Sunteți pe pagina 1din 14

Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................2
De ce s inem cont cnd ne hotrm s achizionm o ser?.........................................................2
Ce trebuie s tim despre componentele serelor?............................................................................2
Clasificarea serelor..........................................................................................................................4
nclzirea serelor..............................................................................................................................7
Tipuri de materiale de constructie pentru sere.................................................................................8
Controlul temperaturii.....................................................................................................................9
Exemple de sere.............................................................................................................................10
Bibliografie....................................................................................................................................14

Introducere
Serele sunt construcii destinate producerii extrasezoniere de legume, flori sau material sditor,
avnd suprafeele exterioare din sticl sau alte materiale transparente, n care se realizeaz un
microclimat artificial favorabil culturilor, independent de anotimp i de starea vremii.

De ce s inem cont cnd ne hotrm s achizionm o ser?


S fie proiectate pentru condiiile meteo din Romnia; s fie ct mai simple, dar n aceelai timp
ct mai durabile, rezistente la vnt i ncrcri cu zapad; structura metalic s fie ct mai
rezistent i robust, cu o durat mare de via; s asigure condiii micro-climatice optime, fr
consumuri mari de energie caloric, ap sau alte materiale; s permit o folosire ct mai ampl a
mecanizrii i automatizrii, pentru reducerea costurilor de producie.

Ce trebuie s tim despre componentele serelor?


1. Structura metalic trebuie s fie rezistent la vnturi puternice, ncrcri de zpad,
intemperii, etc. , de cea mai bun calitate, proiectat pentru condiiile meteo din Romnia.
Distana dintre arce trebuie s fie astfel proiectat nct s suporte ncrcri mari de zpad i s
confere structurii rezisten sporit la vnt( distana optim este de 2m i este recomandat ca
arcele s fie conectate ntre ele cu profile longitudinale). De asemenea, este important ca fiecare
arc al structurii s fie prevzut cu tirani, fiind astfel utili la prinderea firelor de susinere a
firelor de tomate.
Cea mai bun structur de ser/solar este cea de oel galvanizat, care protejeaz mpotriva
oxidrii datorate umiditii ridicate. Se prefer mbinarea telescopic, evitnd astfel sudura care
ar provoca corodarea profilelor.
Structurile metalice vor fi astfel proiectate nct s permit extensia ulterioar, att pe lime, ct
si pe lungime, fr a dezafecta cele deja existente.

n funcie de specificul zonei i a culturii ce urmeaz a se nfiina, se va alege modelul


de ser/solar: de la structuri de baz pentru protejarea culturilor pn la cele mai complexe
modele de ser.
2. Folia: pe baza unor studii i datorit cerinelor mari la nivel calitativ sub aspectul transmisiei
luminii i a durabilitii n exploatare, s-a constatat c cea mai bun acoperire a structurii
metalice pentru condiiile meteo actuale din Romnia estefolia durabil, pentru mai multe
sezoane, ce prezint cteva caracteristici importante:
prezint o mai redus transmisivitate pentru radiaia n infrarou;

folia tratat cu aditivi anticondens previne formarea picturilor de ap, prezena acestora

avnd un rol negativ asupra plantelor prin creterea riscului de apariie a bolilor, dar i prin
reducerea coeficientului de transmisie a luminii. Aditivii anticondens funcioneaz pe principiul
formrii unei pelicule care se scurge pe pereii laterali ai foliei. Se va avea n vedere reaplicarea
soluiei anticondens la cteva luni (10-12).

acoperirea cu folie dubl inflat, care poate asigura o temperatur interioar de 0C la o

temperatur exterioar de -10C. Meninerea presiunii aerului ntre cele dou straturi de folie se
realizeaz cu ajutorul unei pompe electrice.

