul complezent (dependent) orientat spre relatie, tendinta de supunere si conformis; sentim de
inferiorit, stima de sine scazuta, trebuinta de dependenta de afliliere, relationare rationamentul
afectiv este Daca ii fac sa ma iubeasca, nimic nu ma poate atinge!
- tipul agresiv orientat impotriva relatiei, tendinta de dominare, nevoie de succes, de recunoastere
sociala, perfectionism, spirit competitiv, rezistenta scazuta la frustrare rationamentul afectiv este
Daca detin puterea si controlul, nimic nu ma poate atinge!
- tipul detasat detasare afectiva de relatie, tendinta de autorealizare, tendinta de izolare, rezistenta
la schimbare rationamentul afectiv este Daca stau departe, nimic nu ma poate atinge!
- o pers pt a se adapta, ca trebui sa-si schimbe orientarea interpersonala in functie de cerintele
situatiei
H acorda un rol esential modelului educativ in dezv P, identificand 3 tipuri de modele parentale:
- modelul parental hiperprotector conduce, de regula, la dezv unei P complezente si respectiv, la o
orientare interpersonala spre relatie
- modelul parental indiferent va dezv o P detasata, resp, o orientare interpers detasata de relatie
- modelul parental autoritar conduce dezv unei P agresive si la o orientare interpers impotriva relatiei
Dezv P este conditionata si de valorile culturale pe care societatea le promoveaza la un moment dat.
H pune accentul pe influenta perceptiei culturale a rolulurilor sexuale.
Tipologia elaborata de Stranger, Allport si Vernon
-in functie de atitudinea dominanta fata de valori, au identificat 6 tipuri umane:
1.tipul teoretic: are ca valoare dominanta decoperirea adevarului este empiric, critic si rational,
evita judecatile estetice sau morale
2.tipul economic: dominat de ideea utilitatii satisfacerea materiala este pe primul plan, interesat de
afaceri, productie, comert si consumul bunurilor
3. tipul estetic: are ca val.dominanta armonia
4. tipul social: are ca val.dominanta dragostea de oameni, orientata in rel. Intepersn pozitive
5.tipul politic: este interesat in primul rand de putere, ascendenta si control asupra celorlalti
6.tipul religios: are ca val.dom unitatea este mistic si cauta sa inteleaga universul ca intreg si sa se
raporteze pe sine la aceasta totalitate exista mistici inocenti (isi gasesc experienta relig in afirmarea
vietii si in participarea activa la ea) si misticii transcendentali (cauta unitatea sa cu divinitatea prin
retragerea din viata ascetul)
APTITUDINILE Definitie si caracterizare
-latura instrumentala valirica a P, ce raspunde la intrebarea Ce realizeaza efectiv o persoana sau ce
ar putea realiza?
-daca temperamentul se exprima numai in dinamica si energia cu care se realiz procesele psihice (el
fiind latura e forma a P), aptitudinile se exprima in calitatea, eficienta si utilitatea lor, fiind o latura de
continut a P.
Zlate evidentiaza 3 modaltati distincte de definire a aptitudinilor, prezente la diversi autori:
1.definirea A prin raportarea la capacitati A sunt sisteme operatorii formate din insusiri fizice si
psihice care permit sa se efectueze la nivel superior mediei, diferite activitati alaturi de termenul de
Aptitudine se fol atat in limbajul comun cat si in psihologie, term de Capacitate, ce repr o aptitudine
activata, consolidata prin exercitiu si imbogatita cu cunostinte adecvate.
2.definirea A prin raportarea la finalitatea functiilor - A sunt sisteme operatorii formate din insusiri
fizice si psihice care permit sa se efectueze, la nivel superior mediei, diferite activitati
functionalitatea aptitudinilor conduce intodeauna la obtinerea unui randament (performanta peste
media populatiei)
3. definirea A prin raportarea la continutul specific A este o insusire complexa de P, ce include in
structura ei o multitudine de componente psihice (informatii, deprinderi, capacitati, interese)
in cadrul unei definitii de tip sintetic-integrativ, A repr un complex de procese si insusiri psihice
individ, structurate intrun mod original, ce permite efectuarea cu succes a anumitor activitati
-nu orice insusire psihica este o Aptitudine, ci doar acelea care indeplinesc urm.conditii: sa fie
individuala, sa asigure efectiv finalitatea activitatii, sa asig realizarea activitatii la un nivel calitativ
superior si sa dispuna de un grad inalt de operationalitate si eficienta
- nivelul de dezv a unei A se poate evalua dupa asa numitii indicatori ai performantei, respectiv:
rapiditatea, precizia, productivitatea, originalitatea si eficienta
STRUCTURA PSIHOLOGICA A APTITUDINILOR

-A repr o structura complexa, multidimensionala constituita dintrun ansamblu de procese si calitati