este foarte important alegerea unei folii de rezisten mare (optim 200 microni),

caracteristic pentru condiiile climatice ale rii noastre. Aceasta este triplustratificat(3
straturi), obinut prin procedeul de coextrudare.
Este foarte important ca folia s fie rezistent la razele soarelui(tratat UV), dar i s aib un
coeficient bun de transmisie a luminii.
3. Policarbonatul celular: n general, placarea serelor cu policarbonat celular se face pe
frontoane, cu posibilitatea aplicrii acestuia si pe laterale. Din punct de vedere termic, cea mai
bun variant de acoperire a prii superioare este folia dubl inflat. Policarbonul rezista mai
bine la impact i este mai flexibil, mai usor i mai ieftin decat acrilul. Foliile duble de policarbon
transmit n jur de 75-80% din lumina i reduc pierderea de caldur la 40%. Materialul se zgrie
uor, are o rata mare de contracie .
Policarbonatul este un material apreciat n defavoarea sticlei, prezentnd urmtoarele avantaje:
3

este un bun izolator termic;


are transparen bun(cel puin 86%);
prezint rezisten mare la deteriorare(fa de sticl);
confer protecie UV care mpiedic nglbenirea plcilor;
Este recomandat ca grosimea plcilor de policarbonat din ser s fie de minim 6mm.

Serele cu perei de plastic au cteva avantaje fa de cele de sticl, cel principal fiind legat de
costuri. De asemenea, plasticul se adapteaza mai usor diferitelor modele de sere, e usor, relativ
uor de montat i n general rezistent.
4. Acrilul este rezistent la intemperiile vremii, nu se sparge usor si este foarte transparent. Rata
de absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla; folia dubla de acril transmite aproape 83%
din lumina si reduce cantitatea de caldura pierduta la numai 20-40%. Materialul nu se
ingalbeneste. Dezavantajul este ca este ca poate lua foc, este scump si se zgarie foarte usor.
5. Panourile de poliester cu fibr de sticl sunt durabile, arat bine i au un pret moderat. n
comparaie cu panourile de sticl sunt mai rezistente la impact i transmit mai puin lumin; n
timp se nglbenesc.
6. Panourile de polietilen sunt foarte ieftine dar nu pot fi folosite dect temporar, nu arata
foarte bine i trebuie Intreinute cu mai mult atenie dect celelalte. Este distrus foarte repede de
razele ultraviolete ale soarelui; dac e tratat cu substane speciale dureaz cu 12-24 de luni mai
mult dect cele netratate.
7. Polivinilul are o rat foarte mare de emitere a radiaiilor i de aceea cresc temperatura n ser
pe perioada nopii. Este mai scump dect polietilena i tinde s acumuleze praf.

Clasificarea serelor
Clasificarea serelor se face avnd n vedere mai multe criterii i anume:
A. Datorit varietii de tipuri, clasificarea serelor se face dup unele criterii ca: tipul constructiv,
forma acoperiului, regimul de temperatur etc.
a) Dupa tipul constructiv sunt:
- sere individuale, care sunt destinate unei singure culturi (trandafiri, garoafe, crizanteme etc)
sau pentru un grup de plante cu cerine asemntoare (pentru cactee, pentru palmieri, pentru
orchidee etc.);
4

- sere bloc, sere de mari dimensiuni n care se cultiv simultan sau succesiv mai multe specii.
Acestea au o eficien economic-superioar, ntruct spaiul util de cultur este mai mare i
exist posibilitatea efecturii mecanizate a unor lucrri.
b) Dup gradul de mobilitate sunt:
- sere fixe, cu elementele scheletului care fac corp comun cu geamurile;
- sere demontabile, formate din schelet fix, la care geamurile sunt demontabile;
- sere mobile, care se pot deplasa dintr-un loc n altul, pe ine, pentru a lsa pe timpul verii
culturile descoperite. Sunt pretenioase pentru culturi la sol: trandafiri, gerbere, garoafe, care vara
cresc n aer liber, iar toamna se acoper.
c) Dup activitatea desfurat:
- sere de producie;
- sere de nmulitor;
- sere cu activitate special (pentru specii exotice).
d) Dup regimul de temperatur:
- sere calde, cu o temperatur medie de 18-200C sau 25-300C, pentru serele nmulitor sau
pentru speciile tropicale. n aceste sere se asigur i o umiditate atmosferic mare i se cultiv
orchidee, Bromeliaceae, Ferigi etc.
- sere semicalde, n care se realizeaz o temperatura de 12-160C i sunt prevzute cu sisteme
de umbrire i aerisire. n acest tip de sere se cultiv majoritatea speciilor cultivate pentru flori
tiate (garoafe, freesia, trandafirul etc.) i plante la ghivece, decorative prin flori (Primula,
Fuchsia, Pachystachys) i frunze (Ficus, Cordyline, Sanchezia etc.).
- serele reci, au o temperatur medie de 6-120C. Acest tip de ser este destinat unor specii
puin pretenioase la cldur (Senecio, Primula malacoides, Cactaceae), pentru iernarea plantelor
mam de crizanteme, Pelargonium etc., pentru repausul unor specii: Azaleea, Hortensia etc.
e) Dup substratul de cultur:
- cu sol acesta este tipul clasic de sere n care cultura se efectueaz la solul serei;
- fr sol sere n care cultura se efectueaz pe un substrat artificial de tipul laine de roche
sau pe un film de ap.

B. Amplasarea serelor se face innd seama de natura solului i subsolului, excepie fac serele
la care cultura se face pe substraturi artificiale.
Deoarece plantele floricole necesit n cursul perioadei de vegetaie cantiti considerabile de
ap, se va ine seama ca solul s aib un profil de 0,8-1 m cu textur mijlocie, iar subsolul s fie
alctuit din elemente grosiere, pietri, pentru un drenaj bun. Dac nu, este necesar s se ia msuri
pentru asigurarea unor posibiliti de drenare, ntruct dup civa ani de fertilizri abundente, se
pot acumula sruri a cror concentraie devine toxic pentru sistemul radicular.
Pentru realizarea regimului de lumin se va ine cont ca orientarea serelor s fie NE-SV
pentru captarea maxim a radiaiilor luminoase. Elementele care constituie scheletul se
realizeaz, din aceleai considerente, din materiale de construcie cu rezisten mare, dar cu
profile reduse. Atenie deosebit se acord nveliului transparent, cel mai adesea sticla de 3-4
mm grosime, care are un rol deosebit n asigurarea unui regim de lumin corespunztor.
Amplasarea serelor este condiionat i de regimul de temperatur a zonei, ntruct acolo unde
aportul caloric solar este mare se fac economii de combustibil. Serele se amplaseaz n zone cu
numr mare de zile nsorite, adpostite de cureni de aer rece.
O alt problem de actualitate n domeniul construciei serelor este reducerea costului de
producie, care privete dou aspecte:
- reducerea timpului de lucru, care se realizeaz pe baza automatizrii pariale sau totale a
fertilizrii, aerisirii, aprovizionrii cu ap etc.
- economia de energie care se realizeaz printr-o serie de msuri ca: pereii laterali dublii,
instalarea unor ecrane termice (ntre acoperiul serelor i plante), amplasarea evilor de nclzire
n apropierea solului, folosirea unor noi materiale de acoperire (sticla cu emisivitate redus
sticl care are pe faa exterioar un strat subire de oxid de staniu), panouri duble de folie de
material plastic pentru acoperi, separate printr-un strat de aer de 10-15 cm (Brun R., 1984).
Economia de energie se realizeaz i prin noile tehnici de cultur (culturi fr sol) la care
suportul artificial necesit un volum redus de soluie, rdcinile pot fi meninute cu un consum
mai redus de energie la temperatura optim de dezvoltare.
C. Elementele constructive i instalaiile aferente serelor
Elementele constructive ale serelor sunt:
-fundaia, element de susinere, executat din beton armat;

-stlpii de susinere confecionai din oel de forma unui dublu T;

-jghiabul confecionat din tabl zincat de 3 mm, folosete la colectarea apei din ploi i la
susinerea proturilor;
-coama din profil n form de T, asigur prinderea geamului n partea superioar a
acoperiului;
-proturile confecionate din metal sau lemn, sunt fixate, prin mbinare, de coam i jgheab,
pe acestea se fixeaz geamul;
-ferma pies de legtur ntre stlpi, asigur echilibrul i rigidizarea scheletului;
-distanierul -confecionat din tabl zincat de 4 mm fixeaz coama pe ferma metalic cu
ajutorul unor mbinri simple sau nurubri.
Instalaiile aferente serelor sunt:
-Instalaia de nclzire. Este destinat asigurrii unei temperaturi corespunztoare speciei
cultivate. Sistemele de nclzire utilizate n sere sunt: cu ap cald, cu abur, cu aer cald, electric,
cu radiaii infraroii.
-Instalaia de aerisire. Se poate realiza manual sau automat.
-Instalaia de irigare. Administrarea apei se poate face prin: aspersiune, rigole, picurare sau
prin conducte subterane.
-Instalaia de fertilizare.