psihice, dezvoltate la un nivel superior, organizate intrun anumit fel si care se manifesta in mod
constant si relativ stabil.
-existenta Aptitudinilor presupune un graf mare de organiz interna si o functionalitate superioara.
Dpdv structural-functional, exista:
-A ce apartin unor domenii diferite de activitate ex.A matematice presupun capacit de abstractizare,
de imagine spatiala; A muzicale presup auzul absolut, simtul ritmului
-A ce apartin aceluasi domeniu de activit, ce au componentele implicate identice, insa modul lor de
ierarhizare poate fi diferit de la un individ la altul
Structura A poate fi diferita dpdv al complexitatii
-A simple au o struct relativ simpla, de ex cele senzoriale
-A complexe au o struct complexa, ex. A artistice, manageriale, literare, matematice, muzicale,
sportive, psihologice
- oricat ar fi dezv o aptitudine nu poate sa asigure singura succesul unei activitati
-A functioneaza ca sisteme operationale efieciente care presupun relationare, interactiune reciproca a
componentelor sale
Structura A are un caracter dinamic, ele schimbandusi structura si eficienta in functie de varsta si de
natura sarcinilor si situatiilor
Modificarile A de la o varsta la alta sunt datorita o serie de factori, precum: natura si complexitatea
aptitudinii, nevelul educational (cu cat acesta este mai ridicat...), experienta profesionala
-Ritmul dezv A este diferit de la un individ la altul in functie de factorii biologici, psihologici, geografici
si sociali, o importanta majora in evolutia lor avand-o conditiile de mediu
RAPORTUL EREDITATE-MEDIU in DETERMINAREA APTITUDINILOR
-A sunt formatiuni psihice dobandite in ontogeneza
In cadrul psihologiei clasice, s-au delimita 2 orientari opuse privind determinarea aptitudinilor:
-orientarea ineista absolutizeaza rolul ereditatii
-orientarea genetista absolutizeaza rolul mediului extern.
In cadrul orientarii ineiste s-a ajuns la concluzia ca A sunt innascute si se transmit ereditar de la
parinti la descendenti, inferent de conditiile de viata
-teoriile asupra P folosesc drept argumente atata trasmiterea A de la parinti la urmasi, cat si
manifestarea prepurie a A
-exemplu: Mozart a compus un menuet la 5 ani, Enescu a inceput sa cante la vioara la 4 ani.
- nu intotdeauna A se manifesta atat de devreme, ci pot aparea mult mai tarziu. (ex,Cervantes a creat
opera sa capitala la 60 de ani)
-in cadrul orientarii genetiste, A erau considerate un produs exclusiv al mediului, cercetarile fiind
efectuate pe gemeni dizigoti si monogoti, crescuti in aceleasi conditii sau in conditii diferite de mediu
si educatie
- psihologia stiintifica contemporana a demonstrat ca cele 2 orientari sunt eronate P umana nu
poate fi conceputa decat prin prisma interactiunii permanente, dinamice a ereditatii si mediului.
-ereditatea are un rol important in procesul formarii A, dar ea nu este determinanta ea ofera doar
niste premise (predispozitii) pt aptitudini
- predispozitiile sunt innascute, si nu Aptitudinile
- A sunt determinate pe de o parte de predispozitii si pe de alta parte de conditiile de mediu si de
dezv intotdeauna in procesul activitatii
-relatia dintre activitate si A este reciproca (activitatea este factorul principal in formarea si dezv A, iar
A se manifesta in cadrul activitatii
- formarea calitativ superioara de manifestare a A complexe o constituie talentul, iar forma cea mai
inalta de dezv a A o constitie geniul.
INTELIGENTA Concept
-actual, exista 2 mari acceptiuni intercorelate ale notiunii de inteligenta(I): ca sistem complex de
operatii si ca aptitudine generala.
a)ca sitem complex de operatii, I sintetizeaza mecanismele adaptative ale conduitei la imprejurarile
ale mediului si inseamna:
-abilitatea de adaptare a indiv la situatiile noi
-abilitatea de a gandi abstract, de a generaliza si a face deduceri
-abilitatea de a anticipa si prevedea consecintele unor actiuni si evenimente
- abilitatea de a corela si integra intrun tot unitar partile disparate
-abilitatea de a compara rapid variantele actionale si de a retine pe cele optime
-abilitatea de a rezolva rapid si corect probleme de grad crescut de dificultate
I este expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice (congnitice, afectiv-motivationala si
volitive), ea formandu-se si dezv pe masura ce se dezv mecanismele si operatiile proceselor psihice
-pt unii autori (ex.Piaget), I se identifica cu gandirea, el definind I ca forma superioara de adaptare
prin asimilare si acomodare

-I nu coincide cu gandirea gandirea este doar un instrument al I in sine, gandirea nu este in mod
necesar inteligenta.
-I, ca functie integrativa este implicata la toate nevelurile sistemului psihic uman
- I ca aptitudine generala, vizeaza nu atat continutul si structura ei psihologica, ci mai ales finalitatea
ei, implicarea ei cu succes in diverse activitati exista nu numai o inteligenta generala ce permite
finalizarea mai multor activitati, ci si forme particulare de I, ce permit finalizarea cu succes a unei
activitati specificaTEORII asupra INTELIGENTEI
Abordarea analitica factoriala
-in cadrul acestor teorii se pune problema daca I are o structura unitara, omogena sau prezinta o
compozitie multifactoriala
Teoria Bifactoriala SPEARMAN
-S a ajuns la concluzia ca orice forma de activitate intelectuala face apel atat la o aptitudine generala,
comuna, cat si la aptitudine specifica activitatii respective
- aptitudinea comuna a fost denumita Inteligenta generala sau factorul g, iar ceilalti factori au fost
denumiti factori specifici sau factorul S
- I reprezinta astfel o combinatie intre 2 factori - S a introdus in cercetarea psihologica, in studiul I,
tehnica analizei factoriale, ce scoate in evid masura in care testele utilizate apeleaza un factor comun
(g) si masura in care alti factori pot inteveni (fac S)
-termenul factor are sensul de element constitutiv al diferitelor operatii mintale.
Teoria Ierarhica BURT si VERNON
-B si V completeaza schema lui S propunand intercorelarea factorilor de grup, comuni, semigenerali,
inre factorul G si factorul S, care intervin in grupe de activitati inrudite
-ptB si V este imp faptul ca acesti factori sunt ierarhizati, elaborandu-se un model ierarhic, sau unul
liniar
-putem ierarhiza factorii de grup in majori i minori, pana se ajunge la factorii specifici
-ei au considerat factorii de grup ca o functie a educatiei, a invatarii
Teoria Multifunctionala L.THURSTON
-T a plecat de la ideea ca activitatea intelectuala poate fi explicata printrun nr oarecare de factori
distincti, independenti
-el considera ca I consta intro serie de A diferite si nerelationale, adica intre care nu exista relatii
primare
T evidentiaza 7 factori primari semnificativi ai I sau 7 A mintale primare ce formeaza baza functionarii
intelectuale primare
-A mintale primare sunt: A spatiala (S), A de perceptie (P), numerica (N), comprehensiunea verbala
(V), memoria (M), fluenta verbala (W) si rationamentul inductiv (RI)
-toate aceste aptitudini sunt de importanta egala si nu se coreleaza intre ele, fiecare fiind evaluata
printrun anumit test
Modelul Tridimensional GUILDFOR
-G descopera existenta a 120 de factori ai I, egali ca importanta, neputand fi structurati si organizati
ierarhic
-el adopta un model tridimensional si anume: fiecare factor este definit prin raportarea simultana la
cele 3 dimensiuni ale I: operatii, produse, continuturi
a)continutul se refera la domeniul in care se manifesta I, luandu-se in considerare 4 domenii:
1.figural modul de a opera cu figuri
2.semantic modul de a opera cu cuvintele
3.simbolic modul de a opera cu simboluri
4.comportamental modul de comportare in relatiile cu ceilalti
-continutul se exprima in: imagini, idei, acte, comportamente
b) Operatia vizeaza produsele si mijloacele alese de subiect pt rezolvarea unei probl, precum si
procesele mintale care au loc in timpul utilizarii procedeului ales si anume: cunoasterea, memoria,
gandirea divergenta (cap de a elab o pluritate de cai si solutii la o probl oarecare) si gandirea
convergenta (capacit de a gandi sistematic, riguros, organizat, care admite o singura solutie optima
dintro cantitate de informatie prestabilita) si evaluare (capac de a compara procesul unei inforamtii
noi cu informatia cunoscuta)
c) produsul se refera la modul in care a fost conceputa si structurata informatia sub forma de: unitati,
clase, relatii, sisteme, transformari si implicatii
- pt a defini un factor, trb sa indentificam la ce continut, la ce operatie si la ce produc se refera.
Structura factoriala a Inteligentei include 3 categ de factori, respectiv:
-factorul g I generala ce intervine in diverse activitati
-factorii de grup care infl performantele unor grupe de activitati inrudite
- factorii specifici nuantarea detaliata a diferentierilor in ce priveste aptitudinile individului
II. ABORDAREA GENETICA PIAGET

-P defineste I ca relatie adaptativa intre organism si mediu

-adaptarea la cerintele mediului se realizeaza prin asimilare si acomodare, intrun echilibru al
schimburilor dintre subiect-obiect
-asimilarea este procesul prin care idividul face fata noilor situaltii si probleme, prin utilizarea
schemelor pe care deja le are
-acomodarea este procesul prin care individul isi modifica schemele existente sau elaboreaza scheme
noi
-asimilarea si acomodarea sunt denumite de P functii invariante
Relatiile dintre organism si mediu pot fi
- de natura organica schimb direct de substante intre organism si mediu
- de natura psihica schimb mediat intre organism si mediu
Pt P cunoasterea presupune interactiunea obiectului cu subiectul cunoscator
-dpdv functional, I este caract prin complexitatea traiectoriilor pe care se realizeaza interactiunea
dintre subiect si obiect
-dpdv structural, I se realizeaza prin elab unor structuri mobile si reversibile.
Dezvoltarea I se realizeaza stadial:
-stadiul I senzoriomotorii
- stadiul I preoperatorie
- stadiul I operatiilor formale
-stadiul I operatiilor informale
III. ABORDAREA SISTEMICA
-in timp ce teoriile factoriale au incercat sa identifice structura aptitudinala a I, teoriile sistemice tind
sa evidentieze modul de functionare al acestor structuri
-Gardner si Sternberg inteleg I in termenii uneir interactiuni complexe intre sistemul cognitiv si alte
sisteme
Teoria Inteligentelor Multiple (IM) GARDNER
-introduce conceptul de I multipla, identificand 7 tipuri (forme) distincte de I:
1.I lingvistica aptitudini legate de limbaj: scrisul, cititu, vorbirea, ascultarea
2.I logico-matematica aptitudini numerice
3.I spatiala capac de a intelege relatiile spatiala
4.I muzicala capac de a canta vocal sau instrumental
5. I kinestezica folosirea corpului
6. I interpersonala capac de a relationa cu ceilalti si de a-i intelege
7. I intrapersonala capac de autocunoastere
Tipurile de I sunt considerate de G ca fiind independente unele de altele, ele functionand ca sisteme
modulare fara a fi controlate de un coordonator central.
-desi sunt separate si independente, tipuril de I interactioneaza si conlucreaza atunci cand este
necesar
Teoria TRIARHICA STERNBERG - explica 3 tipuri de relatii
1.subteoria componentiala se refera la mecanismele care genereaza comportamentul inteligent.
-Sternberg abordeaza I din persp psihologie cognitive
-functionarea inteligenta implica 3 mecanisme sau comportamente fundamentale de prelucrare a
informatiei, ce sunt in interactiun:
- metacomponentele includ procese de ordin superior
-componentele performantiale includ procese de ordin inferior
-componentele de achizitionare
-componentele de stocare (inmagazinare)
-componentele de transfer
2.subteoria contextuala I este drectionata catre unu sau mai multe dintre cele 3 obiective
comportamentale: adaptarea, modelarea si selectia examineaza relatia inteligentei cu mediul
exterior
3.subteoria experientiala sau a celor 2 fee inteligenta unui individ poate fi inteleasa daca se iau in
condiderare atat componentele cat si nivelul experientei individului
- I poate fi evaluata cu adevarat atunci cand sarcinile pe care subiectul urmeaza sa le rezolve sunt fie
relativ noi, fie pe cale de a deveni operatii automatizate
RELATIA DINTRE INTELIGENTA si PERSONALITATE
-cu toate ca I este o latura a P, ea intra in interactiune nu doar cu fiecare dintre celelalte laturi ale P,
ci si cu intregul, care este insasi Personalitatea
- precizia indeplinirii unei actiitati depide de I, iar calitatea rezultatului de P
-rapiditatea depinde de I, pe cand efortul depinde de P I este cea care determina formularea corecta
a unei sarcini (probleme), in timp ce vointa, perseverenta vor asigura finalizarea ei
- asocierea imaginilor sau ideilor depinde de I, supletea sau rigurozitatea asocierilor depinde de P, de
stilul sau