nclzirea serelor
n mod tradiional, nclzirea se face cu ajutorul sistemelor de nclzire pe gaz, motorin sau pe
baza combustibililor solizi lemn, crbune, rumegu, pelei.
O alt variant ar fi acoperirea serei cu nc o construcie metalic din evi, peste care s punei
folie groas, ns nseamn o investiie n plus sau pentru serele cu geam de 3 mm o soluie mai
ieftin ar fi soba cu rumegu.
n privina nclzirii se recomand folosirea unui cazan pe lemne i calorifere de tip eav (mai
groas), trase pe sub rsaduri sau pe sub mesele mobile pe care stau rsadurile n tvi.
Este important s avem un sistem cu 2 alternative dac nclzirea depinde de curent
electric,,electric-gaz sau electriclemne, cu condiia ca varianta gaz-lemne s nu fie dependent de
curent, iar circulaia apei din rezervor s fie fcut cu o pomp alimentat de un acumulator.

bani. n cazul n care exist spaii (chiar i foarte mici) prin care poate intra vnt sau frig ar fi
bine s le acoperii ct mai repede. Putei opta pentru o spum izolatoare pentru a repara zonele
cu probleme. n acest fel, nu doar c nu va ptrunde frigul, dar cldura produs se va menine
mai mult timp. Tot pentru a pstra aceast resurs valoroas pentru plante, pe timpul iernii putei
stoca cldura cu ajutorul apei. Aezai n ser dou butoaie sau glei negre cu ap. Soarele va fi
atras de culoarea recipientelor, apa se va nclzi mai repede, iar cldura acumulat n timpul zilei
va fi eliberat noaptea.
Serele semi-ngropate,( o soluie ieftin i eficient),principiul este vechi, dac ne gndim la
bordeiele romneti, la pivniele sau beciurile noastre de toate zilele, unde vara este rcoare i
iarna cald, spaii n care alimentele sunt pstrate n condiii excelente. Astfel de sisteme pot fi
folosit i astzi cu succes.

Tipuri de materiale de constructie pentru sere


- Acrilul este rezistent la intemperiile vremii, nu se sparge usor si este foarte transparent. Rata de
absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla; folia dubla de acril transmite aproape 83%
din lumina si reduce cantitatea de caldura pierduta la numai 20-40%. Materialul nu se
ingalbeneste. Dezavantajul este ca este ca poate lua foc, este scump si se zgarie foarte usor.
- Policarbonul rezista mai bine la impact si este mai flexibil, mai usor si mai ieftin decat acrilul.
Foliile duble de policarbon transmit in jur de 75-80% din lumina si reduc pierderea de caldura la
40%. Materialul se zgarie usor, are o rata mare de contractie si in aproximativ un an incepe sa se
ingalbeneasca si sa isi piarda din transparenta.
- Panourile de poliester cu fibra de sticla sunt durabile, arata bine si au un pret moderat. In
comparatie cu panourile de sticla sunt mai rezistente la impact si transmit un pic mai putina
lumina; in timp se ingalbenesc.
-Panourile de polietilena sunt foarte ieftine dar nu pot fi folosite decat temporar, nu arata foarte
bine si trebuie intretinute cu mai multa atentie decat celelalte. Este distrus foarte repede de razele
ultraviolete ale soarelui; daca e tratat cu substante speciale dureaza cu 12-24 de luni mai mult
decat cele netratate.
-Polivinilul are o rata foarte mare de emitere a radiatiilor si de aceea cresc temperatura in sera pe
perioada noptii. Este mai scump decat polietilena si tinde sa acumuleze praf.

Controlul temperaturii
Acest aspect este foarte important in sera, atat pentru dezvoltarea vegetativa, cat a fructelor.
Pentru a determina nivelul de caldura necesar, mai intai trebuie sa stiti temperaturile minime de
care are nevoie fiecare cultura in parte, temperatura minima din exteriorul serei si suprafata serei.
Vantul si asezarea serei influenteaza pierderea de caldura.
Si racirea este la fel de importanta. Racirea prin evaporare este o metoda eficienta si economica
de a scadea temperatura din sera. O ventilatie corespunzatoare este importanta nu numai pentru
controlul temperaturii cat si pentru inlocuirea cantitatii de dioxid de carbon si controlul
umiditatii. O umiditate peste 90% duce la aparitia unor boli la plante. Cel mai des sunt folosite
ventilatoare pe acoperis pentru serele din panouri de plastic si cele laterale pentru ventilatie si
racire. Ventilatoarele trebuie instalate cat mai sus posibil pe perete. Primavara tarziu sau vara
devreme este posibil sa fie nevoie sa umbriti sera, daca temperaturile urca prea mult.
Incalzirea, racirea si ventilatia trebuie sa fie asigurate de sisteme automate pentru a asigura
conditiile perfecte si pentru a usura munca.