- nivelul de dezv a I(inalt, mediu sau scazut) este o trstura intrinsec a I, modul de utilizare a lu
este influenat de P
-tulburarile de P au ecouri asupra I
-dezechilibrele dintre I si P duc la regresiunea amandurora
- Sarton spune ca I fara P devine un fel de rege-marioneta, iar P dara I un despot!
CONCEPTUL de CREATIVITATE (C)
-Allport este cel care introduce term de creativitate
-in literat de specialitate, C este def ca produs, proces, ca potentialitate general umana si ca
dimensiune complexa a P
-C ca produs- se pune accet pe caract produsului creator ce treb sa se distinga de alte produse prin:
nou, originalitate, valoare, utilitate sociala si aplciabilitate vasta
-C ca proces se refera la caracterul procesual, fazic al creativitatii
-C ca potentialitate general umana ce exista intre diverse grade si proportii la fiecare individ
-C ca dimensiune complexa a P de a procesele senzoriale pana la cele coplexe
- prin intermediul C, P umana se incadreaza itrun spatiu axiologic, omul valorizandu-se pe sine insusi
Dimensiunile Creativitatii
-in lit de spec. Dimensiunile generale ale C sunt considerate a fi: procesul de creatie, produsul creat,
personalitatea creatoare, mediul sau climatul social al C, la care se adauga si grupul sau colectivul
creativ sau C d la nivelul colectivului (Rosca)
- Collan propune 4 categorii de criterii in abordarea fen. Creatiei: performanta creatoare sau produsul
creat, procesul, persoana creatoare si potentialul creativ.
-Odobleja defineste C prin arta de a crea diferentiere intre Acitivitatea Creatoare i cea reproductiva
-rezultatele activitatii creatiare sa fie formulate coerent si inteligibil
In diferentierea originalitatii de rutina sunte 3 criterii esentiale:
-nivelul de constiinta pers inalt creatoare foloseste toate nivelurile: constientul, inconstientul si
subconstientul
-tipul de experienta preferat se face apel la mijloacele, experiente noi, necunoscute
(persinaltcreative), iar pers.slab creative fac apel doar la modalitatile verificate
-natura obstacolului pers.inalt creatoare alege situatii problematice noi, diferite de experientele
traite anterior sau cunoscute
Niveluri de MANIFESTARE a Creativitatii
-A.Munteanu propune a abordare pe verticala a C, distingand urm.niveluri:
-C expresiva este prezenta in desenele copiilor sau in activitatea curenta, persoana nefiind
preocupata de obtinerea unor produse utile sau valoroase
-C productiva dobandirea unor abilitati utile pt anumite domenii, pt crearea de obiecte, materiale
sau spirituale in anumite domenii
-C inventiva- capac de a reliza legaturi noi intre elementele deja existente
-C inovativa implica gasirea unor solutii noi, originale cu importanta teoretica sau practica este
nivelul specific talentelor
-C emergentiva specifica geniilor care pot revolutiona anumite domenii ale stiintei, tehnicii sau artei.
Factorii Creativitatii
1.Factorii psihologici
a)factorii intelectuali
-gandirea divergenta (GD) gandire de tip multidirectionala, de cautare a unor alternative logice,
variate, neobisnuite prin abordarea problemei din diverse perspective presupune existenta
aptitudinilor: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitatea fata de probleme,
redefinirea intre aceste componente exista intercorelatie si uneri compensatie
-gandirea convergenta (GC) focalizarea efortului cognitiv pe un singur raspuns este in stransa leg
cu GD, cu care se intrepatrunde, se potenteaza reciproc si uneori alterneaza
-diferenta dintre GD si GC gradul de restrictii si limitari adresate raspunsului vizat aprehensiunea
sau stilul perceptiv, dimnesiunea stilistica a intelectului reflecta modalitatea de reactie la probl ce
urm a fi rezolvate;
- memoria, inteligenta (factor al C), stilul cognitiv (consecinta influentelor exercitate de experienta
pers, prin educatie)
-creativitatea este rezult interactiunii dintre Aptitudini, Atitudini si Educatie
b) factorii nonintelectuali
- motivatia produce si focalizeaza energiile creative pe obiectivele stabilite
-caracterul este stimulator pt C prin trasat caraceriale: puterea de munca, perseverenta, rabdarea,
constiiciozitatea, initiativa, curajul, incredere in sine, capac de asumare a riscului
- atitudinea creativa: interes fata de nou, curaj in abordarea dificultatilor, evitarea rutinei,
perseverenta, tendinta de autodepasire si dorinta de autoperfectionare
- afectivitatea asigura energizarea si valorificare dimensiunilor creatoare

-temperamentul influenteaza stilul activitatii creatoare, continuu sau in salturi, care poate infl
productivitatea si eficienta
-rezonanta intima modul in care experientele traite se reflecta la nivelul individual
c) aptituinile speciale (Guidford) potentialul creativ general i cel specific
- inteligenta concreta informatii concrete percepute prin vaz, auz, pipait inginerii, artistii,
muzicienii
-inteligenta simbolica capac de a recunoaste cuvinte si de a opera cu nr chimistii, muzicienii,
matematicienii
- inteligenta semantica- operarea cu notiuni verbale profesori, resurse umane, oratori
- inteligenta sociala si capacitatea empatica se constituie ca rezultanta a combinarii urmatoareleor
componente: senzoriale (acuitate vizuala, auditiva), psihometrice (dexteritate manuala), intelectuale
(inteligenta), fizice (forta fizica, memoria chinestezica)
2. Factorii biologici
-ereditatea nivelul superior pana la care se pot dezv potentiale creative innascute, dar fara a garanta
atingerea acestora
-varsta creativitatea are un parcurs invers proportional cu varsta si pot fi distinse fluctuatii
-sexul (genul)
-dezv si lateralizarea cerebrala
-sanatatea mentala
3. Factorii sociali conditii socio-economice si culturale
-conditii educative: tata (principiul autoritatii); mama(afectivitatii), fratii(rivalitatii)
PERSONALITATEA CREATOARE
-Sunt autori care descriu PC ca pe o persoana care are aptitudini si atitudini creative, care este
capabila si motivata sa realizeze produse noi si originale
- o alta categ de autori considera ca in orice individ exita o potentialitate creativa, care se poate dezv
in conditii corespunzatoare-ca si insusiri generale si aptitudini creative, mentionam: receptivitatea fata de nou, pasiunea pt
creatie, intruirea, imaginatia, cultura, orginalitatea, tenacitate, pregatire de specialitate
-factorii car tin de P inalt creatoare sunt: aptitudinile specifice, atitudinile creatoare, motivatia,
inteligenta
CARACTERUL Definire si caracterizare generala
-in acceptiune restransa (ingusta), C repr un sistem de atitudini si trasaturi ce determina o modalitate
relativ stabila, constanta de orientare si raportare a omului la ceilalti oameni, la societate si la sine
insusi- definitia scoate in evid. comportamentele de baza ale caracterului: atitudinile si trasaturile
-in acceptiune extinsa (larga), termenu de caracter este sinonim cu cel de Personalitate si semnifica
un portret psihomoral ce cuprinde: conceptia despre lume si viata a subiectului, convingerile si
sentimentele sociomorale, aspiratiile si idealurile sale, continutul si scopurile activitatilor
-C exprima schema logica de organizare a profilului psihosocial al P, considerat din perspectiva unor
norme si criterii valorice corelate si integrate intro structura functionala unitara
-spre deosebire de temperament, car exprima forma de manifestare a P si care se evidentiaza in orice
situatie, fie ea naturala, fie sociala, C este latura de continut a P.
-C este nucleul psihosocial al relatiilor individului, care se implica si se manifesta doar in situatiile
sociale, elaboranduse doar in cadrul interactiunii dintre individ si mediul sociocultural
-Aptitudinile nu genereaza automat competente si valori, fiind instrumentale si se investesc in actiuni,
deci ele reprezinta valori functionale, in timp ce trasaturile caracteriale reprez valori psihosociale si
psihomorale, investindu-se in relatii si regleaza comportamentul.
- C este cel care valorifica maximal atat Temperamentul cat si Aptitudinile-C poate sa se integreze deplin in societate, prin valori, sau poate prezenta abateri uneori majore,
facand obiectul derobarii sociale
-in general, exista 3 modalitati de relationare intre social si individual, din perspectiva caracateriala
adica individul se poate afla in urm.3 ipostaze fata de societate:
- de concordanta deplina cu societatea situatie ideala
-de discordanta reciproca totala are semnificatie doar teoretica
-de concordanta partiala discordanata partiala situatia realista
In sisteme de personalitate, C repr latura relational-valorica, in sensul ca el cuprinde aceles insusiri
sau particularitati ale P in experienta relatiilor subiectului cu lumea, raportand valorile acestuia cu
valorile societatii in care traieste
-continutul C il reprezinta intreaga experienta de viata a omului
-spre deosebire de celelalte subsisteme ale P (temp si aptit), C se formeaza in copilarie si adolescenta
(nu este innascut, este dobandit) si se poate schimba pe parcursul vietii sub presiunea conditiilor
mediului socio-cultural si natura in care omul traieste.

-C se formeaza prin insusirea (interiorizarea) normelor, modelelor si valorilor unor grupuri umane.
Structura Psihologica a CARACTERULUI
-este alcatuita din atitudinile si trasaturile caracterial dintro anumita atitudine
-atitudinea reprezinta o componenta fundamentala a C, ce rezulta din relatia pe care individul o
stabileste cu lumea, cu societatea si se exprima printrun mod specific de a fi, de a se comporta in
situatii diferite.
-ea repr o pozitie, un invariant pe care individul se sprijina pt a raspunde solicitarilor mediului
- deoarece C ete in esenta un sistem de atitudini stabile in fata diverselor situatii, el se exprima prin
diferite atitudini care sunt componentele lui.
-atitudinile fac parte integranta din structura C si nu sunt entitati diferite
- atitudinea este selectiva in perceperea si evaluarea evenimentelor i nu este o reactie imediata,
impulsiva, ci o orientare constienta, deliberata.
-atitudinea este o constructie psihica sintetica, ce cuprinde elemente intelectuale (cognitive), afectivmotivationale si volitive
- o atitudine treb sa aiba un obiect (elem. Cognitive) cu rezonanta in subiect (elem.afective) si care ne
impulsioneaza la actiune (elem.volitive).
-C se structureaza prin integrarea in plan cognitiv afectiv.-motivational si volitiv a ceeea ce este
semnificativ pt individ in situatiile si evenimentele sociale.
-structura caracteriala se impune situatiilor si evenim externe, nu este dictata de acestea
-specificul C rezulta atat din reldintre componentele atutudinii (rel.intraatitudinale), cat si din rel.
Dintre atitudini diferite (rel. Interatitudinale).
- C nu este o suma de atitudini, ci un mod de interactiune a atitudinilor, de interdependenta si
intrepatrundere a lor, rezultat din dezvoltarea individuala
Intre atitudini pot exista urm. Tipuri de relatii:
-rel de ierarhizare o atitudine este conditionata de alta, ele fiind organizate in sistem ierarhizat;
atitudini supraordonate; atitudinile sunt fenomene bipolare, sistematizate
-rel de coordonare (cooperare)
- rel de competitivitate si excludere reciproca
-rel de compensare
Atunci cand atitudinile sunt in concordanta cu normele sociale, ele devin valori, costituindu-se
sistemul de atitudini-valori, ce tine de nucleul persoanei
-ATITUDINILE au un continut valoric si o functie evaluativa prin care regleaza comportamentele
specifice ale fiecarui individ
-Atitudinea, desi este relativ stabila, constanta, se restructureaza si este supusa evolutiei, putand
vorbi de o dinamica a atitudinilor
- C este modelabil pe toata viata, putand fi reorganizat, corectat, perfectionat
-dupa obiectul de referinta, atitudinea poate fi: fata de sine(autoperceptia, autoevaluarea) si fata de
societate (evaluarea celor din jur)
TRASATURILE CARACTERIALE (TC)
-din interactiunea diferitelor continuturi ale vietii psihice si a structurilor atitudinale se form trasaturile
de caracter
-trasat caracteriale exprima notele specifice ale atitudinilor diferentiindu-se de atitudini prin faptul c:
-au o sfera mult mai restransa (atitudinile au un grad de generalitate mai mare)
-deriva din atitudini, fiind reflectari ale acestora si nu si invers ex.sociabilitatea (trasat de caracter)
deriva din atitudinea pozitiva fata de societate
- trasatura caracteriala poate fi definita ca structura psihica interna ce confera constan in modul de
comportare a unui individ in situatiile sociale semnificative pt el (spre deoseb de trasatura
temperamentala care determina parametri dinamico-energetici ai comportamentului in orice fel de
situatii)
TC ca si cele Temperamentale, au o dinamica polara, ele formand de regula perechi antagonice
ex.curajos-las; muncitor-lenes;
-nu orice trasat comportament este si o TC
TC satisfac urm cerinte:
-sunt esentiale, definitorii pt individ, exprimand ceea ce are specific
-sunt stabile, durabile si nu spontan, intamplatoare
-sunt coerent cu toate celelalte, fiind organizate ierarhic
-au o val etica si unice ca existenta si manifestare, irepetabile si ireductibile, diferentiindu-se de la un
indiv la altul
a

MODELE EXPLICATIV-INTERPRETATIVE ale CARACTERULUI si Relevanta lor Educativa

1.MODELUL BALANTEI-CARACTERIALE
-pe baza caracteristicii ca A si TC sunt fenomene bipolare, s-a elab acest model