Exemple de sere

Fig.1

Ser cu

perei

de sticl
amplasat

pe

partea

nordic a casei (Plante decorative-Germania)


Fig.2 Sere din PET-

uri (Marea Britanie)


10

Sere construite din PET-uri PET-urile nlocuiesc sticla un astfel de proiect a fost imaginat de
voluntarii Sustainable Communities Initiative din Marea Britanie pentru o strucur pilot
(perfect funcional) de 3 pe 4 metri ei au reciclat 1 400 de sticle de plastic obinnd o diferen
de plus 10 grade Celsius fa de temperatura de afar, la construcie folosind doar nite fire de
srm, rame de lemn i ca unelte nite foarfeci de grdin.

Fig.3 Ser cu panouri fotovoltaice- Frana


n cadrul unui proiect experimental, n Frana, pe un teren cu 2,5 hectare de sere au fost instalate
pe zonele de sud panouri solare nsumnd 12.500 metri ptrai. Panourile fotovoltaice instalate
au o putere unitar de 228W i genereaz mpreun 1,7MW echivalentul de consum a o mie de
gospodrii.
panourile solare poziionate pe faadele de sud las s treac doar 60% din lumina solar. Dac n
cazul culturilor de cpuni i zmeur panourile feresc plantele delicate de supraexpunere i
asigur producii mai mult dect mulumitoare, n cazul altor culturi, filtrarea luminii cu 40%
poate duna.
La acest tip de structuri este acoperita cu panouri fotovoltaice o singura panta a acoperisului.
Astfel, acoperisul cu fotovoltaice are o suprafata mai mare decat suprafata pe care o acopera.
Inaltimea minima este de 2,00 2,50 m, iar cea maxima este de 5,50 6,00 m cu un unghi de
inclinatie medie de 25.
Ventilatia este asigurata pe ambele laturi. Deschiderea totala a peretilor laterali permite o aerisire
maxima care favorizeaza racirea panourilor fotovoltaice si, in plus, garanteaza o buna
luminozitate in interior.
11

Fig.4.Ser de
tip jgeab
Jgeabul este conceput a pt a oferi o rezistenta mare structurii, pt a colecta apa cu debite f mari si
a asambla structura mai usor. Apa de ploaie este benefica plantelor..Se realizeaza o izolare
superioara a serei. Asezarea foliei de lateral si acoperis la extremitatile jgheabului, asigura pe
durata iernii, incalzirea acestuia(pt a topi zapada).

Fig.6 Ser ngropat-interior


Fig.7 Ser ngropat-exterior

12

Fig.9 Gradina Botanic Tulcea

Fig.10 Gradina Botanic Tulcea(reabilitare)

Fig.11 Gradina Botanic Tulcea(colectoare sollare u tuburi vidate)

Bibliografie

13

1. http://blog.seretransilvania.ro/de-ce-sa-cultivam-in-sera-sau-solar/
2. http://agro.afacereamea.ro/echipamente/sere-si-solarii/cum-construiti-unsolar-din-lemn/
3. http://www.gradinamea.ro/Cultivarea_legumelor_in_sera_3336_543_1.html
4. http://www.gradinamea.ro/Sfaturi_privind_construirea_unei_sere_3242_537_1.
htm
5. http://gabyral.blogspot.ro/2014/01/sere-solarii-cultura-plantelor-4.html
6. http://www.lumeasatului.ro/articole-revista/631-cum-incalzim-sera?.html
7. http://agrointel.ro/11297/serele-fotovoltaice/
8. http://www.sere-romania.ro/fotovoltaic-structuri
9. http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/rompetrol-a-finantatreabilitarea-gradinii-botanice-din-tulcea.html

14