-modelul arata si explica mecanismul psihologic al formarii C, forta motrice a dezv acestuia
formarea trasaturilor pozitive deC necesita crearea unui mediu extern educational adecvat
-modelul sugereaza ca C se poate forma din afara dat mediului, dar si autoforma din interior cu
participarea activa a individului mobilizand resursele psihice proprii
-se poate stabili o tipologie caracteriala preponderenta trasat pozitive este asociata cu un om de
caracter (C pozitiv) iar preponderenta trasat negative este asoc cu un om fara caracter (Cnegativ),
echilibrul balantei indica un caracter slab, indecis, contradictoriu.
2. MODELUL CERCURILOR CONCENTRICE CARACTERIALE permite interpretarea C ca sistem
organizat concentric: cercul interior contine trasaturile cardinale(dominante), cercul mediu cuprinde
trast centrale(controleaza situatiile obisnuite), iar cercul exterior cuprinde trasat secundare
(manifestarea episodica si se mentin in stare latenta)
-cele 3 categ de trasaturi nu sint fixe, ci au un caracter mobil, flexibil, putand trece dutrun cerc in
altul, in functie de situatie, C fiind flexibil cu o mare capacit adaptativa
-acest model permite intelegerea mai exacta a comportamentului concret al omului, insa exista si
riscul unor structuri generale a C, dar si a fiecarei trasat caracteriale in parte
-modelul repr si un instrument de valorizare a trasat caracteriale
3. MODELUL PIRAMIDEI CARACTERIALE scoate in evid modul de organizare, relationare si
structurare al atitudinilor si trasat caract, calitatea lor de sitem
-ierarhizarea multinivelara a TC poate lua forma unei piramide, in varf fiind trasat dominante,
esentiale, iar la baza trasat subordonate (particulare)
-acest model permite intelegerea ca sistem organizat si bine structurat si evidentiaza necesit aplicarii
diferentiate a mijloacelor educationale, ca urmare a diferentierii caracteriale dintre oameni
-cea mai imp particularitate a structuri caracteriale o repr ierarhizarea atitudinilor si TC in sistem
dobandeste anumite particularitati structurale, constituiind profilul caracterila al fiecarei persoane
Golu distinge 2 tipuri de trasaturi ca (TC)
-TC globale (de ansamblu) definesc sist caracterial in ansamblu
-unitatea C; constanta si indentitatea conduitei
-expresivitatea C ; plasticitatea C; originalitatea; bogatia; stabilitatea; integritatea
-TC particulare definesc semnificatia relational sociala a componentelor psihice
-trasat cognitive:reflexivitatea, obiectivitatea, spiritul critic si opusul lor
-trasat afectiv-motivationale: sentimentalismul, timiditatea, lacomia, avaritia si opusul lor
- trasat volitive: curajul, independenta, perseverenta, hotararea, consecventa, autocontrolul si
opusul lor
-trasat intersubiective: spiritul de cooperare, de intrajutorare, altruismul, solicitudinea si opusul lor
-trasat morale: cinstea, bunatatea, corectitudinea, demnitatea, modestia si opusul lor
C domina, controleaza si integreaza celelalte sbusiteme ale P, punandu-le in valoare si valorificandu-le
Ca sistem valoric si autoreglabil de atitudini si trasaturi, C indeplineste mai multe functii:
1.Relationala pune individul in contact cu realitatea si faciliteaza relatiile sociale
2.Orientativ-adaptativa da persoanei posibilitatea de orientare si conducere de sine conform
scopului sau si posibilt manifestarii atitudinilor adecvate
3.de mediere si filtrare - la nivelul cognitiv si afectiv a tuturor actiunilor
4.Reglare prin care pers isi regleaza propria sa conduita
RELATIA DINTRE TEMPERAMENT si CARACTER
-Atat T (subsist dinamico-energetic al P) cat si C (subsist relational-valoric) fac parte pe langa
Aptitudini (subsist intrumental-operational) din sistemele majore ale P
-C repr un ansamblu de A si T care determ orientarea si raportarea omului la ceilalti semeni, la
societate si la sine insusi
-T exprima forma de manifest a P si iese in evidenta in orice situatie, in timp ce C este latura de
continut a P
-TdeC dezvaluie incomparabil mai dificil decat cele de T astfel, nu este suficient sa punem subiectul
intro situatie oarecare ca in cazul T, ci neaparat intro situatie sociala semnificativa
-C nu este dat, innascut, ci dobandit prin asimilarea rel.sociale,a ideilor si valorilor dominante ale
epocii respective, prin confromarea la normele si regulile impuse de catre sociate in timp ce
temeprament ul este innacscut.
-ca sist valoric si autoreglabil de A si T, C indeplineste in cadrul O, urm functii: de relationare, fct
orientativ-adaptativa, fct de mediere si filtrare, si fct reglatoare.
-T se refera la forma indeplinirii unei actiun si la continutul sau calitatea ei, el putand fi modelat prin
factori externi, nu schimbat caci avem predispozitii ereditare innascute
-T ne arata cum se manifesta o pers in diferite situatii, nu ne spune nimic despre latura
comportamentala, astfel spus, el coloreaza C unei persoane
RELATIA DINTRE APTITUDINI si CARACTER (APTITUDINI)

-pt ca o aptitudine sa se poata forma si manifesta eficient, este nevoie de un C care sa o sustina,
altfel acea Aptitudine dispare
-pt a se forma si manifesta, C implica o serie de aptitudini
-aceiasi factori de mediu si educatie pot influenta atat aptitudinile cat si atitudinile si pot avea un
efect pozitiv sau negativ asupra structurii de ansamblu a P- o P armnoniasa si echilibrata indica relatii compatibile dintre aptitudini si caracter
- cu cat grad de incompatibilitate dintre A si C est emai mare, cu atat P va fi mai afectata
- evaluarea relatiilor dintre A si C se poate realiza in fuctie de 3 criterii: nivelul la care se situaza cele
2 dimensiuni; sensul in care se manifesta interactiunile; si caracterul direct sau indirect al
interactiunilor
RELATIA DINTRE APTITUDINI si TEMPERAMENT
-T nu predetermina A, el poate facilita sau provoca dificultati in formarea acestora
-aceste dificultati pot fi depasite prin exercitiu sau prin compensare
-modificarea manifestarilor temperamentale poate conduce la modificarea aptitudinilor
RELATIA DINTRE INTELIGENTA si CREATIVITATE
-testele de I masoara gandirea convergenta, iar testele de creativitate masoara GD
- in procesul creator conteaz un anumit nivel al Intelig
-o I crescuta nu garanteaza activitatea, insa una scazuta lucreaza impotriva ei
-un nivel f inalt de I poate repre o frana in calea C
- atunci cand persoanele au un nivel optim de I, performantele lor creative sau noncreative se
datoreaza factorilor nonintelectuali, resp cei mitivationali si de P
-nu atat nivelul de I in sine conteaza, ci modul de utilizare a sa, astfel putem vb de o utizare creativa a
I sau de una noncreativa
- I intervine de-a lungul intregului proces creator cu ponderi diferite in cele 4 faze ale acestuia:
prepararea-pregatirea; incubatia; iluminarea si verificarea
- numai dinamica interactiunilor sustinute dintre I si C poate explica dinamica P
EUL in STRUCTURA PERSONALITATII
Modalitati de definire a EULUI
-Eul repr structura centrala a P, este zona in care se elab, se orienteaza si regleaza atitudinile,
conduitele si activitatile prin care individ se raporteaza la mediul sau, la ceilalti si la sine insusi, in
mod voluntar si constient
-Eul genereaza sentimentul identitatii, continuitatii si unitatii propriei existente
-Eul este constiinta de sine ce cuprinde cunostiintele si imaginea de sine, atitudinile constiente si
inconsitente
-el repr sediul motivatiilor, perceptiilor, constiintei si actiunilor care conditioneaza adaptarea la mediu,
avand un caracter dinamic
Structura psihologica a EULUI
-Eul este o constiinta reflexiva, insotita de gandire, esentiala pt individ pt realizarea scopurilor
-omul se cunoaste pe sine prin gandire, reflexivitate si intentionalitate, ajungand la constiinat de sine
si realizand trecerea le la EU ca obiect al cunoasterii, la Eu ca subiect al cunoasterii
-Eul dispune si de un suport puternic afectiv-motivational si atitudinal
-Eul este interpretat ca organizator al cunoasterii si ca reglator al conduitei, cuprinzand atat elem
cognitive cat si afectiv.motivationale
-in cadrul P, Eul indeplineste cateva functii esentiale precum:
-fct cognitiva, de perceptie si interpretare a fluxului informational, prin raportarea constienta la
propria persoana
-fct de mediere si reglare a atitudinilor, conduitelor si actiunilor prin care indiv se orienteaza la
celilalti si la sine, la mediul sau, intrun mod voluntar si constient
-fct motivationala, prin Eul ideal si prin structura constienta a campului motivational in fct de
priopritati, conjuncturi, aspiratii
-Eul este un construct, o reprezentare personala a lumii, folosita pt a-i da sens, pt a o anticipa
In dezv sa Eul se constituie succesiv, avand 3 componente intercorelate si cointegrate:
1.Eul corporal sau fizic este primul care incepe si se formeaza in ontogeneza este imaginea despre
mediul intern al organismului, trairile afective legate de acestea si asocierea cu judecati de valoare
(urat-frumos)
2.Eul psihologi sau spiritual imaginea dspre propria organizare psihica inerna, cu trairile afective
legate de acestea, nevoia de autorealizare, autoperfectionare, vointa de actiune si asocierea cu
judecati de valoare (capabil-incapabil; bun.-rau)

3- Eul social, imaginea despre locul si propriul rol in societate, sist de valori sociale interiorizate si
integrate, sentimentele sociale, dorinta de interactiune si integrare sociala si asocierea cu judecati de
valoare (apreciat-persecutat; realizat-frustrat)
-structura Eului se elab treptat in cursul evolutiei ontogenitice prin interactiunea dintre constiinta
despre lumea externa si a constiintei de sine.
- Eul incepe sa se dezv deabia in jurul varstei de 3 ani, atunci cand devine posibila reflexibilitatea
(autoraportarea) in plan psihologic intern si copilul trece de la ipostaza pasiva de obiect la cea activa
de subiect al cunoasterii
-rezulta diverse tipuri (profiluri) diferite de al o pers la alta in fct de nievelul e dezv a celor 3
componente ale Eului (fizic,psihologic, social) si de modul lor de articulare si integrare
- tipul somatic dominanta Eul fizic narcisismul
- tipul spiritual dominanta Euluipsihic centrarea pe cunoastere
-tipul social dominanta Eului social centrarea pe nevoia de statut
-tipul mixt integrarea echilibrata a componentelor
RELATIA EU-CONSTIINTA
-Eul repr individul constient de propria sa indentitate si de relatia sa cu mediul
-se consid ca Eul si Constiinta sunt distincte, tutusi complementare, existand de-a lungul intregii vieti
constiente a individului
-Eul nu creaza unitatea constiintei, ci il urmeaza, astfel biologic vorbind, constiinta precede Eul
-H.Ey spune ca Eul si Constiinta se determina reciproc
- Constiinta repr infrastructura Eului, iar Eul transcede experienta
-Eul se naste prin intermendiul Constiintei, insa ulterior devine donator de Constiinta
-Eul controleaza, da sens, direactioneaza si depaseste Constiinta
RELATIA EU-PERSONALITATE
-Eul si P nu sunt nici separate, nici indentice, ci intro permanenta interactiune si interdependenta
-Eul este nucleul P, contine si exprima P si este consubstantial Personalitatii, aparand si devenind o
data cu ea
-Eul si P se formeaza si evolueaza concomitent
- omul devine P atunci cand ajunge la constiinta de sine, deci cand se formeaza ca EU
- structura si functionalitatea Eului este corespondenta stucturii si functionalitatii P
-intre cele 2 struncturi ale Eului si P, exista o simetrie perfecta, o P stabila/instabila este consecinta
faptului ca nucleul sau, Eul, este stabil/instabil
-dinamica Eului influenteaza dinamica P
-nivelul de elab al Eului infl nivelulde elab al P
- cu cat Eul este mai dezv cu atit creste gradul de constientizare, de aprofundare a gandirii
- P include constiinta, care la randul ei, include Eul
-intre Eu si Constiinta, intre Eu si P exista o permanent interactiune si interdependenta
STATUTUL (S) si ROLUL SOCIAL (RS)
-S si R persoanei repr 2 notiuni corelative, ce exprima aspecte ale dinamicii comportamentale
generate de relatiile dintre persoana si situatie
-P repr modul de interioarizare-integrare si manifestare in comportament a Statutelor si Rolurilor
-daca S repr ansamblul comportamentelor la care ne putem astpta, in mod legitim, din partea
celorlalti, R repr ansamblul comportamentelor pe care altii le asteapt de la noi, in mod legitim
- Rolul este aspectul dinamic al Statutului
- fiecare pers nu are numai un singur Statut, ci un set de statute
Tipuri de statute:
-actuale si latente fiecare pers are concomitent mai multe statute, insa pune in evid un anumit
statut, in fct de situatia sociala concreta, celelalte ramanand in stare latenta, potentiala
- prescrise sau innascute pt care indivd nu a optat (varsta, sex, religie) si achizitionate sau dobandite
(prin profesie, activitate) pe care pers le-a ales- formale (impuse de o institutie oficiala) si informale (general consensual in cadrul unor grupuri sau
asocieri spontane)
-temporare in fct de conjucturi, cu o durata redusa) si permanente
- reale, actuale si anticipate (dorite de individ, spre care acesta aspira)
Rolul este reversul Statutului si indica individului ce anume treb sa faca pt a-si justifica un statut sau
altul.
-intre Statut si Rol exista un raport de complementaritate S desemneaza aspectul static si structural
al pozitiei, el fiind det preponderent sociocultural, iar Rolul desemneaza aspectul dinamic si
particularizat al comportamentului persoanei, el fiind determinat preponderent psihiindividual si
psihosocial

-exista prescpritiile de status.-rol, adica un set de norme, de reguli aplicate comportamentelor pe care
le presupune o anumita pozitie sociala
Rolurile indeplinesc 3 functii principale:
-de reglare a raporturilor sociale prin intermediul normelor si prin reteaua de relatii pe care le
determina intre membrii grupurilor sociale
-de integrare a P in plan intern, prin focalizarea insusirilor, capacitatilor, si proceselor psihice in
raport cu jocul de rol
In plan extern, prin adecvarea la obiectivele si exigentele activitatii sociale de grup
-in planul P, rolul are o seama de structuri si organizari psihice speciale si anume:
- conceptia rolului- modul in care pers isi repr rolul resp si ce crede despre rolul dat
-expectatia rolului asteptarile pers cu privire la rol
-perceptia rolului
-acceptarea rolului
-capacitatea de a prelua rolul
-interpretarea efectiva a rolului dat
Tipuri (categorii) de roluri:
-atribuite (prescrise) si achizitionate (dobandite)
-asumate liber, impuse si generate in situatii de stres
-performate si create
-prezente, viitoare si reminiscente
-rigide, flexibile si amorfe
-individuale, grupale si institutionale
-refuzate, aspirate, visate, imaginate, virtuale, simbolice
-permanente, intermitente si conjucturale
In cadrul raportului rol-personalitate, ne confruntam cu 2 tipuri de situatii:
-sit in care individul refuza sa se indentifice cu un anumit rol, dat nepotrivirii dintre trasat de P si
statutul atribuit sau dobandit
-sit in care indvid se identifica cu rolul social pe care il joaca in virtutea statutului sau
-intre P si Rol exista o rel de interactiune reciproca, P infl rolurile sociale, iar Rolurile infl P
- rolul se plaseaza intre Statul si disponibilitatile actionala ale persoanei exista o serie de subprocese
de rol ce se interpun
-subprocesel de rol sunt acele subprocese de factura cognitiva (priceperea si intelegerea) si
atitudinala-aptitudinala (acceptarea si interpretarea rolului) ce se interpun intre prescriptiile de rol si
modul de realizare a acestuia in comportament
-fiecare Rol va primi o nota personala de interpretare de la fiecare individ care-l adopta, dincolo de
prescriptiile mereu aceleasi
PERSONALITATEA de BAZA si PERSONALITATEA de STATUT
-normele de P sunt diferite de la o societate la alta
-in cadrul aceleasi culturi, elementele comune ale O formeaza impreuna o configuratie ce poate fi
numita Tipul Personalitatii de Baza a acelei societati furnizeaz membrilor societatii valori si intelesuri
comune
- in fiecare societate exista configuratii suplimentate, de raspunsuri in fctie de anumite grupuri
delimitate inlauntrul societatii aceste configuratii sunt legate de statute si pot fi numite Personalitati
de Statut
-ex- daca urmeaza sa interactionam cu o pers complet necunoscuta nou, vom sti cum sa ne raportam
la ea datorita indicatiilor de statut care nu sunt altceva decat prescriptiile de status-rol.
RELATIA DINTRE STATUT, ROL si COMPORTAMENT
-statutul repr pozitia sociala a persoanei, iar rolul repr indeplinirea statutului
-ideal este ca o pers sa coincida cerintelor statutului, si sa-si realizeze rolul la cel mai inalt nivel de
performanta
-dpdv al teoriei status-rolurilor, comportamentul repr interpretarea rolului.
-in general exista o regularitate inre comportamentul aceluasi individ pasat in situatii diferite (accent
pe particularit psihice) si comportamentul unor indivizi diferiti plasati in aceeasi situatie (accentul pe
prescriptiile rolului)
- daca obs comportamentele a 3 indivizi diferiti in cadrul a 4 tipuri de situatii sociale, indentice pt toti,
vom obs ca felul in care este structurata P fiecaruia va influenta modul in care vor fi interpretate
rolurile (ex.sef, sot, gazda, partener de golf)
- comportamentele lor concrete vor fi diferite
-astfel avem deteminari personale si determinari pozitionale in interpretarea rolurilor sociale
- indeplinirea efectiva a rolului poate evolua de la forme determ aproape integral de factori de P, pana
la forme determ aproape integral de prescriptiile Statutului.

- cand avem maxim de determinism situational si zero determinism de P vorbim de comportament

conformist
-cand avem maxim de determinism de P si zero de determinism situational vorb de comportament
deviant
In general pers se inscriu in perscriptiile de rol pt ca in caz contrar, societatea poate folosi diferite
sanctiuni.
CONFLICTE DE ROL
-intotdeauna avem mai multe status-roluri si este posibil ca in interioarul acestora (intre prescriptiie
lor) sau intre ele lucrurile sa fie tensionate si conflictuale
- conflictele de rol sunt stari psihice tensionale, anxiogene, disfunctionale in plan comportamental,
determ de incompatibilitatea (incongruenta) a 2 sau mai multe roluri ale aceleasi pers.
-conflictele intrarol sau intrasubiective, sau ale unor pers diferite aflate interactiune directa, ce au
conceptii diferite asupra aceluasi rol si functiilor sale (conflicte interrol sau intersubiective)
- la originea coflictelor intrarol poate sta discrepanta dintre trasaturile de P ale unei pers si
prescriptiile rolului.
-sursele de conflict interrol pot fi discordanta inre asteptarile si conduitele de rol ale unor persoane
aflate in interactiune directa.
Competitia interpersonala pt asumarea simultana a aceluaisi rol
-sursele care pot genera la nivel socio-cultural:
- intre doua culturi
- intre doua clase de varsta
- intre doua grupuri profesionale
-surse de conflict la nivel interactional
-surse de conflict la nivel individual
Modalitati de rezolvare a CONFLICTELOR
-idividul aflat in conflict poate alege un rol si rununta la celalalt, expunandu-se sanctiunilor ce pot
rezulta din nerespectarea acestuia din urma
Se pot cauta solutii reale pt conflictul dat, solutii de compromis:
-stabilind o ierarhizare a prescriptiilor, astfel incat rolul privilegiat va fi cand cel care corespunde
presiunilor colective, cand cel care va raspunde cel mai bine aspiratiilor personale
- stabilind o alternanta intre roluri
-incercarea de a promova un nou tip de rol, care ar permite sa raspunda situatiei, si sa concilieze
asteptarile contrare
- pe planul subiectiv al perceperii conflictului pot exista modalitati de rezolvare a conflictelor care
constau in acomodarea mai mult sau mai putin reusita cu contradictia, fie prin rationalizare, fie prin
fuga.